Constructorul, iulie 1956 (Anul 8, nr. 338-341)

1956-07-07 / nr. 338

» Dispecerii-șefi ai celor 4 direcții genrale industriale din minister nefiind la întrebarea: „Ce recomandat fricilor din sectorul dvs. pentru ivitatea din semestrul II ?“ în specerul-țet al D.G.I.L., ing. Lin Todirașcu.1. „In sectorul nostru ■cna principală ce revine fabricilor semestrului este aceea a luării de sulf pentru preintimpinarea iernii, in aceasta gîndindu-mă mai ales experiența anilor trecuți, in iarna 55—1956 o serie de fabrici care au luat măsuri din timp au avut roleri importante. Fabrica de ciment ie Pintiile“, de exemplu, luînd doar isuri de suprafață, a pierdut în mul trimestru 17.400 de tone de acher, 22.000 de tone de ciment și D0 de tone de var. Acolo unde concerile fabricilor au dat atenție curită acestei probleme s-au înregist succese. Fabrica de ciment „Vicia socalistă"-Turda a dat în plus că de plan in aceeași perioadă 10 de tone de clincher, 2500 de ie de ciment și 3500 de tone de var, data aceasta, în fața tuturor fabricinoastre stau sarcini și mai mari în anii trecuți. In trimestrul I 1937 buie produs tot atit ciment cît în mestrul IV 1956. Cu greu se va tea face fată dacă fabricile nu vor cede pe acum la luarea unor mări calitative, fără improvizații. Nilul cerut este acela al posibilității muntării unei iernii ca cea din 1954. Ceva dintre principalele obiective trece să fie: asigurarea unei exploatări penale a carierelor, asigurarea tranzfturilor și a stocurilor de materiime. Printre masurile ce se impun semără revizuirea și izolarea instalator de alimentare cu apă, pastă, comstibil, aer și aburi; revizuirea instaților de ardere la arderea mixtă ,buie redus timpul de manevră la cerea de la combustibil gazosmbustibil lichid și invers, prin montaea injectoarelor mixte după mode- Fabricii de ciment București — Fieni și „Temelia”); mărirea fronii de încărcare în vagoane (Fieni); egătirea concasoarelor (grătare răripentru a putea funcționa pe tot spul iernii; pregătirea plugurilor de padă și a parazăpezilor.— la punce expuse troieniilor — pe traseele .i. și c.f.n.; repararea liniilor, sărea șanțurilor de scurgere, atit în biere cît și în fabrici“.. Dispecerul-șef al D.G.I.C., ing. Ioan Iliu: „Majoritatea fabricilor noastre în caracter sezonier, mă voi opri apra unei probleme primordiale pentru , și anume aceea a prelungirii cabinei de fabricație. Trimestrul III prezentînd perioada de vîrf a profeției, e necesar ca în acest timp să intensifice producția de cărămizi fole pentru crearea stocurilor de prose uscate necesare cuptoarelor pe :reg trimestrul IV. In acest scop cere ca șoproanele să fie folosite întreaga lor capacitate. Trebuie pășit sistemul greșit de a stivui în proane produse uscate, ceea ce duce strîmtarea spațiului de uscare și la predicarea circulației aerului, și astra reducerea productivității uscărilor. Cărămizile uscate se vor stii pe platforme ce trebuie de pe acum menajate în afara șoproanelor (să fie evăzute cu canale de scurgere și acolite cu carton asfaltat sau țglecalitatea a IlI-a). Fabricile „Ceraca"-Jimbolia, Cărpiniș și „Mondial“igor, de pildă, trebuie să procedeze îndată la deblocarea șoproanelor in stivuirea cărămizilor pe astfel de atforme. Tot în trimestrul III freie terminate construcțiile și amenarile pentru lucrul pe timp de iarnă secțiile de blocuri de beton. Aceasta special ia fabricile :.Record“-Sbij, ceramica“-Mofleni, „Crișul"-Oradea, argila roșie“-Satu Mare și „Cerami“-București, unde secțiile trebuie să f prevăzute cu instalații de încălzire, fiind cont că din cauza ploilor și arului rece și umed, mai ales în cend din trimestrul IV, uscarea se face evoie, degresarea argilei trebuie să astituie o preocupare principală. Așa va putea evita în mare parte și disigerea produselor în caz de îngheț. ; pot folosi: fraizitul, praful de ligt, rumegușul. Fabricile cu argile plase ca „Record“, Satu Mare, Sintima, Cluj, Timișoara, trebuie să foloasei la maximum acești degresanți. Mesele vor putea lucra mult timp încă în trimestrul IV dacă fabricile se vor îngriji să improvizeze m apropierea sălilor de prese șoproane pentru stoctampon de argilă pe timp de ploaie. Pentru asigurarea uscării cărămizilor în condițiile unei ierni timpurii toate unitățile sezoniere trebuie să ia o serie de măsuri după specificul fabricii respective. Așa de exemplu: producerea perdelelor