Constructorul, mai 1956 (Anul 8, nr. 329-332)
1956-05-05 / nr. 329
mm s Pe cine păcălește ? Tehnicienii de specialitate din cadrul Bazei de producție secundară a Trustului nr. 14-Iași au pornit o acțiune susținută pentru a elabora norme tehnice pe baze științifice. In acest scop, tovarășii Constantin Bobîrnaru și Solomon Levita au urmărit procesul tehnologic la locul de producție, foibtrat in același timp și cronometrările necesare. Ințelegind importanța acestor studii, Constantin Dobroviceanu, lăcătuș constructor din brigada II-a, a dat tot sprijinul normatorilor tehnologi, ca să poată stabili timpii reali pentru fiecare operație in parte. La fel a făcut tovarășa Ruxandra Perju, lăcătuș constructor din brigada II-a, iar tovarășul Ioan Bălan, șeful brigăzii, a sprijinit efectiv această acțiune. Nu același lucru se poate spune despre tov. Constantin Iftimie, șeful brigăzii la lăcătuși constructori, care au loc să colaboreze cu organele de normare tehnică pentru a stabili in mod rațional operațiile care compun procesul tehnologic, caută să introducă operații inutile, care măresc nejustificat timpul consumat pentru procesul supus observațiilor cronometrice. Tov. Iftimie nu-și dă seama că procedând astfel, va avea și el de pierdut — și anume posibilitatea ca, printr-o normă cu motivare tehnică, să-și sporească productivitatea muncii și, totodată, ciștigul. j NICOLAE MIHAI corespondent Macara hidraulică pentru ridicarea obiectelor grele O problemă ce trebuie rezolvată local de către instalatorii de pe șantiere este ridicarea la înălțime—pentru montarea la poziție — a agregatelor și aparatelor sanitare de încălzire și de ventilație, care au o greutate mare. La ridicarea acestor obiecte și așezarea lor pe postamente, sau pe console montate în zid, se utilizează de obicei macaraua-scripete cu șurub, suspendată de grinzile planșeelor din beton armat sau de capre speciale construite din lemn. In cazul cînd nu este posibilă ingățarea macaralei de grinzi sau capre, deoarece lipsește spațiul sau un planșeu solid în dreptul poziției de montare, se recurge la schela cu planul înclinat. Ridicarea obiectului pe planul înclinat, cu ajutorul tăvălugilor și troliului, este o operație dificilă, care cere timp îndelungat și cheltuieli mari pentru lucrările de pregătire. La șantierul „Emailul roșu” din Mediaș am văzut că această problemă s-a rezolvat în mod ingenios, prin inovația tov. Robert Oláh, de la întreprinderea de instalații nr. 804 - Tg. Mureș, o macara de ridicat cu presiune hidraulică. Diapozitivul este simplu și poate fi confecționat pe șantier; el are greutatea de cca. 120 kg al, fiind confecționat din trei bucăți detașabile, se poate transporta ușor. Presiunea hidraulică necesară ridicării poate îl dată cu o pompă întrebuințată de instalatori pentru probele de presiune la conducte. La dimensiunile țevii (catargului) arătate în schiță, macaraua poate ridica greutăți pînă la 1000 kg la înălțimea de 5 metri. Se pot confecționa macarale și pentru înălțimi sau greutăți mai mari, calcullndu-se dimensiunile catargului la sarcina dată, după formulele de solicitare a barelor lungi la compresiunea excentrică. Cu ajutorul acestui dispozitiv, pe șantierul de instalații „Emailul roșu" s-au ridicat și așezat pe console câteva aeroterme, la înălțimea de trei metri. Succesiunea operațiilor și rezultatele obținute se pot vedea în următorul tablou (numerele indicate la fiecare operație reprezintă: durata medie în secunde, numărul muncitorilor, timpul mediu de lucru în secunde); transportul aerotermei cu căruciorul la locul de montaj — 625 — 4 — 2500; transportul și așezarea dispozitivului de ridicare la poziție — 380 —4 — 1440; transportul pompei hidraulice la locul de montaj — 95 — 2 —190; manipularea aerotermei și legarea ei cu lanțul de macara pentru ridicare — 300 — 4 — 1200; racordarea pompei la dispoztiv — 88 — 2 — 130; pomparea apei și ridicarea aerotermei la înălțimea de 2m — 240 — 1— 240; așezarea a două capre și a platformei din 4 dulapi sub aerotermă — 120 — 3 — 360; deschiderea robinetului de golire și lăsarea aerotermei pe capre — 45—4 — 130; desfacerea lanțului și legarea lui (scurt) — 125 — 4 — 500; pomparea din nou și ridicarea aerotermei cu încă 1,30 m — 180 — 1 — 180; răsucirea crucii dispozitivului și