Constructorul, aprilie 1956 (Anul 8, nr. 325-328)

1956-04-07 / nr. 325

■gSMB la ce vor lucra cercetătorii noștrim 1956 Un redactor al gazetei noastre s-a adresat mai multor șefi de sectoare din I.C.I.M.C. rugîndu-i să ne îm­părtășească, în linii mari, obiectivele principale ale cercetărilor pe care le vor efectua colectivele lor în cursul anului 1956. Publicăm astăzi răspun­sul tov. ing. OVIDIU ȚIȚEIU, coor­donatorul științific al sectorului lianți din I.C.I.M.C. — Dezvoltarea largă a producției de ciment în cursul celui de al doi­lea cincinal impune laboratoarelor de care răspund asumarea unor sarcini importante. Este vorba în primul rînd de perfecționarea proceselor tehnolo­­gice la unitățile de producție exis­tente, care să asigure o creștere sim­țitoare a producției de ciment. In a­­cest scop cercetătorii noștri vor efec­tua, în colaborare cu Institutul de Energetică al Academiei R.P.R., două însemnate lucrări. Prima urmărește îmbunătățirea randamentului termic și a productivității cuptoarelor rota­tive de clincher. Studiile termoteh­­nice ce se vor executa la Fieni și Medgidia vor fi încheiate prin cîte un bilanț termic. Acestea vor per­mite verificarea eficacității măsurilor luate anticipativ ,adică vor arăta ur­mările introducerii unor metode avan­sate, printre­ care: instalarea unui schimbător de căldură în zona de în­călzire; stropirea cu apă concomitent cu intensificarea temperaturii flăcării; încălzirea aerului primar prin recu­perarea căldurii de la răcitoare; izo­larea unei porțiuni din mantaua cup­torului pentru a reduce pierderile de căldură prin radiație; introducerea unor praguri în zona de calcinare în vederea îmbunătățirii schimbului de căldură între gaze și material etc. A doua lucrare — care se va executa la o moară brută și una de pastă la Fieni — urmărește sporirea randa­mentului energetic și a productivității morilor.­ E vorba de studierea încăr­căturii optime cu corpuri de măci­nare și a modificării lungimii came­relor, îmbunătățirea ventilației mori­lor etc. Rezultatele obținute la am­bele lucrări suntem­ siguri că­ ne vor permite să extindem măsurile luate în cursul cercetărilor, la toate morile și cuptoarele similare. Vom căuta să punem la punct și eventual să modi­ficăm utilajul actual (injectoar­e, zona de lanțuri, recuperatoare de căldură). Cercetările noastre de laborator tre­buie să dea rezultate care să-i ajute pe cimentiști să sporească producti­vitatea cuptoarelor lor, să reducă consumul de combustibil. In acest sens voi aminti de pildă studiul mi­neralizatei n­oi în pio £„’Sui <i:■ formare­a clincheru­lui. Multă atenție vom a­­corda și în 1956 lărgirii sortimentului. De cursaici, realizarea cimentului de baraj a fost considerată un succes al cercetătorilor noștri; noi nu vom în­ceta însă lucrările de laborator, pen­tru a putea preciza și mai bine ca­racteristicile noului sortiment. Multă vreme și cu insistență ne-au cerut constructorii realizarea unor cimen­turi de rezistențe inițiale mari (așa numitele „cimenturi rapide“), nece­sare industriei prefabricatelor de be­ton și la construcțiile mari care cer urgență în executare. Noi am dus aceste cimenturi pina la faza încer­cărilor semi­industriale, efectuate la Fieni. Vom continua totuși cercetă­rile în vederea perfecționării formulei acestor cimenturi care permit, de pil­dă la producția prefabricatelor, su­primarea tratamentului termic, ceea ce nu reprezintă u­n avantaj prea mic. In stadiul cercetărilor de laborator, se află cimenturile expansive și ci­­menturile cu expansiune moderată, mult solicitate la lucrările importante de mari dimensiuni (unde compensea­ză efectele neplăcute ale contracției pieselor turnate), la subziduri, la re­parații mari etc. Cu multă rîvnă lu­crăm acum la îmbunătățirea calita­tivă a cimentului alb, pe baza căruia apoi se vor putea obț­ne și cimentu­ril­e colorate. Pomenite la urmă, dar nu cele mai puțin importante sunt sarcinile noastre legate de materiile prime. In colabo­rare cu I.S.Q. vom efectua studiul zăcămintelor și analiza materiilor pri­me pentru fabricile de ciment, var și ipsos, ce se vor construi în cursul celui de al doilea cincinal Pe lângă valorificarea diatomirului în fabrica­rea cărămizilor ușoare de construcții și izolații, pentru prima oară se a­­cordă o importanță deosebită valorifi­cării acestui material prețios