Constructorul, februarie 1956 (Anul 8, nr. 316-319)

1956-02-04 / nr. 316

î PROLETAR P RIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-V.1 . organ M Ministerului construcțiilor,ministerului industriei materialelor de construcții ȘI Al C.C.AL SINDICATULUI M­UNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Anul VII — nr. 31 € 4 pagini, 20 bani I Sîmbătă 4 februarie 1956 I Crește avintul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea hotăririlor Congresului partidului 9 ntrecerea aodulutil tól­­ittrata to tntim­pioana ce­­lui de al doilea Comapes a al partidului a arătat ca to fiecare­­ fin întreprinderile ’ noastre există nesecate rezerve In­ 1 teme. că Inițiativa creatoare a oa­­t­­menilor muncii este de neprețuit ■ atunci cînd este s­imulată ți în­­­­drumată. Pornind la realizarea celuii de ■ I al doilea plan cincinal, fiecare­­ muncitor, tehnician, Inginer din , || construcții și industria materiale­­lor de construcții este însuflețit­ă de dorința de a da viață Direc­­­­­tivelor Congresului de a obține­­ noi succese în întrecerea socialistă. 1 Sarcina de a călăuzi și dezvolta inițiativa creatoare a­­ oamenilor muncii, revine conducerilor econo­­­­mice și organelor sindicale din­­ fiecare întreprindere. Pe baza ex­­­­­perienței de pînă acum întrecerea socialistă trebuie organizată la un înalt nivel, trebuie luate cele mai eficace măsuri tehnico-organizato­­­­­rice pentru a creia baze materiale și sănătoase desfășurării și dezvol­­­­­tării întrecerii. Este de neconceput organizarea­­ întrecerii acolo unde masa sala­­­­riaților este ținută departe de­­ problemele de ansamblu ale pro­­­­­ducției, unde nu sunt cunoscute­­­ sarcinile de plan ce revin fiecărei secții, brigăzi, echipe, fiecărui­­ muncitor. Din lipsurile unor în­­­­treprinderi ca fabrica de ciment I­ „Stînca“-Brăila, Trustul de con­strucții nr. 10-Constanța etc., care au crezut că pot organiza întrece­­­­­rea fără ca muncitorii să-și cu­noască sarcinile de plan și fără a avea asigurate condiții materiale i­ corespunzătoare, trebuie să învețe­­ toți conducătorii de întreprinderi, I­n toate organizațiile noastre de bază sindicale. !| In întreprinderile noastre există " condiții pentru organizarea te­l­­m­einică a întrecerii socialiste. Ele N­ trebuie numai folosite din plin. » Multe din întreprinderile de con­­­­­strucții cunosc de pe acum indi­­­cii de bază ai planului pe 1956; în industria materialelor de con­strucții toate întreprinderile cu­­♦­nosc sarcinile de plan cantitativ­­ și pe sortimente. Pentru a porni ♦ ♦ de la început în întrecere cu o­­biective precise pentru fiecare­­ muncitor, echipă, brigadă, trebuie ♦ ca planurile de producție să fie X defalcate pe secție, șantier, ma­­i­șină în așa fel încît fiecare mun­­­i­citor să cunoască precis ce și X cit va trebui să producă zilnic, I lunar și pe întreg anul, să cu­­­­noască precis mijloacele care-i X vor permite să sporească produc­­­­tivitatea, să contribuie la reduce­­­­rea prețului de cost. In întreprin­­♦­derile de construcții unde se cu­­­­nosc obiectele ce trebuie execu­­♦­­­tate de către fiecare șantier, a­­ceste obiecte trebuie repartizate­­ ♦ pe brigăzi complexe. Defalcarea sarcinilor de plan nu­­ trebuie privită ca o simplă for­­­­malitate, ci ca o problemă de­­­ mare importanță pentru dezvolta­­■­­­­rea inițiativei creatoare a mase­­lor, pentru atragerea lor în discu­­­­­tarea problemelor de ansamblu ale­­­ producției, în rezolvarea greutăți­­­­lor și lipsurilor întîmpinate în­­­ procesul de producție. Procedeul II greșit al unor conducători econo­­­­mici și sindicali de a aduce la cunoștință sarcinile de plan ce­re- II vin fiecărui muncitor, echipă sau­­ brigadă abia în consfătuirea de­­I producție trebuie cu desăvîrșire ■ II înlăturat. Primind planul chiar în cadrul consfătuirii, muncitorul nu­­ poate să-și ia decît angajamente­­ formale, nestudiate. Sarcinile de­­ plan trebuie aduse la cunoștința " muncitorilor cu cel puțin 2—3 N­­­I zile înaintea consfătuirii de pro­­d­ucție. Conducerile întreprinderilor " și organelor sindicale" din între­ I­­prinderi nu trebuie să se mul­­­­țumească numai cu aducerea­­ la cunoștința salariaților a sarcini­­i­ lor de plan, ci trebuie să ajute­­­ pe muncitori în studierea cifre­­­­lor de plan, în concretizarea­­­ angajamentelor. Pentru