Constructorul, octombrie 1955 (Anul 7, nr. 298-302)

1955-10-01 / nr. 298

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ I ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Ș1 AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Anul VII — nr. 298­4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 octombrie 1955 Pentru urgentarea lucrărilor de finisaj In numărul de față al gazetei noastre este publicat un articol despre organizarea si funcționarea brigăzilor de finisaj pe unul din șantierele Trustului de construcții nr. 7-Petroșani. Această experiență pozitivă are la ba­ză dorința colectivului de construc­tori de a realiza scurtarea duratei proce­sului tehnologic în toate fazele sale, adu­­cînd ritmul lucrărilor de finisaj la nivelul ritmului lucrărilor de roșu. Necesitatea echilibrării e impusă de sta­diul actual de dezvoltare a­ industrializării lucrărilor de construcții. Progresul s-a fă­cut pînă acum unilateral, prin introducerea prefabricatelor la planșee, la acoperișuri și pereți de hale industriale, iar în ultima vreme la zidărie și, experimental, la fun­dații. Tehnologia finisajelor a rămas însă la vechile procedee. Ca urmare, un bloc de locuințe de mărime mijlocie — 27 de apartamente — se ridică pînă sub acoperiș în mai puțin de o lună, în schimb mai trebuie să treacă 2—3 luni și chiar mai mult pînă să poată fi dat în folosință. Așa se întîmplă la Hunedoara, la Reșița, la Tg. Ocna și pe multe alte șantiere de lo­cuințe. Constructorii din Trustul nr. 7 au ales calea cea mai la îndemînă pentru urgen­tarea finisajelor, buna organizare a muncii la aceste categorii de lucrări. Brigăzile sunt alcătuite după tipul brigăzilor de specia­litate pentru executarea zidăriei, cofrajelor, armăturilor etc.; ele cuprind deopotrivă muncitori calificați și necalificați, care, îm­părțiți­ în echipe, efectuează diferitele ope­rații in lanț. De aici, înalta productivitate a muncii. Avantajele pe care le prezintă metoda pot fi constatate prin comparația cu felul în care se execută finisajele la șantierul Vatra Luminoasă al Trustului nr. 3. La acest șantier s-a mers pe principiul for­mațiilor mici, alcătuite exclusiv din muncitori calificați , care, în consecință sunt nevoiți să execute singuri și operațiile cele mai sim­ple. Rezultatele sunt cu totul nesatisfă­­cătoare față de cele din Valea Jiului: la mozaicuri — un apartament (44­46 mp) în 4 zile, la zugravi-vopsitori — o scară cu 9 apartamente (2200 mp zugrăveli + 480 mp vopsitorii) în 15 zile, la parchetari — 20 mp, zilnic etc. In afară de aceasta, numărul muncitorilor specializați în lucrări de finisaje este sub cel necesar — tocmai din cauza proastei lor folosiri. Asigurarea efectivelor de muncitori de care e nevoie la finisaje constituie o pro­blemă spinoasă pentru organizațiile de construcții. In mod frecvent, pe majoritatea șantierelor se întîmplă următorul fenomen ciudat: cit durează lucrările de roșu toată lumea dă zor, e forțotă de muncitori, cons­trucția se înalță văzînd cu ochii,­­ pen­tru ca apoi totul să meargă agale, echipele să aștepte materialele ori materialele să stea în ..așteptarea celor care să le pună în operă. La șantierul Institutului de pe­trol și gaze din București, chiar după ce clădirea fusese dată în folosință, mai ve­neau câte 4—5 oameni pentru cine știe ce completare; în vremea aceasta Trustul nr.3 plătea salariul maistrului de șantier, ma­gazionerului, funcționarilor — care efectiv, n-aveau ce face. Situația aceasta are mai multe explicații. In primul rînd, șantierele nu dispun de un număr suficient de muncitori calificați pentru lucrările de finisaje. Inițiativa Trus­tului nr. 3, care a organizat școli S.F.U. pentru parchetari, faianțari și alte meserii nu se repetă la majoritatea celorlalte trus­turi. Pe