orientarea aerotermei la poziție — 85 — 4 — 260; deschiderea robinetului de golire și lăsarea aerotermei pe console 90 — 4 — 360; așezarea aerotermei, verificarea poziției și desfacerea legăturilor• 220 — 4 — 880; golirea apei prin robinetul de golire și demontarea macaralei — 230 — 4 — 920. Total secunde: durată medie — 2760, timp mediu de lucru— 9340. Total ore zecimi: respectiv 0,77 și 2,60.In cazul cînd locul nu permite apropierea macaralei de poziția de montare, obiectul este lăsat pe o platformă din dulapi de brad, așezată pe două capre la înălțimea consolelor, iar de pe platformă se deplasează pe tăvălugi din țeavă de fier, pînă la așezarea lui pe console. In acest caz se mărește durata de execuție cu 0,05 ore, iar timpul de lucru — cu 0,20 ore). Din tabloul de mai sus se vede că timpul de lucru normal pentru ridicarea și așezarea aerotermei la poziție a fost redus aproape de 4 ori. De asemenea, timpul de lucru și cheltuielile ce erau necesare la pregătirea schelelor au fost aproape complet eliminate. ILARION PLAVITZIU cercetător-șef la I.C.S.C. 1 — țeavă fierbătoare 76,5/83; 2 — țeavă fierbătoare 88/93; 3 — cablu de oțel de legat; 4 — presetupă cu garnitură din azbest grafitat; 5 — mufă cu filet Interior de 113/121; 6 — obiecte de ridicat; 7 — țeavă fierbătoare 100,5/ 108; 8 — stuf din țeavă de 3/4”; 9 — țeavă fiertoare 113/12”; 1# — holender de 3/4”; 11 — țeavă zincată de 3/4”; 12 — manometrul de 20 atm; 13 — întăritori din tablă de fier de 5 mm grosime; 14 — țeavă de golire de 3/4”; 15 — robinete de golire de 3/4”; 16 — talpă din fier U de 100 mm; 17 — pompă hidraulică. AMIRIGAJI DOBROGEA Intre Medgidia și Cernavodă se întinde pe zeci de kilometri Valea Carasu. Aici se aflau cu ani în urmă mii de hectare de mlaștini, focare de malarie și de alte boli infecțioase. Asanarea văii a redat pînă acum agriculturii o mare suprafață de terenuri, care azi sunt folosite pentru culturile de zarzavat. Anul trecut, șantierul nr. Oficiul Medgidia al întreprinderii nr. 1001-Cernavoda a preluat continuarea extinderii irigațiilor pentru grădinile de legume și zarzavat din această regiune. Irigația se execută printr-un sistem complex de amenajări. Intre km. 25 și 26, lingă Medgidia, se execută două canale pentru irigarea a 1000 ha. De la km. 16 pînă la km. 4, înspre Cernavodă, se fac dragaje pentru adîncirea canalului principal, de la care vor putea fi irigate peste 10.000 ha. Luiarairea este condusă de Vasile Golic — student în anul IV la cursul fără frecvență al Instituitului de construcții din București. Colectivul lotului a găsit noi metode de lucru, care l-au ajutat să învingă greutățileîmpinate. Astfel, brigada lui Ilie Constantin, care execută săpături sub pînza de apă, și-a confecționat o schemă pe care a așezat-o în mijlocul bazinului pentru refularea apei de la stația de pompare, săpînd cu mai multă ușurință pămîntul decit sistemul cu 3 relee. Brigada a reușit să sape — în condiții nu tocmai ușoare — 480 mc în 13 zile. Pentru taluzarea acestui bazin se vor instala un hidrofort și un hidroelevator, cu ajutorul cărora se va săpa fundul bazinului la cota definitivă. Brigada complexă de mecanici și dulgheri execută estacada de susținere a conductelor, montarea conductelor și asamblarea lor la pompele stației. Ea a sudat 48 ml conductă, a pregătit piloții pentru eșafodaj și acum lucrează la montarea sonetei pe flotor pentru baterea piloților. Schimb de experiență la șantierul I.S.B. București Ieri a avut loc un schimb de experiență organizat de secția de specialitate construcții a filialei regionale A.S.I.T. București în colaborare cu cercul A.S.I.T. de la Trustul nr. 1, cu tema :,Acoperiș de hală din elemente curbe prefabricate din beton armat asamblate prin precomprimare“. Principiile sistemului și soluția de proiect au fost expuse în referatele „Executarea construcțiilor prin prefabricarea fragmentată a elementelor și asamblarea prin precomprimare" (ing.