Constructorul, decembrie 1955 (Anul 7, nr. 307-311)
1955-12-03 / nr. 307
V PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, ANIȚIVA ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AI C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII O ULTIMĂ VERIFICARE A ÎNDEPLINIRII CONTRACTULUI COLECTIV /Au mai ramas Putine zile și ultima filă a calendarului pe 1955 jp.JL va cădea făcîrd loc unui nou calendar, ului nou an. In această perioadă scurtă care marchează și sfîrșitul mile’ului cincinal, conducerile economice și organele sindicale din întreprinderile de construcții și materiale de construcții, fac bilanțul realizărilor obținute în 1955. Un loc important în bilanțul fiecărei întreprinderii îl ocupă contractul colectiv. Prin complexitatea problemelor ce le cuprinde, acest document poate fi socotit pe drept cuvînt oglinda activității fiecărei întreprinderi. El arată în ce măsură a fost realizat planul de producție cu indicii săi de bază, cum a crescut nivelul de trai material și cultural al oamenilor muncii din întreprindere. Este bine cunoscut rolul contractelor colective ca mijloc de mobilizare a oamenilor muncii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru creșterea bunăstării întregului popor muncitor. Spre deosebire de anii trecuți, realizarea angajamentelor înscrise în contractele colective a constituit anul acesta o preocupare de căpetenie a majorității organelor economice sindicale. In multe întreprinderi urmăririrea îndeplinirii angajamentelor din contract s-a făcut cu simț de răspundere. Controlul de masă asupra îndeplinirii contractelor colective a fost și el mult îmbunătățit, oamenii muncii avînd posibilitatea să urmărească zilnic, prin grafice, cum prind viață angajamentele reciproce. Multe din deficiențele ce s-au ivit în cursul anului în realizarea contractelor colective au putut fi remediate pe baza sugestiilor și propunerilor făcute de salariați cu prilejul dărilor de seamă trimestriale. Deosebit de grăitor este exemplul unor întreprinderi fruntașe că ,temelia“-Orașul Stalin, „1 Mai“-Bucov, întreprinderile de construcții nr. 101 și 504, Fabrica de geamuri Tîrnăveni etc. In urma realizării angajamentelor luate prin contractele colective aceste întreprinderi au reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan înainte de termen, să îmbunătățească simțitor condițiile de trai ale muncitorilor. Cel mai semnificativ este exemplul fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“. Atîta timp cu conducerea și comitetul nu au urmărit cu perseverență realizarea angajamentelor înscrise în contract, fabrica nu reușa să-și îndeplinească nici sarcinile de plan. In ultimele luni, atît conducerea cît și comitetul de întreprindere au urmărit și realizat cele prevăzute în contractul colectiv, fapt ce a contribuit la îndeplinirea planului de producție pe ultima perioadă. Cu 7% au fost depășite sarcinile planului de producție iar productivitatea muncii a crescut cu 13,5%, în urma îndeplinirii măsurilor tehniceorganizatorice prevăzute în contractul colectiv al întreprinderii „Sticloval“. îmbunătățirea muncii de urmărire a îndeplinirii, angajamentelor reciproce din contracte se datorește în bună parte îndrumării și controlului exercitat de unele comitete sindicale regionale. In planul său de muncă Comitetul sindical regional constructori Bacău (secretar tov. Nicolae Stoica) a avut permanent prezentă problema contractelor colective. Instructorii comitetului regional au urmărit continuu pe teren, cum se realizează angajamentele. Cu toate succesele obținute, în acest domeniu mai dăinuie încă serioase lipsuri în unele întreprinderi. Conduceri administrative și organe sindicale cum sînt cele de la fabricile de ciment „Victoria socialistă“ și Comarnic, fabricile de cărămizi „30 Decembrie“ și Urziceni, întreprinderile de construcții nr. 121-Reșița, 505-Sibiu etc. nu dau încă suficientă atenție realizării angajamentelor înscrise în