Constructorul, ianuarie 1956 (Anul 8, nr. 312-315)
1956-01-07 / nr. 312
1 7 ianuarie 1956 = nr. 512m Fabrica de sticlă de la Sighișoara In apropierea comunei Albești din raionul Sighișoara, constructorii din întreprinderea nr. 505-Sibiu au început in luna noiembrie a anului trecut organizarea unui nou șantier, fabrica de sticlă. Față de cea mai mare fabrică de sticlă existentă in prezent în ț apă, noua întreprindere va produce de două ori mai mult, și cu un număr de muncitori redus la jumătate. Clădirile noii fabrici vor fi amplasate alături de fabrica de faianță, aflată în construcție; împreună, ele vor forma un mare combinat producător de obiecte de larg consum. Proiectul, elaborat de I.P.I.U., prevede semiautomattizarea procesului de producție prin dotarea fabricii cu utilaje și mașini speciale. La instalarea acestora vor contribui unități de specialitate din sectorul nostru, ca întreprinderile nr. 506 instalații- Orașul Stalin, nr. 3 izolații și nr. 214 montaj industrial și Trustul de instalații nr. 19. In corpul principal de fabricație, care va ocupa o suprafață de 4800 mp., vor funcționa 4 cuptoare pentru topirea sticlei semialbe și colorate, turnul de amestec și alte hale de producție. In apropiere vor fi construite depozitele de produse finite, materiale auxiliare, materii prime și materiale de ambalaj. La mijlocul complexului, între cele două fabrici, se va construi o mare cantină unde vor putea lua masa sute de muncitori, împreună cu celelalte clădiri anexe, suprafața totală a construcțiilor pentru fabrica de sticlă va fi de peste 16.000 mp. Ce cantități de materiale vor fi necesare pentru ridicarea unei asemenea unități industriale? Să vedem ce spun devizele. Pentru zidărie ti 7 ori nonu,,_ căi de cărămidă obișnuită, pentru betoane simple și armate — de 6100 tone ciment și 1430 tone oțel; cărămidă refractară — 3600 tone; var — 800 tone, și 44.000 mp; carton asfaltat pentru izolații. Pentru ca să ne completăm imaginea proporțiilor viitoarelor construcții, nu-i lipsit de interes să cunoaștem și volumul lucrărilor. La săpături pentru fundații, nivelări și terasamente de drumuri și căi ferate se vor disloca 50.000 mc. pămint. Volumul lucrărilor de zidărie va fi de 15.500 mc.; al tencuielilor — de 110 000 m.p.; se vor turna 13.000 mc betoane simple și 4000 mc beton armat, din care o parte însemnată o vor reprezenta prefabricatele: stulpi, grinzi trapezoidale, ferme de 18 și 12 m deschidere, chesoane. De asemenea se vor confecționa din beton armat 2500 mp ferestre prefabricate, din cherestea — 33.000 mp pardoseli și 6200 mp tîmplărie, iar construcțiile metalice vor însuma 300 de tone. Din prefabricate de beton armat se vor executa și cei 3300 metri liniari de gard. La întocmirea proiectului de organizare al noului șantier s-a ținut seama de avantajele ce decurg din situarea construcției alături de șantierul mai vechi al fabricii de faianță. Astfel, se folosesc amenajările existente — linia de garaj, rețelele de apă, canalizare, gaz metan, energie electrică etc. Datorită acestui fact se va economisi la lucrările auxiliare o sumă brica de sticlă va putea intra in funcțiune cu șase luni înainte de termen. Lucrările de organizare a șantierului au început concomitent cu atacarea celor de bază. Pe lângă cele 9 dormitoare cu ziduri din cărămidă ce funcționează in prezent, se mai construiesc încă 3 dormitoare, baracamente pentru birourile șantierului, șoproane pentru fierari și dulgheri și o magazie de scule. La una din primele lucrări de bază — cantina combinatului, pe o suprafață de 840 mp — s-a și terminat fundația. Angajamentele luate în consfătuirile de producție de către noul colectiv de muncă — deocamdată destul de restrîns — devin fapte. Succesele echipelor dulgherului Iosif Rezi, fierar-betonistul Fritz Löprich și manipulantului de materiale Gheorghe Popa nu sunt mai prejos decit ale celor mai bune formații de pe șantierul alături — cel al fabricii de faianță. ★ Viitorul combinat de sticlă și faianță va fi una dintre cele mai moderne întreprinderi ale industriei ușoare din țară. Vor fi asigurate condiții optime pentru recrearea muncitorilor. In fața clădirilor de producție se va amenaja un parc preuzinal de 16.000 m.p. Clubul-bibliotecă va avea săli de biliard, tenis de masă, șah și o sală de spectacole cu 300 de locuri. Un teren sportiv va da tineretului posibilitatea