-șef al I.P.C. — Ștefan Angelescu, laureat al Premiului de Stat) și „Proiectul acoperișului halei de turnătorie de la șantierul I. 5. B." (ing. Em. Baicutescu, de la I.P.C.). Ing. A. Sirchis, tehnologul-șef al Trustului nr. 1, a prezentat referatul „Modul de executare a acoperișului turnătoriei la șantierul I.S.B ". Participanții la schimbul de experiență au urmărit, la șantierul I.S.B.Berzei al întreprinderii nr. 30, fascicularizarea și vibropresarea cu beton a cablurilor și paharelor Korovkin, tensionarea unei unde pe amplasamentul definitiv. Încărcarea și ruperea undei de probă. Mașina de fascicularizat cabluri — inovația unui colectiv condus de ing. A. Sirchis — reduce manopera la o treime față de execuția manuală acestei operații și asigură înfășurarea regulată a firelor. IUTVV^'' • Prefabricatele — la tot mai multe lucrări întreprinderea de construcții nr. 101-București execută în acest an, în ateliere proprii, un volum mare de prefabricate din beton și beton armat pentru majoritatea obiectivelor prevăzute în planul pe 1956. In acest scop s-a început, încă din primul trimestru al anului, organizarea pe scară largă a atelierelor simple de șantier, pentru executarea prefabricatelor. Printre măsurile tehnico-organizatorice aplicate sau în curs de apucare se numără: dotarea șantierelor respective cu utilajele necesare, cu balast de calcite corespunzătoare, cu cherestea pentru tiparele pieselor , precum și cu tipare metalice și mese vibrante pentru înlocuitorii de cărămidă. Folosirea macaralelor-turn va fi extinsă, astfel ca pînă la sfîrșitul trimestrului II să avem în funcțiune 8 macarale (față de 2 în anul 1954 și 3 în 1955). Pentru exercitarea unui control științific asupra calității betoanelor au fost organizate 1o1 laboratoare la șantierele I.P.A.C.A., Casa Radiofoniei și ICEPROM. Folosirea pe scară largă a prefabricatelor va absorbi un număr mare de muncitori și va necesita forță de muncă specializată. In acest scop, conducerea întreprinderii s-a obligat prin contractul colectiv ca în cursul trimestrului II să organizeze 3 școli în care mai mulți dulgheri, zidari, fierari-beetoniști și betoniști să se familiariazeze cu aplicarea metodelor înaintate și cu folosirea prefabricatelor. In afară de aceste măsuri, întreprinderea s-a preocupat în permanență, prin contact aproape zilnic cu proiectanții, să obțină soluțiile cele mai raționale și mai ieftine, prin extinderea folosirii prefabricatelor. Astfel la șantierul Casei Radiofoniei, unde s-a hotărît refacerea proiectelor pentru sala de concerte și pentru anexe, întreprinderea a propus ca acoperișul principal — în locul arcelor de beton monolit — să fie executat cu carcase portante sau cu elemente din beton precomprimat, folosindu-se la montaj două macarele Pentru economisirea materialului lemnos și scurtarea termenului de execuție a canalelor colectoare de la I.M.A. și ICEPROM, un colectiv de inovatori din cadrul (ing. C. Cazimir și ing. întreprinderii G. Rotschild) a propus proiectantului de specialitate, in locul săpăturilor manuale prin releuri, a sprijinirii cu material lemnos și a turnării canalului monolit, o soluție de execuție mai economică și mai rapidă, care prevede săpătura parțial mecanizată pe prima zonă (la o adîncime de cca. 3—3,50 m) cu un săpător de șanțuri sau un excavator de 0,25 mc, rectificîndu-se ulterior profilul prin săpare manuală; sprijinirea pe prima porțiune (de cca. 4 m adincime) prin scînduri de beton armat, intercalîndu-se spraițuri metalice între cele de lemn; scoaterea mecanizată a pămîntului cu o macara BT-15 și conteinere basculante sau cu o macara „Pionier“; prefabricarea elementelor canalului (cuneta, 2 pereți, bolta) prin confecționarea cu tipare metalice în atelierul de șantier; montarea elementelor prefabricate cu ajutorul macaralei BT-15, pat de mortar la roluri asigurarea acestora cu o armătură de garanție. Prin folosirea acestor mijloace se realizează: economie de manoperă, accelerarea ritmului săpăturii, economie de material lemnos, scurtarea timpului de execuție cu 30—40 la sută (umplerea cu pămînt se face imediat după montarea prefabricatelor, nemaifiind necesară perioada de cca. 10 zile pen.i.