de altă parte, mulți conducători de trusturi, întreprinderi și șantiere merg pe linia greșită de a concentra forțele de lucrări „rentabile”, de o valoare mai mare, neglijind finisajele și neglijînd, în consecință, sarcina primordială — care este nu de a realiza planul valoric, ci de a ur­genta darea în folosință a obiectelor. Așa se explică de ce la Trusturile nr. 10, 13 și al­tele s-au tărăgănat pînă acum sute de construcții agricole simple și de volum re­dus, începute încă în anul trecut. Durata mare a finisajelor se datorește și proastei coordonări a lucrărilor de con­strucții cu cele de instalații. Fie din cauza nerespectării graficului de către constructor, fie din cauza indolenței șefilor de șantiere de instalații, fie din cauza deficiențelor în aprovizionare, fn multe cazuri lucrările de instalații nu se execută la termen și adesea încep după tencuirea pereților. Așa s-a intîmplat la șantierul căminelor stu­dențești din Galați al întreprinderii nr. 202, unde întreprinderea de instalații nr. 192, nerespectînd planul operativ transmis de conducerea șantierului, a provocat pagube însemnate prin refacerea zidăriei și tencu­ielilor la căminul A. Problema finisajelor capătă în acest an o importanță deosebită, avîn­d în vedere volumul lor mare — în legătură cu darea în folosință a majorității construcțiilor pre­văzute în primul cincinal. Termenele con­tractuale — uneori mai largi decît era necesar — nu trebuie să încurajeze înce­tinirea ritmului lucrărilor. Cu cit o cons­trucție este dată în folosință mai grabnic, cu atît mai repede ea devine rentabilă, și de avantajele pe care le realizează astfel statul beneficiază întregul popor. Organizarea științifică a muncii este numai una din măsurile ce pot fi luate în acest sens. Accentul trebuie pus deopo­trivă pe mecanizarea lucrărilor, in limita posibilităților actuale, folosindu-se cît mai larg pompele de mortar, mașinile de frecat, mozaicul și de curățat parchetul, apara­tele de zugrăvit și vopsit și celelalte mij­loace existente. Reducerea volumului de muncă manuală, care astăzi predomină încă la finisaje, va asigura implicit creș­terea productivității și scăderea necesa­rului de cadre calificate. Inovatorii din sectorul nostru au adus și aduc necontenit o contribuție însemnată la accelerarea finisajelor. Intre realizările pe această linie se numără panourile de par­chet folosite la Trustul nr. 7, dispozitivul de montare a faianței aplicat la șantierul Halelor Door al Trustului nr. 1 etc. Astfel de inovații și raționalizări trebuie să ca­pete o largă extindere; organelor D.G.P.C.M. și Direcției tehnice se revine în această privință un rol activ pe care, pînă în prezent, l-au neglijat. Trebuie încurajate inițiativele locale menite să îmbunătățească prin resurse locale aprovizionarea cu mate­riale de finisaj — cum sunt utilizarea emul­siei de vopsea la șantierul Vulcan, obține­rea sticlei mate din geam obișnuit la șan­tierul Institutului de cercetări chimice din Iași al Trustului nr. 14 și altele. In cadrul pregătirilor de iarnă trebuie luate toate măsurile care să asigure des­fășurarea neîntreruptă și buna calitate a lucrărilor de finisaj. Nu trebuie să se re­pete cazul șantierelor Petroșani, Lupeni și Lonea, care și în prezent mai trebuie să re­facă tencuieli executate în iarna trecută fără respectarea condițiilor tehnologice. E nevoie să se asigure închiderea spațiului pentru încălzirea interioarelor, să se utili­zeze toate sobele-calorifer tip Jukov și Len­gyel existente. Pe șantierele sovietice, executarea simul­tană a diferitelor categorii de lucrări în lanț a cuprins și finisajele. In timp ce la etajele superioare ale unei clădiri se zidește încă, la parter se execută , în ritm intens instala­țiile și tencuielile. Trebuie introdus și la