contractul colectiv. Ele consideră încă contractul colectiv ca o „povară“ în activitatea lor. Altfel nu se explică cum este posibil ca la o fabrică fruntașă ca „Victoria socialistă“, să rămână peste 20 de angajamente nerealizate pe primele trei trimestre; nejustificată este și atitudinea conducerii Trustului de construcții nr. 10 Constanța, care nu a realizat numeroase angajamente prevăzute pe aceeași perioadă. Lipsă de procupare în această importantă problemă a dovedit și Fabrica de cărămizi Gluj, care nu a realizat nici pînă acum angajamentul cu privire la construirea noii cantine, in contractele colective ale șantierelor ce aparțin Trustului de construcții nr. 4-Hunedoara sînt înscrise o serie de angajamente privind îmbunătățirea activității culturale, înființarea unor colțuri roșii etc., angajamente de a căror realizare nu s-a îngrijit nimeni, muncitorii fiind lipsiți de mijloacele necesare pentru desfășurarea muncii culturale. Nerealizarea angajamentelor înscrise în contractele colective ale unor întreprinderi este o urmare a faptului că acestea nu au fost urmărite, pe capitole, de către serviciile întreprinderilor și de către comisiile pe probleme din cadrul comitetelor sindicale. Controlul de mase a fost slab organizat aici neexistînd grafice de urmărire a contractelor, iar dările de seamă au fost formal întocmite. Aceasta reflectă însă în același timp și slaba preocupare a unor comitete sindicale regionale — Cluj, Craiova etc. — și a organelor de control ale direcțiilor de organizare a muncii și direcțiilor generale de producție din Ministerul Construcțiilor și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții care nu au urmărit permanent această problemă și nu au tras la răspundere cu seriozitate pe vinovați. La sfîrșitul anului, conducerile economice și comitetele sindicale vor trebui să raporteze în fața oamenilor muncii din întreprinderi cum s-au achitat de sarcinile ce le reveneau prin contractele colective. Și nu va fi cinste pentru nici un director, pentru nici un președinte de comitet sindical să se prezinte în fata oamenilor raportînd că nu a îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat la începutul anului. Pentru a preîntîmpina acest lucru trebuie luate neîntîrziat măsuri de realizare a tuturor angajamentelor ce nu au fost încă traduse în fapte. Puținele zile ce au mai rămas pînă la încheierea anului trebuie să fie folosite din plin în acest scop. Orice neglijență, orice delăsare în această direcție este în detrimentul îndeplinirii planului, în detrimentul oamenilor muncii din întreprinderea respectivă. Contractul colectiv, semnat de conducătorul economic și sindical, este o lege care trebuie respectată întocmai. Numai așa își va păstra el rolul de mobilizator în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru creșterea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Materiale economice, metode eficace Bune sele cărămizile, dar mai cu spor lucrezi cu blocurile ceramice. Iată-l pe zidarul Ion Cîlțea, cu ortacii săi Ilie Bălescu și Gh. Ștefănescu, înjulțînd zidurile viitoarei substații a centralei electrice. Cît zidesc pe zi? De două ori mai mult decit cu cărămizi, fără să mai pomenim că la fiecare metru cub de zidărie se realizează o economie de 45 de lei. Blocurile ceramice pe care le execută fabrica șantierului sunt prevăzute cu 3 găuri, înlocuiesc clte patru cărămizi și sunt foarte rezistente. Aceasta nu-i singura inovație. Aproape la fiecare pas întîlnești ceva nou, neobișnuit. La canalul colector, cofragul cu cintre de lemn a fost înlocuit cu un cofrag cu cintre metalice demontabile (inovația ingineruluișef C. Voiculescu). Și fiindcă la Buftea fiecare inovație este judecată prin prizma economiilor realizate, s-au și calculat avantajele noilor cintre: 124.000 lei economii. Tot la canalul colector, pentru drenuri, în locul tuburilor de beton se folosesc blocuri ceramice găurite. Economii: 331915 