Constructorul, octombrie 1955 (Anul 7, nr. 298-302)
1955-10-01 / nr. 298
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ I ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Ș1 AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Anul VII — nr. 2984 pagini 20 bani Sîmbătă 1 octombrie 1955 Pentru urgentarea lucrărilor de finisaj In numărul de față al gazetei noastre este publicat un articol despre organizarea si funcționarea brigăzilor de finisaj pe unul din șantierele Trustului de construcții nr. 7-Petroșani. Această experiență pozitivă are la bază dorința colectivului de constructori de a realiza scurtarea duratei procesului tehnologic în toate fazele sale, aducînd ritmul lucrărilor de finisaj la nivelul ritmului lucrărilor de roșu. Necesitatea echilibrării e impusă de stadiul actual de dezvoltare a industrializării lucrărilor de construcții. Progresul s-a făcut pînă acum unilateral, prin introducerea prefabricatelor la planșee, la acoperișuri și pereți de hale industriale, iar în ultima vreme la zidărie și, experimental, la fundații. Tehnologia finisajelor a rămas însă la vechile procedee. Ca urmare, un bloc de locuințe de mărime mijlocie — 27 de apartamente — se ridică pînă sub acoperiș în mai puțin de o lună, în schimb mai trebuie să treacă 2—3 luni și chiar mai mult pînă să poată fi dat în folosință. Așa se întîmplă la Hunedoara, la Reșița, la Tg. Ocna și pe multe alte șantiere de locuințe. Constructorii din Trustul nr. 7 au ales calea cea mai la îndemînă pentru urgentarea finisajelor, buna organizare a muncii la aceste categorii de lucrări. Brigăzile sunt alcătuite după tipul brigăzilor de specialitate pentru executarea zidăriei, cofrajelor, armăturilor etc.; ele cuprind deopotrivă muncitori calificați și necalificați, care, împărțiți în echipe, efectuează diferitele operații in lanț. De aici, înalta productivitate a muncii. Avantajele pe care le prezintă metoda pot fi constatate prin comparația cu felul în care se execută finisajele la șantierul Vatra Luminoasă al Trustului nr. 3. La acest șantier s-a mers pe principiul formațiilor mici, alcătuite exclusiv din muncitori calificați , care, în consecință sunt nevoiți să execute singuri și operațiile cele mai simple. Rezultatele sunt cu totul nesatisfăcătoare față de cele din Valea Jiului: la mozaicuri — un apartament (4446 mp) în 4 zile, la zugravi-vopsitori — o scară cu 9 apartamente (2200 mp zugrăveli + 480 mp vopsitorii) în 15 zile, la parchetari — 20 mp, zilnic etc. In afară de aceasta, numărul muncitorilor specializați în lucrări de finisaje este sub cel necesar — tocmai din cauza proastei lor folosiri. Asigurarea efectivelor de muncitori de care e nevoie la finisaje constituie o problemă spinoasă pentru organizațiile de construcții. In mod frecvent, pe majoritatea șantierelor se întîmplă următorul fenomen ciudat: cit durează lucrările de roșu toată lumea dă zor, e forțotă de muncitori, construcția se înalță văzînd cu ochii, pentru ca apoi totul să meargă agale, echipele să aștepte materialele ori materialele să stea în ..așteptarea celor care să le pună în operă. La șantierul Institutului de petrol și gaze din București, chiar după ce clădirea fusese dată în folosință, mai veneau câte 4—5 oameni pentru cine știe ce completare; în vremea aceasta Trustul nr.3 plătea salariul maistrului de șantier, magazionerului, funcționarilor — care efectiv, n-aveau ce face. Situația aceasta are mai multe explicații. In primul rînd, șantierele nu dispun de un număr suficient de muncitori calificați pentru lucrările de finisaje. Inițiativa Trustului nr. 3, care a organizat școli S.F.U. pentru parchetari, faianțari și alte meserii nu se repetă la majoritatea celorlalte trusturi. Pe de altă parte, mulți