noi acest sistem, care asigură o durată mi­nimă a lucrărilor. Trebuie studiată de ase­menea posibilitatea de a organiza, pe șan­tierele mari de locuințe, brigăzi complexe care să cuprindă toate meseriile de finisaj și să lucreze după un grafic coordonat. La Petroșani și București se execută con­strucții experimentale din blocuri mari de beton cu fața văzută finisată. Acest prim pas pe calea eliminării proceselor umede de finisaj de pe șantier trebuie continuat. I.C.S.C. și I.C.I.M.C. au datoria să ela­boreze cît mai grabnic tehnologia perfec­ționată a folosirii placajului ceramic pen­tru fațade, a tencuielilor prefabricate etc. Totodată trebuie proiectate, omologate și introduse în fabricație tipurile cele mai necesare și mai raționale de mecanisme pentru finisaje. Urgentarea lucrărilor de finisaje este o problemă tehnico-organizatorică dificilă, dar care poate și trebuie să fie rezolvată. De strajă cuceririlor poporului muncitor 1 2 octombrie, Ziua Forțelor Armate ale R.P.R. a intrat în tradiția sărbătorilor draci ale poporului nostru. Ostași ai păcii, militarii armatei noastre știu că scopul lor suprem este a­­părarea vieții noi care înflorește pe plaiurile patriei, apărarea muncii pașnice credijare a poporului, apărarea furnalelor și uzinelor, a ogoarelor pline de rod, a căminelor lor, a instituțiilor de cultură etc. Faptul că asemenea țeluri însuflețesc armata populară și nu scopuri de cotropire și subjugare a altor popoare, stă l­a baza imensei ei superiori­tăți morale asupra armatei oricărui stat capitalist. IN ACEST Nfr Construcțiile agricole trebuie predate la termen! (pag. 2-a) Planul lucrărilor M.A.I. poate fi în­deplinit. (pag. 2-a) Din experiența brigăzilor de finisaj. (pag. 2-a) SA STĂM DE VORBA: Care-i calea? (pag. 2-a) Laboratorul pentru verificarea ventila­toarelor. (pag. 2-a) FABRICILE NOASTRE LUCRA ȘI IARNA­torilor sovietici d­­cărămizi crud'­Cum lucrează De ce e cărămida ma cît dincolo ? Pe urma acordului progresiv Stimulați de introducerea acordului pro­gresiv, muncitorii și tehnicienii de la fa­brica de cărămizi „Zorile noi“ din Piatra Neamț au căutat forme noi de muncă. La unul din cuptoare, ei au experimentat și introdus metoda sovietică Duranov, de așe­zare și ardere rapidă a cărămizilor. Prin aplicarea acestei metode, timpul de ardere s-a redus la jumătate, înainte se folosea argilă numai dintr-­o carieră. Aceasta nu era de calitate bună, ceea ce făcea ca procentul de rebuturi să fie ridicat. Studiindu-se această problemă, s-a ajuns la concluzia că e nevoie să se deschidă încă o carieră și să se amestece pămîntul, lucru care a dus la îmbunătăți­rea calității, scăzîndu-se rebuturile sub procentajul admis. Toate acestea au făcut ca producția de cărămizi să crească. In prima lună s-a dat cu peste 150.000 de cărămizi mai mult decît prevedea planul. Majoritatea echipelor obțin depășiri mari în producție. De pildă acelea ale așeză­­torilor conduse de tovarășele Dom­nica Frunză și Adela Nistor au ajuns să depă­șească norma cu 38%. La fel, acelea ale scoțătorilor conduse de Gh. Rusu și Gh. Tătaru care scot pe schimb 20—22.000 de cărămizi. In raport cu depășirile obținute, salariile muncitorilor au crescut simțitor. Ultimele lucrări de finisaj La șantierul căminelor pentru stu­denții Institutului agronomic din Iași. Întreprinderea nr. 141 va termina în curînd primul bloc — din cele trei în construcție — care va adăposti 300 de studenți. Lucrînd cu sîrguință, brigada zugra­vului Mihai Onuță a executat 5000 mp zugrăveli și 1500 mp vopsitorii, într-un timp mult mai scurt decît cel progra­mat. Din brigadă s-au evidențiat în mod deosebit in aceasta lucrare tovarășii Va­sile Scînteie, Mihai Ailenei, Vasile Io­­nescu și alții. La executarea finisajelor înainte de termen au