Constructorul, iunie 1956 (Anul 8, nr. 333-337)
1956-06-02 / nr. 333
Cum am reușit să ridicăm schimbul de noapte la nivelul celui de zi fabrica de cărămizi Roman fiind o îtreprindere de înaltă tehnicitate, instruită cu utilaje și mecanisme ce ușurează și înlocuiesc munca manuală 1 proporție de 95 m/s, prezintă avantajl că poate lucra neîntrerupt ziua $1oaptea. Pină însă nu de mult randamentul schimburilor era cu totul inegal. In cal 3 noapte se lucra mult mai puțin det în cele de zi. Bineînțeles că acest ctu ne-a dat mult de gîndit. Trebuia luate măsuri î ntr-o ședință de analiză comună, oganizația de partid, comitetul de încprindere și conducerea fabricii au dus la iveală principalele cauze alecestei stări de lucruri, printre care : psa unei echipe de întreținere și rearații a utilajelor, reluarea in priire a schimbului din mers, iar uficiata iluminație a locurilor de muncă, psa unui puternic spirit de răspunsre la predarea și preluarea schimburui, indisciplina în muncă, precum și boemie nemotivate și întârzieri. Intimul rînd, toate acestea duceau la realizarea sarcinilor de plan. In frsul uneia din ultimele luni de :emplu — schimbul de noapte condus , maistrul de fabricație Ioan Judele realizat numai 70/* din sarcinile de lan față de schimbul de zi, schimbul indus de maistrul Ioan Hugher a realat numai 73/o față de schimbul de iar schimbul maistrului Constantin rsan a realizat numai 61 °/*. Iată și cîteva dintre măsurile tehco-organizatorice luate pentru zidirea nivelului muncii în schimbul de •apte. Au fost analizate formațiile dscru la fiecare loc de muncă, reorgazîndu-se schimburile și echipele, au >t selecționați muncitorii care resetau disciplina muncii și au fost atev măsuri administrative față de eia care nu se încadrau în mod sens în regulile procesului de fabricat . Planul dte producție a fost defalcat schimburi, cu a cunoscut echipe și oameni și totdeauna la locul de muncă cu 5 zile înainte de înperea lunii următoare. El se preluază apoi în grupe sindicale unde se și noi propuneri. Sarcinile de plantt zilnic urmărite, și acolo unde se desc slăbiciuni sau deficiențe se iau isuri operative. S-a întocmit și un 3D cu privire la transportul muncirilor pentru a se asigura pornirea limbului la orele fixate. Locurile de încă au fost iluminate în mod sirent pentru a se putea lucra în necondiții. S-a format o echipă de banci lucătuși care asigură buna acționare a utilajelor în timpul nopea intervine imediat ce este nee în așa fel ca întreruperile să fie mai scurte. Prin stația de amplificare se difuză în fiecare vineri dezbaterile seîțelor de producție pentru ca ele să cunoscute de întregul colectiv albricii. Brigada de agitație a fabricii frizează toate manifestările de creare în muncă și laudă realizările fruntașilor in producție. S-a dat o deosebită importanță rolului maiștrilor în producție asigurând acestora autoritatea necesară și o deplină libertate în ceea ce privește inițiativa în schimbul respectiv. In vederea rezolvării greutăților care se ivesc în producție. S-a reglementat stabilitatea muncitorilor la locul de muncă — asigurând prin aceasta o mai bună calificare și formare a muncitorului la locul de muncă — fapt care a dus la mărirea productivității muncii. Ca rezultat al acestor măsuri s-a ajuns în momentul de față ca schimburile de noapte să depășească plantei în permanență și astfel să fie la nivelul schimburilor de zi, realizînd pramul in luna aprilie 1956 în proporție de 121,9 m/s. îmbunătățirea randamentului schimburilor de noapte se reflectă și în faptul că am reușit să dăm peste plan 301.500 de cărămizi, 35.000 de blocuri de beton cu deșeuri de cărămizi. De asemenea s-au dat peste plan 18.197 de dale cu care se pot pava trotuare pe o porțiune de 760 de metri. A mai fost dată peste plan și cantitatea de 4233 de țigle și olane de ciment. Productivitatea muncii a fost realizată în proporție de 116,5 m/h, iar ca urmare a creșterii productivității muncii cîștigul mediu al muncitorilor a crescut cu 13,5«/#. Prețul de cost a fost redus față de sarcina primită cu 10,3«/*. Datorită măsurilor luate și urmăririi realizării lor în