Constructorul, ianuarie 1956 (Anul 8, nr. 312-315)

1956-01-07 / nr. 312

1 7 ianuarie 1956 = nr. 512m Fabrica de sticlă de la Sighișoara In apropierea comunei Al­bești din raionul Sighișoara, constructorii din întreprinde­rea nr. 505-Sibiu au început in luna noiembrie a anului trecut organizarea unui nou șantier, fabrica de sticlă. Față de cea mai mare fa­brică de sticlă existentă in prezent în ț apă, noua între­prindere va produce de două ori mai mult, și cu un nu­măr de muncitori redus la jumătate. Clădirile noii fabrici vor fi amplasate alături de fabrica de faianță, aflată în con­strucție; împreună, ele vor forma un mare combinat pro­ducător de obiecte de larg consum. Proiectul, elaborat de I.P.I.U., prevede semiautomat­­tizarea procesului de produc­ție prin dotarea fabricii cu utilaje și mașini speciale. La instalarea acestora vor con­tribui unități de specialitate din sectorul nostru, ca între­prinderile nr. 506 instalații- Orașul Stalin, nr. 3 izolații și nr. 214 montaj industrial și Trustul de instalații nr. 19. In corpul principal de fa­bricație, care va ocupa o suprafață de 4800 mp., vor funcționa 4 cuptoare pentru topirea sticlei semialbe și colorate, turnul de amestec și alte hale de producție. In apropiere vor­ fi construite depozitele de produse finite, materiale auxiliare, materii prime și materiale de amba­laj. La mijlocul complexului, între­ cele două fabrici, se va construi o mare cantină unde vor putea lua masa sute de muncitori, împreună cu cele­lalte clădiri anexe, suprafața totală a construcțiilor pentru fabrica de sticlă va fi de peste 16.000 mp. Ce cantități de materiale vor fi necesare pentru ridi­carea unei asemenea unități industriale? Să vedem ce spun devizele. Pentru zidărie ti 7 ori non­u,,_ că­i de cărămidă obișnuită, pentru betoane simple și ar­mate — de 6100 tone ciment și 1430 tone oțel; cărămidă refractară — 3600 tone; var — 800 tone, și 44.000 mp; carton asfaltat pentru izola­ții. Pentru ca să ne completăm imaginea proporțiilor viitoa­relor construcții, nu-i lipsit de interes să cunoaștem și volumul lucrărilor. La săpă­turi pentru fundații, nivelări și terasamente de drumuri și căi ferate se vor disloca 50.000 mc. pămint. Volumul lucrărilor de zidărie va fi de 15.500 mc.; al tencuielilor — de 110­ 000 m.p.; se vor tur­na 13.000 mc betoane sim­ple și 4000 mc beton armat, din care o parte însemnată o vor reprezenta prefabrica­tele: stulpi, grinzi trapezoi­­dale, ferme de 18 și 12 m deschidere, chesoane. De ase­menea se vor confecționa din beton armat 2500 mp ferestre prefabricate, din cherestea — 33.000 mp pardoseli și 6200 mp tîmplărie, iar construc­țiile metalice vor însuma 300 de tone. Din prefabricate de beton armat se vor executa și cei 3300 metri liniari de gard. La întocmirea proiectului de organizare al noului șan­tier s-a ținut seama de avan­tajele ce decurg din situarea construcției alături de șan­tierul mai vechi­ al fabricii de faianță. Astfel, se folo­sesc amenajările existente — linia de garaj, rețelele de apă, canalizare, gaz metan, ene­r­­gie electrică etc. Datorită a­­cestui fact se va economisi la lucrările auxiliare o sumă brica de sticlă va putea in­tra in funcțiune cu șase luni înainte de termen. Lucrările de organizare a șantierului au început conco­mitent cu atacarea celor de bază. Pe lângă cele 9 dormi­toare cu ziduri din cărămidă ce funcționează in prezent, se mai construiesc încă 3 dor­mitoare, baracamente pentru birourile șantierului, șoproa­­ne pentru fierari și dulgheri și o magazie de scule. La una­ din primele lucrări de bază — cantina combinatu­­lui, pe o suprafață de 840 mp — s-a și terminat fun­dația. Angajamentele luate în consfătuirile de producție de către noul colectiv de mun­că — deocamdată destul de restrîns — devin fapte. Suc­cesele echipelor dulgherului Iosif Rezi, fierar-betonis­tul Fritz Löprich și manipu­­­­lantului de materiale Gheor­­ghe Popa nu sunt mai prejos decit ale celor mai bune for­mații de pe șantierul alătu­ri — cel al fabricii de faianță. ★ Viitorul combinat de sticlă și faianță va fi una dintre cele mai moderne întreprin­deri ale industriei ușoare din­­ țară. Vor fi asigurate con­diții optime pentru recrearea muncitorilor. In fața clădiri­lor de producție se va ame­naja un parc preuzinal de 16.000 m.p. Clubul-bibliotecă va avea săli de biliard, tenis de masă, șah și o sală de spectacole cu 300 de locuri. Un teren sportiv va da tine­retului posibilitatea