Constructorul, august 1955 (Anul 7, nr. 290-293)

1955-08-06 / nr. 290

& 1 PROLETARI ÎNI TOATE TARD­E, UNIȚI-VĂ! Anul VII-Nr. 2904 pagini 20 bani Sîmbătă 6 august 1955 Mai multe cărămizi și țigle— de mai bună calitate .______________­­­ Pe întreg cuprinsul patriei se deschid în permanența noi și noi șantiere de construc­ții. Avîntîndu-se în întrecerea socialistă, folosind îna­ntatele metode de lucru și pre­­ocupîndu-se pentru o cît mai înaltă­­ orga­nizare a fiecărui loc de muncă, construc­torii depun toate strădaniile și priceperea lor pentru a da oamenilor muncii construc­ții trainice, frumoase și ieftine. Cu cîtă bucurie și mîndrie dau ei în folosință o nouă fabrică, sau un nou club, o clădire pentru locuințe muncitorești, sau o nouă construcție pentru agricultură! Apoi con­structorii aceștia iscusiți merg pe alte șan­tiere și acolo dau viață altor construcții care au menirea să ducă la dezvoltarea tu­turor ramurilor de producție, la îmbunătă­țirea condițiilor de viață ale celor ce mun­cesc, la propășirea și înflorirea țării noa­stre. Acestui ritm necunoscut încă pân­ă acum trebuie să-i răspundă și muncitorii din in­dustria materialelor de construcții. Ei au dator­a să sporească necontenit producția de ciment, cărămizi și țigle, să dea pro­duse de cît mai bună calitate, sprijinindu-i astfel pe constructori în lupta pe care o duc pentru îndeplinirea și depășirea pla­nului. Așa cum a reieșit și din Comunicatul Direcțiunii Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat pe cel de al II-lea trimestru al anului 1955, muncitorii, tehnicienii și inginerii din sectorul cera­micei n-au reușit să țină pas cu ritmul rapid al lucrărilor de construcții, mai mult chiar ei nu și-au îndeplinit nici planul la principalele sortimente, cărămizi și țigle. Acest lucru a făcut ca unele șantiere, ne­­avînd materiale la timp și în cantități su­ficiente, să fie lipsite de posibilitatea de a-și desfășura în condiții optime lucrările, să nu poată astfel să-și îndeplinească pla­nul. Unele fabrici din sectorul ceramicei, s-au achitat cu cinste de sarcina de a da mai multe și mai bune cărămizi și agle șantie­relor noastre. Dintre fabricile fruntașe in această acțiune trebuie evidențiate Fabrica de cărămizi și țigle din Cluj, care, în se­mestrul I 1955 și-a depășit planul cu 22,4%, fabrica „Ceramica"-București cu o depă­șire de 14,4%, fabrica „Mondial“-Lugoj ca­re a reușit să-și îndeplinească planul în proporție de 112% și altele. O serie de fabrici însă n-au înțeles pe deplin importanța sarcinilor ce le stau în față și, neîndeplinindu-și planul, au rămas datoare patriei mii de cărămizi și țigle. Printre acestea figurează „Brigadierul“-Tir­­lungeni, „Zorile noi”-Piatra Neamț, „Ghiriș- Arieș”-Cîmpia Turzii, Mureșeni și alte fa­brici care n-au reușit să-și realizeze planul. Una din cauzele rămînerii în urmă a unor fabrici din sectorul Ceramicei o con­stituie slaba organizare a muncii. Defi­ciența aceasta provoacă în primul rînd dez­organizarea întregului proces de producție prin faptul că în asemenea condiții nu se poate face o bună aprovizionare cu materii prime, utilajele nu sunt folosite la capacita­tea lor maximă, iar muncitorilor nu li se creiază condiții optime pentru realizarea și depășirea normelor. Asemenea lipsuri se pot întîlni la fabrica de cărămizi „Brigad­erul“­­Tîrlungeni a cărei conducere manifestă dez­interes față de problemele de