Constructorul, noiembrie 1955 (Anul 7, nr. 303-306)
1955-11-05 / nr. 303
ILE DE RAPORT DIN FD Mi s-a sugerat ideea ca și în acest număr, închinat zilei de 7 Noiembrie, să scriu ceva despre rezultatele întrecerii socialiste din fabricile de materiale de construcții. M-am gîndit să vă prezint dumneavoastră, cititorilor, fabricile care cu prilejul marii sărbători, au simțit bucuria datoriei împlinite. Ei dar cum să fac acest lucru ? E greu să cunoști situația numai din scrisorile sosite la redacție, sau, cum se zice, din birou! Ura ! Am găsit soluția. Salvarea e terenul ! Toată lumea este de părere că cea mai eficace muncă e cea dusă pe teren. Dar cum nu puteam să vizitez într-un timp atît de scurt toate fabricile din țară m-am deplasat... în minister. Mai ales că era ziua cînd toate fabricile raportau situația lunară. Țăcănitul mașinilor de scris și al celor de calculat, convorbirile telefonice cu provincia se răsfrîngeau în ecouri pe toate culoarele. Aceasta era la 2 noiembrie. Intîi am intrat în biroul serviciului producție de la D.G.I.L. De cîteva minute statisticiana, tov. Stavropol, terminase de primit de la fabrici toate datele necesare. Pe o situație centralizatoare își nota : „Cimentul păcii“-Medgidia: 108,2%; Fabrica de ciment București: 106% ; „Temelia“-Orașul Stalin : 105,8% ; „Ilie Pintilie“-Fieni : 104,4% ; „Ideal“-Cernavodă:: 102,3%; „Congresul al XlX-lea“: 101% ; Fabrica de var Sinaia : 115% etc. Erau realizările față de sarcinile planului de producție pe luna octombrie. Dispusă — ca întotdeauna cînd „treburile“ merg bine — mi-a vorbit despre „fapte și oameni“. —„Iată ce roade bogate a adus întrecerea în cinstea lui 7 Noiembrie, aproape toate fabricile de ciment și var și-au îndeplinit planul de producție pe luna octombrie. „Cimentul păcii“ care atîtea luni la rînd a rămas datoare, este acum fruntașă pe sector, îngrijit cu dragoste de cucătorul Nicolae Suțu, loan Neagu și loan Udroiu cuptorul nr. 4 de la fabrica „Ilie Pintilie“-Fieni, înzidit cu cărămizi forsteritice, a funcționat fără întrerupere 103 zile, în ziua de 24 octombrie secția de ipsos de la „Victoria socialistă“-Turda și-a îndeplinit planul cincinal. Merită laude și colectivele fabricilor :,Ideal“Cernavodă și, „Victoria socialistă“-Turda. La secretariatul direcției generale pot spune că am trăit clipe de emoție. Pe biroul secretarei am citit copia unei telegrame care abia plecase cu curierul. Către fabrica „Cimentul păcii“Medgidia „Felicit colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari pentru succesul obținut in îndeplinirea planului de stat pe luna octombrie. Mobilizați-vă pentru noi succese. Ministru: Carol Loncear Felicitarea a ajuns de mult în fabrică. Cu cîtă bucurie a primit-o întreg colectivul, e lesne de înțeles. Sunt sigur că fruntașii fabricii Aurel Popuță, Negipluseni, Nicolae Lăzăr, Ion Lăpădatu, sau directorul fabricii, inginerul Sergiu Almajan și-au zis: O să facem și mai mult !“ * La biroul serviciului producție al Direcției generale a industriei ceramice cîțiva tehnicieni socotesc de zor. Transcriu apoi pe formularul-tip : „Argila roșie“-București: 150% la cărămizi crude, 117% la cărămizi arse și 112% valoarea producției globale, „1 Mai“-Bucov: 111% la cărămizi crude, 115% la cărămizi arse și 138% valoarea producției globale. „Teracota“-Bistrița: 142% valoarea producției globale... — Acestea s-au dovedit a fi cele mai bune fabrici din sectorul nostru — ne-a lămurit dispecerul-șef al D.G.I.C., ing. Ioan Duicu. Se remarcă îndeosebi fabrica de cărămizi „1 Mai“-Bucov care luptă cu ardoare pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului Partidului, pentru a păstra mai departe Drapelul Roșu de întreprindere fruntașă pe ramură. K Tovarășului director general al D.G.I.G.M.I., Nicolae Moraru, tocmai i se adusese situația producției. I-am cerut permisiunea de a nota : Fabrica de geamuri Tîrnăveni : 116,6%, „Sticloval“-Văleni de Munte: 