contribuit, printr-o muncă spornică, și parchetarul Ștefan Cărare, faianțarul Petru Stroie, zidarul Gheor­ghe Stoica și tîmplarul Iancu Ciobo­­taru. HAIM COHN­­ corespondent DE PE ȘANTIERELE ȘI DIN FABRICI WISSSSSSSSS/VBlt&MMBrjVSSJV WlJd­HUMIIMMIfi******** *0990*9** Ateliere noi De cîtva timp la fabrica de ciment „Sile Pintilie“- Fieni au fost ter­tinate și date în funcție, o turnătorie de fontă și un ate­lier mecanic pentru reparații. Hala turnătoriei are o suprafață produc­tivă de cîteva sute de metri. Aici se toarnă piesele de schimb necesare reparării utila­jului din fabrică. Transportul oalei de tur­nat se face cu o macara acționată de un pod rulant manevrat prin dispozitive elec­trice. Turnătoria de fontă este înzestrată, de asemenea, cu instalații de evacuat ga­zele și de aerisire. Imensa și spațioasa hală a atelierului pe­frunzele pomilor au început să se ră­rească. A venit toamna și pe malul bă­­trinei Dunări. Buni gospodari,, condu­cerea și comitetul de întreprindere al Stațiunii de utilaj de construcții nr. 4- Brăila au început de pe acum pregă­tirile pentru iarnă. In ateliere, birouri, cantină se fac pregătiri intense pentru întîmpinarea „musafirului nepoftit". Știindu-l pretențios pe acest „musafir" geamgiii au început să treacă de la o fereastră la alta, să le revizuiască. In­tr-un loc înlocuise un geam spart, in­tr-altul completează chitul căzut. Tîm­­plarii trec de la o ușă la alta, contro­lează ferestrele și în urma lor toate a­canic are aspectul unei adevărate fabrici. Aici se repară utilaje și agregate. Atelie­rul mecanic este utilat cu diferite mașini­­unelte sovietice ca strunguri, freze, borma­­șine, raboteze, precum și cu un pod ru­lant de transportat piese de volum și greu­tăți mai mari. Atît turnătoria de fontă, cît și atelierul mecanic contribuie la asigurarea unei func­ționări neîntrerupte a agregatelor și uti­lajului din fabrica noastră. GH. RUSU corespondent cestea rămîn reparate. Pe acoperiș lu­crează o altă echipă. In hala de montaj a apărut o fereastră nouă. De acum se va putea lucra și cu ușile închise, lu­mina fiind suficientă. Pentru încălzitul tuturor localurilor întreprinderii s-a ame­najat instalația de încălzire centrală care va asigura căldura suficientă, realizîn­­du-se in același timp și o economie apreciabilă de lemne. Și pentru aprovizionarea cantinei cu legume și zarzavaturi s-au luat măsuri din timp. Iarna ne va găsi pregătiți. I­ L. IOSEFSOHN corespondent — Aici nu se lucrează? — Ba da. Tocmai se execută zidăria noului bloc. Privesc mirat la însoțitorul meu, tov. Gheorghe Dita, directorul Trustului de construcții nr. 7 din Petroșani, își rîde de mine ? Sunt vechi In munca de ziarist, am văzut multe șantiere și știu cum a­­rată: un teren întins, plin de grămezi de materiale — nisip, cărămizi, scinduri și at­tea altele. Printre acestea vezi de obi­­cei forfată de oameni, schele, trebuie să te păzești să nu cazi in gropile de var, să nu te împiedici de lăzile cu mortar. Directorul Cita­ride: —­ Ce fi se pare curios aici ? Cum ? Păr ăsta-i șantier de construcții? înaintea ochilor mei se întinde un plan­­șeu întins peste subsolul unui bloc. Lîngă clădire, într-o „curte“ curată, fără pic de cărămizi ori nisip, se găsesc parcele de teren marcate cu tăblițe: E1, E3, E5 — și așa mai departe. Pe parcele sunt așezate frumos, una îngă alta, diferite bucăți de zid. Totul curat, aranjat. O puternică ma­­cara-tura „23 August" își rotește uriașul braț de fier, apucă un cîrlig o bucată de zid și o depune pe platforma de beton. Aici, iară-i lucru de mirare. Trei munci­tori, care mai înainte au privit puțin in­tr-un plan de lucrări, răsucesc bucata de zid, parcă i-ar căuta locul, fac semn ma­caragiului să-i dea drumul jos , apoi aș­teaptă altă bucată. Să spun drept, asta parcă nu-i construcție de bloc de lo­cuințe, ci joacă de copil. Directorul trustului mă ia de braț. — Văd, tovarășe, că nu pricepi deloc.