permanență, in primele două decade ale lunii mai rezultatele muncii schimburilor de noapte continuă să se mențină la nivelul schimburilor de zi. De multe ori le și depășesc. In săptămîna de la 12 la 19 mai, de exemplu, schimbul de noapte condus de maistrul Ioan Hugher a întrecut ambele schimburi de zi conduse de maiștrii loan Judele și Constantin Bîrsan cu peste 10“/#. In toată această acțiune importantă de ridicare a schimbului de noapte la nivelul schimburilor de zi s-au evidențiat un număr mare de muncitori, tehnicieni și ingineri, printre care șeful de echipă Gheorghe Ifrifit, presarese Maria Coșnete, Anala Ghimpu, Elena Mazilu și mecanicul Ovidiu Pelegrini. Vor urmări necontenit și pe viitor Întărirea muncii în schimbul de noapte acum după ce cunoaștem roadele bogate ale unor astfel de măsuri. NEAȚU OPREA <1 Vectorul fabricii de cărămizi Roman Pe calea pranormativelor și debitorilor una din preocupările de seamă ale aducerii fabricii „Teleajenul“1eceni a fost și este lichidarea storilor supranormative și a debitor. La începutul anului 1955 intreprinea noastră deținea stocuri supra■mative în valoare de 1.258.000 de Pentru a preîntîmpina crearea de stocuri s-au luat următoarele luri: aprovizionarea cu materii și teriare se face în raport cu nevoile le ale întreprinderii. Iar repartia de materiale care nu sînt necesare înapoiază, după ce mai întîi fost consultați mecanicul-Șef și șeserviciului tehnic, termenele de fire se prevăd în contracte în funcție data ce mai apropiată a punerii consum a materialelor respectiv-a introdus fișa de evidentă a ovizionărilor și consumurilor ziiastfel că se poate cunoaște, cu ntîrziere de 3-4 zile, situația stocar valorice și cantitative la principe elemente ale mijloacelor circute Pentru lichidarea stocurilor supra- mative s au trimis iste și mostre expoziția de murire a Băncii de t. De asemenea s-au trimis liste materiale la diferite întreprinderi regiune prin intermediul secțiunii noiare. Notodată s-au mai trimis și D.G.A.D.-ului. Astfel s-a pulichida cea mai mare parte din urile fără mișcare, fie prin valorire, fie prin schimb cu alte matenecesare întreprinderii noastre Pentru lichidarea debitorilor s-a înnit un grafic de încasări procesate apoi la trimiterea extraselor cont, împreună cu copiile actelor du confirmare. Debitorii care au răspuns la termenele prevăzute în serile noastre sînt urmăriți atît organele Băncii de Stat cit și prin anele secțiunii financiare. Aceste avenții au dus totdeauna la lichia debitului în cauză,onducerea întreprinderii a ținut nțe săptămînale, conform planiide muncă, analizînd rezultatele urilor luate. Datorită respectării țîrilor Consiliului de Miniștri și a ceior ministeriale privind îmbunțirea situației financiare a întrederilor, stocurile supranormative scăzut de la 1.258.000 de lei (la 31 mbrie 1954) la 175.000 de lei (ln decembrie 1955), iar la debitori au încasate creanțe în valoare de 000 de lei. ceste măsuri au dus la deblocarea unui nostru de decontare încă din mai 1955, dată de cînd contul nu nu a mai fost blocat pînă în ens. In plus s-au evitat cheltuieleproductive — amenzi și penali— și s-au încasat amenzi și peări în valoare de 154.000 de lei. asemenea, s-a obținut o acceleramijloacelor circulante și o elicede 103.000 de lei nînd seama de rezultatele obțînuoiectivul întreprinderii noastre va tinua să depună aceeași muncă la lichidarea completă a stocusupranormative și a debitorilor, ci că acestea contribuie la elicea unor Însemnate sume din fonduicirculante (prin accelerarea vitede rotație) și la sporirea necontea acumulărilor bănești. GHEORGHE MARINESCU abil-șef al fabricii „Teleajenul“ Berceni WSWMg1!W Primul „sfat al directorilor" di Zilele trecute a avut loc la sediul fabricii de ciment ..Temelia“ din Orașul Stalin „sfatul directorilor“ tuturor întreprinderilor noastre din regiunea Stalin. Conducătorii de fabrici din această regiune — puternic centru al industriei materialelor de construcții — s-au întrunit din necesitatea unei strînse colaborări, în vederea desfășurării în tot mai bune condiții a producției și a însușirii celor mai bune metode de conducere. S-a