Constructorul, decembrie 1955 (Anul 7, nr. 307-311)

1955-12-03 / nr. 307

V PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, ANIȚI­VA­­ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AI C.C. AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII O ULTIMĂ VERIFICARE A ÎNDEPLINIRII CONTRACTULUI COLECTIV /A­u mai ramas Putine zile și ulti­­­­­­ma filă a calendarului pe 1955 jp.JL va cădea făcîr­d loc unui nou calendar, ulu­i nou an. I­n această pe­rioadă scurtă care marchează și sfîr­­șitu­l m­ile’u­lui cin­cinal, conducerile eco­­nom­ice și organele sindicale din în­treprinderile de construcții și materia­le de construcții, fac bilanțul realiză­rilor obținute în 1955. Un loc important în bilanțul fiecărei întreprinderii îl ocupă contractul colec­tiv. Prin complexitatea problemelor ce le cuprinde­, acest document poate fi socotit pe drept cuvînt oglinda acti­vității fiecărei întreprinderi. El arată în ce măsură a fost realizat planul de producție cu indicii săi de bază, cum a crescut nivelul de trai material și cultural al oamenilor muncii din între­prindere. Este bine cunoscut rolul con­­tractelor colective ca mijloc de mobili­zare a oamenilor muncii în lupta pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru creșterea bunăstării întregului popor muncitor. Spre deosebire de anii trecuți, rea­lizarea angajamentelor înscrise în contractele colective a constituit anul acesta o preocupare de căpetenie a majorității organelor economice sindicale. In multe întreprinderi urmă­ri­rirea îndeplinirii angajamentelor din contract s-a făcut cu simț de răspun­dere. Controlul de masă asupra înde­plinirii contractelor colective a fost și el mult îmbunătățit, oamenii mun­­cii avînd posibilitatea să urmărească zilnic, prin grafice, cum prind viață an­gajamentele reciproce. Multe din defi­ciențele ce s-au ivit în cursul anului în realizarea contractelor colective au putut fi remediate pe baza sugestiilor și propunerilor făcute de salariați cu prilejul dărilor de seamă trimestriale. Deosebit de grăitor este exemplul unor întreprinderi fruntașe că ,­teme­­lia“-Orașul Stalin, „1 Mai“-Bucov, în­treprinderile de construcții nr. 101 și 504, Fabrica de geamuri Tîrnăveni etc. In urma realizării angajamentelor lu­ate prin contractele colective aceste în­treprinderi au reușit să-și îndeplineas­că sarcinile de plan înainte de ter­men, să îmbunătățească simțitor con­dițiile de trai ale muncitorilor. Cel m­ai semnificativ este exemplul fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“. A­­tîta timp cu­ conducerea și comitetul nu au urmărit cu perseverență reali­zarea angajamentelor înscrise în con­tract, fabrica nu reușa să-și îndepli­nească nici sarcinile de plan. In ulti­mele luni, atît conducerea cît și­ comi­tetul de întreprindere au urmărit și realizat cele prevăzute în contractul colectiv, fapt ce a contribuit la în­deplinirea planului de producție pe ul­tima perioadă. Cu 7% au fost depășite sarcinile planului de producție iar pro­ductivitatea muncii a crescut cu 13,5%, în urma îndeplinirii măsurilor tehnice­­organizatorice prevăzute în contractul colectiv al întreprinderii „Sticloval“. îmbunătățirea muncii de urmărire a îndeplinirii, angajamentelor reciproce din contracte se datorește în bună parte îndrumării și controlului exerci­tat de unele comitete sindicale regio­nale. In planul său de muncă Comi­tetul sindical regional constructori Bacău (secretar tov. Nicolae Stoica) a avut permanent prezentă problema contractelor