de fum, folosirea apei calde la umezirea argilei, rebandietarea cărămizilor în stive prevăzute cu canale pentru a arde paie sau rumeguș, folosirea spațiilor închise din jurul și de deasupra cuptoarelor“. Dispecerul-șef al D.G.I G.M.I., ing. C. Miinescu: „Promovarea noului și folosirea metodelor înaintate de muncă în fabricile de geamuri — iată ce recomand în primul rînd cu căldură. Cuptoarele fabricilor de geamuri din Mediaș și Scăeni sunt in stare destul de bună. Să nu uite însă nici un moment tehnicienii de acolo că pentru a prelungi durata de funcționare a cuptoarelor e nevoie de luat din timp măsuri. La Mediaș, de exemplu, e absolut necesar să se intensifice răcirea cuptorului (așa se va obține și o calitate mai bună a geamului tras). In general sunt toate condițiile ca în cele două fabrici cuptoarele să funcționeze pînă la sfîrșitul anului. Dacă Fabrica de geamuri Scăeni va reuși acest lucru, va bate recordul duratei de funcționare a cuptoarelor din sectorul nostru. Tot asupra fabricii Scăeni cade și sarcina de a urgenta experimentarea almentării automate (în straturi subțiri) a cuptoarelor, în vederea generalizării acestei prețioase metode. S-a văzut la fabrica , din Mediaș cît de folosit,care este metoda tăierii geamului în cruciș. Fabricile de geamuri Tîrnăveni și Scăeni au datoria ,și ele să introducă dispozitivele automate inovate la Mediaș, iar fabrica din Mediaș să generalizeze acest mod de tăiere la toate mașinile. Amelorarea depozitelor de materii prime la Fabrica de geamuri Tîrnăveni va înlătura pericolul de a apare mereu incluziuni (fel de fel de impurități) în band? de geam; îmbunătățirea sistemului de recuperare și transportare a cioburilor la cuptor (la aceeași fabrică) va face ca cioburile să ajungă curate la gura de alimentare a cuptorului, evitîndu-se incluziunile ce apar și de aici. Cale liberă pentru noul în producție trebuie să fie găsită și în celelalte fabrici de materiale izolatoare. „Teleajenul“ trebuie să intensifice aprovizionarea cu deșeuri de saci și să-și îndrepte toată atenția spre sporirea producției de plăci semirigide din vată minerală, mult căutate acum de constructori; „izoatorul“ să urgenteze intrarea în producție a cărămizilor „dar și rondelelor de plută, iar fabrica „Hoaria, Cloșca și Crișan“ să îmbunătățească mereu calitatea pînzei asfaltate (prin mărirea punctului de înmuiere a fazei de acoperire fără a-și pierde flexibilitatea, cît și printr-o acoperire uniformă cu nisip pentru a fi evitată lipirea) și a cartonului asfaltat (prin asigurarea uniformității împrejmuirii)1*. Dispecerul-șef al D.G.I.P.P.C., ing. M. Rosenberg: „Pentru oricine e clar că producția trebuie obținută cu un preț de cost cît mai scăzut. Unul din factorii care asigură realizarea acestui deziderat este mecanizarea a cu mai multe operații din procesul tehnologi, ceea ce va aduce după sine o simțitoare reducere a eforturilor în muncă. La noi sînt încă multe operații ce se execută manual. Atit la extracție cît și la prelucrare. In acest semestru trebuie depus tot efortul pentru instalarea și montarea utilajelor mai mari. Așa este de pildă cazul mașinilor sovietice S.M. 177 și S.M. 428 pentru extracția mecanică a pietrei, sosite la întreprinderea „Bampotoc“ și care trebuie să fie puse în funcțiune la punctul nr. 10 de la cariera Bampotoc. De asemenea va fi necesară în curînd montarea și punerea în funcțiune a mașinii importate de moftlat mecanic piatra și a rabotezei (de va fi transformată) de la întreprinderea „București“; punerea în funcțiune a celor două excavatoare importate din U.R.S.S. la întreprinderea Doaga, întreprinderea „Granitul“ trebuie ca în cel mai scurt timp să pune în funcțiune presa de tuburi de ciment de 1000 mm diametru. O altă mare preocupare trebuie s-o constituie începerea extracției cu bare de carieră (schramuri). Aceasta în special la Rușchița și carierele întreprinderii „Bampotoc“: la Căprioara, Moneasa, Alun și Bampotoc (la punctele nr. 1, 2 și 3). E bine ca în acest semestru întreprinderile să utilizeze mai mult fondurile puse la dispoziție de B.R.P.R. pentru mica mecanizare. Multe insistente să fie depuse pentru a se rezolva tăierea mecanica a capetelor de strunjire șlefuirea mecanică a obiectelor de ara și gonit la întreprinderea „București"; îndreptarea mecanică a pînzelor de gatere la întreprinderea „București“ și punerea în funcțiune a gaterelor