preconizat — și s-a realizat deplin — un rodnic schimb de experiență, dublat posibilitatea rezolvării operape tive a ajutorului recipnx, între fabricile noastre din aceeași regiune. Rezultatele obținute la primul „sfat al directorilor" organizat în industria noastră dovedesc Utilitatea acestei forme noi de colaborare. Iată cum s-a desfășurat „sfatul directorilor“ ținut la Orașul Stalin. Directorul fabricii gazdă, tov. Matei Pincovici — un conducător priceput de întreprindere, unanim apreciat pentru calitățile sale — a vorbit participanților despre modul cum conduce și gospodărește această fabrică de atîția ani fruntașă în industria cimentului. Vorbitorul s-a oprit în special asupra problemelor economico,financiare. Discutarea măsurilor luate pentru realizarea ritmică a planului de producție și pentru mărirea rentabilității întreprinderii au dat posibilitate partcipanților să-și ridice nivelul profesional. Bineînțeles că, folosind același prilej, s-au abordat și problemele privind metodele de lucru cu organele in subordine, colaborarea cu organi- Feldioarș ca re zațiile obștești din întreprincialiști în acest dere etc. In cursul discuțiilor purtate apoi de toți directorii participanți S-au aflat Soluții comune, eficiente, menite să asigure desfășurarea normală a producției ln întreprinderi. Cîteva probleme mai importante și-au găsit rezolvarea cu ajutorul „sfatului directorilor". Să amintim doar unele: fabrica ,,Temeția“ va detașa temporar un bun excavatorist fabricii de cărămizi „Reconstrucții“. La sfîrșitul primului „sfat al directorilor“ din industria noastră, am pus tuturor participanților aceeași întrebare : „Ce folos v-a adus această primă întâlnire, ce ați învățat aci ?“ Iată și răspunsurile. Matei Pincovici („Temetia“-Orașul Stalin) : „Îmi pare bine că ne am cunoscut cu toții. De acum vom găsi mai ușor calea unii spre alții, pentru a ne ajuta, pentru a învăța“. Iosif Nemeth (Geamuri-Tirnoveni): „La întoarcerea acasă voi propune și eu analizarea săptămânală a câte unui serviciu în mod planificat"*. Ștefan Pina („Hercules“-Tîinăveni) : „Nici nu mi-am închipuit ce efecte admirabile poaite avea participarea directorului la consfătuirile de producție ale grupelor sindicale. Și eu voi fi prezent la ele“. Samoilă Fodor („7 Noiembrie“-Sighișoara) : „Mi-am dat seama aici ce înseamnă să rezolvi cu operativitate își are probleme. Un director mu are voie să se moșească Shuilt la luarea unei hotăriri necesare“. Adalbert Gagyi („Recomstrucția“-Feldioara) : „Conducerea unică se bazează pe cunoașterea imediată a tuturor faptelor din fabrică. Nu voi mai porni dimineața pe teren fără a primi un raport detailat“. Adam Hie (,Record“-Sibiu) : „Mi-a plăcut cum se tratează aici problema reparațiilor. Vom adopta și noi metoda". "Ludovici Karácsonyi („Brigaderul“-Tărlungeni) : „Preocuparea pentru mecanizare va trebui să ne-o însușim. Sânt doar atâtea de făcut la noi...*. Iuliu Szisz (contabil-șef, reprezentînd pe directorul I Fabricii de geamuri din Mediaș"). „Am învățat un lucru scurt. Vom introduce și noi contoare de gaz la fiecare cuptor în parte“. Ilie Godaru (,,Gh. Dimitre VOnașul Stalin) : „Am găsit aci soluții pentru rezolvarea lipsei de vagomete care ne strangulează producția. De asemenea, tovarășii mi-au cedat, cu prietenie, hârtie de șubăr de care aveam nevoie", fabrica ,,Hercules“-Tîrnăveni va da altor fabrici vecine o cantitate de pentru rotile preselor pîslă de rigle, c 4rp.-IL prisosește... pe„ baza unei experiențe comunicate în cadrul „sfatului directorilor“, întreprinderea de industrie locală ,,Gh. Dumitrov“ va adapta la fabricile sale de cărămizi metoda mecanizării transporturilor cu benzi de cauciuc, toate fabricile reprezentate își vor trimite reciproc lis ta noastră te de stocuri suprormative și tabele de necesități materiale etc. Mulțumiți de rezultatele primei lor întîlniri, participanții au hotărît să țină „sfatul“ în mod regulat, pentru început odată 1a trei ani. Viitorul „sfat al directorilor“ din regiunea Stalin va avea loc la 25 august la Tîrnăveni, gazdă fiind fabrica de geamuri din localitate. Inițiativa creării „sfatului directorilor“ s-a