în,t ®r rem ca în uzul turnării monolite). Proiectul cinematografic din Urziceni prevedea executarea șarpantei din ferme de lemn rezemate pe zidărie, iar învelitoarea din tablă, pe astereală, întreprinderea a propus un nou proiect, care a fost aprobat de beneficiar și care prevede: executarea acoperișului din chesoane de beton armat, legate cu tiranți metalici; executarea cornișei din aceleași chesoane care servesc la acoperiș; executarea învelitorii din două straturi de carton și 3 de bitum, pe o izolație de stufit și o șapă armată, ceea ce duce la economisirea tablei galvanizate aplicarea tencuielii plafonului pe plasă de _ rabit suspendată de chesoane prin tiranți verticali. In acest fel se crează un planșeu care înlătură complet pericolul de incendiu Această inovație, care duce la economii de material lemnos, de tablă de manoperă și la scurtarea termenului de executare a lucrării, a fost și ea acceptată. J. SPIRESCU corespondent încercați această metodă! Consumul de ciment se reduce cu 10-30% prin... ...folosirea garniturilor absorbante Procedeul s-a experimentat la noi cu totul izolat — ți, totuși, rezultatele îndreptățesc pe deplin generalizarea lui. Mai ales în atelierele mari de prefabricate, problema îmbunătățiri raportului dintre suprafața de producție și capacitatea de producție e deosebit de importantă. Trebuie, adică, să realizăm pe 1 mp de suprafață a halei cît mai mulți metri cubi de piese confecționate, deci, să reducem durata procesului tehnologic. Aceasta se poate obține prin decofrarea elementelor în cît mai scurt timp de la turnare, îmbrăcăm fundul și pereții tiparului, pe dinăuntru, cu garnituri care absorb apă. Se pot folosi plăci din celuloză de calitate inferioară preparată din lemn sau stuf, ori carton ieftin, cu structură poroasă. Manopera e simplă și de scurtă durată, mai ales că nu mai e nevoie să ungem cofrajul. După grosimea și caracteristicile lor, garniturile absorb 10-15 °, din cantitatea de apă conținută în amestecul turnat, astfel că se reduce factorul apă-ciment în straturile superficiale ale betonului. Putem decofra în scurt timp, obținînd piese cu suprafața netedă și compactă, a căror rezistență la 28 de zile este cu 15—25’, superioară rezistenței elementelor executate după procedeele obișnuite. In consecință, putem reduce cu cca. 10% consumul de ciment. Această metodă e aplicabilă la confecționarea elementelor de beton armat cu pereți subțiri, a plăcilor, grinzilor, buiandrugilor și altor piese la care se folosește beton plastic, întrebuințarea garniturilor absorbante dă bune rezultate și la executarea elementelor circulare turnate vertical în cofraje cu pereți dubli (tuburi scurte, elemente pentru puțuri, silozuri etc.). ...vibrocimentare Tehnologia betonării rapide prin vibrocimentare a fost elaborată de Inginerul sovietic A. I. Imii, și pînă în prezent n-a fost aplicată în țara noastră. Betonul nu se mai prepară în betonieră, ci direct în cofraje. Și tatăl cum. Se așează in tipar, într-un strat egal, piatră spartă sau pietriș cu granulele mari, în proporție de cca. 70% din greutatea pe care trebuie să o aibă piesa executată și se toarnă apoi o soluție de ciment amestecat cu nisip, vibrîndu-se așa încît ea să se ridice uniform și să elimine aerul, pătrunzînd în jurul fiecărei granule de agregat. Dacă se utilizează aparataj vibrator cu vibrații de mare frecvență, factorul apă-ciment al soluției se poate reduce la 0,40 și chiar la 0,30. Betonul vibrocimentat este mai compact, mai rezistent la îngheț și mai impermeabil decit cel obișnuit. Rezistența lui crește cu 10-40%. Prin sporirea conținutului de agregate mari, cantitatea de ciment întrebuințată se poate reduce cu 20-30%; scad, de asemenea, consumul de energie electrică și de timp de lucru. După acest procedeu pot fi realizate atît elemente prefabricate, cît și piese monolite. 3 Din tehnica sovietică 7,5 tone la 60 m înălțime Pe șantierul de pe strada Horoșevskaia din Moscova se construiesc o serie de case de locuit din panouri și schelet. Aici lucrează noua macara-tura „BTK-100", proiectată de colaboratorii științifici ai Institutului unional de cercetări științifice în domeniul construcției de mașini rutiere și de construcții, in colaborare cu colectivul direcției generale „Glavmosstroi". Turnul și brațul macaralei sunt confecționate din țeavă, ceea ce permite să se reducă presiunea viatului asupra macaralei; mecanismul de rotire este situat în partea de jos, astfel că se duce greutatea totală a macaralei in comparație cu macaralele obișnuite. Utilată cu un portal pe trei renzime, noua macara poate înainta în toate sensurile. O singură macara de acest tip deservește construcția unei clădiri mari, cu o configurație complicată. Macaraua este utilată cu un