colective. Instructorii co­mitetului regional au urmărit continuu pe teren, cum se realizează angaja­mentele. Cu toate succesele obținute, în acest domeniu mai dăinuie încă serioase lipsuri în unele întreprinderi. Condu­ceri administrative și organe sindicale cum sînt cele de la fabricile de ciment „Victoria socialistă“ și Comarnic, fa­bricile de cărămizi „30 Decembrie“ și Urziceni, întreprinderile de construc­ții nr. 121-Reșița, 505-Sibiu etc. nu dau încă suficientă atenție realizării angajamentelor înscrise în contractul colectiv. Ele consideră încă contrac­tul colectiv ca o „povară“ în activi­tatea lor. Altfel nu se explică cum este posibil ca la o fabrică fruntașă ca „Victoria socialistă“, să rămână peste 20 de angajamente nerealizate pe primele trei trimestre; nejustificată este și atitudinea conducerii Trustului de construcții nr. 10­ Constanța, care nu a realizat numeroase angajamente prevăzute pe aceeași perioadă. Lipsă de procupare în această importantă problemă a dovedit și Fabrica de că­rămizi Gluj, care nu a realizat nici pînă acum angajamentul cu privire la construirea noii cantine, in contractele colective ale șantierelor ce aparțin Trustului de construcții nr. 4-Hune­­doara sînt înscrise o serie de angaja­mente privind îmbunătățirea activității culturale, înființarea unor colțuri roșii etc., angajamente de a căror realizare nu s-­a îngrijit nimeni, muncitorii fiind lipsiți de mijloacele necesare pentru desfășurarea muncii culturale. Nerealizarea angajamentelor înscri­se în contractele colective ale unor în­treprinderi este o urmare a faptului că acestea nu au fost urmărite, pe ca­pitole, de către serviciile întreprinde­rilor și de către comisiile pe probleme din cadrul comitetelor sindicale. Con­trolul de mase a fost slab organizat aici neexistînd grafice de urmărire a contractelor, iar dările de seamă au fost formal întocmite. Aceasta reflectă însă în același timp și slaba preocu­pare a unor comitete sindicale regio­nale — Cluj, Craiova etc. — și a or­ganelor de control ale direcțiilor de organizare a muncii și direcțiilor ge­nerale de producție din Ministerul Construcțiilor și Ministerul Industriei Materialelor de Construcții care nu au urmărit permanent această problemă și nu au tras la răspundere cu seriozi­tate pe vinovați. La sfîrșitul anului, conducerile eco­nomice și comitetele sindicale vor tre­bui să raporteze în fața oamenilor muncii din întreprinderi cum s-au a­­chitat de sarcinile ce le reveneau prin contractele colective. Și nu va fi cinste pentru nici un director, pen­­­tru nici un președinte de comitet sin­dical să se prezinte în fata oamenilor raportînd că nu a îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat la începutul anului.­­ Pentru a preîntîmpina acest lucru trebuie luate neîntîrziat măsuri de re­alizare a tuturor angajamentelor ce nu au fost încă traduse în fapte. Pu­ținele zile ce au mai rămas pînă la încheierea anului trebuie să fie folo­site din plin în acest scop. Orice ne­glijență, orice delăsare în această di­recție este în detrimentul îndeplinirii planului, în detrimentul oamenilor muncii din întreprinderea respectivă. Contractul colectiv, semnat de condu­cătorul economic și sindical, este o lege care trebuie respectată întocmai. Numai așa își va păstra el rolul de mobilizator în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru creșterea ni­velului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Materiale economice, metode eficace Bune­ s­ele cărămizile, dar mai cu spor