dovedit valoroasă. Considerăm că față de succesul primei întîlniri organizate în industria noastră, inițiativa poate fi extinsă, în special la centre tot atît de importante cum ar fi regiunile Cluj și Timișoara. Pe baza experienței culese la Orașul Stan, eficacitatea „sfatului directorilor“ ar putea fi sporită. Ședințele sfatului trebuie încheiate cu hotăriri, sarcini concrete, cu termene și responsabilități; este necesară organizarea unor ședințe paralele care să completeze sfatul (de pildă o ședință a responsabililor serviciilor de aprovizionare pentru a analiza situația stocurilor supranormative); se poate întocmi o listă de referate economice a căror expunere și audiere să îmbogățească bagajul de cunoștințe al directorilor noștri; trebuie ales un secretar al statului care să fie sprijinit prin rotație de cîte un director delegat în vederea urmăririi îndeplinirii hotărîrilor luate etc Sintem siguri directorilor“ este o că „statul acțiune bună care va contribui în mare măsură la îmbunătățirea continuă a muncii în fabricile de materiile de construcții. (v.b.) La ce lucrează cercetătorii noștri In cursul anului 1956 activitatea sectorului sticlă din I.C.I.M.C. este axată pe ajutorarea fabricilor din punct de vedere tehnic. Se urmărește în special creșterea randamentelor termice la cuptoare, îmbunătățirea calității geamului, înnobilarea materiilor prime (în special a nisipului folosit la fabricarea geamului, din cauza căruia transparența suferă), trecerea în producție și extinderea fabricației opaxitului cu materii prime indigene (prin folosirea ca opacizant a făinii de oase în locul criolitului), reducerea consumului de cocs la fabricarea vatei minerale, studierea și introducerea metodlor noi de alimentare a cuptoarelor din industria geamurilor, studierea unor noi cariere de nisip cuarton etc. Granularea amestecului prin ,folosirea nisipului fin (din care există cantități mari in carierele noastre) constituie una din temele studiilor ce se vor efectua in vederea reducerii consumului de combustibil. Se știe că a tonei cind amestecul nu este granulat canalele spre coș și recuperatoarele de căldură se inundă, ceea ce duce la un consum sporit de combustibil. Se va urmări mărirea indicilor extensivi ai cuptoarelor pe baza unor studii termotehnice și a măsurilor ce vor rezulta, ajungindu-se astfel de asemenea la reducerea consumului de combustibil. Chiar In prezent cercetătorii Anebdruh sectorului sticlă fac studii termotehnice la cuptorul Fabricii de geamuri din Mediaș atît in vederea reducerii consumului de combustibil cit și, in vederea îmbunătățirii calității geamului. Se urmărește reducerea pierderilor prin măsuri de izolare, mai duria combustie și recuperare a căldurii, îmbunătățirea calității refractarelor mai puternic solicitate (debitezele, care le cer confecționate din materiale selecționate și arse cu prescripțiuni speciale), precum și a calității injectoarelor. De altfel cercetătorii institutului merg in toate fabricile de geamuri fac studii și experimentări pe cuptoarele industriale in vederea realizării tematicii propuse. In vederea reducerii consumului de cocs la fabricarea vatei minerale se fac experimentări pentru înlocuirea parțială a cocsului cu un combustibil indigen sau nedeficitar. Pentru realizarea creșterii randamentelor termice la cuptoare și îmbunătățirea calității geamurilor se studiază perfecționarea procesului tehnologic actual prin Înnobilarea nisipului și introducerea de noi procese tehnologice. In acest scop există mai multe propuneri de inovații, de metode noi, care sunt in curs de experimentare, urmind a fi aplicate cele mai bune. De asemenea, din documentația străină și in special cea sovietică, experiența cea mai înaintată este însușită și va constitui baza unor studii și experimentări efectuate de cercetătorii din sectorul sticlă al I.C.I.M.C. TILCUL UNUI „DACĂ"... Pe geamul mic al biroului se strecura cifra de lumină a unei lămpi de masă. Cu toții era tirzie, lingă masă doi bărbați stăteau cufundați in socoteli. Au mai rămas doar câteva zile pină la pornirea noii linii tehnologice și înainte de a porni la drum nu strică