organizare a muncii și nu se preocupă cu simț de răs­pundere de luarea măsurilor tehnico-orga­­nizatorice care să asigure o bună desfășu­rare a procesului de producție. La această fabrică formațiile de lucru nu sunt judicios alcătuite din care cauză randamentul mun­citorilor este scăzut, presele nu sunt apro­vizionate la timp cu argilă ceea ce pro­voacă stagnări în procesul de fabricație și un indice slab de folosire a utilajelor. Tot de proasta organizare a muncii ține și slaba întreținere a mijloacelor de trans­port care atrage după sine o aprovizionare neritmică cu materii prime și de aici go­luri în producție. Fabricile noastre de cără­mizi și țigle trebuie să acorde o mai mare atenție problemei îngrijirii și reparării la timp a mijloacelor de transport, putînd ast­fel înlătura o parte din deficiențele care le stînjenesc în îndeplinirea sarc­iilor de plan. Multe fabrici din sectorul ceramicei au rămas în urmă cu planul și din cauza dese­lor întreruperi ce există în funcționarea utilajelor. Aceste întreruperi sunt provocate de slaba aprovizionare cu materii prime și de calitatea necorespunzătoare a reparațiilor făcute utilajelor. Cele mai multe întreruperi se întîlnesc la prese și acest lucru face să se piardă o cantitate considerabilă de pro­duse. Numai semestrul 1 1955 în orele de întreruperi la presele de țigle s-ar fi putut produce 9­i­lioane de țigle și aceasta arată în mod concludent importanța deosebită pe care o are problema bunei îngrijiri și repa­rări a utilajelor, problemă de care trebuie să se ocupe conducerile tehnice ale fabri­cilor, fiecare muncitor și tehnician în parte. Înlăturarea acestor întreruperi, precum ,și o bună întreținere și reparare a agregatelor nu se poate face numai prin instructaj, așa cum a încercat s-o rezolve Oficiul energo­­mecanic din cadrul M.I.M.C. care a tri­mis fabricilor un instructaj de peste 200 de pagini. Instructajele pot contribui și ele la o mai bună folosire a utilajelor, însă a te rezuma numai la aceasta înseamnă superfi­cialitate, rezolvarea pe jumătate a proble­mei. Sarcina de a da șantierelor mai multe că­rămizi și țigle se poate traduce în fapte prin intensificarea întrecerii socialiste, prin folosirea pe scară și mai întinsă a meto­delor avansate, a tehnicii noi. Trebuie să arătăm că unele conduceri de fabrici, nu privesc această problemă cu toate seriozi­tatea. Metoda de așezare și ardere rapidă Duvanov se aplică în mod integral și cu continuitate numai în puține fabrici, cum ar fi de pildă la Fabrica de cărămizi din Roman. In majoritatea fabricilor această metodă, ca și cea de uscare rapidă inițiată de cărămidarul sovietic Kartavtev ori n-au fost deloc introduse, ori se aplică numai în anumite perioade și fără să se cerceteze în prealabil posibilitățile reale și modificările tehnice ce trebuie aduse cuptoarelor și șo­­proanelor. Conducerile fabricilor trebuie să se preocupe îndeaproape de aplicarea te­meinică a acestor metode înaintate, să ia toate măsurile pentru introducerea și ex­tinderea tehnicii noi, lucru care le va da posibilitatea sa sporească simțitor produc­ția și productivitatea muncii. Paralel cu lupta pentru mărirea produc­ției de cărămizi și țigle muncitorii din in­dustria ceramicei trebuie să se străduiască să îmbunătățească simțitor și calitatea ace­stor produse. In prezent multe fabrici nu se preocupă de această problemă și trimit șantierelor cărămizi și