­­ Ai dreptate. Aici, pe șantier, numai se iz­montează. H­ai să-ți arăt atelierul unde se „zidește" acest bloc, unde poți dedea după pofta inimii — cum erai obișnuit — și nisip, ciment și alte materiale. Acolo am să-­i explic totul. ATELIERUL — Vezi, tovarășe, — începu directorul să-mi spună cînd ajunserăm la atelier. — povestea pe care ți-oi spune-o nu-i Pe malul apelor repezi ale Jiului este amenajată o platformă întinsă. Alături se înalță vechea haldă de steril ars de mină... poveste, ci realitate, și oglindește pu­terea, capacitatea creatoare a omului nostru muncitor, execuți. pentru ro. și mii de deau cărămii Invățind din t­nilor sovietici, început să folosea fabricate: blocuri de 5—10 cărămizi, grinzi puri de umplutură etc. a dust la reducerea timpul, de roșu a unui bloc, de la­­. numai 2 luni. Am primit ap­oi proiectul unei lucrări de ut­ totul nou: o construcție din blocul prefabricate din beton. E tocmai cet, vezi aici. Privit în jur. Pe malul apelor repet, ale Jiului este amenajată o platformă întinsă. Alături se înalță vechea haldă de steril ars de mină. Concasat și a­­mestecat cu cimentul în betoniere, sterilul dău un beton cu bune proprietăți, care este turnat în tipare mari de diferite forme și dimensiuni, unde este vibrat mecanic, apoi etavat. In acest atelier se confecționează blocuri de felurite tipuri și dimensiuni, unele ajung pînă la 3,20/2,80 m și la o greutate de 1500 kg. Blocurile sunt gata tencuite în exterior. Piesele prefabricate se transportă pe șan­tier, unde rămîne numai să fie montate­­ și zidăria e gata. MUNCĂ NOUĂ De-abia acum mi-a dispărut nelămu­rirea. La montarea acestui nou bloc lu­crează în prezent o echipă mică, de 7 constructori, din care numai doi — șeful echipei, tov. Ioan Gyula și mecanicul puternicei macarale — Ioan Dănilă sunt calificați. Restul sunt tineri necalificați. La montarea acestui nou bloc lucrează în prezent o echipă mică, de 7 construc­tori... Dintre aceștia, doi îl ajută pe șeful echipei la montare, potrivind după sfoară, boloboc și firul de plumb bucata de zid adusă de macara la locul trasat. Dintre aceștia, doi îl ajută pe șeful echi­pei la montare, potrivind după sfoară, boloboc și firul cu plumb bucata de zid adusă de macara la locul trasat; alți doi ajută la descărcarea cu ajutorul­ ma­caralei a blocurilor de beton aduse de autocamioane și vagonete din atelier și le depozitează, iar al cincilea­ muncitor necalificiai așterne mortarul pe­ care se așează aceste „cărămizi" uriașe. Nu-ți vine să crezi: 18 oameni în ate­lier și 7 oameni la montarea blocului. Din toți 25, doar 8 sunt calificați. Aju­­tați de mecanisme diverse, cu sprijinul unui colectiv larg de tehnicieni din trust și de pe șantier și călăuziți de bogata experiență a oamenilor sovietici, ei clă­desc intr-un ritm nemaivăzut un nou bloc cu 3 etaje, cuprinzind 36 de aparta­mente. Vreți să-i vedeți la lucru? Puteți constata această nouă victorie a cons­tructorilor din Valea Jiului, pe șantierul de locuințe din Petroșani. MIHAI ȘTEFAN corespondentul ,, Constructoirul­ui “ pentru raionul Petroșani Poate să vină iarna •șc sacsacic socig. Blocul exP­LANTIERUL In Lîngă clădire, într-o „curte" curată, fără pic de cărămizi ori nisip, se gă­sesc parcele de teren marcate cu tăblițe: E1, E3, E5. ,Luna curățeniei“ Treabă de gospodari In cadrul „Lunii curățeniei“, care se des­fășoară in întreagă țară, la fabrica de ci­ment „Sti«ica“­Brăila s-a pornit o campanie serioasă de curățenie, de înlăturare a ri­sipei de materiale prin depozitarea lor, de amenajări. Pe baza unui plan de măsuri, la alcătuirea căruia au colaborat și con­ducerile secțiilor de bază