să practice diferite sporturi. Muncitoarele își vor putea lăsa copiii la creșă, care va avea și săli de alăptare și pentru odihna mamelor. In proiect s-a prevăzut și construirea de locuințe individuale și blocuri pe un teren de 25 ha, în locul cel mai pitoresc din comună — valea Herțeșului. M. NEGREANU Schița de perspectivă a complexului de la Sighișoara. In prim plan — fabrica de sticlă; In dreapta fabrica de faianță DIN EXPERIENȚA FRUNTAȘILOR ! Lucrăm după metoda sovietică Bugacev Despre metoda sovietică Bugacev, de reparații pe ansambluri, am aflat cu cîteva luni în urmă. Mi-i am dat numaidecît seama că este potrivită pentru noi, și n-am greșit. Lucrul în brigadă complexă e mult mai spornic. Brigada noastră e compusă din cinci membri, și anume: Aurel Zainea — strungar, Ion Pușcașu — sudor tinichigiu, și trei mecanici: Iancu Oancea, Ion Panțuș și eu. Noi ne-am specializat în repararea motoarelor de tractoare „Stalineț“ și totdeauna avem în atelierul nostru 6—8 motoare în lucru. Pentru buna desfășurare a muncii pe baza planului defalcat pe luni și zile, mă îngrijesc în fiecare seară de pregătirea pieselor pentru a doua zi, ridic din magazie pistoanele, segmenții, bolțurile de pistoane — și materialele auxiliare: bumbac, șmîrghel etc. In acest fel, lucrul începe din plin chiar din prima oră a schimbului. La primirea unui motor, doi dintre mecanici își împart imediat operațiile pregătitoare; unul demontează motorul, iar celălalt spală piesele și le triază; împreună cu maistul de secție constatăm gradul de uzură a fiecărei piese în parte, stabilim care din ele pot fi recondiționate. Punem mare preț pe recondiționarea pieselor, deoarece aceasta ne ajută să reducem prețul de cost al reparației la fiecare comandă. Piesele propuse pentru recondiționare sunt preluate de strungarul sau sudorul-tinichigiu din brigadă, care le restituie mecanicilor într-un timp foarte scurt. Ei lucrează cu mare atenție. Niciodată maistrul recepționer n-a respins vreo piesă recondiționată în brigada noastră. Cu piesele bune, cu cele recondiționate și cu cele noi începem asamblarea motorului, căruia îi facem și rodajul la rece. Cu prilejul rodajului la cald efectuăm ultimele reglări și rectificări, iar apoi predăm motorul brigăzii complexe care lucrează la șasiuri. Deși la asamblare ne ajutăm între noi, fiecare mecanic are sarcina să se ocupe in mod special de un singur motor. Cînd strungarul și sudorul tinichigiu nu au cu ce ajuta brigada, maistrul de secție se asigură de lucru în secția de uzinaj. dă. Repararea simultană a 6—8 motoare deobicei, continuitate lucrului. Fiecare din cei trei mecanici s-a specializat Intr-o operație: unul execută montarea vilbroderrului, altul — încărcarea lagărelor etc. Lucrul în brigadă complexă de reparații are multe avantaje. Pe lingă faptul că timpii morți au fost complet înlăturați, noi reușim să cîștigăm mai bine, prin scurtarea timpului de reparare a fiecărui motor în parte. Dacă înainte vreme, un motor stătea în atelierul nostru 30—35 de zile, acum îl terminăm în 24 de zile. Intr-o singură lună, brigada noastră a reparat concomitent 6 motoare. Metoda Bugacev ne ajută astfel să redăm în cel mai scurt timp șantierelor tractoarele necesare producției de construcțiii. GHEORGHE RADUCU șeful brigăzii complexe de reparații „Vasile Roaită“ de la Stația nr. 4 Brăila a T.U.G. a mmm3 Vești bune pentru șantiere Intr-o convorbire cu un redactor al gazetei noastre, ing. Macarie Smorjevschi, inginer-șef al uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila, a expus cîteva din caracteristicile tehnice ale unor utilaje noi pentru industria construcțiilor, ce vor fi executate de către această întreprindere în anul 1955. In afară de rulouri compresoare de 10 t cu motor KD-35, gredere și excavatoare de 0,5 mc cu motor tip „23 August“ de 120 CP, la care s-au adus îmbunătățiri, șantierele de construcții vor primi în acest an cîteva utilaje noi. Printre acestea se numără screperul de 1,5 mc pentru tractor KD-35, buldozere tip I.C.S.C. și tip „Progresul“ (de asemenea, adaptabile la tractoare KD-36) pentru amenajări de drumuri. Pentru manipularea materialelor friabile se vor construi lopeți mecanice, cu o productivitate de cca. 10 t/oră, acționate de motoare electrice, ca și încărcătoare cu cupe montate pe tractoare KD-35. O productivitate foarte ridicată va avea noul tip de concasor