126,8%, „Speranța“-Medgidia: 124,4%, fabricile de carton asfaltat „Horia, Cloșca și Crișan“-Turda : 114,7% și „Teleajen“ : 104%. Nici o fabrică sub pian. Calitatea producției de geamuri: 106,3%. Am mai văzut următorul lucru : secția sticlărie a Fabricii de geamuri Scăeni a îndeplinit planul în proporție de 254,1%. Nu e nici o surpriză. Sticlarii de la Scăeni și-au îndeplinit angajamentul de a pune în funcțiune cuptorul Amko pentru recoacerea sticlăriei cu multe zile înainte de termen ; acest cuptor reduce cu 30% procentul de rebuturi. Fabrica de geamuri Tîrnăveni și-a luat angajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să dea în folosință o secție nouă de oglinzi și în cinstea Congresului Partidului, împreună cu Fabrica de geamuri Mediaș, să producă 15.000 mp geamuri trase peste plan. Direcția generală e optimistă, în îndeplinirea acestor angajamente, își cunoaște oamenii pe care se bizuie. — Alo 1 Alo I Âzbociment-Oradea 1 Alo! Transmite-mi situația. Aici direcția generala. — Pe lună: 137%. Și cei de la Azbociment, luptă ca să mențină Drapelul Roșu primit în semestrul I. AN NOU — IN OCTOMBRIE Există registre și dosare pe care le găsești în dulapuri, în sertare ,în magazii și deseori rămîn acolo pentru totdeauna. Există însă un dosar la Direcția planificării din minister care e veșnic răsfoit. Filele acestuia par să concentreze o întreagă istorie a fabricilor. Pe primele pagini sunt cele care și-au îndeplinit planul cincinal. In total 32. Cu cît ne-am apropiat de 7 Noiembrie numărul lor a crescut. In ultimul timp și-au înscris numele: Fabrica de ciment București, „1 Mai“-Bucov, fabrica de var „Severin“-Căvăran, Fabrica de ciment Comarnic. In plin octombrie colectivele acestor fabrici au întîmpinat anul nou. Au terminat primul cincinal și l-au început pe al doilea. ILIE MISTRIE Mă bucură succesul vostru In cinstea marii sărbători Eu vă trimit prin ziarul nostru Un cald salut... și un brat de flori I Schelele noîi fabrici încă înconjurat de schelă, coșul viitoarei fabrici de pîine domină centrul petrolifer Boldești. întreprinderea nr. 131 a și dat aici în folosință primele obiecte; în corpul principal continuă lucrările de finisaj. Campioni ai R. Organizat pentru prima oară in țara noastră, campionatul R.P.R. la rugbi pentru juniori a stîrnit de la început un deosebit interes în rîndurile iubitorilor sportului cu balonul oval. Mult invidiatul titlu a fost pentru tinerii rugbiști ai colectivului Constructorul T.S.P. un îndemn la o pregătire perseverentă, începînd chiar cu primele zile ce au urmat după cucerirea campionatului începătorilor din anul 1954. După acest campionat s-a constatat că echipa nu dispunea de o linie de atac compusă din oameni iuți și îndemînatici, avea unele goluri și în componența pachetului de înaintași. Acestea au fost insă remediate prin atragerea unor noi elemente din rîndurile elevilor Școlii medii tehnice de instalații: Sorin Niculescu, Mircea Horșa, Constantin Bogdan și alții. întreg procesul de instruire sportivă a fost axat pe creșterea măiestriei sportive prin trecerea probelor G.M.A., temeinică a tehnicii individuale însușirea și de compartiment și dezvoltarea elementelor morale și de voință care să-i facă capabili să lupte cu ardoare pentru victorie. Cu multă atenție a fost întocmit și programul de pregătire politico-ideologica a tinerilor rugbiști. Ei nu au precupețit nici un moment din timpul lor liber pentru a învăța cu perseverență tot ceea ce li s-a arătat și demonstrat la cele 210 antrenamente care au avut loc de la 1 ianuarie pînă la 30 octombrie 1955. Printre cei mai buni se numără Grigore Antimonian, Mir P. R. la rugbi cea Horșa, Dumitru Segal, laboranți la T.S.P., Teodor Eckert, desenator la I.P.C., Sorin Niculescu, student la Facultatea de instalații, Florin Iliescu, muncitor la întreprinderea nr. 215, Constantin Vasile, Aurel Nica și Nicolae Chiosea ajustori la IARA, Valentin Nistor, Teodor Witting și alții. prin