să prac­tice diferite sporturi. Munci­toarele își vor putea lăsa co­piii la creșă, care va avea și săli de alăptare și pentru o­­dihna mamelor. In proiect s-a prevăzut și construirea de lo­cuințe individuale și blocuri pe un teren de 25 ha, în lo­cul cel mai pitoresc din co­mună — valea Herțeșului. M. NEGREANU Schița de perspectivă a complexului de la Sighișoara. In prim plan — fabrica de sticlă; In dreapta fabrica de faianță DIN EXPERIENȚA FRUNTAȘILOR ! Lucrăm după metoda sovietică Bugacev Despre metoda sovietică Bugacev, de reparații pe ansambluri, am aflat cu cîteva luni în urmă. Mi-i am­ dat numaidecît seama că este potrivită pentru noi, și n-am greșit. Lucrul în brigadă complexă e mult mai spornic. Brigada noastră e compusă din cinci membri, și anume: Aurel Za­ine­a — strungar, Ion Pușcașu — sudor tini­chigiu, și trei mecanici: Iancu Oan­­cea, Ion Panțuș și eu. Noi ne-am specializat în repararea motoarelor de tractoare „Stalineț“ și totdeauna a­­vem în atelierul nostru 6—8 mo­toare în lucru. Pentru buna desfășurare a muncii pe baza planului defalcat pe luni și zile, mă îngrijesc în fiecare seară de pregătirea pieselor pentru a doua zi, ridic din magazie pistoanele, seg­­menții, bolțurile de pistoane — și materialele auxiliare: bumbac, șmîr­­ghel etc. In acest fel, lucrul începe din plin chiar din prima oră a schim­bului. La primirea unui motor, doi dintre mecanici își împart imediat operațiile pregătitoare; unul demontează moto­rul, iar celălalt spală piesele și le tria­ză; împreună cu maistul de secție constatăm gradul de uzură a fiecărei piese în parte, stabilim care din ele pot fi recondiționate. Punem mare preț pe recondiționarea pieselor, de­oarece aceasta ne ajută să reducem prețul de cost al reparației la fiecare comandă. Piesele propuse pentru re­­condiționare sunt preluate de strunga­rul sau sudorul-tinichigiu din brigadă, care le restituie mecanicilor într-un timp foarte scurt. Ei lucrează cu mare atenție. Niciodată maistrul recepționer n-a respins vreo piesă recondiționată în brigada noastră. Cu piesele bune, cu cele recondi­ționate și cu cele noi începem asam­blarea motorului, căruia îi facem și rodajul la rece. Cu prilejul rodajului la cald efectuăm ultimele reglări și rectificări, iar apoi predăm motorul brigăzii complexe care lucrează la șasiuri. Deși la asamblare ne ajutăm între noi, fiecare mecanic are sarcina să se ocupe in mod special de un sin­gur motor. Cînd strungarul și sudo­rul tinichigiu nu au cu ce ajuta bri­gada, maistrul de secție se asigură de lucru în secția de uzinaj. dă. Repararea simultană a 6—8 motoare deobicei, continuitate lucrului. Fiecare din cei trei mecanici s-a spe­cializat Intr-o operație: unul execută m­ontarea vilbrod­errului, altul — în­cărcarea lagărelor etc. Lucrul în brigadă complexă de re­parații are multe avantaje. Pe lingă faptul că timpii morți au fost com­plet înlăturați, noi reușim să cîștigăm mai bine, prin scurtarea timpului de reparare a fiecărui motor în parte. Dacă înainte vreme, un motor stătea în atelierul nostru 30—35 de zile, acum îl terminăm în 24 de zile. Intr-o singură lună, brigada noastră a re­parat concomitent 6 motoare. Metoda Bugacev ne ajută astfel să redăm în cel mai scurt timp șantiere­lor tractoarele necesare producției de construcțiii. GHEORGHE RADUCU șeful brigăzii complexe de reparații „Vasile Roaită“ de la Stația nr. 4­ Brăila a T.U.G. a mmm3 Vești bune pentru șantiere Intr-o convorbire cu un redactor al gazetei noastre, ing. Macarie Smorjev­­schi, inginer-șef al uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila, a expus cîteva din caracteristicile tehnice ale unor uti­laje noi pentru industria construcțiilor, ce vor fi executate de către această în­treprindere î­n anul 1955. In afară de rulouri compresoare de 10 t cu motor KD-35, gredere și exca­vatoare de 0,5 mc cu motor tip „23 Au­gust“ de 120 CP, la care s-au adus îm­bunătățiri, șantierele de construcții vor primi în acest an cîteva utilaje noi. Printre acestea se numără screperul de 1,5 mc pentru tractor KD-35, buldozere tip I.C.S.C. și tip „Progresul“ (de ase­menea, adaptabile la tractoare KD-36) pentru amenajări de drumuri. Pentru manipularea materialelor friabile se vor construi lopeți mecanice, cu o produc­tivitate de cca. 10 t/oră, acționate de motoare electrice, ca și încărcătoare cu cupe montate pe tractoare KD-35. O productivitate foarte ridicată va avea noul tip de concasor de piatră