de piatră prin ciocnire — un utilaj modern, simplu, acționat electric, ce va da pe oră 28 tone de piatră concasată. Pentru Industria materialelor de construcții, uzinele „Progresul“ vor executa utilaje și agregate destinate fabricilor de cărămizi. o întreprindere rentabilă • Pentru creșterea productivității muncii, atelierele întreprinderii „6 Martie"-Timișoara (director Ion Kiss) au fost dotate cu utilaje perfecționate: strunguri, mașini de găurit, ciocane pneumatice, fierăstraie circulare și rectilinii, o presă excentrică etc. • Unele utilaje vechi au fost modificate, pentru a ii se mări randamentul. Astfel, echipa tov. Wilhelm Kugel a adaptat o cutie de viteze unei freze, care acum e folosită mai intens. • Inovațiile contribuie la reducerea duratei operațiilor. Dispozitivul realizat de tov. Filip Linster, prin care se decupează dintr-o singură mișcare placa laterală la menghine paralele, a sporit de 4 ori productivitatea muncii. • Se extinde și mica mecanizare. Cu ajutorul unui dispozitiv pentru manevrarea pieselor grele, bazat pe un sistem de pîrghii, un singur om — fără eforturi grele — ridică și întoarce o remorcă basculantă pentru autocamioane, în greutate de 650 kg; • Introducerea forjării prin matrițare a adus însemnate economii de manoperă și metal. • Pentru reducerea consumurilor specifice de materiale s-au revizuit documentațiile tehnice la toate sortimentele, eliminîndu-Se o serie de surplusuri la prelucrare. • Măsurătorile exacte și folosirea materialelor de dimensiuni corespunzătoare îi ajută pe Anton Liebermann, Petru Schmidt și alți muncitori care lucrează la croirea tablelor pentru butoaiele metalice să reducă deșeurile. • Sudorii realizează economii prin aplicarea metodei de sudură cu fascicul de electrozi și prin lipirea între ele a capetelor de electrozi. • Tăierea pieselor numai după schiță și în prezenta maistrului care a făcut comanda ajută la eliminarea rebuturilor. • Intr-un singur semestru s-au înregistrat economii de 24.268 lei prin aplicarea inovației tov. Augustin Kuchta — îmbunătățirea casetei mobile la fabricarea menghinelor paralele. Și iată rezultatele: în 1955, întreprinderea „6 Martie" a ajuns să dea beneficii de 18%, în loc de 12%, cît era planificat; productivitatea muncii a crescut cu 121%; prețul de cost a fost redus cu 0,49% peste sarcina planificată ; procentul de rebuturi a f vet clib AIfl/* BRIGĂZILE CU GOSPODĂRIRE CHIBZUIT PE ȘANTIERELE DIN U. R. S. S. Gospodăria chibzuită (hozrasciotul) este o metodă de organizare planificată a luptei pentru economii în întreprinderile socialiste. Hozrasciotul ajută întreprinderea să lucreze rentabil, adică să acopere cheltuielile de producție cu propriile ei venituri, dînd totodată și un anumit beneficiu. Pentru obținerea unei cit mai mari rentabilități, hozrasciotul se aplică nu numai pe întreaga întreprindere, în ansamblul ci, dar și pe sectoare, pe secții și pe brigăzi. Hozrasciotul care se aplică în aceste verigi inferioare constă în evidenta cheltuielilor comparate cu normativele prevăzute în plan și în stimularea materială a membrilor colectivului care au înregistrat cele mai bune rezultate în lupta pentru economii. In Uniunea Sovietică, hozrasdotul pe brigăzi este larg răspîndit în toate ramurile construcțiilor industriale, de locuințe și social-culturale. Cum luptă aceste brigăzi pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor ? Prima și principala sursă de economii este folosirea cît mai rațională a materialelor de construcții. Muncitorii de diferite profesiuni au găsit multe mijloace de a economisi materialele, asigurînd totodată o bună calitate a lucrărilor. La executarea zidăriei, se folosește nu numai fiecare cărămidă întreagă, dar și treisferturile, jumătățile și sferturile de cărămidă; ele servesc la executarea colțurilor și pereților despărțitori, unde nu este nevoie de cărămizi întregi. Brigăzile cu gospodărire chibzuită folosesc toate cioturile de cărămidă pentru zidăria de umplutură. Urmărindu-se economisirea mortarului, se respectă cu strictețe grosimea rosturilor; mortarul care cade în timpul lucrului pe podine este strîns și folosit. Brigăzile nu lasă un lăzi mortar nefolosit atunci cînd pleacă la masă ori după ce termină lucrul. O considerabilă reducere a deșeurilor la lemnărie se asigură prin tăierea rațională a lemnului. Brigăzile cu hozrasciot ale dulgherilor