și în alte sectoare industriale. Pe baza re­zultatelor obținute în prima fază de cercetare, putem afirma cu încredere că valorificarea di­atomu­­l­ui ca pro­dus de filtrare, suport de culori etc. în industriile alimentară,, chimică și petroliferă, își va găsi o soluționare favorabilă. Foarte necesară este valorificarea arb­orifritu­lui natural — care - folosit ca liant la prefabricate, mortare, blocuri mari de zidărie, tencuieli us­cate etc. — este mult mai economic decit anhidritul obținut pe cale arti­ficială. Iată dlar cîteva din lucrările mai importante cuprinse în planul term­­api­ri­i ...dacă s-ar reduce procentul de rebuturi în industria ceramică (la țigle și cărămizi) numai cu 1 la sută la uscare și cu 1 la sută la ardere, s-ar putea construi — cu produsele astfel obținute — locuințe individu­ale pentru î­o tip de cetățeni ? ...dacă s-ar reduce consumul speci­fic de combustibil la cuptoarele de ars țigle și cărămizi numai cu 1 la sută, s-ar economisi o cantitate de combustibil cu care s-ar putea în­călzi 10 la sută din numărul mun­citorilor din industria ceramică ? ...introducîndu-se 20—25 la sută fă­ină brută dispersată în gazele com­bustibile sau în păcură prin injec­tor, în cuptorul rotativ de clincher, producția acestuia ar crește cu 20— 25 la sută, calitatea clincherului s-ar îmbunătăți, iar consumul specific s-ar micșora? ...în viitor fabricile de ciment nu vor mai avea cuptoare rotative sau verticale ? Ele vor dispune de un singur tambur pentru ciîrtc­erizare, cu o lungime de cel mult 10 m. Us­carea va fi eliminată complet, iar preîncălzirea și calci­narea se vor face prin dispersia făinii brute în gaze calde. O astfel de fabrică, al cărei utilaj va avea o greutate egală cu aceea a unei singure linii teh­nologice de azi, va produce de 4 ori mai mult ciment și va avea un consum specific de căldură de MO kcal/kg de clincher. Această fabrică va fi aproape complet automatizată. ...cuptorul-tun­el pentru arderea produselor ceramice a fost descope­rit cu 5 ani înaintea cuptorului cir­cular ? ...tipul modern de cuptor pentru arderea cărămizilor și țiglelor este­­ cuptorul-tunel în formă de cerc ? c­iment pertut șantierele de contractii cu m­vnă și in­dîrjire au muncit de-a lungul lunilor de iarnă toți mem­brii colectivului fa­bricat de ciment „Temelia" di­n O­­rașul Stalin. Ei au încheiat luna nsertiș cu în­semnate depășiri de plan: 16% la ■olind­er și 26% la ciment. Acste re­zultate au permis inregis­trarea unu­i bilanț trimestrial la fel de îmbucu­rător : planul și primele trei luni ale anului a fost înde­plinit in proporție de 112,9% la Clin­cher și de 123,5% la ciment. Zilnic — asa cum se vede în fotogra­fie— sute de saci cu c­ient pe aed din incinta fabricii spre șantierele de construcții. ..«íJlKIÜ ii-iWiik: • • -.«uwi-uHV&t; tar-s ^P^Vsr.V. M M Filtrele „Vulcan” pot funcționa bine! De curînd a fost pusă în funcțiune la fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea“-Bicaz, prima instalație de ventilație a unei mori de ciment, do­tată cu filtrul „Vulcan“. Pînă acum niciuna din instalațiile montate nu a lucrat ia­ condiții mul­țumitoare. I.S.P.I.M.C. a proiectat o instalație cu ventilatoare mai puternice, mon­tate pe planșeu. In proiect s-au pre­văzut o serie de îmbunătățiri care să elimine defecțiunile semnalate pînă in prezent. Astfel, pentru a se mic­­­șora conținutul de praf in gazele des­­prăfuite de filtru, s-au prevăzut ci­cloane intermediare. Aerul, aspirat cu putere prin moară, conține o mare cantitate de praf. Dacă tot acest praf ar ajunge în filtru, pîn­za filtrată s-ar acoperi repede cu un strat de praf și nu ar mai permite trecerea ușoară a aerului prin ea. Cicloanele separă o bună parte din acest praf și în filtru ajunge aerul mai puțin încărcat cu praf. Evacuarea prafului colectat in cicloane se face prin intermediul unui închizător celular (dozator), care per­mite evacuarea prafului, dar împie­dică pătrunderea de aer fals care ar scădea puterea de separare a cleloa­­nelor sari ar armia efectul acestei se­parări. S-au l­at măsuri pentru a se evita in general pătrunderea de aer fals in instalație. Pentru evitarea con­densărilor de vapori ce duceau la în­fundarea sacilor, s-a prevăzut încăl­zirea încăperii in care se află filtrul, precum și a aerului de desfun­­dare a sacilor. Sub conducerea proiectantului