dispozitiv de frinare, care permite coborârea fină greutăților. Puterea de ridicare a macaralei este de 5 tone la o rază de acțiune a brațului de 20 m și de 7,5 tone la o rază de acțiune de 13,5 m. Greutățile se ridică la o înălțime de 60 m. Agregat autopropulsat de betonare Ia U.R.S.S. s-a fabricat o mașină universală pentru turnarea betonului, care transportă betonul de la secția de preparare spre tiparele așezate pe platforme vibratoare, îl toarnă în tipare, îl nivelează și îl selivisește. Un ciclu complet de betonare durează 8—10 minute. Mașina de turnat beton are un buncăr de 2 mc. Repartizarea uniformă a betonului pe lățimea formei se realizează prin mișcarea laterală a buncărului pe o distanță de 500—1.300 mm, cu cu o viteză de 5,2 m pe minut. Viteza de deplasare pe șine a agregatului este de 9 m/min. Neîncărcată, mașina cîntărește cca. 4 tone. Dimensiunile ei sunt de 3.250 x 4.070x 3.200 mm. Lățimea căii de rulare este de 3.200 mm. Betonarea se execută pe o lățime maximă de 2 m și la o înălțime maximă de 800 mm. Manevrarea tuturor mecanismelor mașinii este concentrată pe un tablou special. Un operator și un muncitor necalificat realizează astfel volum mecanizat un de lucrări care ar necesita munca manuală a 7—8 oameni. In țara noastră, ca urmare a proporțiilor în care crește volumul investițiilor în fiecare an, problemele îmbunătățirii continue a organizării lucrărilor de construcții-montaj și ale reducerii prețului de cost prezintă o importanță de stat. Sarcina cea mai de seamă a evidenței contabile în construcții o constituie determinarea justă a prețului de cost i la lucrările de construcții, care reprezintă cheltuielile bănești necesare pentru efectuarea lucrărilor de construcții-montaj. Acumulările planificate nu pot constitui cheltuieli bănești și, în consecință, nu se includ în prețul de cost planificat sau în prețul de cost efectiv al lucrărilor de construcții-montaj. In acțiunea de reducere a prețului de cost, un rol important îndeplinește justa urmărire a cheltuielilor de producție, deoarece cu ajutorul evidenței se scot la iveală abaterile de la normele planificate de cheltuieli în construcții — fapt care permite efectuarea unui control eficace, în scopul luării de măsuri pentru prevenirea depășirilor de cheltuieli. In construcții, obiectul evidenței producției și calculului prețului de cost îl constituie diferitele obiecte ce se construiesc, pentru care există devize la proiectul tehnic sau calcule financiare de deviz. Clădirile și construcțiile provizorii executate de către constructor pe seama părții a treia din devizul general se înregistrează ca orice lucrare de bază, începerea executării lucrărilor de construcții-montaj se face pe baza unui „ordin de începere a lucrărilor“, semnat de directorul unității, de inginerul-șef și de contabilul șef, ordin care se întocmește în modul următor : pentru lucrările de construcții — separat pentru fiecare obiect care are un deviz la proiectul tehnic sau un calcul estimativ de acest cost (corp de clădire, depou de cale ferată, pod, stație de pompare, fune, linie de transmitere a energiei electrice și alte lucrări de construcții) ; pentru obiectele cu prețul de deviz pînă la 360.000 lei fiecare, se admite unificarea lor în grupe omogene ca destinație și trecerea lor în același ordin de începerea lucrărilor, pentru montarea utilajului, pe fiecare agregat sau pe grupe de mașini-unelte, legate intre de din punct de vedere tehnologic și care nu pot să funcționeze separat, una de altta, pentru lucrări speciale (instalații de încălzire, conducte de apă, canalizare etc.) din cadrul obiectelor, pe fiecare categorie de lucrări, separat pentru fiecare obiect. Contabilul-șef trebuie să controleze ca pentru obiectele care nu au asigurate fondurile prin finanțări deschise, să nu se emită ordine de începere a lucrărilor. Pe baza unui exemplar al ordinului de începere a lucrărilor, serviciul contabilității deschide fișa analitică pentru obiectul respectiv, în care urmează a se înregistra toate cheltuielile directe și indirecte privind producția de construcții. Unitatea de calculație a prețului de cost o constituie obiectul (categoria de lucrări) de executat, prevăzut în ordinul de începere a lucrărilor. In cazul ordinului emis pentru un grup de obiecte