Constructorul, aprilie 1956 (Anul 8, nr. 325-328)
1956-04-07 / nr. 325
■gSMB la ce vor lucra cercetătorii noștrim 1956 Un redactor al gazetei noastre s-a adresat mai multor șefi de sectoare din I.C.I.M.C. rugîndu-i să ne împărtășească, în linii mari, obiectivele principale ale cercetărilor pe care le vor efectua colectivele lor în cursul anului 1956. Publicăm astăzi răspunsul tov. ing. OVIDIU ȚIȚEIU, coordonatorul științific al sectorului lianți din I.C.I.M.C. — Dezvoltarea largă a producției de ciment în cursul celui de al doilea cincinal impune laboratoarelor de care răspund asumarea unor sarcini importante. Este vorba în primul rînd de perfecționarea proceselor tehnologice la unitățile de producție existente, care să asigure o creștere simțitoare a producției de ciment. In acest scop cercetătorii noștri vor efectua, în colaborare cu Institutul de Energetică al Academiei R.P.R., două însemnate lucrări. Prima urmărește îmbunătățirea randamentului termic și a productivității cuptoarelor rotative de clincher. Studiile termotehnice ce se vor executa la Fieni și Medgidia vor fi încheiate prin cîte un bilanț termic. Acestea vor permite verificarea eficacității măsurilor luate anticipativ ,adică vor arăta urmările introducerii unor metode avansate, printre care: instalarea unui schimbător de căldură în zona de încălzire; stropirea cu apă concomitent cu intensificarea temperaturii flăcării; încălzirea aerului primar prin recuperarea căldurii de la răcitoare; izolarea unei porțiuni din mantaua cuptorului pentru a reduce pierderile de căldură prin radiație; introducerea unor praguri în zona de calcinare în vederea îmbunătățirii schimbului de căldură între gaze și material etc. A doua lucrare — care se va executa la o moară brută și una de pastă la Fieni — urmărește sporirea randamentului energetic și a productivității morilor. E vorba de studierea încărcăturii optime cu corpuri de măcinare și a modificării lungimii camerelor, îmbunătățirea ventilației morilor etc. Rezultatele obținute la ambele lucrări suntem siguri că ne vor permite să extindem măsurile luate în cursul cercetărilor, la toate morile și cuptoarele similare. Vom căuta să punem la punct și eventual să modificăm utilajul actual (injectoare, zona de lanțuri, recuperatoare de căldură). Cercetările noastre de laborator trebuie să dea rezultate care să-i ajute pe cimentiști să sporească productivitatea cuptoarelor lor, să reducă consumul de combustibil. In acest sens voi aminti de pildă studiul mineralizatei noi în pio £„’Sui <i:■ formarea clincherului. Multă atenție vom acorda și în 1956 lărgirii sortimentului. De cursaici, realizarea cimentului de baraj a fost considerată un succes al cercetătorilor noștri; noi nu vom înceta însă lucrările de laborator, pentru a putea preciza și mai bine caracteristicile noului sortiment. Multă vreme și cu insistență ne-au cerut constructorii realizarea unor cimenturi de rezistențe inițiale mari (așa numitele „cimenturi rapide“), necesare industriei prefabricatelor de beton și la construcțiile mari care cer urgență în executare. Noi am dus aceste cimenturi pina la faza încercărilor semiindustriale, efectuate la Fieni. Vom continua totuși cercetările în vederea perfecționării formulei acestor cimenturi care permit, de pildă la producția prefabricatelor, suprimarea tratamentului termic, ceea ce nu reprezintă un avantaj prea mic. In stadiul cercetărilor de laborator, se află cimenturile expansive și cimenturile cu expansiune moderată, mult solicitate la lucrările importante de mari dimensiuni (unde compensează efectele neplăcute ale contracției pieselor turnate), la subziduri, la reparații mari etc. Cu multă rîvnă lucrăm acum la îmbunătățirea calitativă a cimentului alb, pe baza căruia apoi se vor putea obțne și cimenturile colorate. Pomenite la urmă, dar nu cele mai puțin importante sunt sarcinile noastre legate de materiile prime. In colaborare cu I.S.Q. vom efectua studiul zăcămintelor și analiza materiilor prime pentru fabricile de ciment, var și ipsos, ce se vor construi în cursul celui de al doilea cincinal Pe lângă valorificarea diatomirului în fabricarea cărămizilor ușoare de construcții și izolații, pentru prima oară se acordă o importanță deosebită valorificării acestui material prețios