țigle care lasă mult de dorit în ceea ce privește calitatea. Așa e cazul fabricii din Mureșeni care a primit în ultimul timp multe reclamații din cauza proastei calități a produselor pe care le li­vrează atît pentru șantierele de construcții cît și pentru comerțul de întîmpinare. Calitatea slabă a cărămizilor și țiglelor este provocată de nerespectarea procesului tehnologic, a rețetei de fabricație, neexerci­­tării unui control riguros în această pri­vință. De asemenea nu se face sortarea pro­duselor pe linia operațiilor tehnologice și nu se îndepărtează rebuturile în diversele faze ale procesului de fabricație. Nu e de mirare că în asemenea condiții pe întregul sector al ceramicei rebuturile ating un procent destul de ridicat: 10% la cărămizi și 20% la țigle. Muncitori, tehnicieni și ingineri din fabri­cile de cărămizi și țigle, luptați pentru în­lăturarea lipsurilor, pentru îmbunătățirea muncii voastre, pentru a da tovarășilor din construcții mai multe cărămizi și țigle, de bună calitate, contribuind astfel la înfăptui­rea mărețelor construcții ale păcii și socia­lismului. Se pregătesc pentru concursul pe țară al cercurilor artistice de amatori In vederea pregătirii formațiilor artistice pentru cel de al IV-lea concurs pe țară, la fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavodă s-a­ organizat comisia de concurs pe între­prindere. Nicolae Datcu, președintele comi­siei și Puiu Calu, instructorul artistic al an­samblului ,au răspuns la cîteva întrebări puse de un redactor al gazetei noastre: Cu ce formații artistice veți participa la concurs ? „Am hotărît să ne prezentam la concurs cu un cor mixt format in 80 de membri, brigada artistică de agitație, două echipe de jocuri populare, cercul dramatic și cîțivu soliști vocali. Vom încerca să înjghebăm și o echipă de gimnastică ritmică“. — Ați fixat repertoriul formațiilor artis­tice ? „Aceasta este o problemă în studiu. Deși repertoriul n-a fost încă definitivat forma­țiile artistice și-au început repetițiile cu o serie de piese muzicale­ și coreografice noi, care probabil vor face parte din repertoriul de concurs. Corul, bunăoară, repetă „Dună­rea albastră“ de Strauss, „Valurile Amuru­lui“, prelucrare de Socolov și „Hora cu stri­gături“ de Gh. Lungu. Trebuie să vă măi spunem că peste puțină vreme vom începe repetițiile și la „Marșul tinerilor construc­tori“ de Fiaret Barbu pe care l-am găsit în pagina literară a gazetei „Constructorul“. Echipele de dansuri pregătesc o suită de dansuri ardelenești, și una de dansuri mun­tenești ; ele vor cuprinde dansurile „Băr­­buncul“, „Marioara“, „Fecioreasca" etc. Vrem să montăm și o suită­ coreografică pe o temă din viața fabricii noastre, în care vom include și cîteva dansuri dobrogene. Pentru brigada artistică de agitație și prezentatorii, de programe, colectivul de cre­­ație în frunte cu inginerul Gh. Panescu și N. Rădulescu vor pregăti scheciuri și cu­plete noi“. Care sunt cei mai sîrguincioși membri ai ansamblului ? „La această întrebare este foarte greu de răspuns. Toți muncesc cu dragoste pentru a reprezenta cu cinste fabrica noastră la concurs. La repetițiile corului, echipei de dansuri, a brigăzii — rar se întîmplă să lipsească cineva. Putem să evidențiem de la cor, pe lăcătușii Virgil Petcu, Vasile N. Dan, de la echipa de dansuri pe mecanicul Ni­colae Pleșa, laboranta Cornelia Boia, func­ționara Ioana Penu ,iar din brigada artisti­că de agitație pe dactilografa Elena Mir­­cescu, funcționara Elena Valu, normatorul Gh. Sibișeanu și Aurel Stere“.