să-ți întocmești un bilanț, ca să știi ce ai făcut și ce gânduri ai pentru viitor. Cei doi bărbați par a fi mulțumiți de rezultatele socotelilor. Samuilă Fodor, directorul fabricii de cărămizi și țigle „7 Noiembrie“ din Sighișoara și inginerul-șef Constantin Vegulescu au motive să fie satisfăcuți. Plănui pe luna aprilie la cărămizi arse a fost realizat in proporție de 101 la sută, la cărămizi crude — 209 la sută, la țigle crude — 90 la sută, iar la țigle arse — 87 la sută. Unii s-ar putea mira de bucuria celor doi conducători abia vreme ce fabrica a rămas sub plan la țigle. Și totuși, să nu uităm, rezultatul a fost obținut cu o singură unitate, pe când planul pe luna aprilie prevedea funcționarea a două unități. Cea de a doua trebuia să intre în funcțiune la începutul lunii, dar în realitate de abia în iunie își va începe activitatea. — Dacă am fi mers în plin cu două unități, am fi putut depăși planul cu cel puțin 60 la sută — spune Iov. Fodor cu un Oftat prelung-Dacă... Și acest „dacă" își are titcul, pe care merită să-l cunoască și alții. ÎNSEMNĂRI INTR-UN CARNET La 31 decembrie 1954 una din cele două unități ale fabricii a fost oprită ca să se construiască o hală mare de presă și 18 camere de uscare sistem Keller. Lucrările au fost încredințate Trustului de construcții nr. 5 care trebuia să se termine la 1 mai 1955. Dar filele calendarului s-au împuținat fără ca focul să fi fost aprins la unitatea nr. 2. S-a dat un nou termen: 1 septembrie, apoi încă unul: 31 decembrie și în fine ultimul: 1 aprilie. Dar nici acest termen n-a fost respectat. Fabrica are mulți fruntași, tehnicieni și muncitori care susțin din toată inima, cu profund atașament, interesele întreprinderii. Iar directorul și inginerul-șef sunt doi oameni tineri care, de asemenea, își închină toate puterile producției. Ei n-au stat cu mîinile încrucișate cind au văzut tărăgănelile constructorilor, ci s-au apucat să rezolve măcar parțial problemele. — Să construim în regie proprie 6 camere de uscare — a propus directorul într-o ședință de producție. Toți au primit cu entuziasm propunerea. Inginerul-șef a făcut proiectele, a calculat timpul de execuție și munca a început. Fondurile erau mici. Abia au ajuns pentru materialele de construție. A fost mobilizat tot colectivul fabricii la muncă. Cele 6 camere au fost gata cu o lună și jumătate mai repede decât se proiectase. Această lucrare a permis un mare salt in producție. Dar cele 18 camere de la unitatea nr. 2 tot nu erau gata ! O altă sugestie a directorului: — Ce ar fi să construim cu mijloace proprii alte 6 camere de uscare ! Propunerea a fost primită și de astă dată cu entuziasm. S-a pornit la lucru operativ, așa cum se obișnuiește la această fabrică. Se lucra ziua, ba chiar și noaptea. — Simbătă am turnat fundația — ne spune tov. Fodor — și după 4 zile am început să montăm acoperișul. La 14 mai, cu aproape două luni înainte de termen cele 6 camere au fost puse in funcțiune. Inițiativa colectivului s-a manifestat din plin și în alte domenii ale producției Multe nopți au pierdut tehnicienii discutând asupra posibilităților de perfecționare prin mică mecanizare a procesului de producție, inginerul-șef Negulescu le are însemnate în ordinea introducerii și aplicării lor. Să copiem câteva din aceste însemnări: „Prin reglarea turației cu un mecanism, capacitatea presei de țigle a fost mărită; s-au confecționat cu mijloace proprii, ln atelierul fabricii, benzi transportoare pentru transportul deșeurilor de la uscătorie la carieră, eliminindu-se transportul cu roaba; s-au montat burlane cu ajutorul cărora aerul cald de la uscătoria Keller este transportat și la uscătoria materialelor; s-a remontat o presă veche considerată... fier vechi; altă bandă confecționată in fabrică a fost montată pentru transportul cărămizilor crude de la presă la uscătorie; la unitatea nr. 2, unde s-a oprit arderea, cuptoarele au fost amenajate provizoriu în așa fel ca ele să servească drept uscătorie , colectivul a început să construiască cu mijloace proprii o hală pentru ventilator și motor electric...