din fabrică, s-au fixat pentru început lucrările ce urmează să fie atacate. Pînă acum s-au obținut suc­cese de seamă, care fac ca în incinta și la locurile de muncă din fabrică să nu mai existe neorînduială și risipă de materiale. Astfel, s-au amenajat două magazii unde s-au depozitat materialele, bilele și corpurile de măcinat și s-a făcut o curățenie exem­plară în centrala de forță și atelierul me­canic. In același timp, tinerii din fabrică au strîns fierul vechi pe care l-au predat la D.G.A., s-a pavat cu beton curtea pe o suprafață de 1000 mp și s-a procedat la deblocarea liniilor de garaj. De asemenea, s-au văruit pereții exteriori ai pavilionului administrației, s-au reparat geamurile etc. Totodată, în vederea descongestionării spa­țiului, s-a amenajat pentru magazinul de desfacere a materialelor de construcții, un local adecvat, în incinta docurilor, cu linie de garaj etc In prezent se continuă lucrările de pa­­vare pe o suprafață de încă 600 mp., cu­rățirea și deblocarea canalizărilor pentru scurgerea apei provenită din ploaie. După aceasta, Se va pune în ordine magazia cu materiale pentru investiții și se va face trierea materialelor din magazia centrală. De cîte ori nu auzi vorbindu-se la Fabrica de ciment București despre fruntașii în pro­ducție? Nici nu bănuiești însă că din rîndurile lor fac parte și doi funcționari, doi oameni care s-ar părea că nu se ocupă decît cu bonuri, situații, dosare, calcule.. Se vede treaba însă că în spatele cifrelor ce le înseamnă în fiecare zi în evidențele lor, contabilul Paul Săndulescu și gestionarul magaziei de materiale Constantin Cristofor — căci despre ei este vorba — întrezăresc elanul cu care toți muncitorii fabricii se avîntă în lupta pentru realizarea planului, pentru cît mai multe acumulări bănești peste plan. Și poate că și contabilul și gestionarul magaziei de materiale nu și-ar putea da contribuția dacă și-ar petrece tot timpul nu­mai în birou. Intr-o zi, pe la începutul lunii iunie, tov. Paul Săndulescu a pornit singur prin fabrică. I-a sărit în ochi că unele mașini și utilaje foarte vechi nu funcționează. Ea a aflat că ele stau de cîteva luni de zile fără să mai folosească la ceva. I-a venit imediat în minte că tocmai el personal în­tocmește lună de lună forme pentru­ plata unei sume importante ce reprezintă cote de amortizare.. Ce e de făcut? A luat ime­diat legătură cu serviciul producției și ser­viciul mecanicului-șef. — Eu propun să procedăm la declasarea tuturor acestor mașini și utilaje. Și numai într-o singură lună, în luna iulie, s-au economisit în acest fel circa 30.000 lei. Același spirit de inițiativă îi dovedește zi de zi și tov. Constantin Cristofor. Luînd mereu contact cu terenul în problemele pro­ducției, el realizează mari economii de ma­teriale. Nu de mult el a lichidat stocurile supranormative. Vorbind despre cadrele funcționărești din cadrul industriei materialelor de construcții trebuie spus că există numeroși contabili, planificatori, statisticieni etc. cu o bogată experiență. Ei lucrează cu competență la bi­rou, dîind dovadă de inițiativă și energie în muncă, sprijină cu pricepere lupta pentru îndeplinirea fermă a planului de producție. A fi un funcționar bun înseamnă a fi activ, a ajuta producția prin intervenții di­recte, a conlucra cu celelalte servicii și a cunoaște bine problemele economico-finan­­ciare actuale. Astăzi nu este de ajuns să fii un statistician pur,­ținător obiectiv de evidențe, uin funcționar care să întocmească circulare. Cît de stimat și prețuit este în întreprinderea sa. Fabrica de cărămizi Roman, Iov. I. Dumitriu, șeful serviciului de aprovizionare, livrări și transporturi Ddsi fabrică nouă, cu­ încă multe greutăți, ea este t_:__­ ■ _ __ i’n­ /n. _ni» J­resim­b c­ Să creștem un funcționar