campionatul orașului București echia reușit să se claseze pentru turneul final al campionatului R.P.R. — examenul cel mai greu. Pentru turneul final tinerii s-au pregătit cu atenție și ardoare. Ei au întrecut echipa Știința—Galați cu 58—0 și pe cea a Științei Politehnica Cluj cu 3—0. In finală au avut de înfruntat cel mai puternic adversar: juniorii Locomotivei „Grivița Roșie“, echipă cu multă experiență, cu o bună concepție de joc și cu o mare putere de luptă. Mult așteptata zi a finalei a găsit pe tinerii rugbiști în bună dispoziție de joc și cu un elan de neînfrînt pentru obținerea victoriei. Ei au luptat cu mult avînt apărind demn culorile asociației noastre și la capătul celor 60 de minute de joc au cucerit cu 3—0 printr-o transformare de picior de la 48 m, executată de Antimonian) o frumoasă victorie și în același timp invidiatul titlu de campion al R.P.R. la juniori pe 1955. Bravo tineri constructori rugbiști, campioni ai țării pe 1955 1 D. IONESCU antrenor Fotbaliștii de la Turda La o poartă a terenului, Hangabaci, an care lucrează, trenorul, se ocupă pe rînd, cînd de Grigore In lupta sportivă de pe teren, fotbaliștii de Sînpălean, cînd de Gh. Gîrbovan portarii e la Turda s-au dovedit reprezentanți de cinchupei. Și nu e deloc ușor să reții mingile plaste ai harnicilor cimentiști, steagul C.C.F.S. sare de el „la păianjen“. In alt coț al teren al regiunii Cluj, pentru cea mai disciplinată inului Petre Dumitru, Ion Rotar, Eugen Bo echipă din campionat, dovedește că și munca lor, Carol Palfi, exersează degajări, stopuri, educativ-sportivă dusă în rndurile jucătorilor, pase scurte, " a fost rodnică. Așa i-am găsit într-o după-amiază pe fot . Pentru viitor echipa cimentiștilor de la baliștii de la fabrica de ciment „Victoria sa- Turda, va avea de jucat cu formații mai cialistă“-Turda care se pregăteau intens, cu puternice, bine pregătite, lucru de care ei toate că întrecerile în cadrul campionatului regional de fotbal se terminaseră. Munca lor din tot cursul anului i-a adus în fruntea clasamentului , campioni ai regiunii Cluj. In toate întîlnirile pe care le-au susținut, fotbaliștii au fost încurajați de muncitorii cimentiști care, cu toții doreau ca echipa lor să promoveze într-o categorie superioară. Să fie fruntașă, așa cum este și fabrica în trebuie să țină seama. Pentru a păși pe culmile măiestriei sportive trebuie multă abnegație, o temeinică pregătire, dragoste față de culorile colectivului pe care îl reprezinți. Cibenitiștii de la Turida, încrezători în fotbaliștii lor, așteaptă noi succese de la vulcanizatorul Iosif Ostoroș, instalatorul Samoilă Deac, Ion Schmidt, Gavrilă Chioreanu, Ion Iliescu și ceilalți sportivi care le-au adus atîtea bucurii, Ctmme&M Se culeg roadele In curtea cantinei era forfată triada. Dintr-o căruță se descărcau niște pătlăgele pentru murat, alta era plină cu andei și conopidă și aștepta să fie descărcată. In altă parte o echipă de femei preparai murăturile și tăna varza pentru murat iar în beci totul era aranjat pentru primirea transporturilor de cartofi. Toate acestea se petreceau la cantina întreprinderii de construcții nr. 202-Galați; produsele gospodăriei-anexă le asigură aprovizionările pentru iarnă. In cursul anului gospodăria agricolă-anexă a recoltat 55.000 kg roșii (din care s-au preparat și 1500 kg bulion), peste 1000 kg ceapă arpagic, 10.000 kg ceapă de apă, 3600 kg vinete, 9000 kg castraveți, 13.000 3000 kg conopidă. Grădinarul Dumitru Galate, Tănase, care a depus mult suflet în obținerea acestor bogate recolte, ne-a asigurat că va mai recolta peste 50.000 kg de varză de toamnă, 40.000 kg de cartofi și peste 15.000 kg de rădăcinoase. Pentru grija care au dovedite în administrarea acestei gospodării-anexă tov. Victor Stematis și colectivul de muncitori de aici pot fi felicitați de constructorii de la întreprinderea nr. 202 care vor găsi oricînd în timpul iernii o mîncare bună la cantină. Recent a avut loc