și în alte sectoare industriale. Pe baza rezultatelor obținute în prima fază de cercetare, putem afirma cu încredere că valorificarea diatomului ca produs de filtrare, suport de culori etc. în industriile alimentară,, chimică și petroliferă, își va găsi o soluționare favorabilă. Foarte necesară este valorificarea arborifritului natural — care - folosit ca liant la prefabricate, mortare, blocuri mari de zidărie, tencuieli uscate etc. — este mult mai economic decit anhidritul obținut pe cale artificială. Iată dlar cîteva din lucrările mai importante cuprinse în planul termapirii ...dacă s-ar reduce procentul de rebuturi în industria ceramică (la țigle și cărămizi) numai cu 1 la sută la uscare și cu 1 la sută la ardere, s-ar putea construi — cu produsele astfel obținute — locuințe individuale pentru îo tip de cetățeni ? ...dacă s-ar reduce consumul specific de combustibil la cuptoarele de ars țigle și cărămizi numai cu 1 la sută, s-ar economisi o cantitate de combustibil cu care s-ar putea încălzi 10 la sută din numărul muncitorilor din industria ceramică ? ...introducîndu-se 20—25 la sută făină brută dispersată în gazele combustibile sau în păcură prin injector, în cuptorul rotativ de clincher, producția acestuia ar crește cu 20— 25 la sută, calitatea clincherului s-ar îmbunătăți, iar consumul specific s-ar micșora? ...în viitor fabricile de ciment nu vor mai avea cuptoare rotative sau verticale ? Ele vor dispune de un singur tambur pentru ciîrtcerizare, cu o lungime de cel mult 10 m. Uscarea va fi eliminată complet, iar preîncălzirea și calcinarea se vor face prin dispersia făinii brute în gaze calde. O astfel de fabrică, al cărei utilaj va avea o greutate egală cu aceea a unei singure linii tehnologice de azi, va produce de 4 ori mai mult ciment și va avea un consum specific de căldură de MO kcal/kg de clincher. Această fabrică va fi aproape complet automatizată. ...cuptorul-tunel pentru arderea produselor ceramice a fost descoperit cu 5 ani înaintea cuptorului circular ? ...tipul modern de cuptor pentru arderea cărămizilor și țiglelor este cuptorul-tunel în formă de cerc ? ciment pertut șantierele de contractii cu mvnă și indîrjire au muncit de-a lungul lunilor de iarnă toți membrii colectivului fabricat de ciment „Temelia" din Orașul Stalin. Ei au încheiat luna nsertiș cu însemnate depășiri de plan: 16% la ■olinder și 26% la ciment. Acste rezultate au permis inregistrarea unui bilanț trimestrial la fel de îmbucurător : planul și primele trei luni ale anului a fost îndeplinit in proporție de 112,9% la Clincher și de 123,5% la ciment. Zilnic — asa cum se vede în fotografie— sute de saci cu cient pe aed din incinta fabricii spre șantierele de construcții. ..«íJlKIÜ ii-iWiik: • • -.«uwi-uHV&t; tar-s ^P^Vsr.V. M M Filtrele „Vulcan” pot funcționa bine! De curînd a fost pusă în funcțiune la fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea“-Bicaz, prima instalație de ventilație a unei mori de ciment, dotată cu filtrul „Vulcan“. Pînă acum niciuna din instalațiile montate nu a lucrat ia condiții mulțumitoare. I.S.P.I.M.C. a proiectat o instalație cu ventilatoare mai puternice, montate pe planșeu. In proiect s-au prevăzut o serie de îmbunătățiri care să elimine defecțiunile semnalate pînă in prezent. Astfel, pentru a se micșora conținutul de praf in gazele desprăfuite de filtru, s-au prevăzut cicloane intermediare. Aerul, aspirat cu putere prin moară, conține o mare cantitate de praf. Dacă tot acest praf ar ajunge în filtru, pînza filtrată s-ar acoperi repede cu un strat de praf și nu ar mai permite trecerea ușoară a aerului prin ea. Cicloanele separă o bună parte din acest praf și în filtru ajunge aerul mai puțin încărcat cu praf. Evacuarea prafului colectat in cicloane se face prin intermediul unui închizător celular (dozator), care permite evacuarea prafului, dar împiedică pătrunderea de aer fals care ar scădea puterea de separare a cleloanelor sari ar armia efectul acestei separări. S-au lat măsuri pentru a se evita in general pătrunderea de aer fals in instalație. Pentru evitarea condensărilor de vapori ce duceau la înfundarea sacilor, s-a prevăzut încălzirea încăperii in care se află filtrul, precum și a aerului de desfundare a sacilor. Sub conducerea proiectantului s-a