mici, omogene ca destinație, unitatea de calculație este acest grup, cuprins intr-un ordin de începere a lucrărrii lor. Numărul care se atribuie ordinului de începere a lucrărilor reprezintă cifrul permanent de evidență al obiectului (categoriei de lucrări) pe întreaga durată de executare. Pentru asigurarea unei calculații juste a prețului de cost al obiectului (categoriei de lucrări) respectiv, pe toate documentele primare în care se consemnează consumurile privind acest obiect trebuie să se indice cifrul lui de evidență. Evidența cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj trebuie ținută pe obiecte și pe capitolele de cheltuieli prevăzute în deviz (materiale, manoperă, utilaj, cheltuieli de regie, sarcini sociale). In scopul înregistrării cheltuielilor de producție pe lucrări, se folosesc la biroul de postcalcul formularele: E 2.15 — Fișa de cont analitică a producției, și centralizatorul cheltuielilor de producție respectiv. Organizațiile de construcții-montaj din cadrul Ministerului Construcțiilor nu mai folosesc metoda centralizatorului, pe care totuși o socotim necesară pentru a asigura legătura evidenței analitice cu cea sintetică. Pe formularele de postcalcul întocmite la șantier se înscriu numai cheltuielile efective ale acestuia și care, totalizate, reprezintă costul lucrărilor la șantier, întreprinderea în cadrul căreia funcționează șantierul respectiv adaugă ulterior — în coloana 12 din fișele E 2.15 — cota parte din cheltuielile proprii, precum și cote parte din cheltuielile trustului. In scopul urmăririi costului producției pe lucrări, biroul de postcalcul deschide cîte o fișă analitică a producției (formular E 2.15) pentru fiecare lucrare la care există deviz separat, iar pentru fiecare cont de producție (cont 140 „lucrări de construcții“, cont 141, „lucrări de montare a construcțiilor metalice“ etc.) se deschide câte un centralizator al cheltuielilor de producție. La sfîrșitul lunii, după ce s-au adunat toate coloanele fișelor E 2.15, se înregistrează pe capitole de cheltuieli (materiale, manoperă, utilaj, C.R., sarcini sociale) valoarea producției neterminate, determinată prin inventariere la preț de cost de deviz. Pe fișa E.2.15 se scade valoarea producției neterminate din totalul costurilor și se obține astfel costul producției terminate pe capitole de cheltuieli, sumele respective înscriindu-se în coloanele 8—15 din debitul fișei. Totalul costurilor producției terminate, obținute în modul arătat mai sus, se înscrie și in creditul aceleiași fișe — pe același rînd — In coloana 17, care reprezintă valoarea transferată pe conturi de realizări. Pe centralizatorul cheltuielilor de producție, după ce s-au adunat la sfîrșitul lunii toate coloanele și apoi s-a înregistrat prin suprapunere valoarea producției neterminate pe capitole de cheltuieli din toate fișele analitice E 2.15 referitoare la acel centralizator, se scade (în toate coloanele 8—15) din totalul cheltuielilor de producție valoarea producției neterminate, restul reprezentînnd costul producției terminate la toate lucrările din cadrul unui cont de producție. In luna următoare se va continua înregistrarea operațiilor, după ce s-a înscris în primul rînd al fișelor E 2.15 valoarea producției neterminate, pe capitole de cheltuieli din fișele respective ale lunii precedente. In momentul de față, la toate organizațiile de construcții evidența cheltuielilor de producție nu se ține pe fiecare obiect în parte, ci pe totalitatea obiectelor aflate în construcție pe același șantier, indiferent de natura lucrărilor și destinația lor. La unele șantiere s-a practicat metoda de evidență a cheltuielilor de producție pe obiecte, dar nu s-au obținut rezultate concludente, din următoarele cauze : — punctele de lucru — obiectele ■— sunt situate în incinta aceluiași șantier, de cele mai multe ori foarte apropiate unele de altele, conduse de, același personal tehnic și gestionar și avînd ca efectiv aceleași brigăzi sau echipe; — la toate lucrările, sau la cea mai mare parte dintre ele, se folosesc aceleași materiale și — de regulă — în aceeași perioadă de lucru, fapt care duce la consumul materialelor nu numai la obiectul pentru care au fost eliberate, ci și la alte obiecte pentru care se execută lucrări de către aceiași muncitori sau