“ Lista inovațiilor și a micilor mecanizări nu se termină aici. Inginerulșef Negulescu a confecționat un orificiu pentru cărămizi-colțari, datorită căruia, pe același orificiu, se scoate o cărămidă normală și un colțar. Productivitatea muncii sporește cu 100 la sută și se fac mari economii la energia electrică. De asemenea, alimentarea preselor de țigle a fost automatizată, reducîndu-se mina de lucru cu 4 oameni. Și acum să aruncăm o privire și in însemnările directorului. Vom vedea că datorită micilor mecanizări în această fabrică în trimestrul I 1956 un număr de 157 muncitori au produs cu aproape 100.000 de produse finite mai mult decit 207 muncitori în trimestrul I 1955, iar instigul mediu pe cap de muncitor a sporit și același interval cu 105 lei. O DEZMINȚIRE Au fost luate măsuri pentru punerea in funcțiune a unității nr. 2. După aproape un an și jumătate cele 18 camere de uscare vor fi gata în luna iunie. Iată de ce sunt satisfăcuți cei doi tineri bărbați din birou. Nici unul n-a trecut de mult de virsta de 30 de ani. — Iți aduci aminte ce spuneau oamenii acum patru ani cinoi am fost numiți ? — il întrebă directorul pe inginerul-șef Negulescu. Că fabrica se va duce de rîpă fiindcă a fost dată pe mina unor copii... Acești tineri au dezmințit însă temerile. Realizările lor depun mărturie . S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin Simbata 2 iunie 1956 — nr. 339 Vești de la „Cimentul păcii“« Medgidia • In dimineața zilei de 24 mai 1956 planul era îndeplinit în următoarele proporții: cariera — 113%, morile brute — 106,3%, cuptoarele — 102,3%/ morile de ciment — 101%, livrările — 109,3%. Față de luna mai 1955, pînă la aceeași dată s-a produs acum mai mult cu 6980 de tone de clincher și cu 7370 de tone de ciment. In luna aprilie s-a realizat planul în proporție de 107,3% și s-a produs față de aprilie 1955 cu 8600 de tone de clincher și cu 6960 de tone de ciment mai nihil Măsurile tehnico-organizatorice luate și aplicarea inovațiilor sunt cheia acestor realizări. • In cariere se întrețin curent liniile înguste și este aproape gata Săpătura pentru linia normală. • La concasoare se descarcă vagoanele basculante tip C.F.R. direct în buncărele concasoarelor (inovație Luigi Zurini), iar concasoarele nr. 3 și 4 vor intra curînd în funcțiune fără a se reduce între timp capacitatea de transport din carierele de lungă fabrică și fără a opri transporturile cu vagoane basculante tip C.F.R., timp de cca. 14 zile așa cum prevedea proiectantul (inovație Luigi Zurini și Gheorghiu — T.C.H.). • Instalația de hidromecanizare realizată de T.C.H. așteaptă verificarea și aprobarea instalațiilor electrice de către energo-combinatul Constanța, pentru a se putea trece urgent la spălarea loessului de la carierele de lungă fabrică. După aceea se vor putea rectifica și unifica fronturile de exploatare a carierelor. • La morile brute, albastrul opaxitului și aranjamentul în șah al mozaicului îți impune respect și grijă față de agregate. Procentul de apă din pastă a fost redus de la 42-44% la 38-40%. Pe linie A.S.I.T., un colectiv de ingineri și tehnicieni a studiat și dat soluția pentru captarea pastei ■ de la morile brute și sistematizarea conductelor de pastă. La două mori soluția s-a și aplicat și procentul de apă în pastă a scăzut sub 40%. Stocul tehnic de pastă dozată a fost asigurat toată luna. La omogenizatoare a fost asigurată barbotarea și mecanic și cu aer comprimat. Un cuptor (nr. 5) înzidit cu cărămizi forsteritice și inele de magnezită pe eclise la suduri, a îndeplinit 101 zile de funcționare a zonei fără semne mari de oboseală. Urmărirea combustiei se face prin analiza de gaze la cuptoare în două schimburi. Carierele furnizează un material cu aptitudine la ardere 11—13 (Polysius) Straturile de argilă au devenit parțial nisipoase. Consumul de combustibil la acest material este de 30-40 kg mai mare pe tona de clincher. Cuptorul nr. 4 este echipat cu tot aparatajul modern pentru exploatarea lui. • Adaosurile se introduc în hala de clincher cu vagoanele pe linie de cale ferată normală, eliminîndu-se transporturile intermediare și economisindu-se forțele de muncă. • Rampa de împachetare a cimentului nu mai are