folosesc deșeurile și materialul lemnos care a mai fost utilizat, pentru dușumele oarbe, pentru pereți despărțitori tencuii la construcții provizorii, pentru podine și pentru lucrări mărunte. In lupta pentru economisirea materialului lemnos, un rol important are creșterea numărului de întrebuințări ale podinelor din scînduri; în acest scop, dulgherii folosesc cuie de o anumită lungime (cel mult 100 mm) și demontează podinele din scânduri cu ajutorul unor unelte speciale pentru scos cuiele. La lucrările de tencuieli, pentru economisirea mortarului și a ipsosului, înainte de a începe lucrul, brigăzile cu hozrasciot acoperă cu Sein duri intervalul dintre perete și podină; datorită acestui fapt, constructorii pot strînge mortarul care cade în timpul lucrului. Ca să se piardă cu mai puțin mortar, injectorul pompei de mortar este ținut la o anumită distanță față de zid, formînd un anumit unghi cu acesta. Brigăzile de zugravi economisesc uleiul de in, albul de zinc și vopselele printr-o minuțioasă pregătire a suprafețelor care urmează să fie zugrăvite, prin prepararea centralizată a materialelor, respectînd riguros dozajul, precum și prin buna frecare a vopselelor și uleiului. La lupta pentru economisirea materialelor participă și muncitorii de alte profesiuni — tinichigiii, parchetarii, mozaicarii, geamgiii etc. Pe șantierele unde lucrează brigăzile cu hozrasciot domnește o curățenie exemplară, nu se vede nicăieri moloz, fiindcă aceste brigăzi nu admit pierderile de materiale — socotite pînă acum ca obișnuite și inevitabile în construcții. Un alt mijloc de economisire a materialelor, folosit de brigăzile cu hozrascot, este reducerea cheltuielilor legate de uzura inventarului și sculelor, prin prelungirea duratei lor de utilizare. In acest scop, inventarul și sculele nu sunt folosite decit conform destinației, sunt tinute curate și se repară la timp. I. E Kutenkov, laureat al Premiului Stalin, inițiatorul întrecerii socialiste pentru prelungirea duratei de utilizare a inventarului și sculelor în construcții, povestește următoarele : „încă din 1949, noi am hotărît să reducem cheltuielile la inventar și scule. A trecut mult timp de atunci, și astăzi putem spune cu toată siguranța că am economisit sume mari. Iată un exemplu: o ladă pentru mortar poate fi folosită, de obicei, un an. Noi însă ne-am angajat să dublăm acest termen și ne-am depășit angajamentul. De asemenea am reușit să mărim durata de utilizare ,a ciocanelor și mistrcilor. Prin îngrijită folosire a sculelor, fiecare brigadă de tencuitori poate realiza anual economii de mii de ruble. Zugravii au posibilitatea să obțină econifcid- mold pmtivi ......... nemii și mai mari, deoarece sculele lor sunt mai scumpe“. Un al treilea factor al reducerii prețului de cost al lucrărilor de construcții și montaj, factor care depinde direct de felul cum muncesc brigăzile, este reducerea cheltuielilor suplimentare prin accelerarea ritmului lucrărilor și depășirea normelor. Multe din cheltuielile suplimentare administrative, gospodărești, locative, comunale, de pază etc. — sînt direct legate de durata lucrărilor. Depășind normele, accelerînd ritmul muncii și reducînd durata lucrărilor, brigăzile cu hozrasdot contribuie la reducerea cheltuielilor suplimentare și a costului general al lucrărilor de construcții-montaj. Organizarea evidenței cheltuielilor pe brigăzi este o condiție absolut , necesară pentru buna aplicare a hozrasdotului. La lucrările unde se folosește un sortiment redus de materiale (zidărie, tencuieli etc.) ev. pe brigăzi se realizează cu* al unor jetoane cu care brigăzile tă“ materialele pe care le ar. Pentru a se asigura evidenta i a materialelor, jetoanele sunt fi totodată și pentru evidenta r acelor membri ai colectivului ce duc materialele la locul de pret La alte lucrări (dulgherie, fi etc), unde folosirea jetoanelor mai anevoioasă din cauza un sortiment al materialelor, se fo fișe de primire pentru fiecare lor Brigăzii i se repartizează o an zonă de lucru (sector, etaj etc.) terialele sunt aduse în zona de a brigăzii și șeful brigăzii iscăle primite în fișă. Intervalele la care se calci rezultatele obținute de către b în ce privește consumul de mină se stabilesc în funcție de ordinu ceptionării lucrărilor executate d găzi pe șantierul respectiv. Corcepția se face zilnic, așa cum se zică la lucrările complexe exe de diferite