lei. iXV*VWJ^XVXV»XVVVLXVV=XNXXXXVVVVV%XVXV>AVVVVNX5 ANUL Vii nr. 3074 pagini 20 bani Sîmbata decembrie 1955 CONSTRUCȚII NOI Paroșeni In bazinul carbonifer Valea Jiului, la Paroșeni, a fost ridicată o nouă și importantă construcție a cincinalului, cea mai puternică termocentrală electrică din țara noastră. Noua construcție, rod al ajutorului frățesc, dezinteresat, acordat țării noastre de Uniunea Sovietică, s-a născut din munca plină de avînt a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la întreprinderile din cadrul trusturilor „Energoconstrucția“ și ,,Electromontaj" aparținînd M.E.E.S.E. înzidirea primului cazan al termocentralei — cel mai mare de acest gen din țara noastră — a fost executată în bune condiții de echipele specializate de la întreprinderea de izolații nr. 3. Puterea instalată a noii termocentrale va fi, după punerea în funcțiune a încă două grupuri electrogene, de 150.000 kW. Termocentrala impresionează chiar și pe vizitatorul obișnuit cu construcții de mari proporții. Sala cazanelor, de pildă, măsoară în înălțime 45 m (egală cu o clădire cu 12 etaje), iar înălțimea coșului de fum, construit numai din prefabricate de beton armat, este de 120 m. Depozitele de carburanți au capacitatea de peste 70.000 de tone. începută în anul 1952, construcția noii termocentrale este executată aproape în întregime. Sala mașinilor, unde vor fi instalate turbogeneratoarele, sala degazorilor, depozitele de combustibil și alte obiective ale noii construcții au și fost date în folosință. Borzești La realizările obținute în ultimii ani pe linia dezvoltării industriale a Moldovei se adaugă acum o nouă construcție: termocentrala de la Borzești, pe Valea Trotușului. Aceasta este o a doua mare centrală electrică ridicată în Moldova în prima etapă a planului de electrificare a țării. Proiectul și utilajele noii unități energetice au fost executate în Uniunea Sovietică. Lucrările de construcție și de montaj au fost efectuate de trusturile „Energoconstrucția” și „Electromontaj“, iar întreprinderea de izolații nr. 3 a lucrat la izolarea termică a primului cazan. Mecanizarea lucrărilor de bază pe acest șantier și folosirea pe largă a elementelor prefabricate, scară cu care s-au construit coșul de fum înalt de 80 m, acoperișurile și stîlpii stației de 35 kW, au imprimat un ritmp rapid lucrărilor. In numai doi ani și jumătate de la începerea lucrărilor s-a terminat o bună parte din construcția noii termocentrale. O dată cu primii kilowați, noua termocentrală va furniza întreprinderilor din Valea Trotușului și aburi industriali. Mediaș Colectivul întreprinderii de construcții nr. 803 Mediaș s-a angajat să-și realizeze planul anual de producție pînă la 23 Decembrie. .De pe acum, multe din obiectivele prevăzute în acest an au și fost date în folosință cu mult înainte de termenele contractuale. In Mediaș au fost terminate într-un timp record cele 4 pătule, scurtîndu-se termenul de execuție cu 52 de zile; aici s-au evidențiat maistrul de lot Ioan Kretten și zidarul R. Wagner. Creșa fabricii de sticlă „Vitrometan”-Mediaș a fost dată în folosință cu 3 luni înainte de termen, in curs de terminare sînt blocurile de locuințe muncitorești de la Tîrnăveni, însumînd 72 de apartamente, o hală industrială etc. In fruntea brigăzilor fruntașe continuă să se situeze cea a zidarului Mihai Kristaiosi, a zugravului Gheorghe Drăghici și a montorului Ștefan Măinescu. Baia Mare Coșul înalt de H0 de metri al întreprinderii „1 Mai" domină împrejurimile. Brigăzile complexe de betoniști și fierari-betoniști de la întreprinderea nr. 905, conduse de Dumitru Silaghi, Dumitru Zaharia și Arcadie Horvath, au sărbătorit victoria preună cu zidarii Întreprinderii înude izolații nr. 3. Primii și-au dovedit iscusința la construirea canalului de evacuare și filtrare a gazelor provenite de la cuptoare, scurtind termenul de executie și realizind economii in valoare de 400.000 lei prin înlocuirea cărămizilor din lit