s-a terminat instalația de ventilare la moara de ciment nr 6. Mecanismele filtrului au fost complet revizuite și ajustate astfel ca să funcționeze co­rect. Munca nu a fost ușoară, dar a fost dusă la bun sfîrșit de echipa condusă de Nicolae Ciurea și Mihai Țiu. Acum s-a dovedit că dacă me­canismele sunt bine executate și bine montate, pot funcționa. Nu se mai poate motiva că instalațiile de venti­lare a morilor nu pot merge din cauză că filtrul „Vulcan“ nu este bun. Fabrica din Bicaz are acum o moa­ră de ciment ventilată și peste cîteva zile o va avea și pe a doua. Echipa condusă de Nicolae Ciurea va repara și celelalte filtre. Acest lucru nu este însă suficient. Pentru a putea exploa­ta și întreține normal filtrele, este ne­cesar ca fabm­ea să-și formeze oameni care să cunoască bine filtrele și func­ționarea lor, să comande din timp sacii filtranți necesari și să-și organi­­zeze de pe acum un mic atelier de reparare a sacilor. Prin ventilarea morilor se contri­buie la realizarea sarcinilor de mărire a productivității utilajelor. Ventilarea morilor este o rezervă internă încă nefolosită. Fabricile noastre de ciment din Medgidia, Turda și Fieni trebuie să facă tot posibilul pentru a pune în funcțiune filtrele de care dispun. ing. C. SITARII din I.S.P.I.M.C. Așa trebuie valorificate rezervele interne! Sporul considerabil de producție prevăzut în planul celui de al doilea cincinal impune tuturor întreprinde­rilor din Industria materialelor de construcții o activitate neobosită în direcția descoperirii și valorificării neîncetate a rezervelor interne. Cine poate susține că există vreo fabrică în care nu se găsesc rezerve interne? Iată mai jos cîteva mostre ferici­te. (Din păcate sînt însă și u­­nități în care se neglijează această problemă, despre ele vom vorbi cu alt prilej). La fabrica de var „Severinul“-Că­­văran s-a introdus încă din anul 1955, arderea cu lignit în locul lem­nelor. Din arderea acestui combusti­bil rezultă o importantă cantitate de zgură. Pentru a folosi din plin a­­ceastă rezervă internă, fabrica și-a propus să obțină prin măcinarea unui amestec de zgură de lignit și var, un liant de tip popular asemănător va­rului hidraulic. La Fabrica de ciment Gura Văii se va experimenta în acest an fabricarea varului în cuptorul ro­tativ. Tot la această fabrică se va produce mozaic negru, piatra nea­gră necesară exploatîndu-se din ca­riera proprie. Deși unitatea C a fabricii de țigle și cărămizi „Ceramica“­Jimbolia este sezonieră, ea a reușit să producă că­rămizi aproape tot timpul anului. In acest scop s-au făcut următoarele a­­menajări: s-a transformat uscătoria naturală nr. 1 în uscătorie semiarti­­ficială prin zidirea ușilor, comparti­mentarea spațiului de uscare pentru dirijarea căldurii și izolarea tavanului cu plăci de stufit. Sursa de căldură la această uscătorie a fost asigurată prin cocsiere confecționate în atelie­rul întreprinderii. Prin transformă­rile aduse acestei uscătorii, procesul de producție a putut fi continuat luni de zile, realizîrndu-se lunar peste 600.000 de produse (cărămizi cu 2 goluri și țigle). Alt exemplu: Prin valorificarea în cea mai mare parte a rezervelor lo­cale de materiale refractare și me­talice, va intra în funcțiune în au­rind la Fabrica de geamuri Scăeni un cuptor pentru geam riglat, orna­ment și epaxit. Una din cele mai însemnate rezerve în acțiunea de sporire a capacității de producție a fabricilor noastre o constituie mecanizarea și mica me­canizare a unor operații din proce­sul tehnologic. De pildă, la Fabrica de geamuri Tirnăveni, folosindu-se o serie de materiale existente în fa­brică, se va introduce mecanizarea transportului buteliilor de la mașinile Lindh și a borcanelor de cremă de ghete de la mașinile Ago la cupto­rul de recoacere. Prin mecanizarea acestei operații productivitatea mun­cii va crește cu 30*/*. De asemenea, la Fabrica de geamuri Mediaș se va mecaniza parțial descărcarea vagoane­lor cu nisip cuarțos, folosindu-se ben­zile transportoare existente in fa­brică. La fabrica de carton asfaltat „Te­­leajenul“-Berceni se va introduce me­canizarea transportului tuburilor de­­ carton celulozic de la secția de car­ton la secția asfaltare. La fabrica „Izolatorul“-București, în scopul mic­șorării consumului de plută la fabri­carea dopurilor, se va mecaniza pro­cesul de tăiere a acestora ceea