la Fabrica de cărămizi Sîntimbru în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, un schimb de experiență pentru extinderea metodei vestitului maistru cărămidar sovietic P. A. Duvanov, laureat al Premiului Stalin. Conducători tehnici, maiștri arzători și așezători de la fabricile de cărămizi „Brigadierul“-Tîrlungeni, „Record“-Sibiu, și de la fabricile Sfatului popular al regiunii au răspuns cu dragă inimă invitației de a lua parte. Ei s-au sfătuit cum trebuie aplicată cit mai corect metoda Duvanov pentru a obține o productivitate înaltă a cuptoarelor circulare. După ce au vizitat cariera, hala preselor, uscătoriile și atelierele fabricii, participanții s-au oprit cîteva ore la cuptoare. Ochiului lor ager nu le-au scăpat nici așa zisele „mărunțișuri“ care de multe ori, hotărăsc succesul metodei. Ei au făcut numeroase observații prețioase și au scos la iveală lipsuri tipice pentru majoritatea fabricilor care obțin încă indici slabi la arderea cărămizilor. Se intensifică activitatea artistică în fabrică Sala mare de festivități era tipită de spectatori. Rîsetele, ropotele de aplauze ce se auzeau pînă departe, subliniau succesul versurilor, brodate pe melodii, despre personagii cunoscute, prezentate de brigada artistică de agitație. Tov. Ladislau Czintos, președintele comitetului de întreprindere, este un om apreciat și iubit de toți muncitorii. Dar le-a plăcut cînd au auzit cîntecul despre povestea unui bilet pentru o casă de odihnă, care din greșeala lui a ajuns în posesia unui salariat care nu-l merita. Și cum să nu-i amuze cîntecul satiric despre planificatorul Gheorghiu, căruia îi place tare mult să fie... servit de alții. Cu un cîntec exprimînd activitatea tuturor secțiilor fabricii s-a terminat spectacolul brigăzii artistice. Fabrica de ciment „Temelia“ dispune în prezent și de un cor compus din 40 de tovarăși. Printre coriști găsim pe fruntașii în producție loan Muscă, excavatorist, strungarii Elemer Karácsony și Ioan Constantin, fruntași în întrecere Genoveva Stănescu și alții. Nici echipa de dansuri, compusă din 6 băieți și tot atîtea fete, nu rămîne mai prejos de celelalte formații artistice. Sufletul echipei de dans sînt laborantele Rozalia Forro și Margareta Wittner și lăcătușii Mihail Kadar și Iuliu Neagoe. Echipele artistice ale fabricii de ciment „Temelia“ se pregătesc cu avînt pentru cel de al patrulea concurs al echipelor artistice de amatori. Pregătirile se fac cu ajutorul unui colectiv în care activează cu rîvnă desenatorul Ioan Crețu — animatorul brigăzii artistice de agitație — Iosif Kovács, șeful echipei de la secția rampă, Petre Kubacska, lăcătuș precum și Géza Szabó, responsabilul comisiei muncii culturale, care are o grijă deosebită pentru mobilizarea oamenilor la repetiții. Cimentiștii de la „Temelia“ luptă și pe tărîm artistic ca să fie printre primii în marea întrecere care va porni la începutul anului viitor între toate brigăzile și echipele artistice de amatori din țară. M. STELEA corespondent 175 de ani de la nașterea maestrului Mihail Sadoveanu La 5 noiembrie, cel mai mare scriitor contemporan al țării noastre, maestul Mihail Sadoveanu împlinește 75 de ani. Opera sa vastă, începută în pragul veacului nostru continuă să se desfășoare și astăzi. Ea redă ca într-un caleidoscop literar multiple și variate aspecte ale vieții poporului român. Sub pana maestrului au prins viață satul și orașul romînesc cu oamenii lor, momentele importante din istoria luptelor pentru libertate duse de poporul nostru, întîmplări petrecute în cadrul minunatelor priveliști ale naturii țării noastre. Această operă valoroasă, de proporții puțin obișnuite, cuprinde peste 120 de titluri de cărți, schițe, povestiri, nuvele și romane, in afară de traduceri. In anii care au trecut de la eliberarea țării noastre, edițiile cărților maestrului Sadoveanu și reeditările însumează mai multe volume decit în toți cei aproape 50 de ani dinaintea lui 23 August 