cu kiselgur. Ceilalți au turnat blocul de formație al coșului — 500 mc, s-au luat măsuri de protecție împotriva acțiunii gazelor și brigada condusă de maistrul Nicolae Pascovici a început așezarea primului rînd de clavouri din beton armat. Și așa, sub mlinile zidarilor Gheorghe Șipoș, Zoltán Kosta și Árpád Kosta s-a inălțat metru cu metru noul coș industrial. Nu-i de mirare că el a fost terminat cu 30 de zile înainte de data prevăzută, lidarul lor închinat Congresului. UN SCURT BILANȚ CIMENTUL PĂCII Față de angajamentele luate pentru perioada 1 octombrie — 23 decembrie, colectivul fabricii a realizat cu 1174 de tone mai mult ciment, a sporit productivitatea muncii cu 10% și indicele de utilizare a cuptoarelor de clincher cu 5,6%. VICTORIA SOCIALISTĂ. Colectivul fabricii și-a luat multe angajamente în cinstea Congresului partidului, printre care cel mai de seamă, acela de a îndeplini planul cincinal al producției globale pînă la dată de 7 decembrie. Cimentiștii turdeni țin să-și respecte cuvîntul dat. Astfel, la 1 noiembrie fabrica lucra în contul zilei de 24 noiembrie. Față de planul anual 1955, la ciment și clincher se lucra la 14 noiembrie in contul zilei de 24 noiembrie, la var în contul zilei de 26 noiembrie, iar la ipsos în contul zilei de 14 ianuarie 1956. (Aurel Pustai, corespondent). TEMELIA. In cinstea Congresului partidului, colectivul fabricii a intensificat întrecerea socialistă reușind să obțină pînă la data de 20 noiembrie o însemnată cantitate de ciment peste plan. Astfel, față de angajamentul de a da 2,5*/. ciment peste plan pînă la această dată, muncitorii fabricii au realizat o depășire de 6$/, iar la clincher, față de 2“/« cît și-au luat angajament, au realizat o depășire de 3,6%/s. IDEAL. 27 noiembrie. Cucătorii noștri au obținut un succes însemnat. Pînă astăzi ei au realizat planul de producție la clincher în proporție de 103,7 °^. Nici morarii nu s-au lăsat mai prejos. Ei au realizat planul la ciment în proporție de 102,9%. Secția de înlocuire a raportat la această dată că s-a realizat un plus de 268 de tone expediate. (Ion Cociu, corespondent). IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Succesele constructorilor de la Paroșeni, Borzești, Baia Mare, Mediaș Cifre și fapte din munca colectivului Trustului nr. 13 Cărămidarii de la Ciurea își respectă cuvîntul dat Intărzietorul pe priză pentru ipsos E prea mic panoul fruntașilor Cite fotografii de fruntași in producție pot fi expuse la panoul de onoare? 10—15. Dar pe șantierul Centrului de producție cinematografică Buftea sunt zeci și zeci de fruntași. Pe care să pui mai intîi? Pe șeful echipei de dulgheri Alexandru Popescu, care de 4 luni execută cofraje numai din materialul lemnos considerat „deșeuri“, pe șeful echipei de fierari-betoniști Ion Gherghișor, care a strins de pe șantier 14.000 kg de fier pe care l-a folosit, pe Alexandru Kelemen, pe Ion Neaga sau brigăzile de tineret ale lui Petre Stroie și M. Rebegea? In mijlocul panoului de onoare a fost expusă fotografia unui întreg colectiv: „brigada de moldoveni", condusă de Ion Onilă. Abia-i poți distinge pe entuziaștii Dumitru Gorgu, Constantin Vicol, Dumitru Tache și Mihail Tudor, sau pe Gh. Băjenaru. S-a răspindit faima acestor oameni. Acolo unde treaba merge mai greu acolo sunt și ei prezenți: pun umărul cu nădejde și nu se dau bătuți. Nu-i deloc de mirare că la panoul fruntașilor nu-i găsești pe toți cei ce ar merita cu prisosință această cinste. Numărul lor *v- Text. Z. AURELIAN e prea mare. [' .....■—» Fotografii: C. MIERLESCU Din cărămidă, beton și muncă Poate centrala de pompare, din fotografie, nu-i cel mai reprezentativ dintre obiectele date în folosință de către constructorii șantierului nr. 11 în cursul acestui an. Iată-le și pe celelalte: aripa stingă a corpului I (două platouri de filmare), centrala de ventilație și colectorul, două din cele 4 canale ale centralei termice, rețeaua de legătură între centrala termică și celelalte obiecte intrate în exploatare, două rezervoare a 500 mc fiecare, castelul de apă și o parte din drumurile interioare. 