aceasta vor trebui mobilizați tehnicienii " și activiștii sindicali din fiecare­­ secție, din fiecare grupă sindicală ,, pentru a organiza convorbiri, la "■ locurile de muncă în cadrul că­­i­rora să analizeze sarcinile de ,, plan, posibilitățile de realizare și 1a’ chiar depășire a lor. " ’ Organizarea consfătuirilor de producție pe grupe trebuie să preocupe în cel mai înalt grad organele tehnico-administrative și sindicale. Consfătuirile trebuie or­ganizate în așa fel incit munci­torii să aibă posibilitatea să dis­­­­cute pe larg problemele produc­­­­ției, să-și ia angajamente con­­­­crete pentru depășirea planului,­­ îmbunătățirea calității,­ economisi­­♦­rea materialelor, reducerea prețu­­­­lui de cost. In nici un caz nu­­ trebuie să se mai organizeze X consfătuiri de producție „fulger“ , cum era obiceiul anul trecut la unele intreprinderi. Conducătorii­­ întreprinderilor și organele sin­ ♦ dîcale trebuie să înțeleagă, de a­­­­semenea, că organizarea consfo­­r­turilor nu este o treabă care se­­ face odată pe lună, la date dina- ♦­inte stabilite. Așa cum a arătat­­ tovarășul Gheorghe Apostol în ra­­­­portul prezentat la plenara C.C.S. X din 30 ianuarie — 1 februarie I „Consfătuirile de producție tre­­b­ie să se țină periodic, în func­­c­ție de sarcinile și cerințele pro­­­­ducției. Ele trebuie să fie bine­­ organizate, problemele puse la X crdinea de zi să fie studiate te­­­­meinic, să se stabilească mijloa­­­­cele și metodele prin care pot fi X mai bine realizate, in așa fel, X incit să fie pe înțeles și clar oa­­­­menilor muncii ce au de făcut, în­­ ce timp și ce rezultate pot obține. ♦ Numai așa va crește interesul oa­­­­menilor muncii pentru consfătui­­­­rile de producție, inițiativa și în­ ♦­crederea în forțele și capacitatea­­ lor". X Muncitorii trebuie îndrumați X să-și ia angajamente concrete pe I întreg anul. In fabricile de mate­­­­riale de construcții organele e­­­­conomice și sindicale trebuie să îndrume muncitorii să-și ia an­­­­­­gajamente in unități naturale — X mii de cărămizi, tone de ciment­­ etc. Pe șantierele de construcții X unde sunt cunoscute obiectele ce X vor trebui executate în acest an,­­ brigăzile complexe care vor primi X sarcina să realizeze crări, trebuie mobilizate aceste lu­ X să-și ia­­ angajamente pentru scurtarea ter­­­­menului de execuție. Aceasta va­­ contribui și la înlăturarea flue­­n­tuației muncitorilor. La acele șan­­tiere unde nu se cunosc încă obi­­e X­ectele ce vor trebui executate,­­ muncitorii trebuie îndrumați să-și­­ ia angajamente pentru depășirea X normei, realizarea de economii,­­ îmbunătățirea calității lucrărilor. X Numai după ce majoritatea mun­­citorilor, echipelor, brigăzilor au a­u fost cuprinși în întrecere se poa­­­­te trece la organizarea întrecerii d­intre secții, șantiere, întreprinderi. X Esențialul în munca organelor economice și sindicale trebuie să fie conducerea întrecerii socialiste. Trebuie înțeles că nu este destul să îndrumi muncitorii să-și ia an­gajamente ci trebuie ajutați, să-și realizeze angajamentele. In acest scop planurile de măsuri tehnico­­organizatorice trebuie să prevadă precis măsurile ce vor fi luate la fiecare loc de muncă. Pentru li­chidarea lipsurilor­ ce au reieșit cu prilejul prelucrării Documen­telor Congresului partidului — în ce privește productivitatea muncii, reducerea prețului de cost, calita­tea lucrărilor etc. — trebuie indi­cate măsuri concrete. Planurile de măsuri tehnico-organizatorice trebuie supuse dezbaterii maselor și completate cu propunerile oa­menilor muncii. In locul întrecerii socialiste a­­par noi metode de muncă, iniția­tive prețioase, se dezvoltă miș­carea inovatorilor. Pentru studie­rea și extinderea a tot ce este nou și înaintat, conducerile între­prinderilor și organele sindicale trebuie să organizeze colective de tehnicieni și muncitori fruntași care să studieze aceste inițiative și să propună măsuri pentru cre­area condițiilor de generalizare. „Conținutul principal al muncii sindicatelor în organizarea între­cerii socialiste trebuie să fie stu­dierea atentă și generalizarea sis­tematică a experienței înaintate a fruntașilor în producție"; aceste îndrumări date în raportul pre­zentat de tovarășul Gheorghe A­­postol la recenta plenară a C.C.S. trebuie să fie mereu vii în min­tea fiecărui activist sindical. Odată