de la „Rușchița" (unitatea Vasiova); mecanizarea transporturilor tuburilor de ciment cu cărucioare la „Granitul“ (unitatea nr. 4); mecanizarea tăierii marginilor la plăcile de azbest la „Azbociment“-Oradea: mecanizarea evacuării plăcilor de stufit din prese și mecanizarea alimentării preselor cu stuf ia „Stufit“-Tulcea și Brăila. Dar conducerile întreprinderilor trebuie să-și axeze în primul rînd activitatea pe îndeplinirea planului de măsuri tehnico-organizatorice. Și o altă datorie de seamă a lor este să completeze acest plan cu noi măsuri care să scoată la iveală cît mai multe resurse interne din întreprinderi 1“ CE RECOMANDAM FABRICILOR DIN SECTORUL NOSTRU Mai există destule rezerve de sporire a productivității și în Întreprinderea noastră — ca fiecare întreprindere —■ există nueroase posibilități de creștere a proactivității muncii și de reducere a oțului de cost. De aceea am întreit pe maistrul Ion Geambașu de la ctorul de reparații utilaje al Ateierelor „9 Mai“-București: cum poate fi lorită productivitatea în sectorul său : muncă? Răspunsul la această înelcare a fost următorul : „Volumul 1 mai mare de reparații se execută sectorul nostru în special la autovhicule, tractoare, locotractoare, moare termice, motocompresoare, grurfi electrogene, electromotoare etc. sarținînd diferitelor întreprinderi din fdrul M.I.M.C. Creșterea productivity muncii se poate realiza scurtînd bata reparațiilor și îmbunătățind cartea lor. Pentru aceasta ar trebui fim dotați cu sculele strict necesre reparațiilor de motoare care ne țin lipsesc: truse de chei fixe de 32 mm, truse de chei tubulare, truse , chei inelare, ciocane de piele sau uciuc. De asemenea, ne lipsesc mani pentru rectificat cămăși de cilndri și blocuri vilbrochene. Amenadrea unui mic atelier pentru reparapompelor de injecție, operație arte dificilă, ar înlătura rebuturile, rgănizarea echipelor de lucru pe locialități, dotarea lor cu bancuriînghină și dulapuri de scule, preim și compartimentarea locurilor de luncă prin boxe despărțitoare cu asă de sîrmă, ar spori cu mult proactivitatea muncii, ar ridica simțul răspundere față de lucrările efectate și s-ar asigura urmărirea lor și operativă. O bună parte din aiste propuneri pot fi realizate cuijloace proprii, învățîind din cele mai bune metode de organizare ale streprinderilor cu același specific. O altă serie de resurse interne — care le vom arăta mai jos — sosite cu chibzuială vor da de asemea rezultate bune. Problema rebutului, în special la turnătoria de 6- 1, nu este încă rezolvată. In cea mai mare măsură calitatea pieselor irate depinde de modelele cu care :Irtmii r»_fia_aaulia_4-după un anumit timp nu mai corespund și aceasta din cauza umidității materialului lemnos. Pentru a se evita astfel de neajunsuri este necesar a se construi în incinta întreprinderii un cuptor pentru uscarea materialului lemnos. Modelele confecționate din material lemnos uscat în cuptor vor avea o rezistență mai mare și vor reduce complet rebuturile de acest fel. încărcarea și alimentarea cu materie primă a cuptorului electric pentru otel se face manual, în condiții grele. Confecționarea unui dispozitiv semiautomat care să execute această operație ar scurta durata de elaborare a șarjelor și ar permite reducerea numărului de muncitori. îndeplinirea normelor pe întreprindere în trimestrul întîi în proporție de 206% arată că unele norme sunt încă „umflate“ în comparație cu gradul de utilare tehnică a întreprinderii. Introducerea normelor cu motivare tehnică se impune în această situație cît mai urgent Reorganizarea și înființarea de brigăzi cu conturi de economii ar duce la creșterea productivității muncii in prezent evidența contabilă a economiilor este cu totul neglijată. Organizarea unor brigăzi de inovatori în cadrul fiecărui sector ar rezolva cu mult succes problemele de ordin tehnologic. Datorită sarcinilor mereu sporite și din cele mai complexe, se simte nevoia înființării unui cerc de studii a cărui tematică să se axeze pe principalele probleme tehnico-economice din întreprindere și în care să fie cuprinși factorii de răspundere din întreprindere. S-ar putea realiza o legătură practică între organele centrale și întreprindere prin venirea o zi sau chiar două pe lună a tovarășilor din minister pentru a controla și îndruma concret sectoarele de care se ocupă. In acest fel toate problemele vor putea