ce va duce la reducerea procentului de de­șeuri de plută. La fabrica „Speranța“­­Aledgidia se va mecaniza transportul tuburilor uscate la cuptoarele de ar­dere. De asemenea se va amenaja un depozit de argilă refractară într-o clădire veche a fabricii. Asemenea măsuri vor avea ca efect creșterea producției materialelor de construcții prin mărirea productivi­tății muncii și prin ridicarea pe o treaptă mai înaltă a gradului de me­canizare a proceselor­ tehnologice din întreprinderile noastre. inovații din industria geamurilor Alimentarea in straturi subțiri a cuptoarelor de geamuri Actualul sistem motoarelor de topit de alimentare a sticlă prezintă multe inconveniente. Amestecul este adus pînă la gura cuptorului cu vago­­netele, cu roaba, sau de multe ori cu targa. Cioburile sînt transportate de asemenea manual, cu targa. In acest fel cei 3 muncitori de la alimentare,­n afară de munca lor principală — încărcarea cuptorului și schimbarea tocurilor — trebuie să transporte, în cele 8 ore de muncă, aproximativ 25.000 kg de amestec. Amestecul și cioburile se descarcă la gura de ali­mentare a cuptorului, în grămezi. Fiind mereu aproape de cuptor, mun­citorii ce execută această operație suportă din greu radiațiile directe de căldură ale cuptorului. Ei sînt expuși astfel bolilor profesionale. Acestea ar fi cîteva din neajunsurile privitoare la problemele de protecția muncii. Grămada de amestec împinsă în cuptor crează îndată o stare „nesă­nătoasă“ pentru prima parte a zonei de ardere. Prin manipulare, grămada stîrnește praf, care se depune mai ales pe bolta cuptorului. Aci, praful se strecoară printre rosturile cuptoru­lui și micile crăpături ale boltei; fiind în mare parte alcalin, praful coro­dează căptușeala de silică a boltei Mai rău este că prin combinația pra­fului de sodă cu silice, se formează sloiuri ce curg încontinuu, imnurifi­­cînd masa sticloasă. Dezavantajele acestui sistem de în­grămezii­in _____ cuptor de către oameni, sau cu împingătorul mecanic, nu este nici­odată constantă nici ca _ direcție (și atunci grămada poate ajunge la marginea bazinului unde temperatura de topire este mult mai mică decît aceea de la mijlocul bazinului)_ — și nici ca intensitate (și atunci distanța dintre grămezi este inegală). Din a­­ceste cauze se crează zone de sticlă cu aglomerații de amestec netopit, insuficient încălzite și zone de sticlă supraîncălzită. Din cauza inconstan­ței în înaintarea amestecului, unele grămezi netopite pot trece în bazinul de tras și atunci apar incluziuni­ de material netopit în sticla prelucrată. Dacă aceste grămezi sînt observate din timp, ele sînt împinse cu ajutorul unor cîrlige în zona de topire, ope­rație foarte grea însă. Alimentatorilor li se cere în aceste condiții să mai facă o operație în plus, aceea de observare. Inspirîndu-se din literatura de spe­cialitate sovietică, inginerii Constan­tin Mănescu și Ion Munteanu din D.G.I.G.M.I. au propus și realizat un nou sistem de alimentare a cuptoa­relor de sticlă — alimentarea în stra­turi subțiri. Prototipul inovației este aproape gata și el va fi pus în func­țiune la un cuptor al Fabricii de gea­muri Mediaș. Această problemă prea­­astăzi pe mulți specialiști din cupa fabricile de geamuri, dovadă că în D.G.I.G.M.I. au mai fost prezentate alte 2 inovații pe această temă. Iată descrierea inovației în linii mari: Transportul amestecului la gu­ra de alimentare se va face tot cu vagonetele. Cioburile, înainte de a fi aduse la gura de alimentare, trebuie concasate- Amestecul și cioburile se răstoarnă într-un mic siloz așezat deasupra gurii de alimentare, puțin înapoia ei. Silozul are o capacitate de 2 vagonete, plus două încărcături cu cioburi. Silozurile mari nu sunt re­comandabile, ele pot strica omogeni­tatea amestecului. Pentru împingerea materialului în cuptor, inovatorii au propus două sisteme: unul cu melc (șnec) și altul cu lopată împingătoare. Ne vom opri la cei cu melc, el fiind, după însăși părerea inovatorilor, sistemul cel mai bun. Dispozitivul se compune dintr-un număr de melci așezați la distanțe egale unul de celălalt. Numărul lor depinde de deschiderea gurii de ali­mentare și de cantitatea de amestec necesară alimentării orare. Un capăt al fiecărui melc este fixat la silozul de alimentare prevăzut cu un dispo­zitiv de închidere și deschidere auto­mată. Cealaltă extremitate