activ materiale necesare producției. Meritele func­ționarului Dumitriu au devenit astfel bine cunoscute și apreciate de întregul colectiv. El este operativ, dîrz și plin de inițiativă. El controlează munca celor din serviciul său. Toate acestea au creat posibilitățile unui nou succes, fabrica nu a primit de la în­ceputul anului nici o penalizare. Aceleași cuvinte frum­oase trebuie spuse despre tova­rășii Cornel Haiduc și Stoicescu, șefii ser­viciilor administrative de la fabrica de ci­ment „Victoria socialistă“-Turda și respec­tiv Fabrica de geamuri Scăeni. Aprovizionarea cu materiale, cu piese de schimb necesare producției e o sarcină im­portantă. Mulți funcționari administrativi, achizitori și în special șefi ai serviciilor de aprovizionare, au adeseori o atitudine for­mală și pasivă față de datoriile ce le revin. Este un rău ce trebuie combătut cu atît mai mult cu cît numeroase exemple ne-au dove­dit că mașini și utilaje, ba chiar secții în­tregi, n-au lucrat zile de-a rîndul pentru că lipsea vreun material sau vreo piesă de schimb, întreprinderea nu are nevoie de funcționari indiferenți care pun liniștea per­sonală mai presus de interesele fabricii, ci de luptători perseverenți. Cum am putea conta prea mult pe tov. Potra, șeful servi­ciului de aprovizonare de la Fabrica de geamuri Tîrnăveni care-i bucuros și mulțu­mit numai cînd primește salariul, majoritatea timpului ocupîndu-se de sarcini așa zise „ob­ștești“ ? Sau cum poate fi considerată ati­tudinea tov. Diaconu de la serviciul social din D.G.I.G.M.I. care scoate pe birou toate hîrtiile din sertar, ca să facă „impresie“, și apoi stă ore întregi ? Oricine l-ar putea ușor asemui cu funcționarul de la registra­tură din filmul „Directorul nostru“. Tov. Pintea Boeru, șeful serviciului plan și evi­dență de la fabrica de var „Bihor“-R­eșd are multe trăsături comune cu cei de mai­ sus, ba chiar îi întrece. Pe lîngă faptul că majoritatea lucrărilor făcute de el simt slab­ întocmite, deseori în timpul serviciului plea­că... să-și ude grădina de zarzavaturi, iar cînd subalternii îi atrag atenția, că în acest timp ar putea să le mai arate și lor este ceva, el se năpustește asupra lor căutînd să gîtuie critica. A fi un funcționar bun înseamnă să nu te lași furat de lucrările scriptice, înseamnă să contribui efectiv la îmbunătățirea siste­matică a metodelor de producție, dezvăluind bine aprovizionată cu piese de schimb și și propunînd să se folosească larg rezervele creșterii producției, înseamnă a­ contribui la reducerea prețului de cost, a sprijini ac­tiv tot ce este nou, înaintat. A fost mult, a­­preciată de către D.G.I.L. activitatea pe teren a tov. Ion Cojocaru, de la serviciul organi­zarea muncii, cu prilejul aplicării normelor calitative. La fabricile unde a fost­ trimis s-a ocupat îndeaproape de organizarea echi­pelor și brigăzilor, precum și de îndruma­rea funcționarilor în această problemă. Dar unde-i aportul tov. Eraclie Levandis de la serviciul organizarea muncii al Fabricii de țigle Urziceni ? De cînd s-a introdus acor­dul progresiv, de acum trei luni de zile, el n-a afișat nici măcar o listă în legătură cu noile­­ norme, ceea ce desigur nu a avut da­rul de a mobiliza pe muncitori. Poate fi pus pe aceeași treaptă a „dezinteresaților“ tov. Ion Nedelcu, șeful serviciului organizarea muncii de la fabrica de cărămizi „Cerarhi­­ca“-București, care nu tratează cu suficient interes problema normelor de producție. El are în plus o atitudine înrăită față de muncitori. Un funcționar în slujba unei fabrici tre­buie să fie întotdeauna, atît în lucrurile mari cît și în cele mici, cinstit și sincer față de conducerea întreprinderii, să nu tăinuiască adevărata stare de lucruri ori cît de proas­tă ar fi ea. Sunt la multe fabrici funcționari care