sectoare în cursul (zidăria de cărămidă etc.), rezii înregistrate la consumul de mai se calculează și ele în fiecare zirările executate prin mai multe rații într-un interval mai mai timp (tencuieli, zugrăveli etc.) cepționează la terminarea între complex dintr-o anumită zonă ccru; în aceste cazuri, consumi materiale se calculează și el în corespunzător, rezultatele sale fiind comparate cu normele sta Muncitorii din brigăzile cu biciot care au obținut rezultate în lupta pentru economisirea halelor și reducerea prețului de primesc premii. Aplicarea consecventă a hozraslui în toate verigile organizatiil construcții, inclusiv în brigăzi, la îmbunătățirea generală a pe șantiere, la o înaltă cultul producția de construcții și la plinirea cu succes a tuturor vnc cantitativi și calitativi ai planul stat De asemenea, hozrasciotul tribuie la educarea comunistă a citorilor din construcții. Un nou instrument pentru întărirea regimului de econ Metoda produeu Cel de al doilea Congres al partidului a chemat oamenii muncii din construcții la luptă hotărâtă pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor; aceasta este una din principalele sarcini ce stau în fața noastră în cursul celui de al doilea cincinal. In 1960, prețul de cost în construcții va trebui să fie cu cel puțin 20 la sută mai mic decit în 1955. O serie de inițiative, o serie de sisteme tehniceadministrative de evidență — mai mult sau mai puțin eficace — tind la întărirea regimului de economii pe șantiere, la combaterea risipei de materiale, la creșterea răspunderii fiecărui constructor față de gospodărirea și buna folosire a bunurilor poporului. Tov. Jean Grigoriu, planificatorul-șef al șantierului Casa Scinteii, a elaborat recent principiile unei noi metode pentru planificarea și urmărirea operativă a reducerii prețului de cost, cu ajutorul controlului producției prin leu și al introducerii gospodăririi chibzuite pină la cele mai mici formații de lucru. METODA „FRODLEU“ îmbină și lărgește avantajele sistemului fișelor-limită de materiale, ale proceselor-verbale de consum și ale conturilor personale de economii. Fiecare muncitor devine gospodarul unei părți din avutul șantierului; el primește scoruri-limită „prodleu“ de anumite valori, cu care își „cumpără“ materiale, manoperă și utilaj. Cu aceste mijloace materiale concrete el își îndeplinește sarcinile sale de plan, iar la sfîrșitul perioadei i se calculează valoarea economiilor realizate — și deci premiile cuvenite — pe baza bonurilor-limită ce au rămas neconsumate. Sistemul amintește de „cecurile de materiale“ folosite în anii trecuți pe șantierele din Valea Jiului, dar e valoros mai ales prin faptul că-și extinde utilitatea și în ce privește consumul de manoperă și de utilaj. Care sínt avantajele metode!? Se obține, în primul rînd, legarea etrînsă a planului de reducere a prețului de cost cu planul operativ lunar de producție, deoarece ajung, în mîna celei mai mici formații de lucru și a fiecărui muncitor, la începutul lunii sau al săptăminii, planul fizic și mijloacele concrete pentru realizarea lui: materialul, manopera, utilajul, cheltuielile de regie, în cantități limită care țin seama de sarcina reducerii prețului de cost. Se realizează controlul preventiv al producției prin leu, în sensul că se împiedică risipirea mijloacelor de producție și constatarea acestei pierderi — prin date contabile — doar după ce ea s-a produs. Se asigură transformarea celei mai mici formații de pe șantier — brigada, pa — într-o mică unit gospodărire chibzuită, propriul său plan si valoric. In cele din urmă, imină în cea mai mare multiplele formulare, nuri, comenzi, piane circulă pe șantiere consecință, o serie de nicieni sunt scutiți de rațiile de evidență, du se ocupa exclus problemele directe al!ducției. Premiile pentru eco se plătesc, fără form complicate, la simpla tentare a bonurilorrămase muncitorilor, cest fel, fiecare const; devine cointeresat în lunea de întărire a mului de economii în compartimentele prețel — reducerea consul de materiale, creșterea ductivității muncii, folosirea utilajelor, scăderea cheltuielilor instrativ-gospodărești. •é] Propunerea tov. J. Cicu a fost înregistrat colectivul de inovația Trustului nr. 3, iar c cerea ministerului a h măsurile pentru apli ei experimentală pe șantiere din Bucureș momentul în care putea trage concluzii s pra primelor