terminat instalația de ventilare la moara de ciment nr 6. Mecanismele filtrului au fost complet revizuite și ajustate astfel ca să funcționeze corect. Munca nu a fost ușoară, dar a fost dusă la bun sfîrșit de echipa condusă de Nicolae Ciurea și Mihai Țiu. Acum s-a dovedit că dacă mecanismele sunt bine executate și bine montate, pot funcționa. Nu se mai poate motiva că instalațiile de ventilare a morilor nu pot merge din cauză că filtrul „Vulcan“ nu este bun. Fabrica din Bicaz are acum o moară de ciment ventilată și peste cîteva zile o va avea și pe a doua. Echipa condusă de Nicolae Ciurea va repara și celelalte filtre. Acest lucru nu este însă suficient. Pentru a putea exploata și întreține normal filtrele, este necesar ca fabmea să-și formeze oameni care să cunoască bine filtrele și funcționarea lor, să comande din timp sacii filtranți necesari și să-și organizeze de pe acum un mic atelier de reparare a sacilor. Prin ventilarea morilor se contribuie la realizarea sarcinilor de mărire a productivității utilajelor. Ventilarea morilor este o rezervă internă încă nefolosită. Fabricile noastre de ciment din Medgidia, Turda și Fieni trebuie să facă tot posibilul pentru a pune în funcțiune filtrele de care dispun. ing. C. SITARII din I.S.P.I.M.C. Așa trebuie valorificate rezervele interne! Sporul considerabil de producție prevăzut în planul celui de al doilea cincinal impune tuturor întreprinderilor din Industria materialelor de construcții o activitate neobosită în direcția descoperirii și valorificării neîncetate a rezervelor interne. Cine poate susține că există vreo fabrică în care nu se găsesc rezerve interne? Iată mai jos cîteva mostre fericite. (Din păcate sînt însă și unități în care se neglijează această problemă, despre ele vom vorbi cu alt prilej). La fabrica de var „Severinul“-Căvăran s-a introdus încă din anul 1955, arderea cu lignit în locul lemnelor. Din arderea acestui combustibil rezultă o importantă cantitate de zgură. Pentru a folosi din plin această rezervă internă, fabrica și-a propus să obțină prin măcinarea unui amestec de zgură de lignit și var, un liant de tip popular asemănător varului hidraulic. La Fabrica de ciment Gura Văii se va experimenta în acest an fabricarea varului în cuptorul rotativ. Tot la această fabrică se va produce mozaic negru, piatra neagră necesară exploatîndu-se din cariera proprie. Deși unitatea C a fabricii de țigle și cărămizi „Ceramica“Jimbolia este sezonieră, ea a reușit să producă cărămizi aproape tot timpul anului. In acest scop s-au făcut următoarele amenajări: s-a transformat uscătoria naturală nr. 1 în uscătorie semiartificială prin zidirea ușilor, compartimentarea spațiului de uscare pentru dirijarea căldurii și izolarea tavanului cu plăci de stufit. Sursa de căldură la această uscătorie a fost asigurată prin cocsiere confecționate în atelierul întreprinderii. Prin transformările aduse acestei uscătorii, procesul de producție a putut fi continuat luni de zile, realizîrndu-se lunar peste 600.000 de produse (cărămizi cu 2 goluri și țigle). Alt exemplu: Prin valorificarea în cea mai mare parte a rezervelor locale de materiale refractare și metalice, va intra în funcțiune în aurind la Fabrica de geamuri Scăeni un cuptor pentru geam riglat, ornament și epaxit. Una din cele mai însemnate rezerve în acțiunea de sporire a capacității de producție a fabricilor noastre o constituie mecanizarea și mica mecanizare a unor operații din procesul tehnologic. De pildă, la Fabrica de geamuri Tirnăveni, folosindu-se o serie de materiale existente în fabrică, se va introduce mecanizarea transportului buteliilor de la mașinile Lindh și a borcanelor de cremă de ghete de la mașinile Ago la cuptorul de recoacere. Prin mecanizarea acestei operații productivitatea muncii va crește cu 30*/*. De asemenea, la Fabrica de geamuri Mediaș se va mecaniza parțial descărcarea vagoanelor cu nisip cuarțos, folosindu-se benzile transportoare existente in fabrică. La fabrica de carton asfaltat „Teleajenul“-Berceni se va introduce mecanizarea transportului tuburilor de carton celulozic de la secția de carton la secția asfaltare. La fabrica „Izolatorul“-București, în scopul micșorării consumului de plută la fabricarea dopurilor, se va mecaniza procesul de tăiere a acestora