fi operativ rezolvate, iar munca îmbunătățită simțitor. GH A POPA planificator principal la Atelierele n x a «___________ fV Artiști ai muncii Revăzînd panoul de onoare din mijlocul curții fabricii de te Aci „Ceramica"-Bistrița, mi-am pironit ochii asupra acestor două fotografii : tiparițorii Jean Moldovan și Emil Moldovan. O surpriză deosebit de plăcută. Numai cu o orăînainte mă despărțisem deci. Mă oprisem la masa lor de lucru fără nici o recomandație. Lucrau repede, cu multă atenție, cu îndemîrarea și cu încordarea omului care vrea să pună parcă ceva din ființa lui in opera ce o creează. Locul lor de muncă era curat, cu toate sculele pine în ordine. Doi vrednici muncitori, doi artiști ai muncii. EI DEPĂȘESC LUNAR SARCINILE PLANULUI DE PRODUCTÍE CU 80-100# . CÍNSTE LOR! Cum să Soluționăm (pentru moment) lipsa lanțului Cal! La numeroase utilaje folosite in industria materialelor de construcții, la transmisiile diferitelor mecanisme și organe de mașini se utilizează lanțul Gali. In ultimii ani, lipsa de lanț Gali a cauzat multe greutăți in activitatea întreprinderilor. Uzarea lanțurilor existente și imposibilitatea de a se înlocui cu lanțuri de rezervă originale a făcut ca multe utilaje să nu poată funcționa perioade întregi dar în același timp a stimulat inițiativa creatoare. Diverse soluții, izvorîte din necesitatea de a reda producției cît mai urgent utilajul, au căutat să remedieze lipsa lanțului Gali. La unele fabrici s-a încercat repararea lanțurilor uzate prin confecționarea de piese înlocuitoare (bolțuri, bucșe, edise). In general rezultatele n-au fost cele scontate din cauza materialului necorespunzător și a lipsei mașinilor unelte necesare executării acestor piese sau tratării termice. Numai la fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turdia recondiționarea lanțului Gali de la excavatorul „Kirov“ prin înlocuirea bolțurilor vechi cu altele noi rectificate din oțel C.P. și recalibrarea zalelor a dat rezultate mulțumitoare. Găsim nimerit cu această ocazie să arătăm conducerii între sprindlerii „Bampotoc“ că prin aceeași metodă ar fi putut soluționa problema lanțului Gali de la propriul excavator „Kirov“ care a „zăcut“ mai bine de o lună. Era necesar numai să citească „Constructorul“ nr. 333 în care comentiștii de la Turda își împărtășeau experiența. Alte fabrici au încercat să înlocuiască lanțul Gali prin diferite modificări la mecanismele de transmisie. La fabricile de țigle și cărămizi „Mondial“-Lugoj, Sintimbru și Cluj s-a înlocuit lanțul Gali de la sistemul de acționare a cupelor la excavatoarele cu elindă prin curele late de transmisie, iar tanțul de la sistemul de transmisie a mișcării excavatorului pe linia c. /. printr-un angrenaj de roți dințate. Soluțiile nu au dat satisfacție deplină. Prima din punct de vedere al productivității, excavatorul funcționînd, dar cu o productivitate scăzută, a doua, din cauza uzurii premature a roților dințate executate cu mijloace proprii. Rezultate bune a dat inlocarea lanțului GaU la excavatoarele cu elindă prin utilizarea unui redactor cu electromotor pentru acționarea cupelor. Asemenea modificări au executat fabricile „1 Mai“-Bucov și „Victoria muncii“-București. înlocuirea lanțului GaU prin lanț Rotary la excavatorul cu cupă tip E. 1003 a dat rezultate bune la fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea“- Bicaz. S-a înlocuit transmisia cu lanț Gali prin angrenaj de roți dințate la locotractoarele tip Skbda. Rezultatele obținute de fabricile de țigle și cărămizi „Ceramica“Jimbolia și „Crișul“Oradea sunt însă slabe. In schimb înlocuirea parțială a lanțului Gali la presele vacuum ale Fabricii de țigle și cărămizi Mureșeni prin roți dințate a dat satisfacție pînă în prezent (sistemul este în curs de experimentare). Fabrica de geamuri Tîrnăveni a reușit ,să înlocuiască cu succes lanțul Gali de la cuptoarele de tratament termic ANRO prin curele trapezoidale, soluție care urmează să fie generalizată la toate cuptoarele de același tip. Tot cu un sistem de curele trapezoidale s-a înlocuit lanțul GaU și la un excavator de la fabrica „Reconstrucția“-Feldioara. Rezultatele sunt destul de bune. După cum reiese din cele de mai sus, modificările pentru înlocuirea lanțului Gali (încă deficitar) a dat rezultatele satisfăcătoare într-o serie de cazuri, iar în altele nu. Soluțiile adoptate sunt în parte provizorate, pentru ca totuși utilajele să funcționeze, iar producția să nu sufere. Oficiul energo-mecanic din M.I.M.C. a luat măsuri pentru ca aprovizionarea cu lanțul Gali necesar fabricilor din industria materialelor de construcții, să se îmbunătățească chiar în cursul acestui an. Numai din import s-a contractat o cantitate importantă din care 20% a intrat în țară și a fost repartizată la fabrici. Fabrica de țigle și cărămizi „Mondial“-Lugoj a fost dotată cu utilaj necesar (în afara cuptorului termic) pentru a putea confecționa lanț Gali nu numai pentru nevoile interne ci și ale altor fabrici. 