1944. Noua ediție de „Opere" care se tipărește sub supravegherea autorului prezintă cititorilor întreaga creație a scriitorului în ordinea cronologică a apariției ei. Pînă acum au apărut primele trei volume. In curînd va fi editat volumul IV care grupează lucrările apărute între anii 1908—1910 și anume „Duduia Margareta", „Oameni și locuri“, „Cîntecul amintirii”, „Povestiri de vară”. Fiecare volum din „Opere” este însoțit de o postfață semnată de Profira Sadoveanu în care sunt prezentate date și însemnări privind procesul de creație al lucrărilor cuprinse în volumul respectiv. Lucrările apărute între anii 1904— 1M7 auosat format, după 23 August 194, obiectul unei alte colecții de „Opere". De asemenea, în colecția „Biblioteca pentru toți“ au apărut în anii 1952 și 1953 patru volume de „Opere alese". Adunate în colecții de „Opere" sau tipărite separat în volume, lucrările maestrului Sadoveanu au fost editate în anii regimului de democrație populară în tiraje între 65.000 și 80.000 de exemplare. Epuizîndu-se, cărțile maestrului au cunoscut în acești ani numeroase ediții. „Mitrei Cocor“, carte distinsă în anul 1950 cu Medalia de Aur a Păcii, numără cinci ediții insumînd un tiraj de peste 120.000 de exemplare. Cititorii sorb cu nesaț din comoara de înțelepciune și adevăr a operei sadoveniene. Diferitele colecții de popularizare ale editurilor „Biblioteca pentru toți", „Albina“, Biblioteca școlarului“, „Biblioteca țăranului muncitor“ sau colecția „Pitică“ răspîndesc pînă în cele mai îndepărtate colțuri ale țării creațiile mai vechi și mai noi ale marelui nostru povestitor. O bună parte din lucrările maestrului Sadoveanu au fost tălmăcite și în limbile minorităților naționale. Faima operei sadoveniene a ajuns pînă departe de hotarele țării din nordica Finlandă, pînă în îndepărtata Chină. Cele mai reprezentative lucrări ale maestrului: „Mitrea Cocor“, „Nicoară Potcoavă“, „Baltagul" „Bordeenii“ „Neamul Șoimăreștilor“, „Hanu Ancuței“ au fost traduse în numeroase limbi. In U.R.S.S., operele lui Mihail Sadoveanu au apărut pînă acum în 33 de ediții într-un tiraj de peste 1.500.000 de exemplare. desen de ROSS CU AJUTORUL TEHNIC SOVIETIC Industria noastră de geamuri s-a dezvoltat an de an, cu sprijinul frățesc al Uniunii Sovietice. Tehnica modernă sovietică transmisă dezinteresat este un ajutor neprecupețit pentru toate fabricile noastre de geamuri. Una din cele mai importante metode sovietice aplicate în industria noastră de geamuri și sticlărie este temperarea rapidă a cuptoarelor. Această metodă a dus la mărirea indicelui de exploatare a cuptoarelor prin reducerea duratei opririlor. In trecut temperarea cuptoarelor se făcea în 21 pînă la 28 zile. Această durată nu avea nici o justificare științifică, fiind provocată de faptul că nu se ținea cont de proprietățile fizico-mecanice ale materialelor din care este construit cuptorul. Se știa doar că trebuia încălzit cuptorul într-un ritm cît mai lent pentru ca diferitele dilatări pe care le au materialele refractare din care e construit cuptorul, să poată fi preluate fără a influența stabilitatea construcției cuptorului. Oamenii de știință sovietici au studiat materialele refractare din os, de șamotă și corhartul și au stabilit în funcție de compoziția lor, care sînt curbele de dilatare. Tovarășii ing. Lucia Țențulescu și ing. Constantin Mănescu studiind documentația sovietică și-au dat seama de inutilitatea unei temperări cu durată atît de mare și ținînd seama de rezistența materialelor refractare produse la noi în țară, au prescris curbe de temperare diferite. Astfel tovarășa Lucia Țentulescu a prescris o curbă de temperare cu o durată de 15 zile, iar tov. ing. Mănescu, o curbă de temperare de circa 7 zile. Ambele, au fost aplicate cu succes și au dat rezultate bune. Astăzi toți tehnicienii sectorului nostru s-au convins de eficacitatea temperării rapide a cuptoarelor și de faptul că, ținînd seama de rezistența