lucrezi cu blocurile cera­mice. Iată-l pe zidarul Ion Cîlțea, cu ortacii săi Ilie Bălescu și Gh. Ștefănescu, înjulțînd zidurile viitoarei substații a centralei electrice. Cît zidesc pe zi? De două ori mai mult decit cu cărămizi, fără să mai pomenim că la fiecare metru cub de zidărie se realizează o economie de 45 de lei. Blocurile ceramice pe care le execută fabrica șantierului sunt prevăzute cu 3 găuri, înlocuiesc clte patru cărămizi și sunt foarte rezistente. Aceasta nu-i singura inovație. Aproape la fiecare pas întîlnești ceva nou, neobișnuit. La canalul colector, cofragul cu cintre de lemn a fost înlocuit cu un cofrag cu cintre metalice demontabile (inovația inginerului­­șef C. Voiculescu). Și fiindcă la Buftea fiecare inovație este jude­cată prin prizma economiilor realizate, s-au și calculat avantajele noilor cintre: 124.000 lei economii. Tot la canalul colector, pentru drenuri, în locul tuburilor de beton se folosesc blocuri ceramice gău­rite. Economii: 331915 lei. iXV*VWJ^XVXV»XVVVLXVV=XNXXXXVVVVV%XVXV>AVVVVNX5 ANUL Vii­ nr. 307­4 pagini 20 bani Sîmbata decembrie 1955 CONSTRUCȚII NOI Paroșeni In bazinul carbonifer Valea Jiului, la Paroșeni, a fost ridicată o nouă și importantă construcție a cincinalu­lui, cea mai puternică termocentrală electrică din țara noastră. Noua­ construcție, rod al ajutorului frățesc, dezinteresat, acordat țării noastre de Uniunea Sovietică, s-a născut din munca plină de avînt a muncitorilor, inginerilor și tehnicieni­lor de la întreprinderile din cadrul trusturilor „Energoconstrucția“ și ,,E­­lectromontaj" aparținînd M.E.E.S.E. înzidirea primului cazan al termocen­tralei — cel mai mare de acest gen din țara noastră — a fost executată în bune condiții de echipele specializate de la întreprinderea de izolații nr. 3. Puterea instalată a noii termocen­trale va fi, după punerea în funcțiu­ne a încă două grupuri electrogene, de 150.000 kW. Termocentrala impresionează chiar și pe vizitatorul obișnuit cu construc­ții de mari proporții. Sala cazanelor, de pildă, măsoară în înălțime 45 m (egală cu o clădire cu 12 etaje), iar înălțimea coșului de fum, construit numai din prefabricate de beton ar­mat, este de 120 m. Depozitele de carburanți au capacitatea de peste 70.000 de tone. începută în anul 1952, construcția noii termocentrale este executată a­­proape în întregime. Sala mașinilor, unde vor fi instalate turbogeneratoa­­rele, sala degazorilor, depozitele de combustibil și alte obiective ale noii construcții au și fost date în folo­sință. Borzești La realizările obținute în ultimii ani pe linia dezvoltării industriale a Moldovei se adaugă acum o nouă con­strucție: termocentrala de la Borzești, pe Valea Trotușului. Aceasta este o a doua mare centrală electrică ridi­cată în Moldova în prima etapă a pla­nului de electrificare a țării. Proiectul și utilajele noii unități energetice au fost executate în Uniu­nea Sovietică. Lucrările de construc­ție și de montaj au fost efectuate de trusturile „Energoconstrucția” și „Electromontaj“, iar întreprinderea de izolații nr. 3 a lucrat la izolarea ter­mică a primului cazan. Mecanizarea lucrărilor de bază pe acest șantier și folosirea pe largă a elementelor prefabricate, scară cu care s-au construit coșul de fum înalt de 80 m, acoperișurile și stîlpii stației de 35 kW, au imprimat un ritmp ra­pid lucrărilor. In numai doi ani și ju­mătate de la începerea lucrărilor s-a terminat o bună parte din construcția noii termocentrale. O dată cu primii kilowați, noua termocentrală va