38 de metri au și fost realizați din care 8 m. au fost repartizați fabricii „Zorile noi“-Piatra Neamț. De asemenea s-au obținut repartiții la întreprinderi din cadrul M.I.M.C.M., astfel că mare parte din necesități vor fi acoperite, putîndu-se reveni în parte la sistemele de transmisie originale care pe lingă că sunt cele mai economice dau și un randament corespunzător proiectului utilajului. Fără discuție însă că problema nu este rezolvată și bineînțeles că se vor mai ivi lipsuri în problema lanțului Gali. Iar dacă fabricile vor mai întîmpina dificultăți în această problemă (fie din lipsa momentană de lanț Galii, fie din alte motive), e bine să încerce aplicarea provizorie, cu forțe proprii, a uneia din măsurile care au dat rezultate la alte fabrici. 1 Secția mezină a Fabricii de ciment București, cea de blocuri de beton autoclavizat, a împlinit zilei acestea un an de la nașterea ei. A fost însă suficient timp pentru a deveni o secție mare și frumoasă. De la o producție de cîteva sute de blocuri pe zi s-a ajuns la cîteva mii. Iar numărul celor expediate pînă acum ajunge la aproape 200.000 de bucăți. Astăzi se lucrează în alt chip. Se folosesc forme metalice, durabile. A fost construită o autoclavă nouă de mare capacitate. Multe lucrări au fost mecanizate. Secția de blocuri de beton autoclavizat a cucerit un loc fruntaș în fabrică. Ea și-a îndeplinit lună de lună planul de producție. Alături de muncitorii Ion Voicu și Vasile Bărbulescu, maistrul Dumitru Preda și responsabilul secției Cristian Grigorescu — fruntașii secției — merită 2 laude. Astăzi ai prilejul să constați cu bucurie marile transformări ivite la Depozitul central de materiale al D.G.A.D. Halele sînt frumos zugrăvite, toate căile de acces pavate, terenurile de depozitare betonate, rasteiere în care se înmagazinează zeci de vagoane de laminate și țeavă toate sortate și etichetate frumos. In ultimul timp depozitul a fost înzestrat și cu numeroase utilaje moderne care ușurează munca omului și măresc productivitatea muncii: un electrocar, un peridoc, o motopomipă, o remorcă, un rr.cr.? etc. E un început bun căruia credem că trebuie să-i urmeze o mai bună organizare și deservire. Vizitînd garajul M.I.M.C. ai impresia că te afli într-o construcție nouă. De fapt, nu-i vorba decit despre amenajările începute cu un an în urmă. Aci șoferii și mașinile găsesc tot confortul. O stație de spălare cu încălzire centrală, o stație de alimentare cu o capacitate de 6000 de litri, un atelier de reparații medii și capitale, o secție de întreținere și revizii de toate gradele, magazii de materiale, dormitor pentru cei veniți din cursă. O mare parte din lucrări, ca și pavarea întregului garaj, s-a făcut prin muncă voluntară. Petre Săvescu — șeful garajului, ne-a indicat și numele cîtorva fruntași: șoferii Gavril Crăciun, Ion Preda, Alexandru _ ______ ___1__.A________1_1 După un an Coi sa aparțină echipelorr 5 É reparații J _ Simbard 7 iulie 1055 - 35 ^T~ •8 I Vorbe bune despre o fabrică altădată codașă De multă vreme nu am mai auzit vorbe bune despre Fabrica de cărămizi din Satu Mare. Cred că a venit timpul să se spună și asemenea vorbe. Fabrica are o conducere tinără (director Vasile Kovács, conducător tehnic I °n lituciu), dornică de fapte bune, plină de intenții lăudabile. De altfel simpla vizitare a fabricii te convinge că aici se depun străduințe pentru intrarea pe un iugaș normal. Există o grijă evidentă pentru mai buna organizare a procesului de producție (ce se străvede, de pildă, în transportul produselor pe bandă de la prese la uscăturii), pentru problemele economice și mai ales pentru problemele mecanice și tehnice. Afirmația, pentru această n limă latură a activității fabricii, nu provoacă mirare aflînd că de aceste treburi se ocupă doi oameni destoinici, bine