prin ciocnire — un utilaj modern, simplu, acționat electric, ce va da pe oră 28 tone de piatră concasată. Pentru Industria materialelor de con­strucții, uzinele „Progresul“ vor exe­cuta utilaje și agregate destinate fabri­cilor de cărămizi. o întreprindere rentabilă • Pentru creșterea productivi­tății muncii, atelierele întreprin­derii „6 Martie"-Timișoara (direc­tor Ion Kiss) au fost dotate cu utilaje perfecționate: strunguri, mașini de găurit, ciocane pneuma­tice, fierăstraie circulare și recti­linii, o presă excentrică etc. • Unele utilaje vechi au fost modificate, pentru a ii se mări ran­damentul. Astfel, echipa tov. Wil­helm Kugel a adaptat o cutie de viteze unei freze, care acum e fo­losită mai intens. • Inovațiile contribuie la redu­cerea duratei operațiilor. Dispozi­tivul realizat de tov. Filip Linster, prin care se decupează dintr-o singură mișcare placa laterală la menghine paralele, a sporit de 4 ori productivitatea muncii. • Se extinde și mica mecani­zare. Cu ajutorul unui dispozitiv pentru manevrarea pieselor grele, bazat pe un sistem de pîrghii, un singur om — fără eforturi grele — ridică și întoarce o remorcă bas­culantă pentru autocamioane, în greutate de 650 kg; • Introducerea forjării prin ma­­trițare a adus însemnate economii de manoperă și metal. • Pentru reducerea consumuri­lor specifice de materiale s-au re­vizuit documentațiile­ tehnice la toate sortimentele,­­ eliminîndu-Se o serie de surplusuri la prelucrare. • Măsurătorile exacte și folosi­rea materialelor de dimensiuni co­respunzătoare îi ajută pe Anton Liebermann, Petru Schmidt și alți muncitori care lucrează la croirea tablelor pentru butoaiele metalice să reducă deșeurile. • Sudorii realizează economii prin aplicarea metodei de sudură cu fascicul de electrozi și prin lipirea între ele a capetelor de electrozi. • Tăierea pieselor numai după schiță și în prezenta maistrului care a făcut comanda ajută la eliminarea rebuturilor. • Intr-un singur semestru s-au înregistrat economii de 24.268 lei prin aplicarea inovației tov. Au­gustin Kuchta — îmbunătățirea casetei mobile la fabricarea men­ghinelor paralele. Și iată rezultatele: în 1955, în­treprinderea „6 Martie" a ajuns să dea beneficii de 18%, în loc de 12%, cît era planificat; pro­ductivitatea muncii a crescut cu 121%; prețul de cost a fost re­dus cu 0,49% peste sarcina pla­nificată ; procentul de rebuturi a f­ vet clib A­Ifl/* BRIGĂZILE CU GOSPODĂRIRE CHIBZUIT PE ȘANTIERELE DIN U. R. S. S. Gospodăria chibzuită (hozrascio­­tul) este o metodă de organizare plani­ficată a luptei pentru economii în între­prinderile socialiste. Hozrasciotul ajută întreprinderea să lucreze rentabil, a­­dică să acopere cheltuielile de pro­ducție cu propriile ei venituri, dînd totodată și un anumit beneficiu. Pentru obținerea unei cit mai mari rentabilități, hozrasciotul se aplică nu numai pe întreaga­­ întreprindere, în ansamblul ci, dar și pe sectoare, pe secții și pe brigăzi. Hozrasciotul care se aplică în aceste verigi inferioare constă în evidenta cheltuielilor com­parate cu normativele prevăzute în plan și în stimularea materială a membrilor colectivului care au înre­gistrat cele mai bune rezultate în lupta pentru economii. In Uniunea Sovietică, hozrasd­otul pe brigăzi este larg răspîndit în toate ramurile construcțiilor industriale, de locuințe și social-culturale. Cum luptă aceste brigăzi pentru reducerea prețului de cost al lucră­rilor ? Prima și principala sursă de eco­nomii este folosirea cît mai rațională a materialelor de construcții. Munci­torii de diferite profesiuni au găsit multe mijloace de a economisi mate­rialele, asigurînd totodată o bună calitate a lucrărilor. La executarea zidăriei, se folosește nu numai fiecare cărămidă întreagă, dar și treisferturile, jumătățile și sferturile de cărămidă; ele servesc la executarea colțurilor și pereților des­părțitori, unde nu este nevoie de că­rămizi întregi. Brigăzile cu gospodă­rire chibzuită folosesc toate cioturile de cărămidă pentru zidăria de um­plutură. Urmărindu-se economisirea mortarului, se respectă cu strictețe grosimea rosturilor; mortarul care ca­de în timpul lucrului pe podine este strîns și folosit. Brigăzile nu lasă un lăzi mortar nefolosit atunci cînd plea­că la masă ori după ce termină lu­crul. O considerabilă reducere a deșeu­rilor la lemnărie se asigură prin tăie­rea rațională a lemnului. Brigăzile cu hozrasciot ale dulgherilor folosesc deșeurile și materialul