furniza întreprinde­rilor din Valea Trotușului și aburi industriali. Mediaș Colectivul întreprinderii de con­strucții nr. 803­ Mediaș s-a angajat să-și realizeze planul anual de pro­ducție pînă la 23 Decembrie. .De pe acum, multe din obiectivele prevăzute în acest an au și fost date în folo­sință cu mult înainte de termenele contractuale. In Mediaș au fost termi­nate într-un timp record cele 4 pătule, scurtîndu-se termenul de execuție cu 52 de zile; aici s-au evidențiat mais­trul de lot Ioan Kretten și zidarul R. Wagner. Creșa fabricii de sticlă „Vi­­trometan”-Mediaș a fost dată în folo­sință cu 3 luni înainte de termen, in curs de terminare sînt blocurile de locuințe muncitorești de la Tîrnăveni, însumînd 72 de apartamente, o hală industrială etc. In fruntea brigăzilor fruntașe con­tinuă să se situeze cea a zidarului Mihai Kristaiosi, a zugravului Gheor­­ghe Drăghici și a montorului Ștefan Măinescu. Baia Mare Coșul înalt de H0 de metri al în­treprinderii „1 Mai" domină împre­jurimile. Brigăzile complexe de be­­toniști și fierari-betoniști de la între­prinderea nr. 905, conduse de Dumitru Silaghi, Dumitru Zaharia și Arcadie Horvath, au sărbătorit victoria preună cu zidarii Întreprinderii înu­de izolații nr. 3. Primii și-au dovedit iscusința la construirea canalului de evacuare și filtrare a gazelor prove­nite de la cuptoare, scurtind termenul de executie și realizind economii in valoare de 400.000 lei prin înlocuirea cărămizilor din lit cu kiselgur. Ceilalți au turnat blocul de formație al coșu­lui — 500 mc, s-au luat măsuri de protecție împotriva acțiunii gazelor și brigada condusă de maistrul Nico­lae Pascovici a început așezarea pri­mului rînd de clavouri din beton ar­mat. Și așa, sub mlinile zidarilor Gheorghe Șipoș, Zoltán Kosta și Ár­pád Kosta s-a inălțat metru cu metru noul coș industrial. Nu-i de mirare că el a fost terminat cu 30 de zile înainte de data prevăzută, li­darul lor închinat Congresului. UN SCURT BILANȚ CIMENTUL PĂCII Față de angaja­mentele luate pentru perioada 1 octom­brie — 23 decembrie, colectivul fabricii a realizat cu 1174 de tone mai mult ciment, a sporit productivitatea muncii cu 10% și indicele de utilizare a cuptoa­relor de clincher cu 5,6%. VICTORIA SOCIALISTĂ. Colectivul fabricii și-a luat multe angajamente în cinstea Congresu­lui partidului, prin­tre care cel mai de seamă, acela de a îndeplini planul cincinal al produc­ției globale pînă la dată de 7 decem­brie. Cimentiștii turdeni țin să-și respecte cuvîntul dat. Astfel, la 1 noiembrie fabri­ca lucra în contul zilei de 24 noiembrie. Față de planul anual 1955, la ciment și clin­cher se lucra la 14 noiembrie in contul zilei de 24 noiembrie, la var în contul zilei de 26 noiembrie, iar la ipsos în contul zilei de 14 ianuarie 1956. (Aurel Pustai, corespondent). TEM­ELIA. In cinstea Congresului partidului, colectivul fabricii a intensi­ficat întrecerea socialistă reușind să ob­țină pînă la data de 20 noiembrie o însem­nată cantitate de ciment peste plan. Astfel, față de angajamentul de a da 2,5*/. ciment peste plan pînă la această dată, muncitorii fabricii au realizat o depășire de 6$/­, iar la clin­cher, față de 2“/« cît și-au luat angaja­ment, au realizat o depășire de 3,6%/s. IDEAL. 