chiar de către alți muncitori, fără să se oblige muncitorul respectiv să facă formalitățile de restituire la magazie a materialului eliberat pentru un obiect, pentru a se face din nou bonuri de eliberare pentru un alt obiect. De asemenea, nu se poate pretinde ca personalul gestionar sau tehnic să urmărească permanent lucrul muncitorilor, pentru a stabili obiectele la care se folosește fiecare material; — pentru materialele de masă (nisip, var, pietriș, cărămidă), care au o pondere importantă în lucrările de construcții, consumul lunar se stabilește prin inventariere, iar repartizarea lui pe obiecte se face pe baza consumului specific din procesele-verbale de recepție. Această metodă practică nu este concludentă în cazul evidenței cheltuielilor de producție pe obiecte, întrucit în cazul unei economii sau depășiri nu se poate stabili obiectul la care s-a făcut economia sau depășirea consumului specific; — materialele rezultate din decofrare la un obiect sunt folosite imediat la alt obiect, fără a se putea întocmi documente care să permită evidența acestor operații, deoarece datorită ritmului de lucru, organele gestionare și contabile nu pot urmări aceste operații; deci, prețul de cost al lucrărilor la obiectul pentru care s-au eliberat inițial materialele respective rămâne încărcat cu valoarea acestora ; — aceleași echipe de muncitori sau brigăzi lucrează pentru mai multe obiecte, iar în cursul lucrului sunt trecuți în mod regulat muncitori de la un obiect la altul, după nevoile producției, fără a li se putea deschide de fiecare dată noi foi de lucru. Acest fapt duce la denaturarea cheltuielilor de manoperă, care ar urma să fie repartizate pe fiecare obiect în parte, și deci alterează prețul de cost real al fiecărui obiect aflat în construcție; — în situația mecanizării șantierelor, chiria sau amortizarea și cheltuielile de întreținere a utilajelor care lucrează pentru mai multe obiecte este dificil să fie repartizate pe obiecte, deoarece evidența lucrului efectuat de utilaje la fiecare obiect în parte nu este posibilă decit cu un plus de personal. Datorită acestor greutăți de ordin organizatoric postcalculul pe obiect la unele șantiere nu a dat rezultate, neprezentând date reale care să poată fi supuse unei analize, în scopul de a se lua măsurile necesare. Cu toate acestea, în fața colectivelor de conducere din întreprinderile de construcții și a organelor tutelare stă sarcina de a rezolva problema postcalculului pe obiect la lucrările de construcții, prin înlăturarea factorilor de ordin tehnic și organizatoric care se opun în momentul de față aplicării metodei de evidență a cheltuielilor de producție pe obiect. In acest scop consider necesar să se ia următoarele măsuri: — emiterea de bonuri de lucru pentru fiecare echipă și pentru fiecare lucrare in parte; — eliberarea bonurilor de consum de materiale pentru fiecare lucrare în parte și supravegherea strictă a utilizării materialelor conform destinației ; — pentru materialele rezultate din decofrări să nu se permită folosirea lor fără eliberarea bonurilor de consum respective; — determinarea exactă a timpului de funcționare a fiecărui utilaj pentru fiecare lucrare, in cazul in care utilajele constituie cheltuieli directe. Cunoscînd în fiecare etapă cheltuielile de producție efective pe capitole de deviz la fiecare obiect în parte, organele tehnice și contabile pot interveni la timp și eficace pentru înlăturarea defecțiunilor care duc la scumpirea lucrărilor. Aceasta va contribui la reducerea prețului de cost al lucrărilor de construcții-montaj — una din condițiile principale pentru realizarea volumului ridicat al construcțiilor prevăzute în al doilea cincinal. EMIL NIȘULESCU din Ministerul Finanțelor Evidența cheltuielilor de producție pe obiect la lucrările de construcții-montaj De ce e mic numărul inovațiilor? Răsfoind registrele de inovații ale cabinetului tehnic găsim o seamă de propuneri prețioase pentru îmbunătățirea lucrărilor. Cele care au fost acceptate și aplicate în producție au ajutat la creșterea productivității muncii, realizîndu-se totodată o economie de cca. 90.000 lei anual. Calitatea varului produs din resurse locale a fost îmbunătățită datorită perfecționării injectoarelor de la cuptoare, realizată de inovatorii Vasile Baciu și