lemnos care a mai fost utilizat, pentru dușumele oarbe, pentru pereți despărțitori ten­­cui­i la construcții provizorii, pentru podine și pentru lucrări mărunte. In lupta pentru economisirea materialu­lui lemnos, un rol important are creș­terea numărului de­­ întrebuințări ale podinelor din scînduri; în acest scop, dulgherii folosesc cuie de o anumită lungime (cel mult 100 mm) și de­montează podinele din scânduri cu ajutorul unor unelte speciale pentru scos cuiele. La lucrările de tencuieli, pentru e­­conomisirea mortarului și a ipsosu­lui, înainte de a începe lucrul, bri­găzile cu hozrasciot acoperă cu Sein duri intervalul dintre perete și po­­dină; datorită acestui fapt, construc­torii pot strînge mortarul care cade în timpul lucrului. Ca să se piardă cu­ mai puțin mortar, injectorul pom­pei de mortar este ținut la o anumită distanță față de zid, formînd un anu­mit unghi cu acesta. Brigăzile de zugravi economisesc uleiul de in, al­bul de zinc și vopselele printr-o mi­nuțioasă pregătire a suprafețelor ca­re urmează să fie zugrăvite, prin pre­pararea centralizată a materialelor, respectînd riguros dozajul, precum și prin buna frecare a vopselelor și uleiului. La lupta pentru economisirea mate­rialelor participă și muncitorii de alte profesiuni — tinichigiii, parchetarii, mozaicarii, geamgiii etc. Pe șantierele unde­ lucrează brigă­zile cu hozrasciot domnește o cură­­țenie exemplară, nu se vede nicăieri moloz, fiindcă aceste brigăzi nu ad­mit pierderile de materiale — soco­tite pînă acum ca obișnuite și ine­vitabile în construcții. Un alt mijloc de economisire a ma­terialelor, folosit de brigăzile cu­ hoz­­rasc­ot, este reducerea cheltuielilor le­gate de uzura inventarului și scule­lor, prin prelungirea duratei lor de utilizare. In acest scop, inventarul și sculele nu sunt folosite decit conform destinației, sun­t tinute curate și se repară la timp. I. E­ Kutenkov, lau­reat al Premiului Stalin, inițiatorul întrecerii socialiste pentru prelungirea duratei de utilizare a inventarului și sculelor în construcții, povestește ur­mătoarele : „încă din 1949, noi am­ h­otărît să reducem cheltuielile la in­ventar și scule. A trecut mult timp de atunci, și astăzi putem spune cu toată siguranța că am economisit su­me mari. Iată un exemplu: o ladă pentru mortar poate fi folosită, de obicei, un an. Noi însă ne-am anga­jat să dublăm acest termen și ne-am depășit angajamentul. De asemenea am reușit să mărim durata de utili­zare ,a ciocanelor și mistrcilor. Prin îngrijită folosire a sculelor, fiecare brigadă de tencuitori poate realiza anual economii de mii de ruble. Zu­gravii au posibilitatea să obțină eco­n­­ifcid- mold pmtivi ......... nemii și mai mari, deoarece sculele lor sunt mai scumpe“. Un al treilea factor al reducerii prețului de cost al lucrărilor de cons­trucții și montaj, factor care depinde direct de felul cum muncesc brigă­zile, este reducerea cheltuielilor su­plimentare prin accelerarea ritmului lucrărilor și depășirea normelor. Multe din cheltuielile suplimentare admi­nistrative, gospodărești, locative, co­munale, de pază etc. — sînt direct legate de durata lucrărilor. Depășind normele, accelerînd ritmul muncii și reducînd durata lucrărilor, brigăzile cu hozrasd­ot contribuie la reducerea cheltuielilor suplimentare și a costu­lui general al lucrărilor de construc­­ții-montaj. Organizarea evidenței cheltuielilor pe brigăzi este o condiție absolut , ne­cesară pentru buna aplicare a hoz­­rasd­otului. La lucrările unde se fo­losește un sortiment redus de mate­riale (zidărie, tencuieli etc.) ev. pe brigăzi se realizează cu* al unor jetoane cu care brigăzile tă“ materialele pe care le ar. Pentru a se asigura evidenta i a materialelor, jetoanele sunt fi totodată și pentru evidenta r acelor membri ai colectivului ce duc materialele la locul de pret La alte lucrări (dulgherie, fi etc­), unde­ folosirea jetoanelor mai anevoioasă din cauza un sortiment al materialelor, se fo fișe de primire pentru fiecare lor Brigăzii i se repartizează o an zonă de lucru (sector, etaj etc.) terialele sunt aduse în zona de a brigăzii și șeful brigăzii iscăle primite în fișă. Intervalele la care se calci rezultatele obținute de către b în ce privește consumul de mină se stabilesc în funcție de ordinu ceptionării lucrărilor executate d găzi pe șantierul respectiv. Cor­cepția se face zilnic, așa cum se zică la lucrările complexe exe de­ diferite sectoare în cursul (zidăria de cărămidă etc.), rezii înregistrate la consumul de mai se calculează și ele în fiecare z­irările executate prin mai multe rații într-un interval mai mai timp (tencuieli, zugrăveli etc.) cepționează la terminarea între complex dintr-o anumită zonă c­cru; în aceste cazuri, consumi materiale se calculează și el în corespunzător, rezultatele sale fiind comparate cu normele sta Muncitorii din brigăzile cu bi­ciot care au obținut rezultate în lupta pentru economisirea h­alelor și reducerea prețului de primesc premii. Aplicarea consecventă a hozras­lui în toate verigile organizatiil construcții, inclusiv în brigăzi, la îmbunătățirea generală a­­ pe șantiere, la o înaltă cultul producția de construcții și la plinirea cu succes a tuturor vnc cantitativi și calitativi ai planul stat De asemenea, hozrasciotul tribuie la educarea comunistă a citorilor din construcții. Un nou instrument pentru întărirea regimului de econ Metoda prod­ueu Cel de al doilea Congres al partidului a chemat oa­menii muncii din construcții la luptă hotărâtă pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor; aceasta este una din principalele sarcini ce stau în fața noastră în cursul celui de al doilea cincinal. In 1960, prețul de cost în construcții va trebui să fie cu cel puțin 20 la sută mai mic decit în 1955. O serie de inițiative, o serie de sisteme tehnice­­administrative de evidență — mai mult sau mai puțin eficace — tind la întărirea regimului de economii pe șantiere, la combaterea ri­sipei de materiale, la creș­terea răspunderii fiecărui constructor față de gospo­dărirea și buna folosire a bunurilor poporului. Tov. Jean Grigoriu, pla­­nificatorul-șef al șantieru­lui Casa Scinteii, a elaborat recent principiile unei noi metode pentru planificarea și urmărirea operativă a re­ducerii prețului de cost, cu ajutorul controlului pro­ducției prin leu și al intro­ducerii gospodăririi chib­zuite pină la cele mai mici formații de lucru. METODA „FROD­LEU“ îmbină și lărgește avanta­jele sistemului fișelor-limi­­tă de materiale, ale proce­­selor-verbale de consum și ale conturilor personale de economii. Fiecare muncitor devine gospodarul unei părți din avutul șantieru­lui; el primește scoruri-li­­mită „prod­leu“ de anumi­te valori, cu care își „cum­pără“ materiale, manoperă și utilaj. Cu aceste mijloa­ce materiale concrete el își îndeplinește sarcinile sale de plan, iar la sfîrșitul pe­rioadei i se calculează va­loarea economiilor realiza­te — și deci premiile cuve­nite — pe baza bonurilor-li­­mită ce au rămas neconsu­mate. Sistemul amintește de „cecurile de materiale“ fo­losite în anii trecuți pe șantierele din Valea Jiului, dar e valoros mai ales prin faptul că-și extinde utilita­tea și în ce privește consu­mul de manoperă și de u­­tilaj. Care sínt avantajele me­tode!? Se obține, în primul rînd, legarea etrînsă a planului de reducere a prețului de cost cu­ planul operativ lu­nar de producție, deoarece ajung, în mîna celei mai mici formații de lucru și a fiecărui muncitor, la înce­putul lunii sau al săptămi­­nii, planul fizic și mijloa­cele concrete pentru reali­zarea lui: materialul, ma­nopera, utilajul, cheltuielile de regie, în cantități limită care țin seama de sarcina reducerii prețului de cost. Se realizează controlul preventiv al producției prin leu, în sensul că se împie­dică risipirea mijloacelor de producție și constatarea acestei pierderi — prin date contabile — doar după ce ea s-a produs. Se asigură transformarea celei mai mici formații de pe șantier — brigada, pa — într-o mică unit gospodărire chibzuită, propriul său plan si valoric. In cele din urmă, i­mină în cea mai mare multiplele formulare, nuri, comenzi, piane circulă pe șantiere consecință, o serie de nicieni sunt scutiți de rațiile de evidență,­­ du­ se ocupa exclus problemele directe al!