nici o defecțiune datorită schimbării sitelor mecanice (inovație ing. Iacobescu și tehnician Drăghici), gurii de vărsare a cimentului în vrac direct din silozuri în vagoana (inovație ing. S. Almăjanu), modificării elevatoarelor (inovație ing. Bölönyi). • Strangulările de la transportul cimentului, transportul clincherului Cu elevatoarele de la cuptoare la producție sporită — sînt cele mai importante și ele trebuie rezolvate pe urîîte de agregate. • După ce ieși din Medgidia, spre răsărit, un șir de plopi tineri te conduce pe șoseaua ce se betonează pînă la fabrică. Plantațiile care au înfrunzit, de la poartă pînă în fața morilor brute, vestesc parcul ce se va ridica în jurul fabricii în câțiva ani. • Stadionul de fotbal, terenurile de volei și baschet de la Intrarea fabricii, sala de gimnastică și popicăria (unele gata, altele în lucru), arată perspectivele celor 70% tineri dintre muncitorii fabricii noastre. Echipa de fotbal e prima în clasamentul campionatului regional. Echipele de volei masculin și feminin, popicarii în frunte cu tov. Zurini, vor să scoată din anonimat activitatea noastră sportivă. • Echipa de teatru a primit mențiune pe raion la concurs și a intrat în întrecere pe regiune. Multe lucruri grele s-au rezolvat la noi. Ceea ce ne interesează mai mult acum este timpul și modalitatea de a le rezolva cît mai iute și pe cele ce au rămas nerezolvate. Așa gîndește directorul fabricii, ing. Sergiu Almăjanu, și pe asemenea temelie cere colectivului tehnic să-și axeze munca. E mult din 1951 și pînă azi. Noroaiele au dispărut. O spun morarii Mudirt Amet și Mustafa Ismet, inițiatorii mișcării pentru reducerea procentului de apă în pastă. Cuptoarele nu se mai înzidesc atît de des ca în 1951-1955 cînd realizările erau mici. Maistrul zidar-șamotor Ion Chiri, mîndria fabricii, face lucrări de artă din înzidiri (ca la cuptorul nr. 5). Consfătuirile de producție scot la iveală pe fruntașii care au contribuit îndeosebi la realizarea planului. Printre ei: maistrul cocător Ion Maicu, cocătorul Gh. Dumitru, alimentatoarele Elena Talpă și Florica Lazăr, cocătorul Ion Damache, ungătoarea Paulina Hațeganu, pompagiii și lăcătușii Olga Ciuraru, Vasile Bucur, lăcătușii de întreținere la cuptoare Ion Ghia, Ion Lepădatu, Osman Ferzi, ing. Constantin Savidis. Și morile de ciment își au fruntașii, care se luptă cu pompele Fuller pentru a nu împiedica producția: maistrul morar lăcătuș Alexandru Popa, tehnicianul Radu Ștefan, lăcătușii de pompe Ion Florea, Ilie Tașlinschi, Lia Menali. Laboratorul, care lucrează cu conștiinciozitate și exigență, nu scapă nici o oră controlul fabricației. Aici sînt fruntași în muncă: Ioana Vodarici, Constantina Marin (prezentă de la pornirea fabricii), tehnicianul Nicolae Oprea, chimista Hrisanti Atztonescu, laboranta Anicuța Dima. Câți nu mai sînt încă cei ce nu au fost prinși în aceste rînduri și care cu toții au contribuit la realizarea planului, la introducerea disciplinei pe locurile de muncă, la grija față de consumul de materiale, la educarea celor rămași în urmă? Muncitorii și tehnicienii de la „Cimentul păcii” au crescut în luptă cu greutățile, ei au arătat că pot să le învingă cu calm și curaj. Mergînd acum pe linia urmăririi consumurilor pînă la amănunt (fișe-limită de materiale pe secții, ei vor da nu numai ciment mult și bun, ci și ieftin. ing- ION OPREA șeful serviciului tehnic al fabricii „Cimentul păcii”-Medgidia Noi dispozitive de tăiere Automatizarea tăierii în cruciș a geamurilor la mașinile Fourcault continuă să stea în centrul atenției colectivelor de tehnicieni din fabricile noastre. La atelierul mecanic al Fabricii de geamuri Mediaș se lucrează intens la confecționarea tăietoarelor automate concepute după inovația ing. Gh. Gutunoiu și a maistrului Alexandru Bako. Astfel că peste puțin timp tăierea geamurilor va fi complet automatizată la toate mașinile fabricii din Mediaș. Mase ceramice poroase cu caracteristici speciale In urma studiilor și pe baza cercetărilor sistematice efectuate de ing. H. Katz din I.C.I.M.C. s-a realizat „masa ceramică poroasă", care poate fi prelucrată pentru diferite domenii tehnice și