27 noiem­brie. Cucătorii noștri au obținut un suc­ces însemnat. Pînă astăzi ei au realizat planul de producție la clincher în pro­porție de 103,7 °­^. Nici morarii nu s-au lăsat mai prejos. Ei au realizat planul la ciment în proporție de 102,9%. Secția de înlocuire a raportat la această dată că s-a realizat un plus de 268 de tone expe­diate. (Ion Cociu, corespondent). IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Succesele constructorilor de la Paroșeni, Borzești, Baia Mare, Mediaș Cifre și fapte din munca colectivului Trus­tului nr. 13 Cărămidarii de la Ciurea își respectă cu­vîntul dat Intărzietorul pe priză pentru ipsos E prea mic panoul fruntașilor Cite fotografii de fruntași in producție pot fi expuse la panoul de onoare? 10—15. Dar pe șantierul Centrului de producție cine­matografică Buftea sunt zeci și zeci de fruntași. Pe care să­­ pui mai intîi? Pe șeful echipei de dulgheri Alexandru Popescu, care de 4 luni execută cofraje numai din materialul lemnos con­siderat „deșeuri“, pe șeful echipei de fierari-betoniști Ion Gher­­ghișor, care a strins de pe șantier 14.000 kg de fier pe care l-a folosit, pe Alexandru Kelemen, pe Ion Neaga sau brigăzile de tineret ale lui Petre Stroie și M. Rebegea? In mijlocul panoului de onoare a fost expusă fotografia unui întreg colectiv: „bri­gada de moldoveni", condusă de Ion Onilă. Abia-i poți distinge pe entuziaștii Dumitru Gorgu, Constantin Vicol, Dumitru Tache și Mihail Tudor, sau pe Gh. Băjenaru. S-a răspindit faima aces­tor oameni. Acolo unde treaba merge mai greu acolo sunt și ei prezenți: pun umărul cu nădejde și nu se dau bătuți. Nu-i deloc de mirare că la panoul fruntașilor nu-i găsești pe toți cei ce ar merita cu prisosință această cinste. Numărul lor *v- Text. Z. AURELIAN e prea mare. [' .....■—» Fotografii: C. MIERLESCU Din cărămidă, beton și muncă Poate centrala de pompare, din fotografie, nu-i cel mai reprezen­tativ dintre obiectele date în fo­losință de către constructorii șan­tierului nr. 11 în cursul acestui an. Iată-le și pe celelalte: aripa stingă a corpului I (două pla­touri de filmare), centrala de ven­tilație și colectorul, două din cele 4 canale ale centralei termice, re­țeaua de legătură între centrala termică și celelalte obiecte intrate în exploatare, două rezervoare a 500 mc fiecare, castelul de apă și o parte din drumurile interioare. 70 TONE DE CLINCHER PESTE PLAN In întrecerea socialistă în cinstea Con­gresului partidului, cucătorii fabricii de ciment Victoria socialistă“ din Turda au realizat pînă acuma aproape 2000 de tone de clincher peste plan. Printre ei, se dis­tinge tînărul cucător Nicolae Ciocîrlan, care a obținut de curînd calitatea de can­didat de partid. El cinstește cum se cu­vine acest titlu: numai în ultimele 10 zile, tînărul cucător a reușit să dea 70 de tone de clincher peste plan. In fotografie : Nicolae Ciocîrlan supra­veghind focul din cuptor. Produse în contul lunii mai 1956 Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate din timp de că­tre conducerea Bazei de producție anexă a Trustului nr. 10­ Con­stanța, planul anual a fost îndeplinit în urmă­ cu cîteva luni. In pre­zent, colectivul bazei, antrenat cu însuflețire in întrecerea socialistă în cinstea celui de al doilea Congres al par­tidului, dă produse în contul lunii mai a anu­lui 1956, ca o serie de lucrări — tîmplăria metalică pentru atelierele meca­nice de la loturile Am­­zacea, 23 August, Ca­­simcea, Dr. Russel și Țepeș Vodă, precum și tîmplăria de lemn pen­tru toate obiectele agri­cole au fost terminate pînă în ziua de 16 no­iembrie. Tot pînă la a­­ceastă dată au fost con­fecționate și ieslele prefabricate pentru grajduri. La realizarea angaja­mentelor înainte de termen au contribuit în primul rînd fruntașii în producție, ca tîmplarii