pătrunde prin gura de alimentare, în cuptor. Pe porțiunea din cuptor, melcii sînt răciți printr-o manta de apă exte­rioară. Rostul acestei răciri este de a evita topirea materialului în melc și deci înfundarea acestuia. Melcii sînt puși în mișcare de un motor electric prin intermediul unui re­­ductor.Aplicînd acest sistem de alimen­tare, fără a modifica nimic la cup­­tor, stratul de amestec introdus în cuptor se va întinde sub forma unei panglici pe tot lungul bazinului de topire. Reglarea debitului se va face prin limitarea deschiderii șlrțurilor de la silozul de alimentare. Avantajele ce rezultă din aplica­rea acestei inovații sunt, pe scurt, următoarele: se mărește capacitatea de topire a cuptoarelor, se îmbunătă­țește calitatea sticlei, se micșorează gradul de uzură a cuptoarelor, se re­duce consumul de combustibil prin mărirea randamentului termic al cup­toarelor, crește productivitatea muncii prin reducerea forțelor de muncă, se ușurează munca, se reduce prețul de cost al produselor finite. I Cum mărim producția de ciment Articol scris special pentru „Constructorul" Cu 40 de kilometri mai la sud de Moscova se găsește orașul Podolsk. Fabrica de ciment de acr aprovizio­nează­ multe șantiere din capitala Uniunii Sovietice precum și din ora­­șele­ și satele din regiunea Moscovei. P­ înă în 1949 această fabrică a avut două linii tehnologice prevăzute cu cuptoare rotative de clincher. Astăzi avem patru linii tehnologice. Fiecare Cuptor e lung de 70 m, avînd o pro­ductivitate de 11,5—12 tone de clin­cher pe ora­ Colectivul întreprinderii noastre depășește în fiecare an planul de stat. In ultimii cinci ani noi am mărit producția cu 40“­», fără a insta­la utilaje noi. Indicii tehn­ico-econofilici s-au îmbu­nătățit mult în acest timp. In 1055 prețul de cost a fost redus față de 1951 cu 7W%. A crescut productivita­tea muncii. Dacă în 1951 producția medie de ciment pe cap de muncitor a fost de 23­ tone, în 1955 ea a a­­juns­ la 390 de tone. S-a îmbunătățit calitatea produselor. Fabrica produce astăzi cimenturi cu mărci superioare. Toți muncitorii participă activ la întrecerea socialistă, manifestînd ini­țiativă creatoare în muncă. Nu e mult de cînd munca la ca­riera noastră era una din cele mai grele. Acum, mașinile execută aici toate operațiile. Excavatoarele extrag piatra, buldozerele o transportă. Ma­șini speciale concasează piatra. Ma­teria primă se încarcă automat­ în camioane autobasculante, întregul parc de mecanisme din carieră a fost primenit în cincinalul trecut. In locul mașinilor vechi au apărut altele noi. In locul excavatoarelor cu care lu­cram pînă atunci, s-au adus altele, cu o înaltă productivitate. Perfecționări deosebite s-au adus în secția cuptoarelor. Aici s-au ins­talat alimentatoare cu cupe. Ele ali­mentează uniform cuptorul rotativ cu pastă. Au fost reconstruite cuptoarele ro­tative. Li s-a mărit diametrul, ind­u­dl­erizare. S-au instalat noi alimen­tatoare de cărbune. La capătul cup­torului s-au montat dispozitive de­ măsurare și control. De-a lungul procesului de producție a clincheru­­lui, dispozitivele măsoară și arată depresiunea, temperatura gazelor de evacuare și cantitatea de pastă care intră în cuptor. Aceste dispozitive a­­jută cucătorilor să știe tot ce se pe­trece în cuptoarele rotative. Reconstruirea cuptoarelor și îm­bunătățirea tehnologiei au dus la perfecționarea procesului de produc­ție a clincherului și au făcut să crească cu 45%Va productivitatea cup­toarelor rotative. La secția de ciment, morile cu bile au fost și ele reconstruite, rămînînd cu trei camere în loc de patru. Dato­­rită acestui fapt productivitatea lor a crescut simțitor. De curînd s-au montat dispozitive electrice care reglează alimentarea morilor cu bile, cu material. Aceste dispozitive le numim „urechi electri­ce“, fiindcă, în funcție de sunetul pe care-l produce agregatul, ele măresc sau reduc alimentarea cu clincher și adaosuri. In prezent la această fabri­că lucrează o brigadă de specialiști care reglează cu multă grijă acest aparataj complicat. . De asemenea au fost perfecționate și instalațiile de ventilație ale mori­lor cu bile (instalații care înlătură praful din corpul morii). Și acest lu­cru a contribuit la creșterea produc­tivității agregatelor și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Acum, în sec­ția morilor nu mai este praf. Iată care sunt cele mai importante inovații introduse la această fabrică. Colectivul Fabricii de ciment din Po­dolsk a întocmit planul de introdu­cere a inovațiilor tehnice în pro­ducție și în prezent, luptă cu însu­flețire pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor celui de al 6-lea cincinal. A. G. BOBROV șeful serviciului tehnic al Fabr­ic­ii flo­rimoni­­­țin ,4,. 