­ducției. Premiile pentru eco se plătesc, fără form complicate, la simpla tentare a bonurilor­­rămase muncitorilor, cest fel, fiecare const; devine cointeresat î­n lunea de întărire a mului de economii în compartimentele pr­ețel — reducerea consul de materiale, creșterea ductivității muncii, folosire­a utilajelor, scăderea cheltuielilor instrativ-gospodărești. •é] Propunerea tov. J. C­icu a fost înregistrat colectivul de inovația Trustului nr. 3, iar c cerea ministerului a h măsurile pentru apli ei experimentală pe­­ șantiere din Bucureș momentul în care putea­­ trage concluzii s pra primelor rezultate zeta noastră va putei descriere amănunțită i­ranismului practic al firii metodei „prod-” SA ÎNDEPLINIM HOTARIRILE CONGRESULUI PARTIDULD 11 Oamenii muncii din construcții au primit cu bucurie Directivele Congresului al Il-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvol­tare a economiei naționale pe anii 1956—1860. Hotăriți să înfăptuiască mă­u vvvuunuv» .muvim.v­l'v­aww »WW. »* «­»11*1 iți va till ap­tuladva lUtt­­­lele sarcini, ei au pășit plini de entuziasm la realizarea planului de pro­ducție pe anul 1956. Răspunzînd la ancheta organizată de redacția noastră, cadrele de conducere ale cîtorva organizații de construcții-montaj din Capitală ne-au comunicat măsurile luate pentru buna desfășurare a producției în primul an al celui de-al doilea cincinal. Publicăm astăzi o parte din răspunsurile primite. [Pentru consolidarea și dezvoltarea succeselor de pînă acum * 1 îndeplinirea la 23 decem­brie a planului pe 1955 de că­tre colectivul Trustului nr. 13 a confirmat reușita unei ex­­­­periențe pe care mulți au pri­vit-o cu scepticism — anu­me, că o organizație­ de con­­­­strucții poate duce la bun 1 sfîrșit sarcini mari și com­­­­­plexe, atunci cînd există en­­­­tuziasmul muncitorilor, ingi­­­­nerilor, tehnicienilor și func­ționarilor, cînd există voința lor de birui greutățile. Cel de a­l doilea plan cin­cinal cere însă din partea noastră eforturi și mai mari pentru care entuziasmul și voința nu mai sînt de aju­ns. E necesar, în primul rînd, să consolidăm și perfecționăm organizarea actuală, să ridicăm nivelul ■ tehnic al producției, pentru a înfăptui pe planul trus­tului măsurile stabilite­ prin Directivele celui de al II-lea Congres al partidului. In anul 1956, noi continuăm în volum sporit lucră­­­rile la două mari investiții ale cincinalului al doilea­­ în industria grea, ca și la fabrica de cărămizi silico­­calcare de la Doaga ; vom lichida o serie de șantiere­­ existente; vom începe construcții noi — o unitate a industriei petrochimice, dezvoltarea fabricii de carton asfaltat „Teleajenul“, o fabrică de materiale de con­­­­strucții la Pătîrlagele, budane la două centre de vini­­ficare, prima etapă a reconstrucției orașului Galați. In agricultura socialistă nu s-au repartizat volume mai importante de lucrări în deosebi la Pechea, Romanu și Urleasca. Avî­nd în vedere specificul preponderent industrial al­ lucrărilor noastre din acest an și ca urmare, res­­trîngerea dispersării pe șantiere numeroase și de mică valoare, conducerea trustului a studiat problema re­grupării teritoriale a unităților. In 1956, Trustul nr. 13 va funcționa cu 4 întreprinderi de construcții (nr. 104, 131, 172, 202), 3 șantiere complexe legate direct de trust, 2 întreprinderi de instalații (nr. 136 și nr. 192 — preluată de la Trustul nr. 19), o bază de pro­ducție industrială, una de producție secundară și una de prelucrare a lemnului, o întreprindere de utilaj­­transp­ort (rezultată din contopirea întreprinderilor nr. 138 și 178) și o bază de aprovizionare. Cu această structură funcțională, colectivul trustului nostru e ferm hotărît să îmbunătățească folosirea mij­loacelor de producție și calitatea lucrărilor, să spo­rească productivitatea muncii, să realizeze darea în fo­losință la termen a obiectelor. Directivele Ministeru­lui Construcțiilor pentru anul 1956, aplicate în condi­țiile concrete ale trustului nostru, ne sunt o prețioasă călăuză. Planul de producție primit a fost defalcat pe între­prinderile din noua structură, iar astăzi șantierele își cunosc și ele sarcinile planului o­perativ. In semestrul I, noi ne vom concentra forțele pentru terminarea lucrărilor de mică valoare (finisarea con­strucțiilor de la centrele de vinificare, darea în folo­sință a unor lucrări de la „Orezul“-Brăila, fabrica de hârtie „1 Septembrie“-Bușteni, fabrica de becuri „Steaua electrică" și fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, a unor construcții agricole etc.). Treptat vor putea fi ast­fel concentrate mijloacele de producție necesare pe prin­cipalele 3 șantiere ale trustului, pentru care se întoc­mesc de pe acum proiectele preliminare de organizare, paralel cu proiectul general de organizare al trustu­lui. Un accent deosebit vom pune în acest an pe folosi­rea tehnicii moderne, în scopul industrializării crescîn­­de a lucrărilor. Marea și mica mecanizare și mecani­zarea complexă vor avea aîoi un rol hotărîtor. Se vor regrupa mijloacele de mică mecanizare, care pînă a­­cum