ceea ce va duce la reducerea procentului de deșeuri de plută. La fabrica „Speranța“Aledgidia se va mecaniza transportul tuburilor uscate la cuptoarele de ardere. De asemenea se va amenaja un depozit de argilă refractară într-o clădire veche a fabricii. Asemenea măsuri vor avea ca efect creșterea producției materialelor de construcții prin mărirea productivității muncii și prin ridicarea pe o treaptă mai înaltă a gradului de mecanizare a proceselor tehnologice din întreprinderile noastre. inovații din industria geamurilor Alimentarea in straturi subțiri a cuptoarelor de geamuri Actualul sistem motoarelor de topit de alimentare a sticlă prezintă multe inconveniente. Amestecul este adus pînă la gura cuptorului cu vagonetele, cu roaba, sau de multe ori cu targa. Cioburile sînt transportate de asemenea manual, cu targa. In acest fel cei 3 muncitori de la alimentare,n afară de munca lor principală — încărcarea cuptorului și schimbarea tocurilor — trebuie să transporte, în cele 8 ore de muncă, aproximativ 25.000 kg de amestec. Amestecul și cioburile se descarcă la gura de alimentare a cuptorului, în grămezi. Fiind mereu aproape de cuptor, muncitorii ce execută această operație suportă din greu radiațiile directe de căldură ale cuptorului. Ei sînt expuși astfel bolilor profesionale. Acestea ar fi cîteva din neajunsurile privitoare la problemele de protecția muncii. Grămada de amestec împinsă în cuptor crează îndată o stare „nesănătoasă“ pentru prima parte a zonei de ardere. Prin manipulare, grămada stîrnește praf, care se depune mai ales pe bolta cuptorului. Aci, praful se strecoară printre rosturile cuptorului și micile crăpături ale boltei; fiind în mare parte alcalin, praful corodează căptușeala de silică a boltei Mai rău este că prin combinația prafului de sodă cu silice, se formează sloiuri ce curg încontinuu, imnurificînd masa sticloasă. Dezavantajele acestui sistem de îngrămeziiin _____ cuptor de către oameni, sau cu împingătorul mecanic, nu este niciodată constantă nici ca _ direcție (și atunci grămada poate ajunge la marginea bazinului unde temperatura de topire este mult mai mică decît aceea de la mijlocul bazinului)_ — și nici ca intensitate (și atunci distanța dintre grămezi este inegală). Din aceste cauze se crează zone de sticlă cu aglomerații de amestec netopit, insuficient încălzite și zone de sticlă supraîncălzită. Din cauza inconstanței în înaintarea amestecului, unele grămezi netopite pot trece în bazinul de tras și atunci apar incluziuni de material netopit în sticla prelucrată. Dacă aceste grămezi sînt observate din timp, ele sînt împinse cu ajutorul unor cîrlige în zona de topire, operație foarte grea însă. Alimentatorilor li se cere în aceste condiții să mai facă o operație în plus, aceea de observare. Inspirîndu-se din literatura de specialitate sovietică, inginerii Constantin Mănescu și Ion Munteanu din D.G.I.G.M.I. au propus și realizat un nou sistem de alimentare a cuptoarelor de sticlă — alimentarea în straturi subțiri. Prototipul inovației este aproape gata și el va fi pus în funcțiune la un cuptor al Fabricii de geamuri Mediaș. Această problemă preaastăzi pe mulți specialiști din cupa fabricile de geamuri, dovadă că în D.G.I.G.M.I. au mai fost prezentate alte 2 inovații pe această temă. Iată descrierea inovației în linii mari: Transportul amestecului la gura de alimentare se va face tot cu vagonetele. Cioburile, înainte de a fi aduse la gura de alimentare, trebuie concasate- Amestecul și cioburile se răstoarnă într-un mic siloz așezat deasupra gurii de alimentare, puțin înapoia ei. Silozul are o capacitate de 2 vagonete, plus două încărcături cu cioburi. Silozurile mari nu sunt recomandabile, ele pot strica omogenitatea amestecului. Pentru împingerea materialului în cuptor, inovatorii au propus două sisteme: unul cu melc (șnec) și altul cu lopată împingătoare. Ne vom opri la cei cu melc, el fiind, după însăși părerea inovatorilor, sistemul cel mai bun. Dispozitivul se compune dintr-un număr de melci așezați la distanțe egale unul de celălalt. Numărul lor depinde de deschiderea gurii de alimentare și de cantitatea de amestec necesară alimentării orare. Un capăt al fiecărui melc este fixat la silozul de alimentare prevăzut cu un dispozitiv de închidere și