conducători de trusturi, întreprinderi și șantiere merg pe linia greșită de a concentra forțele de lucrări „rentabile”, de o valoare mai mare, neglijind finisajele și neglijînd, în consecință, sarcina primordială — care este nu de a realiza planul valoric, ci de a urgenta darea în folosință a obiectelor. Așa se explică de ce la Trusturile nr. 10, 13 și altele s-au tărăgănat pînă acum sute de construcții agricole simple și de volum redus, începute încă în anul trecut. Durata mare a finisajelor se datorește și proastei coordonări a lucrărilor de construcții cu cele de instalații. Fie din cauza nerespectării graficului de către constructor, fie din cauza indolenței șefilor de șantiere de instalații, fie din cauza deficiențelor în aprovizionare, fn multe cazuri lucrările de instalații nu se execută la termen și adesea încep după tencuirea pereților. Așa s-a intîmplat la șantierul căminelor studențești din Galați al întreprinderii nr. 202, unde întreprinderea de instalații nr. 192, nerespectînd planul operativ transmis de conducerea șantierului, a provocat pagube însemnate prin refacerea zidăriei și tencuielilor la căminul A. Problema finisajelor capătă în acest an o importanță deosebită, avînd în vedere volumul lor mare — în legătură cu darea în folosință a majorității construcțiilor prevăzute în primul cincinal. Termenele contractuale — uneori mai largi decît era necesar — nu trebuie să încurajeze încetinirea ritmului lucrărilor. Cu cit o construcție este dată în folosință mai grabnic, cu atît mai repede ea devine rentabilă, și de avantajele pe care le realizează astfel statul beneficiază întregul popor. Organizarea științifică a muncii este numai una din măsurile ce pot fi luate în acest sens. Accentul trebuie pus deopotrivă pe mecanizarea lucrărilor, in limita posibilităților actuale, folosindu-se cît mai larg pompele de mortar, mașinile de frecat, mozaicul și de curățat parchetul, aparatele de zugrăvit și vopsit și celelalte mijloace existente. Reducerea volumului de muncă manuală, care astăzi predomină încă la finisaje, va asigura implicit creșterea productivității și scăderea necesarului de cadre calificate. Inovatorii din sectorul nostru au adus și aduc necontenit o contribuție însemnată la accelerarea finisajelor. Intre realizările pe această linie se numără panourile de parchet folosite la Trustul nr. 7, dispozitivul de montare a faianței aplicat la șantierul Halelor Door al Trustului nr. 1 etc. Astfel de inovații și raționalizări trebuie să capete o largă extindere; organelor D.G.P.C.M. și Direcției tehnice se revine în această privință un rol activ pe care, pînă în prezent, l-au neglijat. Trebuie încurajate inițiativele locale menite să îmbunătățească prin resurse locale aprovizionarea cu materiale de finisaj — cum sunt utilizarea emulsiei de vopsea la șantierul Vulcan, obținerea sticlei mate din geam obișnuit la șantierul Institutului de cercetări chimice din Iași al Trustului nr. 14 și altele. In cadrul pregătirilor de iarnă trebuie luate toate măsurile care să asigure desfășurarea neîntreruptă și buna calitate a lucrărilor de finisaj. Nu trebuie să se repete cazul șantierelor Petroșani, Lupeni și Lonea, care și în prezent mai trebuie să refacă tencuieli executate în iarna trecută fără respectarea condițiilor tehnologice. E nevoie să se asigure închiderea spațiului pentru încălzirea interioarelor, să se utilizeze toate sobele-calorifer tip Jukov și Lengyel existente. Pe șantierele sovietice, executarea simultană a diferitelor categorii de lucrări în lanț a cuprins și finisajele. In timp ce la etajele superioare ale unei clădiri se zidește încă, la parter se execută , în ritm intens instalațiile și tencuielile. Trebuie introdus și la noi acest