cunoscuți în rîodurile cărămidarilor din țara noastră : șeful producției Mitei Krutsch și mecanicul, șef Rudolf Riedl. Incllinația spre problemele tehnice se îmbină cu grija pentru oameni. La nici o fabrică încă nu am văzut o asemenea stăruință în rezolvarea unei probleme care interesează vital, arzător, pe oamenii de la un loc de muncă anumit. Iată despre ce este vorba: Fabrica are la unitatea centrală un cuptor căptușit cu cărămizi refractare de șansotă. Bineînțeles că astfel de pereți initerioiri înmagazinează o apreciabilă cantitate de căldură și o iradiază apoi cu putere făcînd viață,ca în speciali scoțătorilor, pe care șiroiește apa în orele de muncă. Față de această situație, conducerea fabricii a studiat, într.un colectiv mai larg, toate posibilitățile ce i-ar sta la îndemână pentru ușurarea eforturilor și condițiilor grele de muncă ale scotătorilor. A fost consultată documentația tehnică și a fost pusă la bătaie toată priceperea specialiștilor din fabrică. Rezultatul, la ora actuală, se concretizează în trei măsuri a căror eficacitate variază, dar care dovedesc dorința și inițiativa creatoare a colectivului sătmărean. Iată cele 3 măsuri. Prima : răcire a cărămizilor arse cu un duș de apă la 4 rînduri înaintea camerei de scoatere. Apa provine de la o conductă alimentată la 0,8 atm., trece printr-un robinet intr-un furtun mobil de 20 mm.diametru și,se introduce în cuptor prin gurile de alimentare, cu ajutorul unei țevi bifurcate (de V« țol) cu duze la capete datorită cărora apra se pulverizează peste cărămizi. In acest fel se obține1 o1reaștere cu 20—30 ° a temperaturii în camera de scoatere, iar calitatea produselor nu suferă cu nimic. A dserna: un paravan boltit (care ia forma interiorului cuptorului), construit din fier cornier cu tablă de aluminiu de 1 mm. Lat de un metru, paravaniul se așează la 10—12 cm depărtare de pereții cuptorului și se mută mereu pe măsură ce scuțătorii înaintează, protejîndu-i astfel de dogoare. Sistemul este încă în studiu, rezultatul experimentărilor nefiind încă concludente, mai ales în ceea ce privește însăși comductibilitatea termică a paravanului. A treia : un ventilator cu aer rece așezat în spatele scoțătorilor, care să-i răcorească în timipul lucrului. Toate aceste „scorneli“ nu sînt mai noi, nici geniale. Poate că au și defecte. Ele dovedesc, in schimb, multă, multă preocupare, zbatere, și asta este mai important decit orice. Ăm stat de vorbă cu Emeric Székely, care e arzător din tată în fiu , el mînuia furtunul, mutirdu-l de la oură de alimentare la alta. Mi-a spus:„A venit vremea să ne gîndim și la mudia scoțătorilor noștri, să-i ferim de dogoare. Apă?, asta-i vreme bună ! Iar eu fac cu plăicere și treaba asta !“. Toți cei ce deservesc cuptoarele fabricii din Satu Mare lucrează bine. Se folosește destul de corect metoda Duvanov și roadele se văd. Față de anul trecut cînd indicele de utilizare la cuptoare nu întrecea 30 de cărămizi pe mc în 24 de ore, acum în ultima lună, s-a ajuns la un indice nu grozav, dar oricum mulțumitor , 43 de bucăți pe mc. Cred că s-ar putea realiza și mai mult, printr-o mai intensivă folosire a capacității cuptoarelor, dar nui acest scop ar trebui sporit și indicele de uscare a cărămizilor crude Situația actuală, mai ales la șoproanele simple, nu este deloc satisfăcătoare. In loc să fie urmate principiile atât de sănătoase și, de juste ale metodei Kartavțey, se înghesuie, se îngrămădesc cărămizile sub șoproane parcă ar fi „ștrandic“, așa că durata, de uscare de 20—25 de zile li se pare tovarășilor de la Satu Mare, chiar în coradi’țiile verii, cu totul normală .. In curând pornește în fabrică și secjția de blocuri de beton. Atunci sigur, că vor putea fi recuperate și cele 5/o restanță diin realizările pe întreg semestrul I. In orice caz rezultatele din luni iunie (1140/6 la cărămizi arse și 1450/0 la cărămizi crude) sînt promițătoare. Trebuie felicitați toți membrii colectivului fabricii, care au luptat pentru obținerea acestor cifre, și în primul rînd cei din frunte, muncitorii evidențiați: așezătorul Iosif Kincses, Ileana Stan, presără; cenușarul Iuliu Varga, sCoțătorul Stafui Gheorghe și ceilalț. I. MITESCU -----------2-------------. MECANICULUI-ȘEF Delimitarea, pînă la ce grad de reparație va îndruma echipele dispecerul-șef sau mecanicul-șef, este foarte greu de făcut. Pentru a obține însă o reparație de