1 Un schimb de experiența nu tocmai reușit De obicei, la un schimb de expe­riență discuțiile pe marginea refera­­­­telor completează și lămuresc o se­­­rie de probleme. La schimbul de ex­periență cu cabinetele tehnice dintr-o­­ serie de întreprinderi din industria materialelor de construcții, care a avut loc zilele trecute la fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, abia în discuții s-a putut dezbate tema prin­cipală, deoarece referatele nu au reu­­­­șit acest lucru. Referatele prezentate au fost, cu mici excepții, doar simple dări de seamă statistice, care înșirau numai realizări, fără să conțină ele­mentele necesare îmbunătățirii activi­tății cabinetelor tenhice și a mișcării de inovații, așa cum și-au propus de altfel organizatorii schimbului de ex­periență. Cifrele și datele statistice își au rostul într-un referat și sunt chiar necesare atunci cînd încunu­nează descrierea unui mod de a munci, pentru a-i ilustra avantajele. Insă­ acest lucru nu a fost făcut la Fieni. Iată deci o importantă lipsă a Direcției tehnice din M.I.M.C., care nu a fixat cabinetelor tehnice refe­rente teme ferme și variate pe care să-și axeze referatele. A­șa s-a întîm­­plat că la acest Schimb de experiență toți responsabilii de cabinete tehnice s-au prezentat cu „dări de seamă“. Nu întîmplător a fost aleasă fabri­­ca de ciment „Ilie Pintilie“ ca gazdă a schimbului de experiență. Cabinetul tehnic al fabricii este unul din cele mai bine organizate, iar mișcarea de inovații a dat aici rezultate frumoase. De aceea era necesar ca centrul de greutate al schimbului de experiență să fie mutat tocmai pe acest cabinet tehnic. Cum s-a procedat în realitate? Participanții au făcut „ o vizită“ de 2 ore prin fabrică, după care s-au „odihnit“ puțin la cabinetul tehnic. Apoi, în altă sală, s-au desfășurat referatele și discuțiile. După părerea­­­ noastră, ar fi trebuit prezentate, chiar la locurile de muncă, cîteva inovații­­ din fabrică, arătîndu-se cum se lucra 12 înainte, cum se lucrează acum și ce ifi rezultate se obțin. Era necesar să se­­ povestească felul în care cabinetul­­ V tehnic a ajutat inovatorului să-și rea­bi­­lizeze propunerea. Iar cînd partici­pi­panții au poposit la cabinetul tehnic, e responsabilul lui să fi arătat practic rr, cum a reușit să înzestreze cabinetul,­­­ programul acestuia, munca cu oa­­>p­urtenii etc. De asemenea, referatele­­ A ar fi trebuit axate pe cîte o temă­­ m­ai importantă. In acest fel partici­­p 2­panți­­ ar fi avut mai multe de învă­­­­­tat, iar la discuții ar fi putut arăta % din experiența sau lipsurile lor. Așa însă cum s-au desfășurat lab lu­crurile, schimbul de experiență nu a­­u prea dat roade. Unul dintre partici­­p­­panții la discuții a arătat că „ar fi fost (o necesar să ascultăm aici cuvinte des­­­­­pre munca efectivă, munca de masă, >2 să vedem dacă există sau nu greu­­(­) toți în activitatea cabinetului tehnic 1­2 și cum sînt ele rezolvate, astfel ca 2 să putem trage învățăminte". Avea­i dreptate vorbitorul. Schimbul de ex­­­­periență de la Fieni s-a învîrtit nu­ 2 mai în jurul unor aspecte de supra­­f­față din munca cabinetului tehnic și­­­ nicidecum nu s-au analizat mai adine >2 mijloacele prin care se realizează . Cabinete­lor tehnice le revin o se­rie de sarcini de mare importanță. Acestea nu pot fi rezolvate decit printr-o muncă continuă și vie cu oamenii, prin înlăturarea formalismu­lui și birocratismului. Sunt încă des­tule facile, în munca cu inovatorii, tinere cabinete tehnice întîrzie rezol­varea propunerilor de inovații, nu a­­jută­ suficient pe inovatori la crista­lizarea ideilor, nu asigură materiale documentare­­ suficiente, nu rezolvă problema construirii prototipurilor, nu se preocupă de introducerea metode­lor înaintate, de generalizarea unor inovații și de popularizarea inovato­rilor. Tocmai pe aceste probleme , ar fi trebuit axate temele referatelor. Nu se poate nega faptul că în ul­timii doi ani în industria