cu organizarea întrecerii, conducătorii întreprinderilor și or­ganele sindicale trebuie să stu­dieze și să pună în aplicare cele mai simple și eficace mijloace de urmărire a rezultatelor întrecerii socialiste pe secții, pe șantiere. Graficele în care cu greu te poți descurca trebuie înlocuite cu gra­fice simple pe care muncitorul să poată urmări zilnic, în cantități naturale, ce a realizat din anga­jamentul luat. In fiecare întreprindere trebuie să existe o vie publicitate a între­cerii socialiste. Prin lozinci, ga­zete de perete, stații de radioam­plificare, brigăzi artistice de a­­gitație, trebuie popularizați mun­citorii, grupele și secțiile frun­tașe, metodele lor de muncă, în același timp să fie combătute cu tărie lipsurile care frînează dez­voltarea întrecerii. Așa cum indică documentele plenarei C.C.S. din 30 ianuarie — 1 februarie „toate forțele întrecerii trebuie îndreptate spre ridicarea continuă a producției, spre crește­rea productivității muncii și redu­­­­cerea prețului de cost, spre înde­­­­plinirea celui de al doilea plan c­rim­inal la fatî indicii“ L­rea productivității muncii și redu­ ♦­cerea prețului de cost, spre înde­­­­plinirea celui de al doilea plan­­ cincinal la toți indicii“. ( I Trustul de construcții nr. 5 Studiind sarcinile ce-i revin în cadrul planului de Stat pe 1956 și posibilitățile de care dispune pentru realizarea lor, colectivul de muncitori, in­gineri, tehnicieni și funcționari ai Trustului de con­strucții nr. 5­ Orașul Stalin se angajează să depă­șească cu 2% planul de producție al primului an din cel de-al doilea cincinal. Până la sfirșitul acestui an vom da în folosință un număr de 166 apartamente în Orașul Stalin și în alte centre muncitorești din regiune, două că­mine studențești cu o capacitate de 600 locuri și o creșă pentru 88 copii. Vom termina, de asemenea, lucrările de la fabrica de pîine din noul oraș Vic­toria, Fabrica de faianță Sighișoara, fabrica „Colo­­rom“-Codlea, fabrica de țigle și cărămizi „7 No­­iembrie“-Sighișoara, filatura „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, noile construcții de la S.M.T.­Aga­ta ș.a. Totodată, investițiile proprii pe anul 1950 ale trustului vor fi realizate pînă la 15 decem­brie. Salariații trustului vor primi în folosință o baie muncitorească și 68 locuințe. Productivitatea muncii pe șantierele noastre va crește cu 17 la sută față de anul trecnz, depășind cu 1,5 la sută sarcina planificată. De asemenea, peste sarcina stabilită vom reduce prețul de cost al lu­crărilor cu 0,5 la sută. Pini la sfirșitul anu­ai vom realiza acumulări bănești peste pian în valoare de 2.000.000 lei. Prin organizarea temeinică a con­trolului tehnic al cal­t­ății vom imbun­at­ți substan­țial calitatea lucrărilor de construcții. In scopul îndeplinirii integrale a acestor angaja­mente vom realiza măsur­le tehnico-organizatorice necesare pentru ridicarea gradului de industriali­zare a lucrărilor și pentru crșterea productivității muncii. Astfel, pe baza proiectelor de organizare în faza a IlI-a vom înființa brigăzi complexe și de specialitate care să execute lucrările după grafic, în lanț. Se va extinde aplicarea fișelor tehnologice obligatorii. Mecanizarea lucrărilor care cer un mare volum de muncă va crește cu 20 la sută în compa­rație cu 1955, astfel ca ea să reprezinte 20 la sute din total la săpături și umpluturi de pământ, iar la tencuieli — 25 la sută ,din care 20 la sută meca­nizare complexă. La producția secundară și indu­strială volumul de manoperă va fi micșorat cu 20 la sută, prin raționalizarea și mecanizarea procese­lor de lucru în ateliere și balastiere. Față de pre­vederile proiectelor vom înlocui mari cantități de materiale — 800 mc. material lemnos, din care la șarpante 200 mc. și 3 milioane bucăți cără­mizi, din care 400 000 prin folosirea blocurilor mari prefabricate din beton. Hotărîți să înfăptuim aceste angajamente și să ridicăm nivelul producției pe fiecare șantier, che­măm la întrecere toate organizațiile de construcții­­montaj ale Ministerului Construcțiilor pentru înde­plinirea și depășirea pianului, pentru darea în exploatare Înainte de termen a construcțiilor anului 1956. Director, ing. LEON LEIBOVICI; Secreta­rul organizației de bază P.M.R., ELENA SARAT­; Președintele comitetului sindical, OLIMPIA OLTEANU ; Secretarul