rezultate zeta noastră va putei descriere amănunțită iranismului practic al firii metodei „prod-” SA ÎNDEPLINIM HOTARIRILE CONGRESULUI PARTIDULD 11 Oamenii muncii din construcții au primit cu bucurie Directivele Congresului al Il-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1860. Hotăriți să înfăptuiască mău vvvuunuv» .muvim.vl'vaww »WW. »* «»11*1 iți va till aptuladva lUttlele sarcini, ei au pășit plini de entuziasm la realizarea planului de producție pe anul 1956. Răspunzînd la ancheta organizată de redacția noastră, cadrele de conducere ale cîtorva organizații de construcții-montaj din Capitală ne-au comunicat măsurile luate pentru buna desfășurare a producției în primul an al celui de-al doilea cincinal. Publicăm astăzi o parte din răspunsurile primite. [Pentru consolidarea și dezvoltarea succeselor de pînă acum * 1 îndeplinirea la 23 decembrie a planului pe 1955 de către colectivul Trustului nr. 13 a confirmat reușita unei experiențe pe care mulți au privit-o cu scepticism — anume, că o organizație de construcții poate duce la bun 1 sfîrșit sarcini mari și complexe, atunci cînd există entuziasmul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor, cînd există voința lor de birui greutățile. Cel de al doilea plan cincinal cere însă din partea noastră eforturi și mai mari pentru care entuziasmul și voința nu mai sînt de ajuns. E necesar, în primul rînd, să consolidăm și perfecționăm organizarea actuală, să ridicăm nivelul ■ tehnic al producției, pentru a înfăptui pe planul trustului măsurile stabilite prin Directivele celui de al II-lea Congres al partidului. In anul 1956, noi continuăm în volum sporit lucrările la două mari investiții ale cincinalului al doilea în industria grea, ca și la fabrica de cărămizi silicocalcare de la Doaga ; vom lichida o serie de șantiere existente; vom începe construcții noi — o unitate a industriei petrochimice, dezvoltarea fabricii de carton asfaltat „Teleajenul“, o fabrică de materiale de construcții la Pătîrlagele, budane la două centre de vinificare, prima etapă a reconstrucției orașului Galați. In agricultura socialistă nu s-au repartizat volume mai importante de lucrări în deosebi la Pechea, Romanu și Urleasca. Avînd în vedere specificul preponderent industrial al lucrărilor noastre din acest an și ca urmare, restrîngerea dispersării pe șantiere numeroase și de mică valoare, conducerea trustului a studiat problema regrupării teritoriale a unităților. In 1956, Trustul nr. 13 va funcționa cu 4 întreprinderi de construcții (nr. 104, 131, 172, 202), 3 șantiere complexe legate direct de trust, 2 întreprinderi de instalații (nr. 136 și nr. 192 — preluată de la Trustul nr. 19), o bază de producție industrială, una de producție secundară și una de prelucrare a lemnului, o întreprindere de utilajtransport (rezultată din contopirea întreprinderilor nr. 138 și 178) și o bază de aprovizionare. Cu această structură funcțională, colectivul trustului nostru e ferm hotărît să îmbunătățească folosirea mijloacelor de producție și calitatea lucrărilor, să sporească productivitatea muncii, să realizeze darea în folosință la termen a obiectelor. Directivele Ministerului Construcțiilor pentru anul 1956, aplicate în condițiile concrete ale trustului nostru, ne sunt o prețioasă călăuză. Planul de producție primit a fost defalcat pe întreprinderile din noua structură, iar astăzi șantierele își cunosc și ele sarcinile planului operativ. In semestrul I, noi ne vom concentra forțele pentru terminarea lucrărilor de mică valoare (finisarea construcțiilor de la centrele de vinificare, darea în folosință a unor lucrări de la „Orezul“-Brăila, fabrica de hârtie „1 Septembrie“-Bușteni, fabrica de becuri „Steaua electrică" și fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, a unor construcții agricole etc.). Treptat vor putea fi astfel concentrate mijloacele de producție necesare pe principalele 3 șantiere ale trustului, pentru care se întocmesc de pe acum proiectele preliminare de organizare, paralel cu proiectul general de organizare al trustului. Un accent deosebit vom pune în acest an pe folosirea tehnicii moderne, în scopul industrializării crescînde a lucrărilor. Marea și mica mecanizare și mecanizarea complexă vor avea aîoi un rol hotărîtor. Se vor regrupa mijloacele de mică mecanizare, care pînă acum erau răspîndite și nu puteau fi folosite din