erau răspîndite și nu puteau fi folosite din plin. Vom mări dotați­a proprie cu utilaje (macarale „Pio­nier“, benzi transportoare, betoniere etc.) a șantiere­lor mari, intens mecanizate. Serviciul tehnologiului-șef al trustului va fi reorganizat și întărit, astfel ca în cadrul său să funcționeze un sector de organizare a șantierelor pentru mecanizarea grea, m­acaralele de mare capacitate, excavatoarele, cilindrii compresori — a căror chirie ridicată încarcă simțitor prețul de cost — vor fi folosite la maximum prin crearea condițiilor preliminare și prin defarcarea sarcinilor din proiectul de organizare pe utilaj. La unele șantiere — cele cu volum mare de lucrări și cîteva din cele noi — se va introduce mecaniziarea complexă; aici se vor stabili prin plan un indice de mecanizare și o sarcină de productivitate sporite și, în consecință, un fond de sa­larii redus, creindu-se astfel pe trust un echilibru ra­țional din acest punct de vedere. Prin reorganizarea sectorului de instalații-montaj ur­mărim să creăm o succesiune și o dezvoltare corespun­zătoare a fazelor construcție-montaj, inclusiv prefa­­bricarea instalațiilor, prin revizuirea proiectelor, rea­lizarea unor tipuri perfecționate de noduri sanitare etc. Problema trebuie studiată în­deosebi pentru construc­țiile industriale, unde vom lărgi prefabricarea instala­țiilor în ateliere și vom asigura un program de lucru coordonat pentru constructori, instalatori și montori. Mai mult decât în anii trecuți vor fi folosite prefa­bricatele din beton și beton armat. In acest scop vom organiza 3 noi poligoane (dintre care unul la Ploești, pentru elemente precumplitoare), cu o capacitate to­tală de 12-14.000 mc anual ; la Galați va fi amenajat un poligon pentru blocuri mari prefabricate, care tre­buie să asigure în 1956 elementele de zidărie pentru cca. 100 de apartamente; pentru sporirea producției înlocuitorilor de cărămidă se va dezvolta baza de la Galați (unde se confecționează blocuri mici cu de­șeuri ceramice), va fi eventual Înființată una asemă­nătoare la fabrica de cărămizi „1 Mai“-Bucov, iar la Buzău se va organiza un atelier de blocuri mici din beton spongios. O serie de măsuri prevăd reducerea consumului sau a costului materialelor de masă. Pentru economisirea materialului lemnos, cheresteaua primită va fi reparti­zată exclusiv în depozite centrale, de unde va fi diri­jată spre șantiere în limita strictă a necesităților, pe cît posibil, vom recurge la prelucrarea industrială a lemnului, astfel ca să asigurăm reducerea consumu­rilor specifice. Cantitatea de 400-450.000 mc, agregate, bolovani și piatră spartă, necesară pentru drumuri, fundații și producția de prefabricate, va fi acoperită prin organizarea a 3 mari puncte mecanizate de ex­ploatare — pe valea Trotușului, la Fieni și la Simi­­leasca sau Doaga. Perfecțiunea tehnologiei nu va fi posibilă fără pregă­tirea de noi cadre de muncitori și tehnicieni și specia­lizarea celor existente. Vom da toată atenția bunei funcționării a școlilor de ucenici înființate recent la Galați și Brăila, vom înființa pe un mare șantier, o școală de ucenici în care vor fi pregătiți mecanici, electricieni și montori. Prin expozițiile cu tema „Teh­nica nouă în construcții“ (prima a și fost deschisă, la sediul trustului), prin seminarizare și prin stadiu indi­vidual vom adînci cunoștințele personalului tehnico-­n­­gineresc din conducere și execuție, ale personalului contabil și gestionarilor de materiale în problemele mecanizării, prefabricatelor și calității lucrărilor. In ce privește condițiile de trai ale constructorilor — a căror îmbunătățire ne poate asigura păstrarea efec­tivelor de muncitori — vom trece neîntîrziat la revi­zuirea și reamenajarea dormitoarelor și cantinelor existente. Hrana pe timpul iernii e asigurată prin achi­zițiile de alimente, făcute din timp. La grupurile so­ciale și cantinele de pe șantierele mari vom introduce mecanizarea spălatului rufelor și vaselor și moderniza­rea instalațiilor existente. Hotărît să consolideze și să dezvolte succesele de pînă acum, întregul colectiv al Trustului nr. 13 se consideră mobilizat pentru înfăptuirea sarcinilor celui de al doilea plan cincinal. ing. OCTAV BIRLAN îrigîner-șef al Trustului de construcții nr. 13 Sprijin concret fiecărei unități încă din trimestrul IV al anului trecut, colectivul de conducere al trustului nostru a luat o serie de mă­suri tehnico-organ­­zatorice menite să asigure continu­area producției în bune condiții în primul trimestru al noului an de muncă — 1956. Prima noastră grijă a fost aprovizionarea cu mate­riale a șantierelor la care transportul întîmpină greu­tăți în timpul iernii. Astfel, a fost sprijinită întreprin­derea nr. 30 în­­ a­provizionarea șantierului S.M.T.