deschidere automată. Cealaltă extremitate pătrunde prin gura de alimentare, în cuptor. Pe porțiunea din cuptor, melcii sînt răciți printr-o manta de apă exterioară. Rostul acestei răciri este de a evita topirea materialului în melc și deci înfundarea acestuia. Melcii sînt puși în mișcare de un motor electric prin intermediul unui reductor.Aplicînd acest sistem de alimentare, fără a modifica nimic la cuptor, stratul de amestec introdus în cuptor se va întinde sub forma unei panglici pe tot lungul bazinului de topire. Reglarea debitului se va face prin limitarea deschiderii șlrțurilor de la silozul de alimentare. Avantajele ce rezultă din aplicarea acestei inovații sunt, pe scurt, următoarele: se mărește capacitatea de topire a cuptoarelor, se îmbunătățește calitatea sticlei, se micșorează gradul de uzură a cuptoarelor, se reduce consumul de combustibil prin mărirea randamentului termic al cuptoarelor, crește productivitatea muncii prin reducerea forțelor de muncă, se ușurează munca, se reduce prețul de cost al produselor finite. I Cum mărim producția de ciment Articol scris special pentru „Constructorul" Cu 40 de kilometri mai la sud de Moscova se găsește orașul Podolsk. Fabrica de ciment de acr aprovizionează multe șantiere din capitala Uniunii Sovietice precum și din orașele și satele din regiunea Moscovei. P înă în 1949 această fabrică a avut două linii tehnologice prevăzute cu cuptoare rotative de clincher. Astăzi avem patru linii tehnologice. Fiecare Cuptor e lung de 70 m, avînd o productivitate de 11,5—12 tone de clincher pe ora Colectivul întreprinderii noastre depășește în fiecare an planul de stat. In ultimii cinci ani noi am mărit producția cu 40“», fără a instala utilaje noi. Indicii tehnico-econofilici s-au îmbunătățit mult în acest timp. In 1055 prețul de cost a fost redus față de 1951 cu 7W%. A crescut productivitatea muncii. Dacă în 1951 producția medie de ciment pe cap de muncitor a fost de 23 tone, în 1955 ea a ajuns la 390 de tone. S-a îmbunătățit calitatea produselor. Fabrica produce astăzi cimenturi cu mărci superioare. Toți muncitorii participă activ la întrecerea socialistă, manifestînd inițiativă creatoare în muncă. Nu e mult de cînd munca la cariera noastră era una din cele mai grele. Acum, mașinile execută aici toate operațiile. Excavatoarele extrag piatra, buldozerele o transportă. Mașini speciale concasează piatra. Materia primă se încarcă automat în camioane autobasculante, întregul parc de mecanisme din carieră a fost primenit în cincinalul trecut. In locul mașinilor vechi au apărut altele noi. In locul excavatoarelor cu care lucram pînă atunci, s-au adus altele, cu o înaltă productivitate. Perfecționări deosebite s-au adus în secția cuptoarelor. Aici s-au instalat alimentatoare cu cupe. Ele alimentează uniform cuptorul rotativ cu pastă. Au fost reconstruite cuptoarele rotative. Li s-a mărit diametrul, indudlerizare. S-au instalat noi alimentatoare de cărbune. La capătul cuptorului s-au montat dispozitive de măsurare și control. De-a lungul procesului de producție a clincherului, dispozitivele măsoară și arată depresiunea, temperatura gazelor de evacuare și cantitatea de pastă care intră în cuptor. Aceste dispozitive ajută cucătorilor să știe tot ce se petrece în cuptoarele rotative. Reconstruirea cuptoarelor și îmbunătățirea tehnologiei au dus la perfecționarea procesului de producție a clincherului și au făcut să crească cu 45%Va productivitatea cuptoarelor rotative. La secția de ciment, morile cu bile au fost și ele reconstruite, rămînînd cu trei camere în loc de patru. Datorită acestui fapt productivitatea lor a crescut simțitor. De curînd s-au montat dispozitive electrice care reglează alimentarea morilor cu bile, cu material. Aceste dispozitive le numim „urechi electrice“, fiindcă, în funcție de sunetul pe care-l produce agregatul, ele măresc sau reduc alimentarea cu clincher și adaosuri. In prezent la această fabrică lucrează o brigadă de specialiști care reglează cu multă grijă acest aparataj complicat. . De asemenea au fost perfecționate și instalațiile de ventilație ale morilor cu bile (instalații care înlătură praful din corpul morii). Și acest lucru a contribuit la creșterea productivității agregatelor și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Acum, în secția morilor nu mai este praf. Iată care sunt cele mai importante inovații introduse la această fabrică. Colectivul Fabricii de ciment din Podolsk a întocmit planul de introducere a inovațiilor tehnice în producție și în prezent, luptă cu însuflețire pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor celui de al 6-lea cincinal. A. G. BOBROV șeful serviciului tehnic al Fabricii florimonițin ,4,. 