plin. Vom mări dotația proprie cu utilaje (macarale „Pionier“, benzi transportoare, betoniere etc.) a șantierelor mari, intens mecanizate. Serviciul tehnologiului-șef al trustului va fi reorganizat și întărit, astfel ca în cadrul său să funcționeze un sector de organizare a șantierelor pentru mecanizarea grea, macaralele de mare capacitate, excavatoarele, cilindrii compresori — a căror chirie ridicată încarcă simțitor prețul de cost — vor fi folosite la maximum prin crearea condițiilor preliminare și prin defarcarea sarcinilor din proiectul de organizare pe utilaj. La unele șantiere — cele cu volum mare de lucrări și cîteva din cele noi — se va introduce mecaniziarea complexă; aici se vor stabili prin plan un indice de mecanizare și o sarcină de productivitate sporite și, în consecință, un fond de salarii redus, creindu-se astfel pe trust un echilibru rațional din acest punct de vedere. Prin reorganizarea sectorului de instalații-montaj urmărim să creăm o succesiune și o dezvoltare corespunzătoare a fazelor construcție-montaj, inclusiv prefabricarea instalațiilor, prin revizuirea proiectelor, realizarea unor tipuri perfecționate de noduri sanitare etc. Problema trebuie studiată îndeosebi pentru construcțiile industriale, unde vom lărgi prefabricarea instalațiilor în ateliere și vom asigura un program de lucru coordonat pentru constructori, instalatori și montori. Mai mult decât în anii trecuți vor fi folosite prefabricatele din beton și beton armat. In acest scop vom organiza 3 noi poligoane (dintre care unul la Ploești, pentru elemente precumplitoare), cu o capacitate totală de 12-14.000 mc anual ; la Galați va fi amenajat un poligon pentru blocuri mari prefabricate, care trebuie să asigure în 1956 elementele de zidărie pentru cca. 100 de apartamente; pentru sporirea producției înlocuitorilor de cărămidă se va dezvolta baza de la Galați (unde se confecționează blocuri mici cu deșeuri ceramice), va fi eventual Înființată una asemănătoare la fabrica de cărămizi „1 Mai“-Bucov, iar la Buzău se va organiza un atelier de blocuri mici din beton spongios. O serie de măsuri prevăd reducerea consumului sau a costului materialelor de masă. Pentru economisirea materialului lemnos, cheresteaua primită va fi repartizată exclusiv în depozite centrale, de unde va fi dirijată spre șantiere în limita strictă a necesităților, pe cît posibil, vom recurge la prelucrarea industrială a lemnului, astfel ca să asigurăm reducerea consumurilor specifice. Cantitatea de 400-450.000 mc, agregate, bolovani și piatră spartă, necesară pentru drumuri, fundații și producția de prefabricate, va fi acoperită prin organizarea a 3 mari puncte mecanizate de exploatare — pe valea Trotușului, la Fieni și la Simileasca sau Doaga. Perfecțiunea tehnologiei nu va fi posibilă fără pregătirea de noi cadre de muncitori și tehnicieni și specializarea celor existente. Vom da toată atenția bunei funcționării a școlilor de ucenici înființate recent la Galați și Brăila, vom înființa pe un mare șantier, o școală de ucenici în care vor fi pregătiți mecanici, electricieni și montori. Prin expozițiile cu tema „Tehnica nouă în construcții“ (prima a și fost deschisă, la sediul trustului), prin seminarizare și prin stadiu individual vom adînci cunoștințele personalului tehnico-ngineresc din conducere și execuție, ale personalului contabil și gestionarilor de materiale în problemele mecanizării, prefabricatelor și calității lucrărilor. In ce privește condițiile de trai ale constructorilor — a căror îmbunătățire ne poate asigura păstrarea efectivelor de muncitori — vom trece neîntîrziat la revizuirea și reamenajarea dormitoarelor și cantinelor existente. Hrana pe timpul iernii e asigurată prin achizițiile de alimente, făcute din timp. La grupurile sociale și cantinele de pe șantierele mari vom introduce mecanizarea spălatului rufelor și vaselor și modernizarea instalațiilor existente. Hotărît să consolideze și să dezvolte succesele de pînă acum, întregul colectiv al Trustului nr. 13 se consideră mobilizat pentru înfăptuirea sarcinilor celui de al doilea plan cincinal. ing. OCTAV BIRLAN îrigîner-șef al Trustului de construcții nr. 13 Sprijin concret fiecărei unități încă din trimestrul IV al anului trecut, colectivul de conducere al trustului nostru a luat o serie de măsuri tehnico-organzatorice menite să asigure continuarea producției