organi­zației de bază U.T.M., CONSTANTIN COLONELU. Fapta Mâini Jeîoria socialiștii“ Pentru traducerea în viață a sarcinilor ce ne revin în cel de al doilea plan cincinal sîntem hotărîți să realizăm peste planul anului 1956: 15.000­ de tone de ciment, 10.000 de tone­ de clin­cher, 4000 de tone de var, 3000 de tone de ipsos. In acest an vom depăși productivitatea planifi­cată pe cap de muncitor cu 0,4%, iar sarcina de reducere a prețului de cost — cu 30%. Vom realiza la combustibil economii însumînd: 30.000 mc. de gaz metan și 50.000 kg. de căr­buni. Față de realizările anului 1955 vom re­duce consumul specific la energie electrică cu 1%. Vom depăși indicii extensivi de folosire a utila­jelor, la cuptoare cu 1,3%, iar la mori de ciment cu 2,3%. Toate acestea ne vor permite să reali­zăm acumulări bănești peste plan în valoare de 1.000.000 de lei. Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus, vom pune în aplicare, în termenele stabilite, pla­samenii muncii din industria construcțiilor și a materialelor de construcții desfășoară o muncă rodnică pentru a da viață Directivelor Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român cu pri­vire la cel de-al doilea plan cincinal. Succesele obținute în luna ianuarie — rezultat al muncii însuflețite depuse — au arătat că în sectoarele noastre mai există o serie de resurse ce pot fi mai bine valorificate. Pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor interne la întreprinderile noastre și pentru dez­voltarea continuă a succeselor realizate, munci­torii, tehnicienii, inginerii și funcționarii dintr-o serie de întreprinderi din construcții, instalații, întreprinderi din cadrul D.G.U.T., industria ci­mentului și industria ceramicii cheamă la între­cere socialistă toate colectivele întreprinderilor din ramurile respective pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1056. Angajamentele celor cinci colective fruntașe în sectoarele respective care cheamă la întrecere so­cialistă, sunt redate mai jos.­nul de măsuri tehnico-organizatorice, care c­u­­prinde 164 de obiective, dintre care amintim: in­troducerea forării orizontale în carierele de calcar și forării verticale în cariera de ghips cu foreze electrice; înlocuirea excavatoarelor Diesel cu ex­cavatoare electrice în cariera de argilă;­ aplicarea la toate cuptoarele a înzidirii cu cărămizi for­­stelitice de diferite înălțimi pentru mărirea du­ratei de funcționare a cuptoarelor; montarea ar­zătoarelor laterale suplimentare la cuptoarele înalte de var; organizarea eșalonată a repara­țiilor în tot timpul anului, pentru ridicarea pro­ducției în trimestrul I la nivelul celorlalte tri­mestre. Pentru întărirea gospodăririi chibzuite pe secții și a responsabilității personale, fiecare sec­ție va primi plan valoric ,de producție cu ponderi mai mari pentru sortimentele de calitate supe­rioară. De asemenea, pentru reducerea prețului de cost se vor introduce pe lângă normele de consum tehnice și normative de consum pe secții pentru materialele de întreținere și cheltuielile gospodărești pe fiecare secție. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii fabricii de ciment „Victoria socialistă“ din Turda cheamă la întrecere socialistă toate fabricile de ciment din țară, pentru a da patriei ciment mai mult, mai ieftin și mai bun. Director: ARPAD FAZAKAȘ; Secretarul comitetului de partid, NICOLAE PAUL; Președintele comitetului sindical, SIMION PODARU, Secretarul comitetului U.T.M., IUL­U­METEA. Trustul de instalații nr. 18 Conștient de însemnătatea sarcinilor ce-i revin la îndeplinirea celui de al doilea plan cincinal, colectivul Trustului de instalații nr. 18-București cheamă la întrecere toate trusturile și întreprinde­rile de instalații și montaj din cadrul Ministerului Construcțiilor pentru realizarea mai devreme și in bune condiții a planului de producție pe anul 1956. Colectivul nostru se angajează să îndeplinească planul anual la 22 decembrie și pină la sfirșitul anului să-l depășească cu 3 la sută. Productivita­tea muncii va crește cu 7 la sută peste cea plani­ficată. Valoarea acumulărilor bănești peste plan va fi de 850.000 lei, iar prețul de cost va fi redus cu 1 la sută mai mult decît prevede sarcina. Vom da in exploatare înainte de termen lucrările la Combi­natul poligrafic Casa Scinteii V. Stalin", sta­țiile de