sistem, care asigură o durată minimă a lucrărilor. Trebuie studiată de asemenea posibilitatea de a organiza, pe șantierele mari de locuințe, brigăzi complexe care să cuprindă toate meseriile de finisaj și să lucreze după un grafic coordonat. La Petroșani și București se execută construcții experimentale din blocuri mari de beton cu fața văzută finisată. Acest prim pas pe calea eliminării proceselor umede de finisaj de pe șantier trebuie continuat. I.C.S.C. și I.C.I.M.C. au datoria să elaboreze cît mai grabnic tehnologia perfecționată a folosirii placajului ceramic pentru fațade, a tencuielilor prefabricate etc. Totodată trebuie proiectate, omologate și introduse în fabricație tipurile cele mai necesare și mai raționale de mecanisme pentru finisaje. Urgentarea lucrărilor de finisaje este o problemă tehnico-organizatorică dificilă, dar care poate și trebuie să fie rezolvată. De strajă cuceririlor poporului muncitor 1 2 octombrie, Ziua Forțelor Armate ale R.P.R. a intrat în tradiția sărbătorilor draci ale poporului nostru. Ostași ai păcii, militarii armatei noastre știu că scopul lor suprem este apărarea vieții noi care înflorește pe plaiurile patriei, apărarea muncii pașnice credijare a poporului, apărarea furnalelor și uzinelor, a ogoarelor pline de rod, a căminelor lor, a instituțiilor de cultură etc. Faptul că asemenea țeluri însuflețesc armata populară și nu scopuri de cotropire și subjugare a altor popoare, stă la baza imensei ei superiorități morale asupra armatei oricărui stat capitalist. IN ACEST Nfr Construcțiile agricole trebuie predate la termen! (pag. 2-a) Planul lucrărilor M.A.I. poate fi îndeplinit. (pag. 2-a) Din experiența brigăzilor de finisaj. (pag. 2-a) SA STĂM DE VORBA: Care-i calea? (pag. 2-a) Laboratorul pentru verificarea ventilatoarelor. (pag. 2-a) FABRICILE NOASTRE LUCRA ȘI IARNAtorilor sovietici dcărămizi crud'Cum lucrează De ce e cărămida ma cît dincolo ? Pe urma acordului progresiv Stimulați de introducerea acordului progresiv, muncitorii și tehnicienii de la fabrica de cărămizi „Zorile noi“ din Piatra Neamț au căutat forme noi de muncă. La unul din cuptoare, ei au experimentat și introdus metoda sovietică Duranov, de așezare și ardere rapidă a cărămizilor. Prin aplicarea acestei metode, timpul de ardere s-a redus la jumătate, înainte se folosea argilă numai dintr-o carieră. Aceasta nu era de calitate bună, ceea ce făcea ca procentul de rebuturi să fie ridicat. Studiindu-se această problemă, s-a ajuns la concluzia că e nevoie să se deschidă încă o carieră și să se amestece pămîntul, lucru care a dus la îmbunătățirea calității, scăzîndu-se rebuturile sub procentajul admis. Toate acestea au făcut ca producția de cărămizi să crească. In prima lună s-a dat cu peste 150.000 de cărămizi mai mult decît prevedea planul. Majoritatea echipelor obțin depășiri mari în producție. De pildă acelea ale așezătorilor conduse de tovarășele Domnica Frunză și Adela Nistor au ajuns să depășească norma cu 38%. La fel, acelea ale scoțătorilor conduse de Gh. Rusu și Gh. Tătaru care scot pe schimb 20—22.000 de cărămizi. In raport cu depășirile obținute, salariile muncitorilor au crescut simțitor. Ultimele lucrări de finisaj La șantierul căminelor pentru studenții Institutului agronomic din Iași. Întreprinderea nr. 141 va termina în curînd primul bloc — din cele trei în construcție — care va adăposti 300 de studenți. Lucrînd cu sîrguință, brigada zugravului Mihai Onuță a executat 5000 mp zugrăveli și 1500 mp vopsitorii, într-un timp mult mai scurt decît cel programat. Din brigadă s-au evidențiat în mod deosebit in aceasta lucrare tovarășii Vasile Scînteie, Mihai Ailenei, Vasile Ionescu și alții. La executarea finisajelor înainte de termen au contribuit, printr-o