­­ La fabrica de ciment „Temelia“ din Orașul Stalin au început pregătirile în ve­derea celui de al IV-lea concurs pe țară al cercurilor artistice de amatori. De două ori pe săptămînă echipa de dansuri sub conducerea instructorului Ti­­beriu Junger repetă dansurile romînești, ungurești și sovietice ce vor face parte din repertoriul de concurs. Printre dansatorii cei mai buni se numără fruntașa în produc­ție Elisabeta Kiss, funcționarul Horia Co­lan, lăcătușul Mihai Kádár, muncitoarea Terezia Lembenyi și alții. Pentru concurs se mai pregătesc corul, orchestra, echipa de teatru și cîțiva soliști vocali. M. VLAD corespondent • Pe calea Introducerii tehnicii înaintate. (pag. 2-a) • Pentru o temeinică sprijinire a noilor cadre din con­strucții în perioada de practică. ^ (pag. 2-a) • DIN ȚARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI: Executarea zidăriei cu placaj ceramic. (pag. 2-a) • Să veghem la calitatea materialelor de construcții. (pag. 3-a) . • COMENTARII EXTERNE: Să se creeze o atmosferă de încredere și colaborare în relațiile internaționale. (pag. 3-a) • LUCRĂRILE CELUI DE AL IV-LeA CONGRES AL SIN­DICATULUI MUNCITORILOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CON­­­STRUCȚII. 1.­­ > (pag. 4-a) In acest număr: • Condiții optime de funcționare a cuptoarelor rotative­ (pag. â-ă) Lucrările celui de al IV-lea Congres al Sindicatului gr­ rffTipTif rii­ gr­TM I it s in I nriTik­T~i—iiriTiTriTiiiniiini wifitfiTg—rTtrrrr—T—t—it­ riTinnintTiT-------1—TinimTiiinrr`------------------------­ In zilele de 30 și 31 iulie s-au desfășurat în Capitală lucrările celui de al IV-lea Con­­gres al­ Sindicatului muncitorilor din con­strucții și industria materialelor de con­strucții. Au fost de față tovarășii Gh. Hossu, mi­nistrul Construcțiilor și Ion Dobre, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Tov. Andrei Horvath, din însărcinarea C.C. al Sindicatului, a deschis Congresul salutînd pe delegați și invitați. In prezidiul activ al Congresului au fost aleși tovarășii: Ion Dobre, Andrei Horvath, Gheorghe Nistor, ing. Răducanu Cioroiu, Mina Voicu, Iosif Keller, Vasile Cordoi, E­­milia Barna, Simion Faur, Domokos Hosszú, Iosif Fazekaș, Dumitru Magojan, ing.­ Ion Ștefănescu, Ruxandra Tetelea, Aurel Ana. Au fost apoi alese secretariatul Congresu­lui, comisia de rezoluție și comisia de vali­dare. După votarea ordinei de zi a Congresului tov. Andrei Horvath a prezentat darea de seamă a C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții și industria materialelor de construcții. Darea de seamă a subliniat suc­cesele frumoase obținute de oamenii muncii din construcții și industria materialelor de construcții în lupta pentru îndeplinirea sar­cinilor primului nostru plan cincinal. Au fost scoase în evidență și realizările orga­nelor sindicale în ce privește ridicarea ni­velului de trai material și cultural al celor ce muncesc, educarea oamenilor în spiritul unei atitudini noi, socialiste față de muncă și avutul obștesc. Raportul comisiei de revizie a fost citit de tov. Mihai Bircaș. Darea de seamă a C.C. al Sindicatului a fost apoi pe larg dezbătută de numeroși de­legați și invitați, care au subliniat realiză­rile obținute în ultima perioadă și au făcut­ prețioase propuneri pentru lichidarea lipsu­rilor ce