1 Un schimb de experiența nu tocmai reușit De obicei, la un schimb de experiență discuțiile pe marginea referatelor completează și lămuresc o serie de probleme. La schimbul de experiență cu cabinetele tehnice dintr-o serie de întreprinderi din industria materialelor de construcții, care a avut loc zilele trecute la fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, abia în discuții s-a putut dezbate tema principală, deoarece referatele nu au reușit acest lucru. Referatele prezentate au fost, cu mici excepții, doar simple dări de seamă statistice, care înșirau numai realizări, fără să conțină elementele necesare îmbunătățirii activității cabinetelor tenhice și a mișcării de inovații, așa cum și-au propus de altfel organizatorii schimbului de experiență. Cifrele și datele statistice își au rostul într-un referat și sunt chiar necesare atunci cînd încununează descrierea unui mod de a munci, pentru a-i ilustra avantajele. Insă acest lucru nu a fost făcut la Fieni. Iată deci o importantă lipsă a Direcției tehnice din M.I.M.C., care nu a fixat cabinetelor tehnice referente teme ferme și variate pe care să-și axeze referatele. Așa s-a întîmplat că la acest Schimb de experiență toți responsabilii de cabinete tehnice s-au prezentat cu „dări de seamă“. Nu întîmplător a fost aleasă fabrica de ciment „Ilie Pintilie“ ca gazdă a schimbului de experiență. Cabinetul tehnic al fabricii este unul din cele mai bine organizate, iar mișcarea de inovații a dat aici rezultate frumoase. De aceea era necesar ca centrul de greutate al schimbului de experiență să fie mutat tocmai pe acest cabinet tehnic. Cum s-a procedat în realitate? Participanții au făcut „ o vizită“ de 2 ore prin fabrică, după care s-au „odihnit“ puțin la cabinetul tehnic. Apoi, în altă sală, s-au desfășurat referatele și discuțiile. După părerea noastră, ar fi trebuit prezentate, chiar la locurile de muncă, cîteva inovații din fabrică, arătîndu-se cum se lucra 12 înainte, cum se lucrează acum și ce ifi rezultate se obțin. Era necesar să se povestească felul în care cabinetul V tehnic a ajutat inovatorului să-și reabilizeze propunerea. Iar cînd participipanții au poposit la cabinetul tehnic, e responsabilul lui să fi arătat practic rr, cum a reușit să înzestreze cabinetul, programul acestuia, munca cu oa>purtenii etc. De asemenea, referatele A ar fi trebuit axate pe cîte o temă mai importantă. In acest fel particip 2panți ar fi avut mai multe de învătat, iar la discuții ar fi putut arăta % din experiența sau lipsurile lor. Așa însă cum s-au desfășurat lab lucrurile, schimbul de experiență nu au prea dat roade. Unul dintre particippanții la discuții a arătat că „ar fi fost (o necesar să ascultăm aici cuvinte despre munca efectivă, munca de masă, >2 să vedem dacă există sau nu greu() toți în activitatea cabinetului tehnic 12 și cum sînt ele rezolvate, astfel ca 2 să putem trage învățăminte". Aveai dreptate vorbitorul. Schimbul de experiență de la Fieni s-a învîrtit nu 2 mai în jurul unor aspecte de supraffață din munca cabinetului tehnic și nicidecum nu s-au analizat mai adine >2 mijloacele prin care se realizează . Cabinetelor tehnice le revin o serie de sarcini de mare importanță. Acestea nu pot fi rezolvate decit printr-o muncă continuă și vie cu oamenii, prin înlăturarea formalismului și birocratismului. Sunt încă destule facile, în munca cu inovatorii, tinere cabinete tehnice întîrzie rezolvarea propunerilor de inovații, nu ajută suficient pe inovatori la cristalizarea ideilor, nu asigură materiale documentare suficiente, nu rezolvă problema construirii prototipurilor, nu se preocupă de introducerea metodelor înaintate, de generalizarea unor inovații și de popularizarea inovatorilor. Tocmai pe aceste probleme , ar fi trebuit axate temele referatelor. Nu se poate nega faptul că în ultimii doi ani în industria