conexiune de la combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej“-Hunedoara, de la Fabrica de rul­menți din Moldova și de la Centrul de producție cinematografică Buftea. Printre măsurile tehnico-organizatorice care ne vor asigura realizarea acestor angajamente se nu­mără mecanizarea ștemuirii șanțurilor pentru tu­buri Bergman in proporție de 20 la sută, genera­lizarea celor mai valoroase inovații și extinderea muncii in brigăzi de specialitate la 20 la sută din totalul muncitorilor. Sîntem convinși că în acest fel ne vom da în­treaga contribuție la realizarea mărețelor con­strucții din acest an. Director, D. GHEORGHIU; Secretarul or­ganizației de bază P.M.R., SOFICA DUMI­­TRESCU; Președintele comitetului sindi­cal, L DUMITRESCU. Fabrica de cărămizi „1 Mai“ Colectivul fabricii de cărămizi „1 Mai"-Bucov cheamă la întrecere socialistă toate colectivele în­treprinderilor din industria ceramicii pentru reali­zarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1956. In acest scop, ne propunem să realizăm planul de producție pe anul 1956 pînă în ziua de 30 noiembrie, din­ peste plan 2.000.000 de cărămizi, 200.000 de țigle, 50.000 de blocuri din beton, 3000 de tone de barită măcinată, 500 de tone de var bulgări, 10.000 de tone de balast de rîu și bunuri de larg consum (vase de lut) echivalente unei capacități de 10.000 de litri. In cursul acestui an valoarea producției glo­bale o vom depăși cu 10%, vom spori producti­vitatea muncii cu 6%, prețul de cost va fi redus față de plan cu 2%, valoarea acumulărilor so­cialiste realizate peste plan va însuma 443.000 de lei; consumul specific la gaz metan și energie electrică îl vom reduce cu 2 °/» față de sarcina de plan, realizînd economii de peste 45.000 de lei; procentul de rebuturi la cărămizi va fi mai mic cu 15% față de normativ. Pentru realizarea angajamentelor de mai sus, vom lua măsuri tehnico-organizatorice printre care: asigurarea până la 15 martie a stocului de argilă macerată necesară și crearea depozitului de argilă pentru timp nefavorabil; reducerea ci­clului de uscare la uscătoria-tunel de la 36 la 30 de ore; mărirea cu 16% față de 1955 a in­dicelui de utilizare la uscătoriile simple, apli­­cînd în întregime metoda de uscare Kartavțev, și cu 27% a indicelui de utilizare a cuptoarelor Hoffman prin aplicarea corectă a metodei Duva­­nov, introducerea pînă la 15 mai a scoțătoarelor BITK etc. Toate acestea se vor realiza prin antrenarea în întrecere socialistă a întregului colectiv și prin îmbunătățirea condițiilor de lucru și de trai da­torită dării in folosință a cantinei, a 3 blocuri noi de locuințe etc. Director: M. VASILIU; Secretarul organi­zației de bază P. M. R. N. DUM­ITRIU; Președintele comitetului sindical, S. BUCUR, Secretarul comitetului U.T.M., GHIȚA ILIE . Întreprinderea „6 Martie" Pentru a sprijini șantierele în îndeplinirea sarcinilor cu privire la creșterea mecanizării lucrărilor de con­strucții, colectivul întreprinderii „6 Martie”-Timișoara se angajează ca în anul 195S să-și realizeze planul­­ de producție globală în 11 luni și să-l depășească cu 10 la sută, obținînd peste sarcinile planificate 2 la sută în ce privește productivitatea muncii și 1,5 la sută la indicele de folosire a utilajelor. Ne propunem, de asemenea, să reducem cheltuielile pentru materiale de bază, auxiliare și energie electrică cu 73.000 lei și să înlocuim materialele deficitare prin alte materiale care să asigure buna calitate a produselor, mobili­­zîndu-ne eforturile pentru ca prețul de cost să fie redus peste sarcina prevăzută cu încă 1 la sută și să depășim planul de acumulări bănești cu 96.800 lei. Pentru înfăptuirea acestor obiective vom pune în aplicare un plan concret de măsuri tehnico-organi­­zatorice, printre care: mecanizarea transportului in­tern în ateliere, organizarea unei secții de trasat și debitare a materialului, utilizarea materialelor d­e­ di­mensiuni adecvate, introducerea celor mai economice procedee tehnologice, ca și a dispozitivelor și matri­țelor necesare mecanizării crescânde a producției, lăr­girea aplicării metodelor avansate de lucru și dez­voltarea activității inovatorilor și raționalizatorilor, mărirea numărului brigăzilor de producție, întrecerea socialistă va fi temeinic organizată­ și intensificată, astfel ca ea să cuprindă 80 la sută din