în bune condiții în primul trimestru al noului an de muncă — 1956. Prima noastră grijă a fost aprovizionarea cu materiale a șantierelor la care transportul întîmpină greutăți în timpul iernii. Astfel, a fost sprijinită întreprinderea nr. 30 în aprovizionarea șantierului S.M.T.Horia cu agregate, ciment și cherestea, pentru a se putea confecționa prefabricatele. Același lucru s-a făcut pentru șantierele centrului mecanic Roșiori, gospodăriilor agricole de stat Piatra și Dobrotești, din cadrul grupului Roșiorii de Vede. De asemenea, la aceste șantiere, precum și la șantierele „Zorile“ și ICEPROM, au fost luate măsuri pentru lucrul de iarnă, montîndu-se sobele necesare încălzirii interioarelor. In același timp s-a dat o deosebită atenție creării unor bune condiții de trai colectivelor de muncă, hrană și cazare. Mai toate șantierele au fost aprovizionate cu alimente pe tot timpul iernii, iar dormitoarele au fost renovate și sunt bine încălzite. In prezent au fost concentrate forțele necesare pentru terminarea lucrărilor restante din 1955 la șantierele G.A.S.-Jegălia, G.A.S.-Dobrotești și altele în primul semestru din acest an. Pentru noul an de muncă am luat din timp legătura cu D.G.R.R.F.M., în scopul recrutării cadrelor necesare de muncitori calificați și necalificați. Aceștia din urmă, vor fi îndrumați spre școlile de calificare în meseriile de zidar, dulgher, fierar-betonist etc., ce se vom organiza Ghidîndu-ne după directivele Ministerului. Construcțiilor, am contractat din timp cu întreprinderile furnizoare livrarea chiar din trimestrul I a agregatelor necesare în anul 1956. In afară de aceste comenzi, trustul își va mai procura o parte din agregate prin organizarea unor noi balastiere locale în apropierea șantierelor. In acest an, pe șantierele noastre se va introduce și extinde tehnica cea mai înaintată. Astfel, avem văzute în plan construirea a 3 cămine studențești , panouri mari de beton ușor, finisate exterior, preci și extinderea utilizării betonului precomprimat la restrucțiile industriale. Pentru economisirea materialu lemnos pregătim confecționarea elementelor prefabrici de șarpante. De asemenea, se va introduce la maritatea șantierelor mecanizarea pe scară largă a tencielilor și a transportului materialelor pe verticală orizontală. In fiecare compartiment al muncii noastre, o călău de preț ne sînt Directivele celui de al doilea plan cicinal, aprobate de Congresul al II-lea al P.M.R. Efectivul nostru a hotărît să realizeze sarcinile trasa prin acest document de uriașă însemnătate. În ce prește urgentarea și îmbunătățirea calitativă a constmțiilor, creșterea productivității muncii și reducerea cotului lucrărilor. ALEXANDRU BERNAT directorul Trustului de construcții nr. 1 Trustul conduce direct șantierele Trustul de instalații nr. 1 a luat din timp măsurile ncesare pentru a putea fa fată sarcinilor de plan a noului an de muncă. O măsură deosebit de importantă preconizată, și ca ne va ajuta să realizăm prducția mărită din acesta este reorganizarea trustul pe baza principiului șantier trust, prin care se va simplifica aparatul, se va întă conducerea unică, se vor elmina verigile inutile și pantelismele. Noua organizare ne va permite o mai mai operativitate în executarea lucrărilor, utilizarea rațională a forțelor de muncă, a utilajelor și o mai bun distribuire a materialelor. De asemenea, șantierele va putea fi îndrumate și sprijinite cu mai multă eficactate de către cadrele tehnice regrupate ale trustei. Acest fapt va mai da posibilitatea asigurării uni control mai accentuat asupra calității lucrărilor. Pentru ca lucrul să pornească în pln chiar din priele zile din acest an, planul a fost defalcat pe șantiere din timp. Concomitent a început și aprovizionarea cu materiale a șantierelor, din stocurile existente In primul trimestru al anului 1956, vom da o deosebită atenție terminării la timp a lucrărilor restante pe șantiere ca: Steaua roșie“, „Metaloglobus“, Electroaparataj“ și „Flora" din București ș.a. De pe acum se pregătesc condițiile necesare pentu ridicarea nivelului profesional al muncitorilor existent și pentru calificarea în meseria de electrician a celo care vor fi recrutați. De asemenea, o serie de maiști vor fi îndrumați să se înscrie la cursurile fără frecvență de la școala de maiștri din București. DUMITRU Gheorghiu directorul Trustului de instalații nr. 18