materialelor de construcții mișcarea de inovații a făcut un salt important. Pe cînd în 1954 au fost Înregistrate 607 propu­neri de inovații, în 1955 numărul a­­cestora a crescut la 1018. Dacă vom face o comparație între acești doi ani vom vedea ca rață de 291 ino­vații aplicate în 1954 avem 489 în 1955, iar valoarea economiilor însu­mează 19.910.000 lei în 1955 față de 3.915.000 lei în 1954. De unde reiese că și calitatea inovațiilor a crescut simple­. Există însă între numărul propunerilor de inovații acceptate și al celor aplicate o diferență prea mare, care arată că nu se urmărește cu­ perseverență — nici de către ino­vatori și nici de către cabinetele teh­nice —­ aplicarea propunerilor accep­tate. Și această problemă putea face obiectul unui referat. S-ar fi putut vorbi și despre ajutorul dat de ser­viciile teh­nice din direcțiile generale tutelare, despre felul cum îndrumă, sprijină și controlează ele activitatea cabinetelor tehnice, ba chiar și des­pre Direcția tehnică din minister. Dar aceste probleme au fost foarte vag atinse în cursul schimbului de expe­riență de la Fieni. Cu toate acestea, schimbul de ex­periență a avut și părți obține care­, nu pot fi trecute cu vederea"," deoa­rece ele au dat loc unor învățăminte prețioase. Direcția tehnică — spriji­nită mai îndeaproape de secția între­cere, salarizare și contracte a C.C. al Sindicatului nostru — trebuie să-și propună și de acum înainte organiza­rea mai multor schimburi de expe­riență, dar temeinic pregătite, cu toate amănuntele puse la punct. E. TUTOVEANU Un nou sistem de foarfece „Intr-o zi — spune mecanicul de întreținere Ion Constantin de la Fa­brica de geamuri Scăeni — am stat mai multă vreme lingă muncitorul de la mașina semiautomată care pro­duce borcane de Vs !• Văzînd cît de greu manipulează foarfecele și ce greu se scot borcanele din ele, mi-a dat la gînd să încerc un nou sistem de foarfece“. Tov. .Ion Constantin a reușit ce-și propusese. El a confecționat nu de­mult o foarfecă ce se descinde mai ușor și mai repede ,accelerind astfel ritmul de fabricație. Noutatea constă în resortul atașat de foarfecă. El face ca foarfecă să se deschidă doar printr-o simplă tragere înapoi brațului foarfecei și să se închidă au­tomat cu ajutorul unui arc. Foarfecă a dat rezultate foarte­­ bune. După puțin timp, același sil­­mosit­tem de foarfecă s-a folosit și pentru­­ fabricarea sticlelor tip monopol și­­ borviz.­­Calculele arată că pe timp de 1 un an, cu ajutorul acestui nou sistem­­ de foarfecă se economisesc 5576 de­ lei și asta numai la mașina de pro­dus borcane. Pentru această inovație tov. Ion Constantin a primit o recompensă in­­ valoare de 1272 lei NICOLAE COSTACHE corespondent Can Muti&wÉ O­­r­stur­i ...FABRICII DE CĂRĂMIZI RO­MAN să ia măsuri pentru asigurarea normelor de protecția muncii și crea­rea de condiții social-gospodărești mai bune. Pe scurt, iată-te: • Montarea unor prize la instalația electrică de la ambele cuptoare; • Izolarea cablurilor de la lămpile portative. • Confecționarea unor apărători la șaibele valturilor de la presele nr. 1 și 2. • Asigurarea luminii electrice în interiorul cuptoarelor (sarcină tra­sată de organele ministerului, cu ter­men de executare In anul... 1955, ca­re n-a fost respectată). • Organizarea In mod regulat a unei „Miercure a protecției muncii". • Urgentarea confecționării boile­rului pentru a putea pune baia in funcțiune. ...D.G.I.C. să aprobe construirea unei cantine la fabrica de țigle și că­rămizi „30 Decembrie"-Sib­ileasca, în­trucât spațiul de servire este actual­mente cu totul insuficient. Fabrica are cea mai mare parte dintre ma­terialele de construcții necesare: că­rămizi,­­saie, ciment, var și nisip, și lipsește__dnar__materialul__romnic________ Sâmbătă 7 aprilie ■ 1956 ~ Nr. 325, Locul I în concursul de inovații De curînd fabrica de ciment „Victoria socialistă“-turda a fost distinsă cu premiul întîi pe M.I.M.C. în cadrul concursului de inovații și rațio­nalizări organizat de C.C.S., A.S.I.T. și O.S.S.I. Această binemeritată răs­plată — oamenii muncii din întreprin­dere au primit-o cu multă satisfacție. In perioada concursului, inovațiile aplicate prin schimb de experiență s-au bucurat de o deosebită atenție. „Regenerarea pilelor prin metoda chimică“ aplicată de Eva Furman și „paravanul de protecție pentru su­dură“ aplicat de