totalul sala­riaților întreprinderii noastre. Pe baza acestor angajamente, chemăm la întrecere toate întreprinderile din cadrul D.G.U.T. Director, IOSIF KISS, Secretarul organiza­ției de bază P.M.R., IOSIF FURAK; Pre­ședintele comitetului sindical, IOSIF LOCZ­­LY; Secretarul organizației de bază U.T.M., IOAN BOLOG. Proiectanții fac economii Lucrătorii din cadrul Institutului de studii și proiectări pentru indus­tria materialelor de construcții (I.S.P.I.M.C.) se preocupă perma­nent de realizarea economiilor prin proiectare. Astfel, colectivele conduse de Ing. Grigore Măgură, M. Herescu și alții au economisit suma de 300.000 de lei la proiectul de execuție al sta­ției de compresoare de 45 mc de la fabrica „Cimentul păcii“-Medgidia, față de sarcina de proiectare calcu­­lată pe bază de indici. Acest rezultat a fost obținut prin introducerea co­menzii de la distanță și a blocajelor necesare împiedicării manevrelor gre­șite la porniri. Alimentarea motoare­lor de 250 kW s-a făcut individual direct din stația de transformare, re­­grupînd pe cîte un panou cite doi consumatori. în acest mod s-a redus al doilea tablou din sala compresoa­­relor și un rînd de întrerupători au­tomați. De asemenea, lucrînd la proiectul stației de transformare de la Fabrica de geamuri Mediaș, colectivele con­duse de ing. M. Schwartz, ing. T. Constantinescu și alții au realizat e­­conomii în valoare de 20.000 de lei prin eliminarea aparatajului care du­bla pe cel aparținînd întreprinderii regionale (separator de intrare, para­­toneri pe sosire), precum și prin montarea aparatelor de măsură pe intrarea în stație și nu pe plecările spre transformatori. In cadrul unui complex de lucrări hidrotehnice din țara noastră este în­ curs de execuție un nou tip de cheu de greutate, după o soluție elaborată de către un colectiv de proiectanți din I.P.C.H., sub conducerea ing. Horațiu Nicolescu. Cheul este alcătuit din elemente pre­fabricate de beton simplu în formă de T și dublu T, de 30—40 tone greutate, care prin așezarea în corpul construc­ției duc la micșorarea împingerii um­pluturii din spate, a volumului de be­ton și a presiunilor pe teren. Sistemul prezintă deosebite avantaje din punct de vedere atît economic, cit și al mo­dului cum acționează static. Un ast­fel de cheu poate fi construit în bune condiții și în terenuri mai slabe, da­torită faptului că terenul de fundație este mai puțin solicitat, distribuția re­zistențelor pe teren fiind aproape uni­formă, chiar în cazul combinației celei mai defavorabile de încărcări, se ob­ține o tasare uniformă a construcției. Folosirea elementelor prefabricate în proporție de 73% din cubajul total de beton utilizat permite o reducere a­­preciabilă a timpului de execuție și îmbunătățirea calității lucrării. Economiile la materiale deficitare la acest proiect sunt de 614.600 lei față de indicii C.S.A.C. și 184.100 față de vechiul tip de cheu proiectat de I.P.C.H., reducerea totală de preț de cost în comparație cu proiectul anterior fiind de 1. 180.000 lei. Construcțiile celui de-al doilea cincinal Se reclădește Teatrul de Stat din Botoșani Teatrul din Botoșani — înființat de Costache Caragia­­le — are o veche și glorioasă tradiție Clădirea teatru­lui, distrusă în urma cutremurului din 1940, e acum în curs de reconstrucție, după un proiect elaborat de un, co­lectiv din I.P.C. condus de arh. Leon Strulovici. Lucrările de refacere se execută de către Trustul nr. 44—Iași. Teatrul de Stat din Botoșani va avea o sală de 570 locuri dispuse în amfiteatru pentru o bună acustică și vizibilitate, foaiere încăpătoare, ateliere, dep^uș ‘ta­­coluri și alte amenajări care vor contribui la punerea în scenă și vizionarea spectacole­lor in condiții optime. Aspectul arhitectonic al Teatrului de Stat din Botoșani va îmbina mijloacele moderne de expresie ale arhitecturii cu vechile tra­diții locale. ■•y.cgfov I : Un succes al tehnicii sovietice Detonarea „rece”. Conducerea centrală a Societății tehnico-științifice a industriei construc­țiilor din U.R.S.S. a organizat de curînd o largă consfătuire pentru gene­ralizarea experienței în domeniul detonării pe timp de iarnă, folosindu-se adaosuri de săruri de cior. Consfătuirea a hotărît aplicarea largă a be­tonării „reci" în primul rînd la elemente din beton și în parte din beton armat, cu excepția celor