refractarelor din os, de care dispunem, temperatura unui cuptor se poate face în circa 7 zile. Aplicarea acestei metode la toate cuptoarele noastre, a adus economiei noastre naționale o cantitate de circa 350.000 mp geam bază, peste 4000 mp geam turnat și peste 250 tone sticlărie în plus față de plan. De asemenea trebuie arătat că pe lângă producția suplimentară, temperarea rapidă a cuptoarelor a dus la o scădere a prețului de cost a geamului tras de circa 1%, datorită pe deo parte micșorării regiei neproductive și pe de altă parte prin repartizarea cheltuielilor de reparații pe o producție sporită. In afară de metoda temperării rapide, tehnicienii și muncitorii noștri au mai învățat ★ NICOLAE MORARU director general al D.G.I.G.M.I. ★ din documentația sovietică și au aplicat încă multe alte metode înaintate de muncă printre care: prelungirea perioadei de funcționare a cuptoarelor; micșorarea timpului de reparații; modificarea unor cuptoare în scopul măririi productivității acestora; mecanizarea unor reparații grele; folosirea cît mai rațională a spațiilor din întreprinderi și a agregatelor. In ceea ce privește prelungirea perioadei de funcționare a cuptoarelor s-a ajuns ca în medie, cuptoarele de geam, să aibă o funcționare de 13—14 luni în loc de 10 luni. Această realizare se datorește cunoștințelor căpătate din documentația sovietică în urma cărora s-au luat măsuri speciale atît de supravegherea și îngrijirea cuptoarelor cît și pentru îmbunătățirea calității refractarelor. Astfel s-a trecut la o răcire mai puternică cu aer a blocurilor, la o supraveghere atentă și la efectuarea unor reparații la cuptor în timpul mersului. Aplicarea acestor măsuri a dus la o creștere a capacității de producție anuală cu circa 1.000. 000 mp geam tras bază și totodată o micșorare a prețului de cost cu 25%. Noi știm că în Uniunea Sovietică un cuptor de geam poate ajunge la o funcționare neîntreruptă de peste 20 luni. Astfel la fabrica de geamuri „Stalin“ din Gomelsk cuptorul de geam a funcționat neîntrerupt timp de 21 luni, dînd o producție suplimentară față de cea planificată de circa 2.000. 000 mp geam tras bază. In atenția tehnicienilor noștri există neîncetat acest exemplu. Concomitent cu prelungirea duratei de funcționare a cuptoarelor, tehnicienii noștri au aplicat și metoda micșorării timpului de reparații. Astfel în loc de 75—105 zile cît dura o reparație, astăzi se execută în 60 de zile. Această realizare se datorește unei mai bune organizări atît a lucrărilor de reparații propriu zise, a locurilor de muncă, cît și a pregătirii din timp a tuturor materialelor necesare acestor reparații. Prin aceasta se realizează anual o producție suplimentară de cca. 200.000 mp geam. Noi nu am făcut încă totul. Documentația sovietică ne arată că prin folosirea unor mecanizări avansate la transporturi, la cioplirea și ajustarea pieselor refractare și o organizare mai rațională a reparațiilor se poate ajunge la o micșorare și mai mare a timpului de reparații și totodată la reducerea numărului de muncitori necesari. ~. Tehnicienii noștri studiind documentația sovietică privitoare la metodele de calcul pentru proiectarea cuptoarelor și analizînd cuptoarele de la fabricile de geamuri Tîrnăveni și Mediaș au stabilit că sunt necesare o serie de modificări care de altfel au și fost realizate. Astfel, la Tîrnăveni, datorită construcției necorespunzătoare a bazinelor de tras, producția era stînjenită și totodată consumul de materii prime sporit. Prin eliminarea colțurilor, ridicarea în plan înclinat a fundului bazinului de tras și o izolare termică mai bună s-a mărit producția cu cca 20% și s-a ajuns să se poată trage geam cu o grosime apropiată de limita inferioară admisă de STAS, fapt care duce la o economie de materii prime de 13%. In cazul cuptorului de la Tîrnăveni modificările făcute au avut o influență favorabilă asupra prețului de cost atît prin creșterea indicelui intensiv cît și prin