Dumitru Vasile sînt numai două dintre acestea. De ase­menea au fost aplicate un număr important de inovații care rezolvă pro­bleme ale planului tematic, contribuind în mare măsură la obținerea succesului. Dintre acestea, mai importante sînt: „căptușirea cuptoarelor de clincher cu cărămizi forsteritice de diferite înălțimi“ inovația inginerului­­șef Silviu Opriș, „construirea unui pirometru de contact“ autorul fiind Ale­xandru Mucea. Rezultate bune au dat și inovațiile aplicate care nu rezolvă însă o temă din planu „Sistemul de spălare în timpul funcționării pentru răcitorul de ulei la turbina nr. 3“ — propunerea rului de presiune la forezele mecanice prin tov. Luca Popa, „înlocuirea lagă­rul Lent“ — propusă de Alexan­dru Varga și Petru Mureșan, „strung pentru secția de alabastru“ —■ reali­zare­a tov. Anton Brandhoffer, Ernest Rojas și Vasile Reichenberg sînt doar cîteva. A. PUSTAI corespondent Scrisoare deschisă colectivului Fabricii de teracotă­ Deva Dragi tovarăși. Cînd am primit cele două va­goane de plăci de teracotă pe care ni le-ați trimis m-am bucurat mult și, în sinea mea, vă mulțumeam Respectarea unui contract e lucru demn de laudă. Cînd am început însă să montez sobe din aceste plăci toată bucuria s-a dus pe apa sîmbetei și am început să mă gin­­desc cum, de puteți da astfel de produse Știind că printre voi sînt oameni vechi în ale mes"r­»i mai­ștri pricepuți, m-am hotărî să vă trimit această scrisoare, pentru­ a vă arăta greutățile pe care le în­­timpinăm noi, mentorii, din cauza neglijenței voastre. Dar, să trec la fapte. Am încercat să colorez o sobă. A fost imposibil. Fiecare placă,­ fiecare colț, are altă nuanță, deși smalțul este de aceeași culoare. Inchipuiți-vă singuri cum arată o sobă montată din astfel de plăci. Și aceste sobe se fac pentru mun­citorii care au tot dreptul să aibă în casa lor lucruri frumoase. Acesta nu e singurul defect al plăcilor. Renunțînd să mai colorez soba am început montajul care ,cu plăcile voastre, vă spun drept, este­ un adevărat d­in Plăcile sînt mai mari decit colții cu 1 cm. Pentru a le aduce la mărim­ea normală tre­buie să le tai fazetele. Am găsit și unii colți mai­ mari, alții mai mici care nu se potriveau în nici un chip. După ce am terminat de mon­tat o sobă am privit-o: era urâ­ă, tovarăși. Colții cu fazetă, iar plăcile fără fazetă, ștersuri, fuguri — ine­vitabile din cauza inegalității, plă­cilor. Intimpinăm și alte greutăți. Multe din plăci sînt „șpirvinciu", lucru care ne obligă să tăiem intr-o parte a plăcii fazetă, iar in cealaltă parte s-o ridicăm pe bețe. Șorungul plă­cilor este atît de gros incit la cio­plit iar colțurile și se crapă. Plă­cile au un aspect urît din cauză că nu sînt curățate. Mă întreb cum puteți trimite din atelier la cuptor plăci pe care nu le-ați dat cu poler­­meierul și cu pensula de spălat. Lipsa de grijă față de lucrul pe care îl executați are două urmări: nouă, mentorilor, ne răpește cam 30% din timp pentru înlăturarea unor defecțiuni și sobele sînt urile. Să nu vă fie cu supărare dar ca vechi muncitor snbar, îmi permit să vă­­ dau și unele sfaturi pentru îmbunătățirea muncii voastre. Pen­tru a nu mai avea diferențe de nuanțe, așezați plăcile și colții unei sobe în cuptor in același rînd și numerotați-le. știți bine că aceeași culoare ,arsă în două rinduri ală­turate, capătă diferențe de nuanțe. De asemenea dați mai multă atenție căpăcitului pentru a nu permite pă­trunderea flăcării între plăci. Res­pectați prescripțiile de ardere prin așezarea culorilor după tăria fo­cului , culorile deschise acolo unde focul este mai slab și invers. Diferențele de mărimi între colți și plăci vor fi­ înlăturate pe mai multe căi. Din același stol­ de pă­­mînt să fie tipăriți, și colții și plă­cile pentru ca doza­jul să nu difere de la unele la altele. Intrucît la fa­brica din Deva plăcile se fac in pre­­sa­ mecanică iar colții în tipare de mină, din cauza densității deosebite scăzămîntul este și el deosebit; plă­cile scad mai puțin, colții mai mult Pentru a preîntîmpina acest lucru trebuie să lucrați colții cu argilă mai nisipoasă, sau să se facă ti­parele pentru colți cu­ 1 cm. mai mari pentru ca prin scăzăm­nt să ajungă la mărimea plăcilor. Noi mentorii vă urăm spor la muncă și așteptăm de la voi plăci de bună calitate DUMITRU PREDA muncitor solar la T.R.C.L.­­București

Next