Gheorghe Mocanu. Mecanicul Stancu Marin a confecționat o presă de depresat mese mari, reducînd cu mult timpul necesar pentru această operație. Foarte util este și aparatul de springuit segmentt al maistrului Constantin Viciu, de la întreprinderea de utilaj și transporturi. Aceste registre de inovații mai oglindesc însă și alte aspecte ale mișcării inovatorilor și raționalizatorilor din cadrul Trustului nr. 10. Pentru a ne forma o idee despre dezvoltarea acestei mișcări, e suficient să urmărim numărul de propuneri înregistrate, acceptate și aplicate în ultimii ani. Cifrele sunt următoarele: 16 propuneri au fost înregistrate în 1954, dintre care acceptate și aplicate — 13, în 1955 s-au înregistrat 15, dintre care au fost rezolvate și aplicate 7, iar în primul trimestru al acestui an sunt înregistrate 5 propuneri, acceptate și aplicate — una singură. rul Se menține de mult timp și număinovatorilor — în total 44 de muncitori, tehnicieni și ingineri. Față de efectivul de salariați, această cifră este minimală. Un alt fapt care atrage atenția este și specificul propunerilor de raționalizări făcute; majoritatea lor rezolvă probleme de producție secundară, și doar cîteva se referă la tehnologia lucrărilor de bază. Și cum ar putea fi altfel, cînd mulți tehnicieni cu munci de răspundere din cadrul Trustului manifestă greșita convingere că specificul lucrărilor executate — mai cu seamă construcții agricole — nu oferă teren pentru desfășurarea inițiativei creatoare ? Adevărata cauză este insă cu totul alta. Mai intîi, colectivul de inovații a ținut foarte rar ședințele pentru rezolvarea propunerilor prezentate de inovatori. Din cele 15 dosare înregistrate la cabinetul tehnic în cursul anului 1955,unele au fost rezolvate de abia în luna martie a acestui an. O delăsare de neîngăduit a existat și în activitatea cabinetului tehnic. Responsabilul cabinetului — Dumitru Stoian, de specialitate inginer... piscicol — era cel ce se ocupa de întocmirea dosarelor și îndrumarea inovatorilor. Ne închipuim lesne ce sprijin tehnic putea el acorda muncitorului constructor, care uneori se prezintă la cabinetul tehnic cu o schiță sumară — cu ideea încă nedeplin conturată a noului dispozitiv conceput. Desigur că de alegerea greșită a responsabilului cabinetului tehnic, vinovate în primul rînd inginerul-șef al trustului, Cornel Nistor. Dar, în afară de pregătirea nepotrivită, ing. Dumitru Stoian a dovedit și lipsă de răspundere fată de sarcina încredințată El a neglijat cu totul cabinetul tehnic, și iată cîteva cazuri din care acest lucru reiese clar. Cîteva luni s-au scurs pînă ce fierarul Vasile Ungureanu a putut afla situația propunerii sale — care nu fusese înregistrată la timp. Cîteva luni, deci a întîrziat și aplicarea inovației sale : un dispozitiv pentru ascuțirea buciardelor. O inovație acceptată, a cărei aplicare se tărăgănează aproape de un an, este cea a ing. Nicolae Ciochine, șeful laboratorului. Este vorba de confecționarea plăcilor din rumeguș de lemn cu un amestec de lapte de ciment. Această situație nu poate fi explicată decit prin totala nepăsare a conducerii trustului (și în primul rînd a ing.șef C. Nistor) și a comitetului sindical (fostul președinte Constantin Prodan) față de mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor. Activitatea colectivului de inovații și a cabinetului tehnic a fost lăsată la voia intîmplării, inițiativa constructorilor n-a fost stimulată. Recenta schimbare a responsabilului cabinetului tehnic și reactivizarea colectivului de inovații au înviorat întrucît va munca pe linie de inovații și raționalizări. S-a difuzat și prelucrat planul tematic al concursului de inovații, cabinetul tehnic a fost rea organizat, iar biblioteca tehnică funcționează în fiecare după amiază. Aceasta este însă prea puțin pentru a lărrgi mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor. Cabinetul tehnic, sprijinit temeinic de comisia de inovații de pe lîngă comitetul sindical ,comisie care pînă acum nu prea și-a1 dovedit existența), trebuie să intensifice propaganda noului în producție să urmărească folosirea cit mai largă a mijloacelor de documentare tehnică, să studieze problemele de ordin tehnic ce se nasc pe șantiere și să întrume muncitorii, inginerii, tehnicienii la rezolvarea lor. II I I