micșorarea consumului de materii prime și a rebuturilor care ajunseseră la aproape 50%. Scăderea prețului de cost realizată, datorită acestor modificări este de peste 5%. Cuptorul de la Mediaș avea cel mai mic indice intensiv din sector. Astăzi prin modificările propuse de un colectiv compus din tehnicienii fabricii, ai D.G.I.G.M.I. ai I.C.I.M.C. s-a ajuns ca producția zil unică să crească cu aproape 3.000 mp geam tras bază. Măsurile luate atît în anul 1954 cît și în anul 1955 au adus o creștere a producției cu 18% și respectiv 28% față de anul 1953. Prețul de cost a scăzut cu circa 13%. Izvorul nesecat al tehnicii sovietice ne arată drumul pentru aplicarea a noi metode înaintate de muncă care să împingă pe o treaptă superioară atît capacitatea de producție a cuptoarelor noastre și calitatea produselor cît și o ușurare a condițiilor de lucru. Trebuie să ne preocupăm intens pentru a introduce și la noi: alimentarea cuptoarelor în straturi subțiri; tragerea geamului fără debiteză; cuptoare cu curch flus. In aceste zile cînd întregul nostru popor se gîndește cu dragoste și recunoștință la oamenii sovietici, noi, cei din industria geamurilor și materialelor izolatoare îndreptăm calde gînduri de recunoștința prietenilor noștri sovietici care ne-au ajutat și ne ajută în dezvoltarea industriei noastre. IATA CONTRIBUȚIA AȘEZATORILOR Iniți oaspeții au intrat în cuptor asistînd la așezare. Aici, maistrul arzător al gazdelor, Ioan Rusu, a făcut cîteva precizări: „E obiceiul bun la noi ca la început așezătorii să facă un așternut curat cărămizilor, să niveleze vatra cuptorului“. întreg grupul a intrat apoi într-o cameră deja așezată. Pentru ca să intre însă au dat la o parte o ușă de lemn improvizată. — La noi nu există o asemenea ușă — a observat maistrul arzător de la fabrica „Record“-£ Kibin, Maria Hennig. La ce o folosiți? — O să vă explicăm îndată — i-au răspuns arzătorii de la Sintimbru. Aceste cărămizi pe care le vedeți înăuntru aveau înainte de a intra în cuptor, un grad înalt de umiditate. Ele se usucă foarte bine în 10 ore și asta tocmai datorită acestor uși de lemn puse la gura cuptorului spre a împiedica pătrunderea curenților reci în această zonă. Le folosim totdeauna cînd se observă gîtuiri la uscătorii. O mare atenție se dă și transportului cărămizilor crude, din cele uscate mai bine sînt clădite picioarele și mijlocul, iar cele umede sînt folosite pentru margini și părțile de sus. Acolo ele se usucă mai repede la radiațiile de căldură ale pereților și boltei. Fiecare, pe rînd, a trecut să vadă așezătura. Tov. Rusu a atras atenția oaspeților că la fabrica Sîntimbru grătarele din dreptul buchinelor s-au redus la jumătate pentru o mai bună distribuire a cărbunilor. — „La noi capacitatea încărcăturii pe 1 mc de canal de ardere este de 210—220 bucăți de cărămizi crude. Duranov limitează încărcătura la 190—210 bucăți, înainte de a aplica această metodă se așezau 260—270 de cărămizi și greșeala se vedea cît de colo: focul era ținut aproape în loc din cauza aburilor. V-aș mai putea spune că picioarele se fac de 4 cărămizi în înălțime, că se caută ca între pereții cuptorului și încărcătura de cărămizi să nu rămînă spații goale. Așezătorii noștri se sfătuiesc între ei și cu arzătorii, se orientează asupra înaintării focului, asupra umidității cărămizilor crude și aplică exact prescripțiile lui Duranov: cînd crește intensitatea tirajului picioarele se fac mai joase și cînd intensitatea tirajului scade, picioarele se fac mai înalte; înălțimea rîndului de întărire a picioarelor se face în funcție de calitatea combustibilului. După ce s-a așezat numărul de hîrtie se caută ca jos, canalele de pe vatră să fie făcute exact în continuare, să nu existe decalaj între ele“. Maistrul de fabricație Ion Cioroianu, de la fabrica de cărămizi „I. C. Frimu“ a Sfatului popular Orăștie, a asistat la înzidirea unei uși. El a rămas surprins: — „Bine, dar la noi spațiul e umplut cu nisip, iar aici e lăsat gol!