70 TONE DE CLINCHER PESTE PLAN In întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului, cucătorii fabricii de ciment Victoria socialistă“ din Turda au realizat pînă acuma aproape 2000 de tone de clincher peste plan. Printre ei, se distinge tînărul cucător Nicolae Ciocîrlan, care a obținut de curînd calitatea de candidat de partid. El cinstește cum se cuvine acest titlu: numai în ultimele 10 zile, tînărul cucător a reușit să dea 70 de tone de clincher peste plan. In fotografie : Nicolae Ciocîrlan supraveghind focul din cuptor. Produse în contul lunii mai 1956 Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate din timp de către conducerea Bazei de producție anexă a Trustului nr. 10 Constanța, planul anual a fost îndeplinit în urmă cu cîteva luni. In prezent, colectivul bazei, antrenat cu însuflețire in întrecerea socialistă în cinstea celui de al doilea Congres al partidului, dă produse în contul lunii mai a anului 1956, ca o serie de lucrări — tîmplăria metalică pentru atelierele mecanice de la loturile Amzacea, 23 August, Casimcea, Dr. Russel și Țepeș Vodă, precum și tîmplăria de lemn pentru toate obiectele agricole au fost terminate pînă în ziua de 16 noiembrie. Tot pînă la această dată au fost confecționate și ieslele prefabricate pentru grajduri. La realizarea angajamentelor înainte de termen au contribuit în primul rînd fruntașii în producție, ca tîmplarii Dumitru Gîscă și Ion Samoilă, lăcătușii tsemstantoni Dinu și Ion Țuțuianu, betoniștii Gheorghe Stancu, Victor Popescu și Ion Vizireanu, sudorul Ion Stan și mecanicul Gheorghe Burlacu. UN DAR DE PREȚ Din cerul plumburiu au început să cadă primii fulgi de nea. Pămintul abia zbicit de gerul ce pișcă vîrful urechilor, s-a-nvăluit într-o mantie albă ca spuma. Cu mișcări indemînatice și repezi, Constantin Cosma și Mihai Sîrbu, aruncă lopată după lopată, în vagonetul aproape plin. Nici nu iau seama la fugii sprinari ce li se lipesc de față. Sînt atît de preocupați de munca pe care o fac nicit nici nu observă că printre bulgării lipicioși de argilă se amestecă bulgări mici de zăpadă. La podul de alimentare comunistul Constantin Urzică e numai ochi. Așa se și cade. El trebuie să vegheze ca argilei prea umede să-i dea mai puțină apă și să-i adauge resturi de cărămizi uscate de la rebuturi. Un procent de apă mai mult înseamnă zile in plus la uscarea cărămizilor. Din cind în cînd, moș Constantin — cum îi zic cei tineri — își mai aruncă privirea jos la fetele de la presă. Ba uneori le mai aruncă și cîte-o vorbă de duh, care stîrnește veselia. Iubește mult tineretul care sub ochii lui a învățat meseria. Aneta Bîrdan și Elisabeta Bălan, două tinere durdulii, cu obrajii roșii ca bujorii, prind cărămizile de la presă și le așează pe transportorul mecanic cu atîta iuțeală nncit abia le poți urmări mișcările. Nu sunt de mult in fabrică, insă au devenit muncitoare de nădejde și atemiste de frunte. Munca nu cunoaște încetineală nici în celelalte sectoare. La uscătorii, la cuptoare ori la secția de teracotă, oamenii zoresc fără să ia aminte la ninsoarea ce a început să cadă. Vrerea tuturor e să-și vadă mai repede angajamentele împlinite. Pentru ei nu-i lucru mai de seamă ca întîmpinarea cu vrednicie a Congresului partidului. Era spre sfîrșitul lunii octombrie. Așa cum e obiceiul pămîntului, cărămidarii de la Ciurea se pregăteau să încheie sezonul de fabricație. In consfătuirile de producție ce s-au ținut pe grupe și apoi pe fabrică, comitetul de întreprindere și conducerea administrativă, îndrumate de organizația de partid ,au propus prelungirea sezonului de fabricație cu încă 35 de zile. Unii au primit cu neîncredere această propunere, de cînd se știau nu fabricaseră cărămizi pe timp de îngheț. Nu că s-ar fi împotrivit, dar se întrebau dacă nu vor îngheța cărămizile. Măsurile