mai dăinuie în sectoarele noastre. Congresul în unanimitate a aprobat ca fiind satisfăcătoare activitatea C.C. al Sin­dicatului muncitorilor din construcții și in­dustria materialelor de construcții. Colectivele a numeroase întreprinderi din sectoarele noastre au salutat Congresul prin telegrame și scrisori luîndu-și angajamente pentru noi succese în producție și în munca sindicală. Delegații la Congres au făcut apoi pro­puneri de candidați pentru Comitetul Cen­tral al Sindicatului, pentru membrii su­pleanți ai Comitetului Central al Sindicatu­lui, pentru comisia de revizie și membrii supleanți ai comisiei de revizie. Propunerile au fost discutate de participanții la Con­gres. Prin­ vot secret au fost aleși în C.C. al Sindicat­ului 39 de membri și 5 membri supleanți, iar în comisia de rev­­ie 5 mem­bri și 3 membri supleanți. Comisia de rezoluție a prezentat apoi , proiectul de rezoluție al Congresului. După discutarea proiectului de către delegați și invitați Congresul a aprobat în unanimitate rezoluția celui de al IV-lea Congres al Sin­dicatului muncitorilor din construcții și in­dustria materialelor de construcții. Cu deosebit entuziasm participanții Congres au hotărît apoi să trimită telegra­m­­me de salut către Comitetul Central al Par­tidului Muncitoresc Român și către Uniunea­ Internațională a sindicatelor muncitorilor:4 din­ construcții, industria lemnului, și­­rin­,,­dustria materialelor de construcții. In încheierea Congresului și luat cuvîn­­tul tov. Ion Dobre, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, care a subliniat sar­cinile de mare răspundere ce stau în fața noului Comitet Central al Sindicatului mun­citorilor din construcții și industria mate­rialelor de construcții. . muncitorilor din construcții -L. jit, nu­­ n i­j­­ i _ iL - in 11L im—«iw—wi~i»~i—n————nm—T vrTrrrrrit~iTm­Tm~ hit----------------------­și industria materialelor de construcții J------------------------------------— — .».«ni­­ w. — Aspect din sala Congresului. In medalion tov. Andrei Horvath prezentînd darea de seamă a C.C. al Sindicatului. Delegații constructorilor din întreaga țară au ales în noul Comitet Central al Sindica­tului muncitorilor din construcții și indus­tria materialelor de construcții pe următorii tovarăși: 1. Anghel Ion 2. Ana Aurel 3. Axente Niculina 4. Biro Mihai 5. Ballo Bela 6. Barna Emilia întrunit în ședință plenară noul Comitet Central al Sindicatului­­ muncitorilor din construcții și industria materialelor de con­strucții a ales în unanimitate următorul în Comitetului Central al Sindicatului 7. Chivu Ion 18. Holupan Florian 29. ing. Răducanu Cioroiu­ 8. Cojocaru­ Ion 19. Iovan Gheorghe 30. Rosner Siegfried 9. Cîlțea Ion 20. Keller Iosif 31. Soare Constantin 10. Cordoi Vasile 21. Mogojan Dumitru 32. Sabie Gheorghe 11. Fazeka? Iosif 22. Nistor Gheorghe 33. Stoica Nicolae 12. Florea Marin 23. Nicureac Petre 34. Stoica Teodora 13. Farkaș Grigore 24. Pînzaru Solomon 35. Ing. Ștefănescu Ion 14. Grosu Grigore 25. Podaru Simion 36. Tetelea Ruxandra 15. Goga losif 26. Polifira Eugen 37. Turcea Victor 16. Horvath Andrei 27. Rusu Maria­­ 38. Tudor Alexandrina 17. Hosszú Domokoj 28. Răduță Gheorghe 39Í Voicu Mina. Prezidiul Comitetului Central al Sindicatului Prezidiu­­ .1. Horvath Andrei, președinte 2. Keller fosif, secretar 3. Dordoi Vasile 8. Plnzaru Solomon 9. Soare Constantin 10. Tetelea Ruxandra 11. Ing. Ștefănescu