muncă spornică, și parchetarul Ștefan Cărare, faianțarul Petru Stroie, zidarul Gheorghe Stoica și tîmplarul Iancu Ciobotaru. HAIM COHN corespondent DE PE ȘANTIERELE ȘI DIN FABRICI WISSSSSSSSS/VBlt&MMBrjVSSJV WlJdHUMIIMMIfi******** *0990*9** Ateliere noi De cîtva timp la fabrica de ciment „Sile Pintilie“- Fieni au fost tertinate și date în funcție, o turnătorie de fontă și un atelier mecanic pentru reparații. Hala turnătoriei are o suprafață productivă de cîteva sute de metri. Aici se toarnă piesele de schimb necesare reparării utilajului din fabrică. Transportul oalei de turnat se face cu o macara acționată de un pod rulant manevrat prin dispozitive electrice. Turnătoria de fontă este înzestrată, de asemenea, cu instalații de evacuat gazele și de aerisire. Imensa și spațioasa hală a atelierului pefrunzele pomilor au început să se rărească. A venit toamna și pe malul bătrinei Dunări. Buni gospodari,, conducerea și comitetul de întreprindere al Stațiunii de utilaj de construcții nr. 4- Brăila au început de pe acum pregătirile pentru iarnă. In ateliere, birouri, cantină se fac pregătiri intense pentru întîmpinarea „musafirului nepoftit". Știindu-l pretențios pe acest „musafir" geamgiii au început să treacă de la o fereastră la alta, să le revizuiască. Intr-un loc înlocuise un geam spart, intr-altul completează chitul căzut. Tîmplarii trec de la o ușă la alta, controlează ferestrele și în urma lor toate acanic are aspectul unei adevărate fabrici. Aici se repară utilaje și agregate. Atelierul mecanic este utilat cu diferite mașiniunelte sovietice ca strunguri, freze, bormașine, raboteze, precum și cu un pod rulant de transportat piese de volum și greutăți mai mari. Atît turnătoria de fontă, cît și atelierul mecanic contribuie la asigurarea unei funcționări neîntrerupte a agregatelor și utilajului din fabrica noastră. GH. RUSU corespondent cestea rămîn reparate. Pe acoperiș lucrează o altă echipă. In hala de montaj a apărut o fereastră nouă. De acum se va putea lucra și cu ușile închise, lumina fiind suficientă. Pentru încălzitul tuturor localurilor întreprinderii s-a amenajat instalația de încălzire centrală care va asigura căldura suficientă, realizîndu-se in același timp și o economie apreciabilă de lemne. Și pentru aprovizionarea cantinei cu legume și zarzavaturi s-au luat măsuri din timp. Iarna ne va găsi pregătiți. I L. IOSEFSOHN corespondent — Aici nu se lucrează? — Ba da. Tocmai se execută zidăria noului bloc. Privesc mirat la însoțitorul meu, tov. Gheorghe Dita, directorul Trustului de construcții nr. 7 din Petroșani, își rîde de mine ? Sunt vechi In munca de ziarist, am văzut multe șantiere și știu cum arată: un teren întins, plin de grămezi de materiale — nisip, cărămizi, scinduri și attea altele. Printre acestea vezi de obicei forfată de oameni, schele, trebuie să te păzești să nu cazi in gropile de var, să nu te împiedici de lăzile cu mortar. Directorul Citaride: — Ce fi se pare curios aici ? Cum ? Păr ăsta-i șantier de construcții? înaintea ochilor mei se întinde un planșeu întins peste subsolul unui bloc. Lîngă clădire, într-o „curte“ curată, fără pic de cărămizi ori nisip, se găsesc parcele de teren marcate cu tăblițe: E1, E3, E5 — și așa mai departe. Pe parcele sunt așezate frumos, una îngă alta, diferite bucăți de zid. Totul curat, aranjat. O puternică macara-tura „23 August" își rotește uriașul braț de fier, apucă un cîrlig o bucată de zid și o depune pe platforma de beton. Aici, iară-i lucru de mirare. Trei muncitori, care mai înainte au privit puțin intr-un plan de lucrări, răsucesc bucata de zid, parcă i-ar căuta locul, fac semn macaragiului să-i dea drumul jos , apoi așteaptă altă bucată. Să spun drept, asta parcă nu-i construcție de