Dumitru Gîscă și Ion Samoilă, lăcătușii tsem­­stantoni Dinu și Ion Țu­­țuianu, betoniștii Gheor­ghe Stancu, Victor Po­­pescu și Ion Vizireanu, sudorul Ion Stan și me­canicul Gheorghe Bur­­lacu. UN DAR DE PREȚ Din cerul plumburiu au început să cadă pri­mii fulgi de nea. Pă­­mintul abia zbicit de ge­rul ce pișcă vîrful ure­chilor, s-a-nvăluit într-o mantie albă ca spuma. Cu mișcări indemîna­­tice și repezi, Constantin Cosma și Mihai Sîrbu, aruncă lopată după lo­pată, în vagonetul a­­proape plin. Nici nu iau seama la fugii sprin­ari ce li se lipesc de față. Sînt atît de preocupați de munca pe care o fac nicit nici nu observă că printre bulgării lipicioși de argilă se amestecă bulgări mici de zăpadă. La podul de alimentare comunistul Constantin Urzică e numai ochi. Așa se și cade. El trebuie să vegheze ca argilei prea umede să-i dea mai pu­țină apă și să-i adauge resturi de­ cărămizi usca­te de la rebuturi. Un pro­cent de apă mai mult în­seamnă zile in plus la uscarea cărămizilor. Din cind în cînd, moș Con­stantin — cum îi zic cei tineri — își mai aruncă privirea jos la fetele d­e la presă. Ba uneori le mai aruncă și cîte-o vor­bă de duh, care stîrnește veselia. Iubește mult ti­neretul care sub ochii lui a învățat meseria. Aneta Bîrdan și Elisa­­beta Bălan, două tinere durdulii, cu obrajii roșii ca bujorii, prind cărămi­zile de la presă și le a­­șează pe transportorul mecanic cu atîta iuțeală nncit abia le poți urmări mișcările. Nu sunt de mult in fabrică, insă au devenit muncitoare de nădejde și atemiste de frunte. Munca nu cunoaște în­cetineală nici în celelalte sectoare. La uscătorii, la cuptoare ori la secția de teracotă, oamenii zoresc fără să ia aminte la nin­soarea ce a început să cadă. Vrerea tuturor e să-și vadă mai repede angajamentele împlinite. Pentru ei nu-i lucru mai de seamă ca întîmpinarea cu vrednicie a Congresu­lui partidului. Era spre sfîrșitul lunii octombrie. Așa cum e o­­biceiul pămîntului, cără­midarii de la Ciurea se pregăteau să încheie se­zonul de fabricație. In consfătuirile de producție ce s-au ținut pe grupe și apoi pe fabrică, comitetul de întreprindere și con­ducerea administrativă, îndrumate de organizația de partid ,au propus pre­lungirea sezonului de fa­bricație cu încă 35 de zi­le. Unii au primit cu ne­încredere această pr­opu­nere, de cînd se știau nu fabricaseră cărămizi pe timp de îngheț. Nu că s-ar fi împotrivit, dar se întrebau dacă nu vor în­gheța cărămizile. Măsurile luate de con­ducerea tehnică pentru preîntimpinarea îngheță­rii cărămizilor, exemplul comuniștilor, care s-au angajat primii să prelun­gească durata de fabri­cație, au fost hotăritoare pentru întreg colectivul. Patru sute de mii de că­rămizi s-au angajat să dea peste plan cărămi­darii de la Ciurea, în cinstea Congresului. Zilele s-au scurs pe ne­simțite .Cuprinși in focul întrecerii, cărmidarii au rezolvat ,*din mers“ greu­tățile ivite în drum. Pen­tru a micșora procentul de umiditate, au fost a­­dăugate resturi de cără­mizi uscate direct prove­nite din rebuturi în co­­lergang. Prepararea ar­gilei a fost făcută cu apă caldă. In urma acestor procedee durata de usca­re a fost scurtată cu 3-4 zile. In cuptoare a înce­put să fie arsă cărămida cu un procent de umidi­tate mai mare. Pentru a nu dăuna calității, arză­torii, în frunte cu comu­nistul Andrei Bîrdan, a­­temistul Alexandru Duca și Serghie Țurcanu, au mărit zona de preîncăl­­zire de la 5 la 7 camere. Alimentarea focului se face cu grijă. Numeroase au fost greutățile, ele au fost