cu armătură pretensionată și a celor supuse în exploatare umidității și variațiilor de temperatură. Noua cucerire a constructorilor sovietici — care au pus bazele tehnolo­giei lucrărilor la temperaturi scăzute și care o aplică de mai bine de 20 ani în practică — va fi prezentată intr-un referat științific în cadrul Con­gresului internațional în problemele betonării pe timp de iarnă, ce va avea loc la Copenhaga în cursul acestei luni. In tehnologia lucrărilor din f­eton pe timp­­ de iarnă a fost făcut un nou și important pas înainte. In ultimii ani, într-o serie de institute de cercetări științifice și direct pe șantiere a fost elaborată și introdusă metoda betonării „reci“ — cea mai simplă și mai economică din toate metodele cunoscute în ce privește betonarea pe timp friguros. Iată în ce constă noua metodă, în amestecul de beton se introduce o cantitate considerabilă de diferite săruri de clor (un amestec de clorură de calciu și clorură de sodiu), care contribuie, după cum se știe, la accele­rarea întării betonului și la coborîrea punctului de îngheț. Cînd se folosește noua metodă, nu numai că nu trebuie încălzite agre­gatele, dar acest lucru este chiar, în unele cazuri, inadmisibil.. Apa trebuie încălzită numai la geruri puternice, pentru a­ asigura o temperatură nu mai joasă de —7 ° a masei de beton ce se toarnă. Amestecul de beton are tem­peratura sub 0 °, dar nu îngheață. Adaosurile de clorură de calciu sunt de mult folosite la lucrările exe­cutate iarna. Ele erau recomandate pentru accelerarea întăririi betonului cînd betonarea se executa prin așa numita metodă a „termosului“. Se știa de ase­menea că în unele cazuri, mai ales cînd se folosește ciment portland cu un conținut destul de mare de aluminat tricalcic, un mic adaos de clorură de sodiu accelerează întărirea betonului. Dar aceste adaosuri mici de săruri de clor (pînă la 3% din greutatea cimentului) nu înlăturau înghețarea ame­stecului de beton la temperaturi joase. Pe de altă parte, nu se putea adauga o cantitate mare de săruri, fiindcă betoanele calde făceau repede priza. Acum, acest neajuns a fost înlăt­urat. Adăugarea clorurii de sodiu adică a sării de bucătărie, material atît de ieftin — asigură ferirea de în­gheț a betonului, iar combinarea ei cu clorură de calciu determină o bună întărire a betonului la frig. Bine­înțeles, această întărire nu decurge la fel de repede ca în timpul verii. In interval de o lună, betonul nu capătă decît 60—­70% din rezistența normală pe care trebuie s-o aibă la 28 de­ zile, iar rezistența totală, cores­punzătoare mărcii respective, se obține numai după trei luni de întărire la ger. Dar în multe cazuri, mai ales cînd se execută construcții monolite, aceste termene sunt acceptabile. Nu trebuie pierdut din vedere că betonarea „rece“ nu este rațională la construcții care necesită un mare consum de lemnărie pentru cofraje și sus­țineri. In acest caz, materialul lemnos ar fi „paralizat“ multă vreme, ceea ce nu este deloc convenabil. La executarea stîlpilor, planșeelor și altor ele­mente sunt de preferat prefabricatele din beton armat sau, în cazul cel mai rău, elemente monolite din beton cu întărire rapidă, încălzită la preparare. Folosirea betonării „reci“ este deosebit de avantajoasă la executarea elementelor (fundații, pardoseli, picioare masive de poduri etc.) la care nu se consumă mult lemn pentru cofraje și susțineri și unde durata întării betonului nu joacă un rol însemnat. Această metodă este rodul inițiativei creatoare a lucrătorilor din Insti­tutul petrolului „Gubkin“, din Institutul unional de cercetări științifice pen­tru construcțiile din industria petrolului, din Institutul de cercetări științifice al Ministerului Construcțiilor al U.R.S.S., din întreprinderea „Volgodonstroi“, din Trustul nr. 25-Voronej, din trustul „Celeabmetallurgstroi“ și din alte organizații. prof. B. SKRAMTAEV doctor în științe tehnice Țara TSSSSSSSSSSSSSSJU se pregătești de aleger La Casa alegătoruli La colțul roșu de la șantierul „Gi­vița roșie” funcționează în zilele ce stea „Casa alegătorului” a circul­scripției electorale nr. 125. In sea aceasta în jurul zidarului Ion Dob s-au adunat cîțiva tineri constru­tori. De la tovarășul Doboș vor afle cei tineri cum se făceau aleg rile în trecut, pe vremea cînd Ba­­lescu jefuia ca în codru pe muri­torii din cartier. AIta și sticla cu r­chiu erau „argumentele” electori folosite de agenții diferitelor pârtie ..