bloc de locuințe, ci joacă de copil. Directorul trustului mă ia de braț. — Văd, tovarășe, că nu pricepi deloc. Ai dreptate. Aici, pe șantier, numai se izmontează. Hai să-ți arăt atelierul unde se „zidește" acest bloc, unde poți dedea după pofta inimii — cum erai obișnuit — și nisip, ciment și alte materiale. Acolo am să-i explic totul. ATELIERUL — Vezi, tovarășe, — începu directorul să-mi spună cînd ajunserăm la atelier. — povestea pe care ți-oi spune-o nu-i Pe malul apelor repezi ale Jiului este amenajată o platformă întinsă. Alături se înalță vechea haldă de steril ars de mină... poveste, ci realitate, și oglindește puterea, capacitatea creatoare a omului nostru muncitor, execuți. pentru ro. și mii de deau cărămii Invățind din tnilor sovietici, început să folosea fabricate: blocuri de 5—10 cărămizi, grinzi puri de umplutură etc. a dust la reducerea timpul, de roșu a unui bloc, de la. numai 2 luni. Am primit apoi proiectul unei lucrări de ut totul nou: o construcție din blocul prefabricate din beton. E tocmai cet, vezi aici. Privit în jur. Pe malul apelor repet, ale Jiului este amenajată o platformă întinsă. Alături se înalță vechea haldă de steril ars de mină. Concasat și amestecat cu cimentul în betoniere, sterilul dău un beton cu bune proprietăți, care este turnat în tipare mari de diferite forme și dimensiuni, unde este vibrat mecanic, apoi etavat. In acest atelier se confecționează blocuri de felurite tipuri și dimensiuni, unele ajung pînă la 3,20/2,80 m și la o greutate de 1500 kg. Blocurile sunt gata tencuite în exterior. Piesele prefabricate se transportă pe șantier, unde rămîne numai să fie montate și zidăria e gata. MUNCĂ NOUĂ De-abia acum mi-a dispărut nelămurirea. La montarea acestui nou bloc lucrează în prezent o echipă mică, de 7 constructori, din care numai doi — șeful echipei, tov. Ioan Gyula și mecanicul puternicei macarale — Ioan Dănilă sunt calificați. Restul sunt tineri necalificați. La montarea acestui nou bloc lucrează în prezent o echipă mică, de 7 constructori... Dintre aceștia, doi îl ajută pe șeful echipei la montare, potrivind după sfoară, boloboc și firul de plumb bucata de zid adusă de macara la locul trasat. Dintre aceștia, doi îl ajută pe șeful echipei la montare, potrivind după sfoară, boloboc și firul cu plumb bucata de zid adusă de macara la locul trasat; alți doi ajută la descărcarea cu ajutorul macaralei a blocurilor de beton aduse de autocamioane și vagonete din atelier și le depozitează, iar al cincilea muncitor necalificiai așterne mortarul pe care se așează aceste „cărămizi" uriașe. Nu-ți vine să crezi: 18 oameni în atelier și 7 oameni la montarea blocului. Din toți 25, doar 8 sunt calificați. Ajutați de mecanisme diverse, cu sprijinul unui colectiv larg de tehnicieni din trust și de pe șantier și călăuziți de bogata experiență a oamenilor sovietici, ei clădesc intr-un ritm nemaivăzut un nou bloc cu 3 etaje, cuprinzind 36 de apartamente. Vreți să-i vedeți la lucru? Puteți constata această nouă victorie a constructorilor din Valea Jiului, pe șantierul de locuințe din Petroșani. MIHAI ȘTEFAN corespondentul ,, Constructoirului “ pentru raionul Petroșani Poate să vină iarna •șc sacsacic socig. Blocul exPLANTIERUL In Lîngă clădire, într-o „curte" curată, fără pic de cărămizi ori nisip, se găsesc parcele de teren marcate cu tăblițe: E1, E3, E5. ,Luna curățeniei“ Treabă de gospodari In cadrul „Lunii curățeniei“, care se desfășoară in întreagă țară, la fabrica de ciment „Sti«ica“Brăila s-a pornit o campanie serioasă de curățenie, de înlăturare a risipei de materiale prin depozitarea lor, de amenajări. Pe baza unui plan de măsuri, la alcătuirea căruia au colaborat și conducerile secțiilor de bază din fabrică, s-au fixat