­Horia cu agregate, ciment și cherestea, pentru a se putea confecționa prefabricatele. Același lucru s-a făcut pentru șantierele centrului mecanic Roșiori, gospodăriilor agri­cole de stat Piatra și Dobrotești, din cadrul grupului Roșiorii de Vede. De asemenea, la aceste șantiere, precum și la șantierele „Zorile“ și ICEPROM, au fost luate măsuri pentru lucrul de iarnă, montîndu-se so­bele necesare încălzirii interioarelor. In același timp s-a dat o deosebită atenție creării unor bune condiții de trai colectivelor de muncă, hrană și cazare. Mai toate șantierele au fost aprovizionate cu alimente pe tot timpul iernii, iar dormitoarele au fost renovate și sunt bine încălzite. In prezent au fost concentrate forțele necesare pentru terminarea lucrărilor restante din 1955 la șantierele G.A.S.-Jegălia, G.A.S.-Dobrotești și altele în primul semestru din acest an. Pentru noul an de muncă am luat din timp legătura cu D.G.R.R.F.M., în scopul recrutării cadrelor nece­sare de muncitori calificați și necalificați. Aceștia din urmă, vor fi îndrumați spre școlile de calificare în me­seriile de zidar, dulgher, fierar-betonist etc., ce se vom organiza Ghidîndu-ne după directivele Ministerului. Construc­țiilor, am contractat din timp cu întreprinderile fur­nizoare livrarea chiar din trimestrul I a agregatelor necesare în anul 1956. In afară de aceste comenzi, trustul își va mai procura o parte din agregate prin organizarea unor noi balastiere locale în apropierea șantierelor. In acest an, pe șantierele noastre se va introduce și extinde tehnica cea mai înaintată. Astfel, avem­­ văzute în plan construirea a 3 căm­ine studențești , panouri mari de beton ușor, finisate exterior, preci și extinderea utilizării betonului precomprimat la­­ re­strucțiile industriale. Pentru economisirea materialu lemnos pregătim confecționarea elementelor prefabrici de șarpante. De asemenea, se va introduce la m­a­ritatea șantierelor mecanizarea pe scară largă a tenc­ielilor și a transportului materialelor pe verticală orizontală. In fiecare compartiment al muncii noastre, o călău de preț ne sînt Directivele celui de al doilea plan ci­cinal, aprobate de Congresul al II-lea al P.M.R. E­fectivul nostru a hotărît să realizeze sarcinile trasa prin acest document de uriașă însemnătate. În ce p­rește urgentarea și îmbunătățirea calitativă a constm­țiilor, creșterea productivității muncii și reducerea co­tului lucrărilor. ALEXANDRU BERNAT directorul Trustului de construcții nr. 1 Trustul conduce direct șantierele Trustul de instalații nr. 1 a luat din timp măsurile n­cesare pentru a putea fa fată sarcinilor de plan a noului a­n de mun­că. O măsură deosebit de im­portantă preconizată, și ca ne va ajuta să realizăm pr­ducția mărită din acest­a este reorganizarea trustul pe baza principiului șantier trust, prin care se va sim­plifica aparatul, se va întă conducerea unică, se vor el­mina verigile inutile și pan­telismele. Noua organizare ne va permite o mai mai operativitate în executarea lucrărilor, utilizarea rațio­nală a forțelor de muncă, a utilajelor și o mai bun distribuire a materialelor. De asemenea, șantierele va putea fi îndrumate și sprijinite cu mai multă eficac­tate de către cadrele tehnice regrupate ale trustei. Acest fapt va mai da posibilitatea asigurării uni control mai accentuat asupra calității lucrărilor. Pentru ca lucrul să pornească în pln chiar din pr­iele zile din acest an, planul a fost defalcat pe șan­tiere din timp. Concomitent a început și aproviziona­rea cu materiale a șantierelor, din stocurile existente In primul trimestru al anului 1956, vom da o deose­bită atenție terminării la timp a lucrărilor restante pe șantiere ca: Steaua roșie“, „Metaloglobus“, Electro­aparataj“ și „Flora" din București ș.a. De pe acum se pregătesc condițiile necesare pentu ridicarea nivelului profesional al muncitorilor existent și pentru calificarea în meseria de electrician a celo care vor fi recrutați. De asemenea, o serie de maiști vor fi îndrumați să se înscrie la cursurile fără frec­vență de la școala de maiștri din București. DUMITRU Gheorghiu directorul Trustului de instalații nr. 18

Next