Ion. 4. Chivu Ion 5. Farkaș Grigore 6. Ballo Bela 7. Cîlțea Ion !»i!i!!M!l!HI!Hmil!HI!Mll!!Hll!IH!!:Hil!H!!mi!IHIIIH!IIMIIIH!!l!H!!iHI!IH!!imtin!!ilH!i!!l mm ^ E i B'itainss a s;ai m­t UGI TST din cinstea zilei de 23 august Pentru cei din așezările miniere Lonea, așezarea minieră din Valea Jiului se dezvoltă neîncetat. Astăzi, noi construcții vin să se adauge celor durate ieri. In prezent, pe șantierul din Lonea, bri­gada constructorului Ioan Manci lucrează la un frumos cămin muncitoresc cu 184 locuri pentru tinerii mineri. Munca se des­fășoară după metoda în lanț. Zidarii clă­desc deja ultimul etaj, după care vor trece la efectuarea tencuielilor interioare, în timp ce dulgherii vor monta acoperișul. Alături de cămin, se clădește un nou ci­nematograf cu o capacitate de 400 locuri. Lucrările sunt mult înaintate. Până la 7 Noiembrie, cinematograful va fi dat în folo­sință. Pentru minerii din Lonea, constructorii ridică și alte clădiri social-culturale. Astfel, brigada de zidari a tov. Gheorghe Sun lu­crează în prezent la tencuirea interioară a unui bloc cu 27 apartamente și 3 magazine spațioase, lucrare care va fi terminată în luna septembrie. Se lucrează cu mult spor și la terminarea noii cantine-restaurant cu 600 locuri. La acest lot au mai rămas de executat numai sobele, turnarea mozaicului și montarea instalațiilor respective. Sub conducerea tov­­ina­ Reiter și a șefului de lot Nagy, constructorii din Lonea dau sif ca în cinstea zilei de 23 August, să ter­mine lucrările la cantină, ca și cele de la blocul L cu 54 apartamente unde se exe­cută ultimele finisări. Prin darea în folosință în acest an a acestor obiecte, constructorii încheie un fru­mos bilanț: în anii primului cincinal ei au dat în folosință minerilor din Lonea 22 blocuri de locuințe muncitorești cu peste 400 apartamente, 1 cinematograf, 1 cămin muncitoresc, 1 bloc cu magazine, 1 cantină­­restaurant, 1 cofetărie, 1 restaurant și alte clădiri social-culturale. MIHAI ȘTEFAN corespondentul „Constructorului“ pentru raionul Petroșani Fier vechi pentru cuptoare Tinerii atemiști de pe șantierul de locu­ințe nr. 32 al Trustului de construcții nr. 1 continuă lupta pentru strângerea fieru­lui vechi. In cinstea zilei de 23 August ei și-au luat angajamentul să colecteze 6009 kg. fier vechi. Din primele zile ale între­cerii au depășit angajamentul cu 500 kg. Pentru săptămînile ce urmează ei s-au an­gajat să colecteze încă 1500 kg. In această acțiune s-au evidențiat uteriștii Mihai Smărăndescu, Ștefan Minghel, Ștefan Plat­­zki și tinerii Stoica Penciu, Constantin Tă­­taru și Tiberiu Stîngu. IACOB PFLANTZER corespondent Aplică metodele sovietice Pe șantierul de locuințe muncitorești-Ora­­șul Stalin se lucrează în prezent la finisa­rea blocurilor. Apl­icînd metoda sovietică Malîghin, bri­gada zidarului Ioan Buna a reușit să ter­mine cu multe zile mai­ devreme față de timpul planificat tencuirea a două blocuri. Astfel, primul bloc a fost tencuit cu 14 zile înainte de termen, iar al doilea cu 18 zile. In același timp, brigada a executat și lucrări de mozaic. Printre cei evidențiați se numără și muncitorii Ștefan Balogh, An­drei Gyerko, Ioan Manu­, Andrei David și Andrei Roth. M. STELEA corespondent Prima De curînd muncitorii de la fabrica de ci­ment „Iiie Pintilie“-Fieni au sărbătorit un eveniment de seamă. S-au pus la punct toa­te instalațiile la noul atelier de turnătorie și avea să