pentru început lucrările ce urmează să fie atacate. Pînă acum s-au obținut succese de seamă, care fac ca în incinta și la locurile de muncă din fabrică să nu mai existe neorînduială și risipă de materiale. Astfel, s-au amenajat două magazii unde s-au depozitat materialele, bilele și corpurile de măcinat și s-a făcut o curățenie exemplară în centrala de forță și atelierul mecanic. In același timp, tinerii din fabrică au strîns fierul vechi pe care l-au predat la D.G.A., s-a pavat cu beton curtea pe o suprafață de 1000 mp și s-a procedat la deblocarea liniilor de garaj. De asemenea, s-au văruit pereții exteriori ai pavilionului administrației, s-au reparat geamurile etc. Totodată, în vederea descongestionării spațiului, s-a amenajat pentru magazinul de desfacere a materialelor de construcții, un local adecvat, în incinta docurilor, cu linie de garaj etc In prezent se continuă lucrările de pavare pe o suprafață de încă 600 mp., curățirea și deblocarea canalizărilor pentru scurgerea apei provenită din ploaie. După aceasta, Se va pune în ordine magazia cu materiale pentru investiții și se va face trierea materialelor din magazia centrală. De cîte ori nu auzi vorbindu-se la Fabrica de ciment București despre fruntașii în producție? Nici nu bănuiești însă că din rîndurile lor fac parte și doi funcționari, doi oameni care s-ar părea că nu se ocupă decît cu bonuri, situații, dosare, calcule.. Se vede treaba însă că în spatele cifrelor ce le înseamnă în fiecare zi în evidențele lor, contabilul Paul Săndulescu și gestionarul magaziei de materiale Constantin Cristofor — căci despre ei este vorba — întrezăresc elanul cu care toți muncitorii fabricii se avîntă în lupta pentru realizarea planului, pentru cît mai multe acumulări bănești peste plan. Și poate că și contabilul și gestionarul magaziei de materiale nu și-ar putea da contribuția dacă și-ar petrece tot timpul numai în birou. Intr-o zi, pe la începutul lunii iunie, tov. Paul Săndulescu a pornit singur prin fabrică. I-a sărit în ochi că unele mașini și utilaje foarte vechi nu funcționează. Ea a aflat că ele stau de cîteva luni de zile fără să mai folosească la ceva. I-a venit imediat în minte că tocmai el personal întocmește lună de lună forme pentru plata unei sume importante ce reprezintă cote de amortizare.. Ce e de făcut? A luat imediat legătură cu serviciul producției și serviciul mecanicului-șef. — Eu propun să procedăm la declasarea tuturor acestor mașini și utilaje. Și numai într-o singură lună, în luna iulie, s-au economisit în acest fel circa 30.000 lei. Același spirit de inițiativă îi dovedește zi de zi și tov. Constantin Cristofor. Luînd mereu contact cu terenul în problemele producției, el realizează mari economii de materiale. Nu de mult el a lichidat stocurile supranormative. Vorbind despre cadrele funcționărești din cadrul industriei materialelor de construcții trebuie spus că există numeroși contabili, planificatori, statisticieni etc. cu o bogată experiență. Ei lucrează cu competență la birou, dîind dovadă de inițiativă și energie în muncă, sprijină cu pricepere lupta pentru îndeplinirea fermă a planului de producție. A fi un funcționar bun înseamnă a fi activ, a ajuta producția prin intervenții directe, a conlucra cu celelalte servicii și a cunoaște bine problemele economico-financiare actuale. Astăzi nu este de ajuns să fii un statistician pur,ținător obiectiv de evidențe, uin funcționar care să întocmească circulare. Cît de stimat și prețuit este în întreprinderea sa. Fabrica de cărămizi Roman, Iov. I. Dumitriu, șeful serviciului de aprovizionare, livrări și transporturi Ddsi fabrică nouă, cu încă multe greutăți, ea este t_:__ ■ _ __ i’n /n. _ni» Jresimb c Să creștem un funcționar activ materiale