învinse dar pe rînd. Natura a fost su­pusă și ea. Cărămidarii de la Ciurea pot raporta acum cu mândrie partidu­lui: planul global, pe în­treg anul, a fost realizat în ziua de 20 noiembrie. Prețul de cost a fost re­dus cu 9,8%. Angaja­mentul de a produce pînă la Congres 400.000 cărămizi peste plan de fost și el realizat­ pînă la a 24 noiembrie s-au dat peste prevederile planu­lui 426.000 de cărămizi. Munca nu și-a înceti­nit insă ritmul. Cu și mai mare avînt cărămidarii de la Ciurea luptă pentru alte mii de cărămizi, pes­te plan, în cinstea mare­lui eveniment I. PREDA ★ Cu planul lunar îndeplinit In dimineața zilei de 25 noiembrie, graficul de producție al fabricii „Prole­­tarul“-Turda marca un nou succes în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului: îndeplinirea planului de pro­ducție pe luna noiembrie. Pînă la această dată s-au dat 298 tone produse refractare­­ peste plan, suma e­­conomiilor se ridică la 340.000 de lei. Fruntașe în întrecerea socialistă sunt echipele conduse de Sile Barda, lor. Bara și Carol Fodor. VASILE ROSENBERG corespondent Î pe de la BUFTEA De curînd, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al șantierului nr. 11 din Trustul de construcții nr. 3-București, a sărbătorit îndeplinirea planului anual. Pe întinsul șantier al Centrului de producție cinematografică Buftea au fost date în folosință mai multe noi obiecte, scurtîndu-se cu mult ter­menele contractuale. E rodul întrecerii avîntate în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului. Putin a mai rămas pînă la sfîrșitul anului. Și totuși, în săptămînile ce urmează vor mai fi predate: anexele platourilor de filmare, substați­a electrică (corpul A), drumurile interioare și cele de legătură cu șoseaua, canalul colector — iar laboratorul va fi gata de roșu și acoperit. Iată cîțiva din oamenii care au contribuit la aceste realizări: „NEA STANCU“ nu îngăduie risipa Nu-i prea vorbăreț Ion Stancu. Dar­­ cînd spune ceva, simți din cuvintele­­ sale că nu-l interesează numai seu­­o­lele-i dulgherești, numai munca lui,­­ ci că vrea să ajute cu spusele și cu­­ faptele, tot colectivul. E drept că la­­ vorbă mulți ii întrec, dar la treabă e mai va. Cu cele două ajutoare — An­­­­drei Stancu și Alexandru Căpitanu — el execută cofrajele pentru întregul atelier de prefabricate. Fiecare capăt de dulap, la Ion Stancu are prețuire. $fie el bine ce înseamnă pe șantier materialul lemnos, ce înseamnă eco­nomii, ce înseamnă întrecere. De asta-i mai muștruluiește pe tineri. Nu-l rabdă inima să-i știe că n­u­ și văd de treabă, că fac risipă de materiale. „Ce, ne furăm căciula sin­guri?" — spune el. Și oamenii îl iubesc. „Nea Stancu" nu se degeaba, supără Un nou material Un colectiv de tehnicieni din ca­drul fabricii „Izolatorul“ din Ca­pitală a realizat un nou material deosebit de folositor pentru con­structori. Este vorba de întîrzie­­torul de priză pentru lucrările de ipsos și în special pentru lucrări decorative, fațade, frize, căpițele, stîlpi etc. Noul material asigură ipsosului, pe o perioadă de timp mai mare, plasticitatea necesară modelării. Intîrzietorul de priză se produce dintr-un amestec de clei, sodă calcinată și var, ciclul tehnologic compunindu-se din: măcinare, amestecare, fierbere, uscare și ambalare în saci. Intîrzietorul de priză poate fi dozat astfel ca priza să se facă într-o oră, două sau chiar mai multe ore, cantitatea necesară pentru aceasta fiind foarte mică: 0,2—0,5 la sută la amestecul de apă și ipsos pregătit pentru