luate de conducerea tehnică pentru preîntimpinarea înghețării cărămizilor, exemplul comuniștilor, care s-au angajat primii să prelungească durata de fabricație, au fost hotăritoare pentru întreg colectivul. Patru sute de mii de cărămizi s-au angajat să dea peste plan cărămidarii de la Ciurea, în cinstea Congresului. Zilele s-au scurs pe nesimțite .Cuprinși in focul întrecerii, cărmidarii au rezolvat ,*din mers“ greutățile ivite în drum. Pentru a micșora procentul de umiditate, au fost adăugate resturi de cărămizi uscate direct provenite din rebuturi în colergang. Prepararea argilei a fost făcută cu apă caldă. In urma acestor procedee durata de uscare a fost scurtată cu 3-4 zile. In cuptoare a început să fie arsă cărămida cu un procent de umiditate mai mare. Pentru a nu dăuna calității, arzătorii, în frunte cu comunistul Andrei Bîrdan, atemistul Alexandru Duca și Serghie Țurcanu, au mărit zona de preîncălzire de la 5 la 7 camere. Alimentarea focului se face cu grijă. Numeroase au fost greutățile, ele au fost învinse dar pe rînd. Natura a fost supusă și ea. Cărămidarii de la Ciurea pot raporta acum cu mândrie partidului: planul global, pe întreg anul, a fost realizat în ziua de 20 noiembrie. Prețul de cost a fost redus cu 9,8%. Angajamentul de a produce pînă la Congres 400.000 cărămizi peste plan de fost și el realizat pînă la a 24 noiembrie s-au dat peste prevederile planului 426.000 de cărămizi. Munca nu și-a încetinit insă ritmul. Cu și mai mare avînt cărămidarii de la Ciurea luptă pentru alte mii de cărămizi, peste plan, în cinstea marelui eveniment I. PREDA ★ Cu planul lunar îndeplinit In dimineața zilei de 25 noiembrie, graficul de producție al fabricii „Proletarul“-Turda marca un nou succes în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului: îndeplinirea planului de producție pe luna noiembrie. Pînă la această dată s-au dat 298 tone produse refractare peste plan, suma economiilor se ridică la 340.000 de lei. Fruntașe în întrecerea socialistă sunt echipele conduse de Sile Barda, lor. Bara și Carol Fodor. VASILE ROSENBERG corespondent Î pe de la BUFTEA De curînd, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al șantierului nr. 11 din Trustul de construcții nr. 3-București, a sărbătorit îndeplinirea planului anual. Pe întinsul șantier al Centrului de producție cinematografică Buftea au fost date în folosință mai multe noi obiecte, scurtîndu-se cu mult termenele contractuale. E rodul întrecerii avîntate în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului. Putin a mai rămas pînă la sfîrșitul anului. Și totuși, în săptămînile ce urmează vor mai fi predate: anexele platourilor de filmare, substația electrică (corpul A), drumurile interioare și cele de legătură cu șoseaua, canalul colector — iar laboratorul va fi gata de roșu și acoperit. Iată cîțiva din oamenii care au contribuit la aceste realizări: „NEA STANCU“ nu îngăduie risipa Nu-i prea vorbăreț Ion Stancu. Dar cînd spune ceva, simți din cuvintele sale că nu-l interesează numai seuolele-i dulgherești, numai munca lui, ci că vrea să ajute cu spusele și cu faptele, tot colectivul. E drept că la vorbă mulți ii întrec, dar la treabă e mai va. Cu cele două ajutoare — Andrei Stancu și Alexandru Căpitanu — el execută cofrajele pentru întregul atelier de prefabricate. Fiecare capăt de dulap, la Ion Stancu are prețuire. $fie el bine ce înseamnă pe șantier materialul lemnos, ce înseamnă economii, ce înseamnă întrecere. De asta-i mai muștruluiește pe tineri. Nu-l rabdă inima să-i știe că nu și văd de treabă, că fac risipă de materiale. „Ce, ne furăm căciula singuri?" — spune el. Și oamenii îl iubesc. „Nea Stancu" nu se degeaba, supără Un nou material Un colectiv de tehnicieni din cadrul fabricii „Izolatorul“ din Capitală a realizat un nou material deosebit de folositor pentru constructori. Este vorba de întîrzietorul de priză pentru lucrările de ipsos și în special pentru lucrări