bună calitate trebuie să existe același conducător care să asigure și să îndrumeze înlăturarea accidentelor mai grave (la care intervin și echipele de la atelier) și a celorlalte accidente care survin în procesul tehnologic scoțînd utilajul din funcție (la care lucrează numai echipele de întreținure). La oprirea unui agregat se remediază numai locul accidentat ? Nu. Se mai face un control la instalațiile anexe, se înlătură punctele care ar cauza un alt accident, se iau în evidență punctele care trebuie remediate la următoarea oprire și necesită pregătirea sau comandarea pieselor respective. Acest lucru impune neapărat o continuitate în munca de coordonare și conducere a reparațiilor. Mai mult, prin această continuitate, la executarea reparațiilor curente și accidentale se va asigura și baza unei reparații mijlocii de bună calitate, de scurtă durată și cu minimum de muncitori. Cu cît vom înlocui mai mult piesele uzate in timpul reparațiilor accidentale, cu atît vom avea o funcționare mai bună a utilajului și vom avea mai puțin de lucru la reparațiile mijlocii. Față de cele arătate mai sus, părerea mea este că din momentul ieșirii unui utilaj din funcție pină la redarea lui in producție, acesta trece la medicul-șef. Echipele de reparații, manipulantul utilajului și oamenii de la utilajele anexe, trec la dispoziția mecanicului-șef pe toată perioada opririi. Ce s-ar întîmpla dacă în fabrică ar fi 2—3 accidente care depind de mecanicul-șef și alte 2—3 care depind de dispecerul-șef, iar acesta din urmă ar mai solicita o întărire de cîțiva oameni ? Natural că fiecare din ei ar căuta să-și asigure mîna de lucru necesară înlăturării defecțiunilor și va începe disputa : cum să se împartă oamenii, pentru cine vor lucra mai mult mașinile unelte din atelier, la cine să fie duse întîi mașinile de găurit, nituit, aparatul de sudură, uneltele etc. Din contră, dacă reparațiile se vor face sub supravegherea și coordonarea mecanicului-șef, acesta va ști cum să-și împartă forțele de lucru și sculele pentru a face față reparațiilor. Ce se va întîmpla dacă dispecerulșef nu este de specialitatea mecanică? Va putea oare îndruma și răspunde de calitatea lucrărilor executate, care sînt pur mecanice ? Va putea eventual, însă nu în aceeași măsură și cu aceeași siguranță cum ar putea-o face mecanicul-șef care lucrează în specialitate. Disputa care intervine nu poate fi înlăturată decit prin acordarea puterilor depline în problemele de reparație mecanicului-șef, iar în problemele de producție dispecerului-șef, care răspunde de menținerea în funcție a utilajului, de întreținerea lui, de utilizarea lui rațională și la maximum de capacitate. Natural că legătura pricepială între aceste două servicii va crea colaborarea strînsă care trebuie să existe. Sunt de părere că fărîmițarea forțelor de muncă pe secții ar duce la creșterea numărului de muncitori necesari pentru reparații. De asemenea lansarea și urmărirea lucrărilor executate la secții ar necesita întărirea personalului secției prin o fărâmițare a actualei lansări și urmăriri, ceea ce înseamnă iar creșterea personalului secției. n ■___----- —..........cordate la reparații, pentru ca în executarea reparațiilor de către colectivul mecanicului-șef să fie interesat și dispecerul-șef, pentru a avea o justă utilizare a fondului de salarii și în același timp o simplificare a formelor de urmărire și plată a lucrării, propune stabilirea unui fond de salarii pentru reparații afectat lunar secțiilor, care să fie gospodărit de către șeful secției. Fondul să fie stabilit după realizările din ultimii ani în această privință. Cred că șeful de secție va fi interesat să facă economii din acest fond, așa cum face în momentul de față cu fondul acordat pentru producție. Natural că defacarea fondului de salarii pe serți va necesita inițial o muncă destul de mare și va impune din ce în ce mai mult apariția de broșuri, cu normarea lucrărilor de reparații, broșuri care să fie un ghid pentru șeful secției. In concluzie, sînt de părere ca lucrările care se vor executa M utila*je, de la oprirea acestora ,pînă la pornirea lor, să stea sub îndrumarea și conducerea mecanicului-șef, deci echipele de reparații să aparțină tot mecanicului-șef. Deoarece discuția inițiată de ziarul „Constructorul“ este de mare importanță, putînd aduce foloase reale fabricilor de ciment, mai propun să se țină o