lucru. La fabrica „Izolatorul“ a și în­ceput producerea acestui material care va ușura mult lucrul munci­torilor ipsosari. ing. FRANCISC KELEMEN inginer-șef al fabricii „Izolatorul“ 5T 55* .Sr jg 35 Din realizările Trustului de construcții nr. 13-Bucu­­rești în întîmpinarea Congre­sului partidului . Față de perioada corespunzătoa­re din luna precedentă, în primele­­ două decade ale lunii noiembrie , producția globală a trustului a cres­­­­cut cu 5 la sută, iar la lucrările X M.A.S. — cu 3 la sută. £ 0 Intre 1 octombrie și 20 noiem­­­­brie au fost predate 96 obiecte agri­­­­cole — grajduri, remize, locuințe in­­­­dividuale etc. X • Și-au realizat de pe acum planul C­anual: șantierele uzinei de îngrașă­ £ minte chimice ,,Petru Poni(£, fabricii X de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, fa­­­­bricii de conserve Zagna-Vădeni, u­ V­zinei „1 Mai“-Ploești, căminului stu­­­­dențesc din Galați, consolidări-Bră­­­­ial, șantierele nr. 12-Buzău, șantierele £ S.M.T.-urilor Viziru, Vameș, Șen- V­dreni ș.a. £ 0 Pe șantierul G.A.S.-Justin Geor­­­­gescu, la grupul de șantiere Romanu­l și pe un șantier din Galați au­­ a fost executați 2100 mc prefabricate­­ din beton și beton armat. £ 0 Au fost predate cisterne pentru £ înmagazinarea vinului centrelor de­­ vinificație Panciu (60 vagoane), Odo­­­bești (155 vagoane), Zărnești (60 va­­­­goane), Slobozia Bradului (160 va-­x­goane). € 0 La Filipești au fost terminate £ 40 de apartamente pentru familiști. £ 0 Fabrica de tîmplărie din Cîmpina V și-a realizat planul anual la 10 oc­­­­tombrie." £ • De la 16 noiembrie, Intreprin­­­­derea de utilaj și transporturi nr. 138 X lucrează în contul anului 1956. Pînă­­ la 1 noiembrie productivitatea muncii £ a crescut cu 25,4 la sută peste cea­­ planificată. S-au realizat acumulări­­ bănești în valoare de 1.651.000 lei. £ • Constructori cu care trustul se­­ mindrește: muncitorii I. Vinereanu C (G.A.S.­Martinești), V. Benea (S.M.T.-­­ Vameș), d. Neicu (G.A.S.-Pavel Tea­­n­cenco), I. Iancu (G.A.S.-Romanu),­­ Gr. Țurcanu (G.A.S.-Pechea); maiștrii € I. Burlacu (S.M.T.-Urziceni), V. Bla­­n­ga (G.A.S.-Romanu), Gh. lonescu V (S.M.T.-Cioara­­ Doicești); inginerii ‹ Chirculescu (G.A.S.-Justin Georges­­ant­cu) și Stănescu (Fieni). ațțB Vizitele delegației de tehnicieni sovietici Țara noastră este vizitată de o de­legație de tehnicieni constructori so­vietici, condusă de ing. G. E. Kos­­tiuk și avînd ca membri pe inginerii B. V. Ruzin, P. I. Krutov, V. I. Mal­­țev, L. M. Barabai și N. I. Tiprenko. Delegația se informează asupra sta­diului de dezvoltare a construcțiilor în țara noastră, asupra organizării șantierelor din agricultură și folosirii stufului ca material de construcții. Pînă acum, delegația a vizitat o se­rie de șantiere agricole din regiunea Constanța ale Trustului nr. 10 și fa­brica „Cimentul păcii” din Medgidia, iar zilele acestea se va deplasa la fa­brica de stufit din Tulcea, la șantie­rul S.M.T.­Sihlea al Trustului nr. 13, la noua fabrică de cărămizi din Ro­man etc. Tehnicienii sovietici au apreciat bu­na calitate a lucrărilor pentru agricul­tură executate în acest an de către Trustul nr. 10, inițiativele în folosirea materialelor din resurse locale (de pildă, o remiză la S.M.T.­Dorobanțu, din stîlpi de cărămidă cu umplutură de chirpici), durata redusă a con­strucției fabricii de ciment din Med­gidia etc., și au explicat pe larg me­todele folosite la construcțiile agri­cole în U.R.S.S. Delegația de tehnicieni sovietici își continuă vizitele.

Next