se toarne prima șarjă de fontă. Ultima lună, a trecut însă mai greu ca toate celelalte, pentru colectivul de la tur­nătorie. Dar cînd prin gura noului cubilou, șuvoiul de foc a început să curgă în oala împroșcînd o ploaie de scînlei, pe figurile harnicilor turnători se citea satisfacția unui vis împlinit. De acum înainte vor turna pi­­nioane, lagăre, bucșe, saboți de vagoane, corpuri de calcinare, bile, biconice etc. și nu șarje vor mai trebui pentru fiecare din acestea să umble pe la vecini. Dimpotrivă, de acum vor putea să toarne ei pentru celelalte fa­­­brici, deoarece cubiloul poate turna zilnic 8 șarje de cîte 1200 kg. Maistrul turnător Ion S. Ion e m­îndru a­­cum de „uzina" lul. Are turnători vrednici ca Gheorghe Mihăescu, Ion Băcescu, Aurel Berber, Cristina Dorohonceanu, Bota Gruici și alții, care nu se vor face de rușine cu piesele turnate de ei. GH. BURCEL corespondent Brigada de noapte Liniștea nopții s-a așternut de mult peste oraș. Intr-unul din dormitoarele Fabricii de ciment București nu se aude decît respira­ția regulată a tinerilor ce dorm de cîteva ceasuri. Doar un bec albastru aprins stră­­juie în permanență de-asupra ușii. Deodată, liniștea e spartă de pași ce se aud tot mai aproape, pe coridor, la ușă, in dormitor. E dispecerul de noapte al fabricii. Cu siguranța unui om ce nu face pentru prima oară acest lucru, se îndreaptă spre patul lui Dumitru Neacșu și-l trezește. Ace­sta e șeful­ brigăzii de descărcători. Au so­sit în fabrică 25 de vagoane de piatră de calcar și trebuie descărcate. Care e brigada de serviciu? A fost de ajuns numai să-l atingă și Neacșu a și sărit în picioare. — ...Pînă la ora 5 vagoanele trebuie des­cărcate — îi spune dispecerul. Mai aveți 3 ore. Neacșule, deci dați-i zor. N-au trecut nici zece minute și printre vagoane a început o activitate febrilă. Bri­gada „intrase în acțiune". Nu se auzea de­cît zgomotul făcut de descărcarea calcaru­lui. Nici vorbe de prisos, nici gălăgie, nu­mai muncă rodnică. La ora 5, cînd soarele mijea la orizont, vagoanele erau descărcate. Garnitura putea să plece. Nu era de plătit nici o locație. Brigada și-a făcut cu cinste datoria. ȘTEFAN HOTINCEANU corespondent Cresc indicii Unul din angajamentele cărămidarilor de la fabrica „Aradul“ luat în cinstea Congre­sului Sindicatului nostru și a zilei de 23 Au­gust a fost și acela de a da cărămizi mai multe și de bună calitate. Muncitorii și tehnicienii fabricii continuă, în acest scop, să folosească cu succes me­todele de uscare Kartavțev și de ardere ra­pidă Duranov. Ele au ajutat ca în cursul lunii iunie planul de producție să fie în­deplinit în proporție de 110%. Folosind corect metoda Kartavțev, unita­tea nr. 1 (șef de unitate Petru Krucs) a produs 110.000 de cărămizi peste sarcinile de plan. De remarcat e faptul că la șo­­proanele simple de tip „ciupercă“ indicele de utilizare a ajuns la 11 cărămizi pe mp în 24 de ore, în timp ce anul trecut, folo­­sindu-se vechiul sistem de uscare se obținea un indice maxim de 6,4 cărămizi. S-au e­­vidențiat la operația de uscare: Maria Köh- de utilizare Ier, Tereza Wille,­ Ana Toldan, Ecaterina Bleiziefer și Tereza Bárányi. Cursurile de inițiere în metoda Duranov, care au avut loc cu cîteva luni în urmă, dau rezultate bune. In luna iunie indicii de ardere (bucăți pe mc în 24 ore) au fost ob­ținuți după cum urmează: unitatea nr. 1 — 45,1; unitatea nr. 2 — 34,2; unitatea nr. 