raportează eronat datele de producție Orice încercare de a înșela conducerea fa­bricii sau forurile superioare — este o crimă din cele mai grave. Acela care pornește pe această cale nu este vrednic să stea într-o întreprindere socialistă. Cum am putea avea încredere în pontatorul I. Mîțu de la fabri­ca de ciment „Victoria socialistă“-Turda care se ocupă cu matrapazlîcuri și care a comis falsuri în statele de plată ? Semeni de ai lui trebuie tratați în aceeași lumină. Emeric Hegedüs, fostul magazioner al Fabricii de cărămizi „Crișul“-Oradea, sustrăgea sistema­tic alimente din magazie, iar Marcel Paras­­chivescu, de ?­i fabrica de ciment „Ilie Pin­­tilie“-Fieni, folosea postul de răspundere de șef al serviciului organizarea muncii — în care nu s-a dovedit prea competent — drept trambulină pentru diverse afaceri necurate. Birocratismul e o meteahnă veche a­lu­nora din funcționarii noștri. El trebuie extirpat fără cruțare, știut fiind că opera­tivitatea în executarea lucrărilor așa-zis „mărunte“ e o chezășie a îndeplinirii multor sarcini mari ale planului de pro­ducție. De nenumărate ori D.G.A.D. co­mandă atelierelor „9 Mai“ piese de schimb fără a le da și repartițiile de materiale necesare, sau trimite fabricilor diferite a­­drese, indicîndu-le să-și procure materiale de la Baza de aprovizionare din Bucu­rești, ca, aici delegații să nu găsească nici materialele strict necesare: ciment, conduc­te, scule, etc. Cînd vine un nou funcționar în întreprin­dere sau instituție îți dai seama imediat. Iar pe deasupra dacă el mai este și tînăr, lipsit de experiență, sfios, atunci îl recu­­­­noști dintr-o privire. Ochii îi fug de pe o hîrtie pe­ asta, îl simți cum se străduiește mereu să învețe ceva nou, tot timpul are de întrebat cite ceva. Lucrul acesta este ușor explicabil : el vrea ca prin ridicarea nivelului său profesional, să devină activ, folositor ,întreprinderii sau instituției. S-a dovedit că acolo unde există preocupare din partea șefilor de servicii, acolo unde instrui­rea funcționarului nou venit e o problemă principală pentru funcționarii cu mai multă experiență, acolo crește un funcționar ade­vărat. Bucurîndu-se de acest ajutor tînărul Tiberiu Moți de la fabrica de țigle și cără­mizi „Ceramica“-Jimbolia a crescut repede, devenind astăzi șeful serviciului plan și evi­dență. Corect, disciplinat, cu multă iniția­tivă, el dă un real ajutor în toate pro­blemele producției. Se pare însă că tova­rășului­­ Lătescu, șeful serviciului plan și evidență, de la Fabrica de cărămizi din Români, nu îi este prea plăcut să transmită subalternilor cunoștințele sale. Responsabilul prețului de cost și statisticianul nu sunt a­­jutați, cu toate că au nevoie de sprijin Colectivele de muncă din întreprinderile industriei materialelor de construcții s-au angajat să realizeze pînă la sfîrșitul acestui an importante acumulări bănești peste plan. Obținerea de rezultate pozitive în această luptă este strîns legată de întărirea hozras­­ciotului în fiecare fabrică, de organizarea pe principiul gospodăririi socialiste a fiecărei secții în parte. Aceasta presupune cun­­aște­­rea și studierea temeinică de cadre fun­to­­nare a problemelor economice și financic­e ale întreprinderii. Pentru aceasta este ne­cesar ca pe lângă muncitorii din produc­ie și personalul tehnico-ingineresc, să fie larg antrenați în lupta pentru acumulări bănești peste plan contabilii, lucrătorii din serviciile de aprovizionare și desfacere, toți acei care prin activitatea lor de zi cu zi contribuie la gospodărirea întreprinderii. Atitudinea plină de grijă fată de ridica­rea nivelului profesional al funcționarilor, va face ca aceștia să devină luptători ac­tivi pentru îndeplinirea și depășirea planului, pentru înflorirea economiei noastre naționale,'-

Next