materialelor de construcții mișcarea de inovații a făcut un salt important. Pe cînd în 1954 au fost Înregistrate 607 propuneri de inovații, în 1955 numărul acestora a crescut la 1018. Dacă vom face o comparație între acești doi ani vom vedea ca rață de 291 inovații aplicate în 1954 avem 489 în 1955, iar valoarea economiilor însumează 19.910.000 lei în 1955 față de 3.915.000 lei în 1954. De unde reiese că și calitatea inovațiilor a crescut simple. Există însă între numărul propunerilor de inovații acceptate și al celor aplicate o diferență prea mare, care arată că nu se urmărește cu perseverență — nici de către inovatori și nici de către cabinetele tehnice — aplicarea propunerilor acceptate. Și această problemă putea face obiectul unui referat. S-ar fi putut vorbi și despre ajutorul dat de serviciile tehnice din direcțiile generale tutelare, despre felul cum îndrumă, sprijină și controlează ele activitatea cabinetelor tehnice, ba chiar și despre Direcția tehnică din minister. Dar aceste probleme au fost foarte vag atinse în cursul schimbului de experiență de la Fieni. Cu toate acestea, schimbul de experiență a avut și părți obține care, nu pot fi trecute cu vederea"," deoarece ele au dat loc unor învățăminte prețioase. Direcția tehnică — sprijinită mai îndeaproape de secția întrecere, salarizare și contracte a C.C. al Sindicatului nostru — trebuie să-și propună și de acum înainte organizarea mai multor schimburi de experiență, dar temeinic pregătite, cu toate amănuntele puse la punct. E. TUTOVEANU Un nou sistem de foarfece „Intr-o zi — spune mecanicul de întreținere Ion Constantin de la Fabrica de geamuri Scăeni — am stat mai multă vreme lingă muncitorul de la mașina semiautomată care produce borcane de Vs !• Văzînd cît de greu manipulează foarfecele și ce greu se scot borcanele din ele, mi-a dat la gînd să încerc un nou sistem de foarfece“. Tov. .Ion Constantin a reușit ce-și propusese. El a confecționat nu demult o foarfecă ce se descinde mai ușor și mai repede ,accelerind astfel ritmul de fabricație. Noutatea constă în resortul atașat de foarfecă. El face ca foarfecă să se deschidă doar printr-o simplă tragere înapoi brațului foarfecei și să se închidă automat cu ajutorul unui arc. Foarfecă a dat rezultate foarte bune. După puțin timp, același silmosittem de foarfecă s-a folosit și pentru fabricarea sticlelor tip monopol și borviz.Calculele arată că pe timp de 1 un an, cu ajutorul acestui nou sistem de foarfecă se economisesc 5576 de lei și asta numai la mașina de produs borcane. Pentru această inovație tov. Ion Constantin a primit o recompensă in valoare de 1272 lei NICOLAE COSTACHE corespondent Can Muti&wÉ Orsturi ...FABRICII DE CĂRĂMIZI ROMAN să ia măsuri pentru asigurarea normelor de protecția muncii și crearea de condiții social-gospodărești mai bune. Pe scurt, iată-te: • Montarea unor prize la instalația electrică de la ambele cuptoare; • Izolarea cablurilor de la lămpile portative. • Confecționarea unor apărători la șaibele valturilor de la presele nr. 1 și 2. • Asigurarea luminii electrice în interiorul cuptoarelor (sarcină trasată de organele ministerului, cu termen de executare In anul... 1955, care n-a fost respectată). • Organizarea In mod regulat a unei „Miercure a protecției muncii". • Urgentarea confecționării boilerului pentru a putea pune baia in funcțiune. ...D.G.I.C. să aprobe construirea unei cantine la fabrica de țigle și cărămizi „30 Decembrie"-Sibileasca, întrucât spațiul de servire este actualmente cu totul insuficient. Fabrica are cea mai mare parte dintre materialele de construcții necesare: cărămizi,saie, ciment, var și nisip, și lipsește__dnar__materialul__romnic________ Sâmbătă 7 aprilie ■ 1956 ~ Nr. 325, Locul I în concursul de inovații De curînd fabrica de ciment „Victoria socialistă“-turda a fost distinsă cu premiul întîi pe M.I.M.C. în cadrul concursului de inovații și raționalizări organizat de C.C.S., A.S.I.T. și O.S.S.I. Această binemeritată răsplată — oamenii muncii din întreprindere au primit-o cu multă satisfacție. In perioada concursului, inovațiile aplicate prin schimb de experiență s-au bucurat de o deosebită atenție. „Regenerarea pilelor prin metoda chimică“ aplicată de Eva Furman și „paravanul de protecție pentru sudură“ aplicat de Dumitru