decorative, fațade, frize, căpițele, stîlpi etc. Noul material asigură ipsosului, pe o perioadă de timp mai mare, plasticitatea necesară modelării. Intîrzietorul de priză se produce dintr-un amestec de clei, sodă calcinată și var, ciclul tehnologic compunindu-se din: măcinare, amestecare, fierbere, uscare și ambalare în saci. Intîrzietorul de priză poate fi dozat astfel ca priza să se facă într-o oră, două sau chiar mai multe ore, cantitatea necesară pentru aceasta fiind foarte mică: 0,2—0,5 la sută la amestecul de apă și ipsos pregătit pentru lucru. La fabrica „Izolatorul“ a și început producerea acestui material care va ușura mult lucrul muncitorilor ipsosari. ing. FRANCISC KELEMEN inginer-șef al fabricii „Izolatorul“ 5T 55* .Sr jg 35 Din realizările Trustului de construcții nr. 13-București în întîmpinarea Congresului partidului . Față de perioada corespunzătoare din luna precedentă, în primele două decade ale lunii noiembrie , producția globală a trustului a crescut cu 5 la sută, iar la lucrările X M.A.S. — cu 3 la sută. £ 0 Intre 1 octombrie și 20 noiembrie au fost predate 96 obiecte agricole — grajduri, remize, locuințe individuale etc. X • Și-au realizat de pe acum planul Canual: șantierele uzinei de îngrașă £ minte chimice ,,Petru Poni(£, fabricii X de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, fabricii de conserve Zagna-Vădeni, u Vzinei „1 Mai“-Ploești, căminului studențesc din Galați, consolidări-Brăial, șantierele nr. 12-Buzău, șantierele £ S.M.T.-urilor Viziru, Vameș, Șen- Vdreni ș.a. £ 0 Pe șantierul G.A.S.-Justin Georgescu, la grupul de șantiere Romanul și pe un șantier din Galați au a fost executați 2100 mc prefabricate din beton și beton armat. £ 0 Au fost predate cisterne pentru £ înmagazinarea vinului centrelor de vinificație Panciu (60 vagoane), Odobești (155 vagoane), Zărnești (60 vagoane), Slobozia Bradului (160 va-xgoane). € 0 La Filipești au fost terminate £ 40 de apartamente pentru familiști. £ 0 Fabrica de tîmplărie din Cîmpina V și-a realizat planul anual la 10 octombrie." £ • De la 16 noiembrie, Intreprinderea de utilaj și transporturi nr. 138 X lucrează în contul anului 1956. Pînă la 1 noiembrie productivitatea muncii £ a crescut cu 25,4 la sută peste cea planificată. S-au realizat acumulări bănești în valoare de 1.651.000 lei. £ • Constructori cu care trustul se mindrește: muncitorii I. Vinereanu C (G.A.S.Martinești), V. Benea (S.M.T.- Vameș), d. Neicu (G.A.S.-Pavel Teancenco), I. Iancu (G.A.S.-Romanu), Gr. Țurcanu (G.A.S.-Pechea); maiștrii € I. Burlacu (S.M.T.-Urziceni), V. Blanga (G.A.S.-Romanu), Gh. lonescu V (S.M.T.-Cioara Doicești); inginerii ‹ Chirculescu (G.A.S.-Justin Georgesantcu) și Stănescu (Fieni). ațțB Vizitele delegației de tehnicieni sovietici Țara noastră este vizitată de o delegație de tehnicieni constructori sovietici, condusă de ing. G. E. Kostiuk și avînd ca membri pe inginerii B. V. Ruzin, P. I. Krutov, V. I. Malțev, L. M. Barabai și N. I. Tiprenko. Delegația se informează asupra stadiului de dezvoltare a construcțiilor în țara noastră, asupra organizării șantierelor din agricultură și folosirii stufului ca material de construcții. Pînă acum, delegația a vizitat o serie de șantiere agricole din regiunea Constanța ale Trustului nr. 10 și fabrica „Cimentul păcii” din Medgidia, iar zilele acestea se va deplasa la fabrica de stufit din Tulcea, la șantierul S.M.T.Sihlea al Trustului nr. 13, la noua fabrică de cărămizi din Roman etc. Tehnicienii sovietici au apreciat buna calitate a lucrărilor pentru agricultură executate în acest an de către Trustul nr. 10, inițiativele în folosirea materialelor din resurse locale (de pildă, o remiză la S.M.T.Dorobanțu, din stîlpi de cărămidă cu umplutură de chirpici), durata redusă a construcției fabricii de ciment din Medgidia etc., și au explicat pe larg metodele folosite la construcțiile agricole în U.R.S.S. Delegația de tehnicieni sovietici își continuă vizitele.