necesare producției. Meritele funcționarului Dumitriu au devenit astfel bine cunoscute și apreciate de întregul colectiv. El este operativ, dîrz și plin de inițiativă. El controlează munca celor din serviciul său. Toate acestea au creat posibilitățile unui nou succes, fabrica nu a primit de la începutul anului nici o penalizare. Aceleași cuvinte frumoase trebuie spuse despre tovarășii Cornel Haiduc și Stoicescu, șefii serviciilor administrative de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turda și respectiv Fabrica de geamuri Scăeni. Aprovizionarea cu materiale, cu piese de schimb necesare producției e o sarcină importantă. Mulți funcționari administrativi, achizitori și în special șefi ai serviciilor de aprovizionare, au adeseori o atitudine formală și pasivă față de datoriile ce le revin. Este un rău ce trebuie combătut cu atît mai mult cu cît numeroase exemple ne-au dovedit că mașini și utilaje, ba chiar secții întregi, n-au lucrat zile de-a rîndul pentru că lipsea vreun material sau vreo piesă de schimb, întreprinderea nu are nevoie de funcționari indiferenți care pun liniștea personală mai presus de interesele fabricii, ci de luptători perseverenți. Cum am putea conta prea mult pe tov. Potra, șeful serviciului de aprovizonare de la Fabrica de geamuri Tîrnăveni care-i bucuros și mulțumit numai cînd primește salariul, majoritatea timpului ocupîndu-se de sarcini așa zise „obștești“ ? Sau cum poate fi considerată atitudinea tov. Diaconu de la serviciul social din D.G.I.G.M.I. care scoate pe birou toate hîrtiile din sertar, ca să facă „impresie“, și apoi stă ore întregi ? Oricine l-ar putea ușor asemui cu funcționarul de la registratură din filmul „Directorul nostru“. Tov. Pintea Boeru, șeful serviciului plan și evidență de la fabrica de var „Bihor“-Reșd are multe trăsături comune cu cei de mai sus, ba chiar îi întrece. Pe lîngă faptul că majoritatea lucrărilor făcute de el simt slab întocmite, deseori în timpul serviciului pleacă... să-și ude grădina de zarzavaturi, iar cînd subalternii îi atrag atenția, că în acest timp ar putea să le mai arate și lor este ceva, el se năpustește asupra lor căutînd să gîtuie critica. A fi un funcționar bun înseamnă să nu te lași furat de lucrările scriptice, înseamnă să contribui efectiv la îmbunătățirea sistematică a metodelor de producție, dezvăluind bine aprovizionată cu piese de schimb și și propunînd să se folosească larg rezervele creșterii producției, înseamnă a contribui la reducerea prețului de cost, a sprijini activ tot ce este nou, înaintat. A fost mult, apreciată de către D.G.I.L. activitatea pe teren a tov. Ion Cojocaru, de la serviciul organizarea muncii, cu prilejul aplicării normelor calitative. La fabricile unde a fost trimis s-a ocupat îndeaproape de organizarea echipelor și brigăzilor, precum și de îndrumarea funcționarilor în această problemă. Dar unde-i aportul tov. Eraclie Levandis de la serviciul organizarea muncii al Fabricii de țigle Urziceni ? De cînd s-a introdus acordul progresiv, de acum trei luni de zile, el n-a afișat nici măcar o listă în legătură cu noile norme, ceea ce desigur nu a avut darul de a mobiliza pe muncitori. Poate fi pus pe aceeași treaptă a „dezinteresaților“ tov. Ion Nedelcu, șeful serviciului organizarea muncii de la fabrica de cărămizi „Cerarhica“-București, care nu tratează cu suficient interes problema normelor de producție. El are în plus o atitudine înrăită față de muncitori. Un funcționar în slujba unei fabrici trebuie să fie întotdeauna, atît în lucrurile mari cît și în cele mici, cinstit și sincer față de conducerea întreprinderii, să nu tăinuiască adevărata stare de lucruri ori cît de proastă ar fi ea. Sunt la multe fabrici funcționari care raportează