Vasile sînt numai două dintre acestea. De asemenea au fost aplicate un număr important de inovații care rezolvă probleme ale planului tematic, contribuind în mare măsură la obținerea succesului. Dintre acestea, mai importante sînt: „căptușirea cuptoarelor de clincher cu cărămizi forsteritice de diferite înălțimi“ inovația ingineruluișef Silviu Opriș, „construirea unui pirometru de contact“ autorul fiind Alexandru Mucea. Rezultate bune au dat și inovațiile aplicate care nu rezolvă însă o temă din planu „Sistemul de spălare în timpul funcționării pentru răcitorul de ulei la turbina nr. 3“ — propunerea rului de presiune la forezele mecanice prin tov. Luca Popa, „înlocuirea lagărul Lent“ — propusă de Alexandru Varga și Petru Mureșan, „strung pentru secția de alabastru“ —■ realizarea tov. Anton Brandhoffer, Ernest Rojas și Vasile Reichenberg sînt doar cîteva. A. PUSTAI corespondent Scrisoare deschisă colectivului Fabricii de teracotă Deva Dragi tovarăși. Cînd am primit cele două vagoane de plăci de teracotă pe care ni le-ați trimis m-am bucurat mult și, în sinea mea, vă mulțumeam Respectarea unui contract e lucru demn de laudă. Cînd am început însă să montez sobe din aceste plăci toată bucuria s-a dus pe apa sîmbetei și am început să mă gindesc cum, de puteți da astfel de produse Știind că printre voi sînt oameni vechi în ale mes"r»i maiștri pricepuți, m-am hotărî să vă trimit această scrisoare, pentru a vă arăta greutățile pe care le întimpinăm noi, mentorii, din cauza neglijenței voastre. Dar, să trec la fapte. Am încercat să colorez o sobă. A fost imposibil. Fiecare placă, fiecare colț, are altă nuanță, deși smalțul este de aceeași culoare. Inchipuiți-vă singuri cum arată o sobă montată din astfel de plăci. Și aceste sobe se fac pentru muncitorii care au tot dreptul să aibă în casa lor lucruri frumoase. Acesta nu e singurul defect al plăcilor. Renunțînd să mai colorez soba am început montajul care ,cu plăcile voastre, vă spun drept, este un adevărat din Plăcile sînt mai mari decit colții cu 1 cm. Pentru a le aduce la mărimea normală trebuie să le tai fazetele. Am găsit și unii colți mai mari, alții mai mici care nu se potriveau în nici un chip. După ce am terminat de montat o sobă am privit-o: era urâă, tovarăși. Colții cu fazetă, iar plăcile fără fazetă, ștersuri, fuguri — inevitabile din cauza inegalității, plăcilor. Intimpinăm și alte greutăți. Multe din plăci sînt „șpirvinciu", lucru care ne obligă să tăiem intr-o parte a plăcii fazetă, iar in cealaltă parte s-o ridicăm pe bețe. Șorungul plăcilor este atît de gros incit la cioplit iar colțurile și se crapă. Plăcile au un aspect urît din cauză că nu sînt curățate. Mă întreb cum puteți trimite din atelier la cuptor plăci pe care nu le-ați dat cu polermeierul și cu pensula de spălat. Lipsa de grijă față de lucrul pe care îl executați are două urmări: nouă, mentorilor, ne răpește cam 30% din timp pentru înlăturarea unor defecțiuni și sobele sînt urile. Să nu vă fie cu supărare dar ca vechi muncitor snbar, îmi permit să vă dau și unele sfaturi pentru îmbunătățirea muncii voastre. Pentru a nu mai avea diferențe de nuanțe, așezați plăcile și colții unei sobe în cuptor in același rînd și numerotați-le. știți bine că aceeași culoare ,arsă în două rinduri alăturate, capătă diferențe de nuanțe. De asemenea dați mai multă atenție căpăcitului pentru a nu permite pătrunderea flăcării între plăci. Respectați prescripțiile de ardere prin așezarea culorilor după tăria focului , culorile deschise acolo unde focul este mai slab și invers. Diferențele de mărimi între colți și plăci vor fi înlăturate pe mai multe căi. Din același stol de pămînt să fie tipăriți, și colții și plăcile pentru ca dozajul să nu difere de la unele la altele. Intrucît la fabrica din Deva plăcile se fac in presa mecanică iar colții în tipare de mină, din cauza densității deosebite scăzămîntul este și el deosebit; plăcile scad mai puțin, colții mai mult Pentru a preîntîmpina acest lucru trebuie să lucrați colții cu argilă mai nisipoasă, sau să se facă tiparele pentru colți cu 1 cm. mai mari pentru ca prin scăzămnt să ajungă la mărimea plăcilor. Noi mentorii vă urăm spor la muncă și așteptăm de la voi plăci de bună calitate DUMITRU PREDA muncitor solar la T.R.C.L.București