de laborator. Această masă, fabricată pentru prima oară în țară, se compune din particule de cuarț riguros granulate, aglomerate cu ajutorul unui liant ceramic. Caracteristicile tehnice ale acestor mase (ca: diametrul porilor 40—80 microni; permeabilitatea față de aer 50 litri/oră/cm2; permeabilitatea față de apă pînă la 150 mi/24 ore/m2; rezistența la încovoiere 20 kg/cm2; rezistența la compresiune 80—100 kg/cm2; rezistență chimică ridicată la acțiunea apei și în special la acțiunea acizilor; structură omogenă și permeabilitate uniformă pe toate porțiunile; capacitate de filtrare, respectiv de dispersie, ușor de restabilit prin spălare cu soluții sau — ---- ----------------desfundare cu aer sub presiune) —*Te fac apte pentru diferite întrebuințări în industria materialelor de construcții, industria chimică etc. Masa ceramică poroasă prelucrată in plăci folosește pentru transportul pneumatic al cimentului și al altor materiale pulverulente în locul sistemului cu șnucuri folosit încă la fabricile de ciment. Față de sistemul cu șnecuri, utilizarea plăcilor poroase în așa numitele rigole pneumatice, prezintă o serie de avantaje importante, ca de exemplu: construcția rigolelor pneumatice este simplă, lipsită de mecanisme mobile; plăcile ceramice poroase, care se montează orizontal în rigole, dispersează aerul produs de un ventilator, iar aerul venind în contact cu cimentul de pe suprafața plăcilor, îl fluidifică, acesta curgînd de-a lungul rigolei, datorită pantei acesteia de 4%; lipsa de întreținere, nemaiexistînd elemente metalice (șnecuri) care se uzează ușor, instalația este igienică și sigură în exploatare, consum neînsemnat de energie electrică, numai 4—5 kW cît consumă motorul ventilatorului, pentru realizarea aerului la o presiune mică de 300—500 mm coloană apă, necesită investiții mici. Printre alte domenii de folosire, masa realizată a prezentat rezultate bune la filtrarea apei, plăcile ceramice poroase avînd rolul de plăci drenante la filtrele de nisip,reprezentând o îmbunătățire radicală a sistemului de filtrare a apei potabile pentru orașe prin aceea că se asigură o filtrare continuă și uniformă. Aceeași masă ceramică, în funcție de gradul de porozitate care i se imprimă, poate fi utilizată cu succes în industria chimică la dispersii de gaze în mediu lichid, în filtrări. Produsul ceramic realizat, care se compune din materii prime indigene, este foarte ieftin, fabricarea lui făcindu-se după un proces tehnologic ceramic simplu, putîndu-se realiza cu utilajul existent la fabricile de ceramică fină. Prim această realizare se va putea renunța la o serie de produse din import (mase de filtrare de tip „G“, duze de porțelan pentru filtrarea apei etc.) pentru sectoarele noastre industriale. Calul Victor, minat de Sile Dobaridi, are și el un... vis, când va circula însfîrșit locotractorul tip „Independența“ pe linia de garaj (nedată de un an de zile în funcțiune la fabrica „Reconstrucția"-Feldioara 1), atunci vai putea ieși și el la pensie... ..... Așa i-am surprins cu obiectivul fotografic, în ziua de 26 mai, pe acești muncitori de la Fabrica de cărămizi Sîntimbru. Trecuseră 30 de minute de la începerea lucrului și șeful producției Mihai Abraham (X) încă se mai tocmea în curte cu oamenii pentru fixarea locurilor de muncă în acea zi. Dar e nevoie care să se schimbe, să se fixeze locurile de muncă, în fiecare zi ?. Produc plăci „ceramii“ Angajamentele devin lapte la fabrica de teracotă „Ceramica“ — Bistrița. Pe luna aprilie și prima decadă a lunii mai „Brigada păcii" a depășit planul de producție cu 81%, brigada de tipăritori „Progresul“ cu 48% și brigada utemiștilor cu 24%. Dar harnicul nostru colectiv de muncă este preocupat permanent și de îmbunătățirea calității produselor. In acest scop în luna mai s.a lucrat la punerea în funcțiune a unui malaxor (propunere venită din partea muncitorilor), menit să înlocuiască presarea manuală rumfurilor. Această operație va fi executată de acum înainte automat. Se vor produce și sortimente noi. S.a trecut deja la fabricarea plăcilor înlocuitoare de faianță, numite „ceramit“. ALEXANDRINA TELCEAN corespondentă 1