3 — 35,4. Aceste rezultate reprezintă, față de aceeași lună a anului trecut, o creștere de circa 17% a productivității cuptoarelor, ob­ținută datorită introducerii metodei Duvanov. La acest succes au adus o contribuție pre­țioasă: arzătorii Petru Harit, Iosif Freisinger, Ana Höniges și Andrei Bolaj, așezătorii Va­lentin Müller, Petre Pășcuț, Rozalia Rencz și Eva Krucs, scoțătorii Andrei Vezer, Gheorghe Bodiș, Emeric Kovalic, Paul Steinberger și echipa de scoțători a lui Carol Fehér. I. DARULA și D. MUREȘAN corespondenți Soluții noi de fabricație Elementele prefabricate de beton își gă­sesc o întrebuințare tot mai largă pe șan­tierele de locuințe pentru minerii Văii Jiului. Pentru a da posibilitate constructorilor să lucreze mai repede, mai bine și mai ieftin, colectivul de muncă de la atelierele de pre­fabricate din Bărbăteni este preocupat să găsească metodele cele mai eficiente, care să ai­be o productivitate mărită. In ultima vreme, la liniile tehnologice de turnare a fost introdusă metoda turnării în forme de beton, înlăturîndu-se total cele de lemn. Prin acest m­ou procedeu de fabricație, vi­­brarea elementelor prefabricate se face di­rect în formele respective, cu ajutorul vi­­bratoarelor-lame. Potrivit aplicării acestei noi soluții se re­duce considerabil perioada necesară confec­ționării pieselor, forța de muncă, iar în a­­celași timp se realizează însemnate econo­mii de material lemnos. A. DUMITRU­ corespondent mm FESTIVAL La 31 iulie s-a deschis la Varșovia cel de al V-lea Festival Mondial al Ti­neretului și Studenților. In zilele Festivalului își manifestă voința de pace și prietenie circa 30 000 tineri și tinere de toate categoriile so­ciale, de toate rasele, soli ai tinerii ge­nerații din 115 țări ale lumii. Sunt pre­zenți la marea sărbătoare tineri din Uu­ni­unea Sovietică, din China, din țările de democrație populară, din Franța, An­glia, Statele Unite, America de Sud, din Japonia și din eroica Coree, din Germa­nia, din cele mai îndepărtate țăi ale lumii. In cele 15 zile de neuitat ce se vor petrece la Varșovia, participanții la Festival vor da viață unui măreț pro­gram. La cele peste 1.000 reprezentații culturale și artistice, naționale și inter­naționale, vor participa ansambluri și artiști cu renume mondial I și vor da concursul artiști ai vestitului teatru brazilian, baletele tineretului sovietic, ansamblurile chinezești și din țările de democrație populară, artiști din Anglia și Franța, din India și Japonia Vor fi prezentate sute de filme, vor­ avea loc concursuri de creație, competiții spor­tive, int­rmri intre delegați pe profe­siuni, etc. Delegații vor putea vizita mari expoziții oglindind viața tineretului din diferite țări ale pomintullui. Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților pentru pace și prietenie de la Varșovia este o manifestație gran­­dioasă a tineretului lumii, o trecere in revistă a talentelor artistice, a culturii naționale și a capacității sportive din 115 țări. Festivalul este totodată o vie și puternică manifestare tinerească a solidarității, a prieteniei frățești intre tinerii din toate țările, o nouă și însem­nată contribuție la lupta popoarelor pen­tru destinderea încordării internaționale, pentru pace. Tinerii participanți la Festival își dau mina prietenește, învață să se cunoască mai bine, să lupte mai h­ulb­jit pentru o viață mai bună, pentru un viitor lumi­nos

Next