și discuția se prelungește pînă se­ra tîrziu... In fiecare zi, după lăsarea lucrul­ la „Casa alegătorului”, lîngă mărețe construcții ale noului cartier, co structori stau de vorbă1 cu candida­tor, ascultă conferințe despre reg­lările regimului nostru, vizionea spectacole ale echipelor artistice. Muncitori fruntași ca zidarii Cs­tache Alexandru, Constantin Mai și alții vizitează pe cetățenii de străzile din apropiere, îndemnînd­ să participe la manifestările ce loc la „Casa alegătorului”, lămuri­du-le diferite probleme în legăti cu alegerile de la 11 martie. Clișeele noastre reprezintă: 1 grup de tineri discută despre a­verile de eri și de azi cu zidul Ion Doboș (stingă sus) ; alții c cetează afișele care anunță uz vor funcționa centrele de vot. Candidații F.D.P. - candidații poporul Sala I de festivități a fabri I.C.A.R. din Capitală a găzd zilele trecute adunarea consacr; desemnării canditatului Frontu Democrației Populare in circu­scripția orășenească nr. 278. Lăcătușul fruntaș Viorel Igi a propus drept candidat ar­­­cumscriptiei orășenești nr. 278 tov. inginer Ștefan Bălan, mb­­trul Construcțiilor. Aplauze prelungit­e au sublin adeziunea muncitorilor și teli­cienilor întreprinderii la propti­rea făcută. Adunarea a aprobat în una­nitate ca tov. inginer Ștefan Ian, ministrul Construcțiilor, si candidat al F.D.P. în circumsci­ția orășenească nr. 278. * Sunetul prelung al sirenelor nunta sfîrșitul schimbului 1 c muncitorii Fabricii de geamuri Mediaș se pregăteau să partie la adunarea ce a avut loc în s de festivități. Tov. Ion Bîrsar propus drept candidat al Fror­tui Democrației Populare pen circumscripția electorală region nr. 87 pe tov. Aurel Duma, m­­bru al Comisiei Centrale de vizie a P.M.R. In cadrul aceleiași adunări fost de asemenea propus­ă de candidat al F.D.P. pentru circi­scripția electorală orășenească 65, tov. Daniel Pitters, nume la Fabrica de geamuri. ■ * Colectivul fabricii de cin „Victoria socialistă“ din Ti s-a adunat într-un cadru de pentru a face propuneri de s­olidați ai F.D.P. în circumscri electorală regională nr. 85 și tr-o serie de circumscripții e­torale orășenești. A luat cuvîntul maistrul oi­tor Simion Faur care, în ap­tele puternice ale celor prezi a propus drept candidat al F.i în circumscripția electorală nr. pe tovarășul Leonte Răutu, un bru supleant al Biroului PC al C.C. al P.M.R. Propunere a fost susținută și de alți par panți la adunare printre care padt Fazakaș, P. Niculae, Dh­iio Ludovic care și-au expus hotărîrea de a nu precupeți­a turiie pentru traducerea în v a Directivelor celui de al de pian cincinal. Pentru cele trei circumscri] electorale orășenești nr. 25, 21 71, participanții au propus­­ candidați pe muncitorii fran Alexandru Bihari, Kovács Aie­­dru și Ironim Giurgiu. Grafice pentru calcul« termotehnice la betoni pe timp friguros La executarea betoanelor pe tim­bros este necesar să se ia o sei­­äsuri care să asigure realizarea frii acestora în proporție de 50 metri chiar 70 °­» — din rezistența e zile, înainte ca betoanele să în aceste măsuri, de încălzire sau d­otare împotriva pierderilor de­ci­le betonului, au la bază calcule t­ehnice cu ajutorul cărora trebu­ilăm ca date mai importante: ten­ura la care trebuie încălzite r­espectiv materialele componente a te și apă); natura izolației term­­are trebuie protejat betonul p­entru a nu îngheța înainte de r­ezistența necesară, dimensiunile tijei de încălzire și consumurile d­uranți. Pentru a veni în ajutorul celoi u de rezolvat în mod operativ leme privind încălzirea betoanelo, avea timpul necesar pentru stu mănunțită a materialului docum i­­hnic în acest domeniu, s­au al I.C.S.C o serie de grafice isoțite de precizările necesare, d­șorință la obținerea rezultatelor i­n anume: temperatura necesară a ului, agregatelor, apei, cantitati ăldură necesară pentru încălzir­­egatelor și apei; suprafața an cu aburi de care e nevoie d­­e u satisfacerea necesarului de c­­­ntitatea de combustibil necesari­era izolațiilor care trebuie asigura mulul turnat, în cazul cînd se for letoda conservării căldurii.. Aceste grafice, în măsura în­ caz difuzate, vor aduce un real­­ît laboratoarelor de șantier, cît a c­anților de organizare a șantier

Next