eronat datele de producție Orice încercare de a înșela conducerea fabricii sau forurile superioare — este o crimă din cele mai grave. Acela care pornește pe această cale nu este vrednic să stea într-o întreprindere socialistă. Cum am putea avea încredere în pontatorul I. Mîțu de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turda care se ocupă cu matrapazlîcuri și care a comis falsuri în statele de plată ? Semeni de ai lui trebuie tratați în aceeași lumină. Emeric Hegedüs, fostul magazioner al Fabricii de cărămizi „Crișul“-Oradea, sustrăgea sistematic alimente din magazie, iar Marcel Paraschivescu, de ?i fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, folosea postul de răspundere de șef al serviciului organizarea muncii — în care nu s-a dovedit prea competent — drept trambulină pentru diverse afaceri necurate. Birocratismul e o meteahnă veche alunora din funcționarii noștri. El trebuie extirpat fără cruțare, știut fiind că operativitatea în executarea lucrărilor așa-zis „mărunte“ e o chezășie a îndeplinirii multor sarcini mari ale planului de producție. De nenumărate ori D.G.A.D. comandă atelierelor „9 Mai“ piese de schimb fără a le da și repartițiile de materiale necesare, sau trimite fabricilor diferite adrese, indicîndu-le să-și procure materiale de la Baza de aprovizionare din București, ca, aici delegații să nu găsească nici materialele strict necesare: ciment, conducte, scule, etc. Cînd vine un nou funcționar în întreprindere sau instituție îți dai seama imediat. Iar pe deasupra dacă el mai este și tînăr, lipsit de experiență, sfios, atunci îl recunoști dintr-o privire. Ochii îi fug de pe o hîrtie pe asta, îl simți cum se străduiește mereu să învețe ceva nou, tot timpul are de întrebat cite ceva. Lucrul acesta este ușor explicabil : el vrea ca prin ridicarea nivelului său profesional, să devină activ, folositor ,întreprinderii sau instituției. S-a dovedit că acolo unde există preocupare din partea șefilor de servicii, acolo unde instruirea funcționarului nou venit e o problemă principală pentru funcționarii cu mai multă experiență, acolo crește un funcționar adevărat. Bucurîndu-se de acest ajutor tînărul Tiberiu Moți de la fabrica de țigle și cărămizi „Ceramica“-Jimbolia a crescut repede, devenind astăzi șeful serviciului plan și evidență. Corect, disciplinat, cu multă inițiativă, el dă un real ajutor în toate problemele producției. Se pare însă că tovarășului Lătescu, șeful serviciului plan și evidență, de la Fabrica de cărămizi din Români, nu îi este prea plăcut să transmită subalternilor cunoștințele sale. Responsabilul prețului de cost și statisticianul nu sunt ajutați, cu toate că au nevoie de sprijin Colectivele de muncă din întreprinderile industriei materialelor de construcții s-au angajat să realizeze pînă la sfîrșitul acestui an importante acumulări bănești peste plan. Obținerea de rezultate pozitive în această luptă este strîns legată de întărirea hozrasciotului în fiecare fabrică, de organizarea pe principiul gospodăririi socialiste a fiecărei secții în parte. Aceasta presupune cunașterea și studierea temeinică de cadre funtonare a problemelor economice și financice ale întreprinderii. Pentru aceasta este necesar ca pe lângă muncitorii din producie și personalul tehnico-ingineresc, să fie larg antrenați în lupta pentru acumulări bănești peste plan contabilii, lucrătorii din serviciile de aprovizionare și desfacere, toți acei care prin activitatea lor de zi cu zi contribuie la gospodărirea întreprinderii. Atitudinea plină de grijă fată de ridicarea nivelului profesional al funcționarilor, va face ca aceștia să devină luptători activi pentru îndeplinirea și depășirea planului, pentru înflorirea economiei noastre naționale,'-