“. I-a răspuns ing. Lucian Negulescu, dispecer al D.G.I.C.: „Aerul e mult mai bun izolator termic decât nisipul. Deci așa e mult mai bine. Și, în general, astuparea ușilor și lipirea lor trebuie făcută cu multă îngrijire. Peretele interior al ușii trebuie așezat perfect în același pian cu peretele interior al cuptorului. Așezătorii trebuie să poarte mare grijă acestor lucruri“. NU SE UITA PRINCIPALUL Participanții au fost plăcut impresionați, și de cele văzute sus pe platforma cuptorului. Ei s-au întrunit apoi în cabinetul directorului fabricii unde și-au împărtășit impresiile, au făcut o serie de propuneri, au explicat cum se lucrează la ei. — „O condiție principală de care am văzut că se ține seama aci la fabrica din Sîntimbru — a spus tov. Martin Borbély, conducătorul tehnic al fabricii „Brigadierul“-Tîrlungeni — este distribuirea corectă a lungimii totale a canalului de ardere în diferitele zone de ardere: 5 camere — zonă de preîncălzire, 2 — zonă de ardere, 1 —• zonă de coacere, 3 — zonă de răcire și 5 — — zonă de încărcare și descărcare. Am văzut că zonele de preîncălzire și de uscare au fost contopite într-o zonă comună; aerul cald din zona de răcire se trimite direct, prin schmauck în zona de preîncălzire. Tirajul nu era satisfăcător și acest lucru a fost sezisat. Chiar astăzi am văzut cu toții că a intrat în funcțiune un ventilator care să ajute tirajul coșului. Combustibilul este introdus în cantități mici și la intervale scurte de timp, iar deschiderea și închiderea clopotelor e controlată permanent de maistrul arzător. Toate acestea se cunosc și de pe cînd lucram aici în fabrică“. Tov. Eugen Popescu, șeful serviciului producție al întreprinderii Sfatului popular regional Deva, nu era dumirut cum s-a calculat că se ard 52 kg combustibil convențional pe tona de cărămizi, cînd cărbunii din curte nu sînt culcați și nici nu se cîntăresc atunci cînd sînt aduși sus pe cuptor. A fost lămurit că este o lipsă în această direcție a conducerii fabricii ca și în aceea a neclozării raționale a degresantului învățări de la prieteni în argilă (treizil și praf de cărămizi arse), fapt care aduce după sine numeroase rebuturi. OBSERVAȚIILE MAISTRULUI ARZĂTOR MARIA HENNIG Maistrul arzător Maria Hennig de la fabrica de cărămizi „Record“-Sibiu, într-o pauză a schimbului de experiență, s-a dus din nou la cuptoare. A dat cu piciorul într-o grămadă de cărbuni și au ieșit la iveală cîțiva bulgări mari de cărbuni. Și-a adus aminte imediat că Duvanov nu admite așa ceva; el recomandă folosirea unor cărbuni cu o granulație mică. Mergînd mai departe a văzut un buchin crăpat — „ceea ce înseamnă — a spus ea la discuții — că aerul fals pătrunde în voie în cuptor. De altfel în general etanșarea cuptorului lasă mult de dorit la dumneavoastră. Bolta cuptorului e mai toată numai găuri cît pumnul. La noi,după fiecare ciclu se revizuiesc și boltele și pereții cuptoarelor; omul care astupă ușile se îngrijește special și de acest lucru. Cum se poate face alimentarea la ore fixe cînd nu există un ceas pe cuptor — nu știu, scara e prea mare și se alimentează prea mult cărbune. Examinînd curățenia canalelor am aflat cu regret că nu se prea ocupă nimeni de ele“. A mirat-o mult pe Maria Hennig controlul de înaltă tehnicitate care se face la cuptoarele fabricii din Sîntimbru. I s-a spus că în mod regulat se fac măsurători de tiraje cu aparatul Krell, că se măsoară temperatura cu pirometrul optic, că se află viteza și direcția vîntului cu un dispozitiv sovietic. Ea a arătat participanților la schimbul de experiență importanța tuturor acestor „lucruri mărunte“ sprijinindu-și spusele cu proverbul: „buturuga mică răstoarnă carul mare“. Schimbul de experiență a adus un real folos. Cei care au luat parte la el nu numai că au ajutat fabrica de la Sîntimbru, dar au și învățat multe lucruri de la tovarășii de aici în ceea ce privește aplicarea metodei Duvanov. T‘NI BRUJ