consfătuire cu toți dispecerii-șefi și mecanicii-șefi, pentru a se putea trage concluziile în această privință. " mecanicul-șef al fabricii de ciment „Temelia“ — Orașul Stalin , EMERIO BEDO SECȚIILOR PRODUCTIVE Printre ultimele răspunsuri primite la redacție se află și acela al ing. C. Popescu dlin I.C.I.M.C., in care se combat unele din afirmațiile susținute în articolul ing. S Opriș (Turda), intrvneît sintem în pragul concluziilor ce se impun la capătul schimbului nostru de păreri, nu mai avem decit posibilitatea de a reda mai jos spicuiri din articolul ing. C. Popescu, de altfel plin de argumentări interesante dar insuficient fondate. La fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea“ din Bicaz am experimentat, încă de la pornirea ei, un sistem organizatoric care să aibă la bază secțiile productive, extinzându-l și adaptîndu-l la condițiile specifice acestei fabrici. Rezultatele obținute m-au făcut ca în 1953 să propun D.G.I.L., acest sistem organizatoric pentru generalizare. Clasificarea reparațiilor se poate face în tot atitea sisteme câte criterii sînt luate, în considerare. Obișnuit se folosesc clasificările după: 1. cauza care a provocat oprirea agregatului și intrarea lui in reparație și 2. volumul de lucrări ce se execută cu prilejul reparației respective. Aceste două criterii de clasificare sînt suficiente pentru uzul curent și suficiente și pentru cazul de față. Astfel, după primul criteriu, reparațiile pot fi: planificate sau accidentale, iar după al doilea , curente, mijlocii și capitale. Dacă la aceste categorii adăugăm controlul planificat și întreținerea curentă, avem tot tabloul necesar înțelegerii problemei în cauză. Trebuie însă arătat că cele două sisteme de clasificare nu se exclud ci se completează. Astfel o reparație curentă poate fi accidentală sau planificată la fel ca și urna mijlocie sau capitală. Pentru motivele expuse de cei ce au scris înaintea mea în aceste coloane, este necesar ca secțiile productive să fie dotate cu personal suficient pentru a-și putea executa singure întreținerea currentă și reparațiile curente. In acest fel se asigură o folosire rațională mîinii de lucru calificată, precum și aipermanenta ei specialiizare, cu rezultat direct, creșterea indicelui de utilizare extensivă. Mă simt dator să mai fac o precizare: un sistem organizatoric, pentru a-și vădi adevărata valoare, trebuie aplicat in întregime, dar nu mecanic. Păstrând nealterate principiile sale, el trebuie adaptat fabricii respective în ceea ce privește împărțirea pe secții a procesului tehnologic și dotarea acestora cu personalul necesar. Obținerea unor rezultate remarcabile cu sistemul propus este evidentă în cazul muncii planificate, care, printre altele, face ca numărul și durata opririlor otccidentale să scadă considerabil. Tocmai nerespectarea acestei observații a fost cauza principală care a condus la situația creată în fabrica din Bicaz la finele trimestrelor I și II 1956. Trecerea asupra secțiilor productive a sarcinilor privind întreținerea curentă și efectuarea reparațiilor curente conduce la ridicărea simțului de răspundere al șefilor de secții și le stimulează sta* țul gospodăresc, dînd posibilitatea organelor mecanicului-șef să pregătească temeinic reparațiile mijlocii și capitale. Mecanicul-șef este răspunzător de starea utilajului fabricii, motiv pentru care el trebuie să controleze modul în care secțiile își execută sarcinile ce le revin din cadrul planului de reparații, îndrumîndu-le și luînd măsurile pe care le consideră necesare în secțiile în care munca nu se desfășoară normal. ing. C. POPESCU din I.C.I.M.C. Corespondenții ne relatează Tov. Panait Badea de la Fabrica de ciment Comarnic arată în scrisoarea sa că planul semestrial la clincher a fost depășit cu 4,35 la sută, iar la ciment cu 2,37 la sută. Merită laude pentru munca depusă comunistul Ioan Ghiauș care a dat peste plan 115 tone de ciment, morarii Ioan Șovăială și Gheorghe Otoc care au dat fiecare cite 105 tone de Badea, Georgeta Botoacă, Paraschiva Făcăleț, Eugenia Botoacă etc. întreprinderea „Banii Botoc“ și-a îndeplinit planul semestrial în proporție de 108,4 la sută. Corespondentul P. Ghimpușor ne scrie că: „o contribuție de seamă au dat-o și echipele de pietrari conduse de Alexandru Duma, care în cursul lunii iunie și-a depășit planul cu 80 la sută și Albu Romulus care a înregistrat o depă.