Constructorul, octombrie 1956 (Anul 8, nr. 351-354)
1956-10-06 / nr. 351
LUNA PRIETENIEI ROÉSlPiOVjETICE A devenit una din tradițiile noastre. Rod al vrermtor!La noul simbol al descătușării. Intr-adevăr, Luna Prieteniei Romîno-Sovieticei^>©i&Câte~ an de an mai multă strălucire prin participarea marilor mase la manifestările multilaterale închinate prieteniei statornicită între popoarele noastre. O prietenie ce-și trage izvorul de inepuizabilă vitalitate și trăinicie, departe din negura veacurilor trecute. Intr-adevăr, cronicile îngălbenite de vreme vorbesc de această prietenie între poporul nostru și vecinii Săi de la răsărit. Prietenie ce s-a călit prin sîngele laolaltă vărsat de străbunii noștri în apărarea ființei naționale a popoarelor noastre, în luptele duse împotriva acelorași împilatori otomani, Vodă Ștefan al Moldovei, patriotul și cărturarul domnitor Cantemir, Ion Vodă cel Cumplit — pentru jecmănitorii băștinași și străini ai țării, dar iubit de popor, — atlțiel atîți luminați conducători de oști ai muntenilor și moldovenilor au primit dealurigul veacurilor sprijinul frățesc al vecinilor noștri. Am cîștigat pentru prima oară independența de Stat, luptînd laolaltă cu ostașii Rusiei pe cîmpurile de la Plevna, Grivița și Smîrdan. Priima tiparniță moldovenească a venit din Kiev, cutreierătorul român al meleagurilor Asiei, Milescu, în Rusia și-a găsit frățesc adăpost. De acolo, în vremurile apropiate de noi, ne-au venit primele cărți de învățătură izbăvitoare, marxistă, solie a marilor prefaceri revoluționare. Matrozii răsculați de pe eroicul „Potemkin“, în 1905, gardiștii roșii ai anului 1917 au adus și pe pămintul țării noastre flacăra revoluției proletare. Iar în zilele lui august 1944, armatele sovietice ne-au dat putința să ne luăm soarta în mîinile noastre, prăbușind tirania fascistă și alungind pe cotropitorul hitlerist. Cine nu cunoaște ce a însemnat în acești ani pentru țara noastră, prietenia frățească a Uniunii Sovietice ? de la grînele care au salvat de pieirea prin foame sute de mii de locuitori în cumpliții ani de secetă de după război, pînă la utilajul și materia primă care au dat viață industriei ruinate de război, nenumărate sînt mărturiile acestei prietenii. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din ramura construcțiilor, ca și toți oamenii muncii știu cît de însemnat aport la succesele noastre au adus metodele înaintate de muncă ale oamenilor sovietici. Cîte probleme tehnice spinoase, cîte greutăți, n-au putut fi înfrînte mai cu ușurință datorită faptului că ne-au stat la dispoziție toate cuceririle tehnicei sovietice, experiența și exemplul personal al celor mai buni muncitori și tehnicieni ale Țării Socialismului. Cine nu știe ce însemnătate au avut pentru noi în bătălia primului cincinal metodele inovatorilor sovietici Orlov, Koroliov, Duvanov, Șirkov, Malîvkin, Kuienkov și alții! Amintiri de neuitat au lăsat printre noi muncitorii și tehnicienii constructori sovietici care ne-au vizitat țara. Tineri înzestrați cu pricepere și voință de muncă au putut căpăta în Uniunea Sovietică cunoștințe superioare pe care le-au pus în slujba marilor opere ale muncii noastre de făurire ale unei noi orînduiri. Alături de toți oamenii muncii, constructorii de pe șantiere și muncitorii cimentiști și cărămidari salută și întimpirii din toată inima Luna Prieteniei Romîno-Sovietice. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AI C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII NCILOS DE litl SI ATEI Abia poți cuprinde cu privirea întinderea șantierului. Pe cîmpia de odinioară se conturează tot mai precis uriașele hale ale viitorului laminor bluming de la Hunedoara. Hala laminorului bluming propriuzis, din clișeul nostru, este una din construcțiile în stadiul cel mai avansat. (Citiți în pagina 3-a: „CONSTRUCȚII NOI IN CETATEA OȚELULUI HUNEDOARA"). Roadele intrecerii întrecerea socialistă pornită între cele două brigăzi de zidari ale lui Stere Marineci și Gogu Enachi de pe șantierul de locuințe muncitorești din Pitești a dat rezultate cît se poate de frumoase. Angajamentele luate în adunarea generală sindicală au fost depășite în medie cu 120%. Cele două brigăzi au făcut Însemnate economii de mortar și au dat lucru de bună calitate. După numai două luni de zile, echipa lui Steve Manned e acum cunoscută și stimată de toți constructorii de pe șantier. Ea a cîștigat luna trecută steagul roșu de echipă fruntașă. In loc de cărămidă Aprovizionarea cu cărămidă constituia o problemă dificilă pentru Trustul nr. 6-Craiova. M.I.M.C. nu are în regiune decit o singură fabrică, de cărămizi — cea de la Mofleni iar unitățile de industrie locală nu puteau acoperi diferența pînă la necesar, ian soluționarea problemei, conducerea și tehnicienii trustului au urmat două căi: producția proprie de cărămidă (amenajîndu-se în acest scop o fabrică la Bălteni) și înlocuirea cărămizilor cu alte materiale toate zidăriile unde acest lucru e polasibil. O experiență pozitivă s-a ciștigat în acest an la confecționarea blocurilor mici din beton, cu goluri, tip Krestianin. Intrucît trustul nu dispune de vibroprese, utilajul necesar a fost realizat prin mijloace proprii. Pe 4 șantiere se folosește dispozitivul simplu proiectat de ing. Gh. Vasculescuo matriță metalică compusă dintr-un tipar exterior care circumscrie volumul a două blocuri alăturate, un tipar interior cu 12 proeminențe ce formează golurile în cele două blocuri gemene, o placă perforată (prin care pătrund proeminențele tiparului interior) pe care reazimă blocurile țn timpul betonării, o pîlnde cu două compartimente prin care se toarnă betonul afinat și un dispozitiv (cu funcționare automată) de decofrare prim smulgerea tiparului interior. Vibrarea se face pe masa vibrantă. Dispozitivul, cu o producție medie de 601 blocuri într-un schimb, mărește productivitatea muncii și dă posibilitatea obținerii blocurilor la un preț de cost de 2,79 lei bucata — în vreme ce, achiziționată de la atelierul din Petroșani al 4.45 Trustului nr. 7, ele ar fi costat lei ,1,62 lei cheltuieli de transport. In consecință, numai în acest an se realizează o economie de cca 800.000 lei prin folosirea acestui sistem. (Trebuie amintit că Inovația ing. Vasculescu a fost primită cu o atitudine tipic birocratică de către serviciul de inovații din D.T. și comisia de inovații a M.C., cărora le-au trebuit cîteva luni ca să rezolve și accepte propunerea). Pînă în prezent, pe șantierele Trustului nr. 8 s-au confecționat peste 520.000 de blocuri mici, înlocuind fiecare cîte 8 cărămizi; cifra e încă destul de mică, în comparație cu sarcina planificată — 437.500 blocuri — ce poate acoperi necesarul. Calitățilie termoizolatoare ale înlocuitorilor de cărămidă sunt sporite, în unele locuri, prin așternerea pe pereții golurilor a unui strat subțire de bitum fierbinte, de bitum tăiat cu petrol sau de suspensie de bitum fulerizat, care crează o barieră de vapori. O altă noutate interesantă este executarea zidăriei din blocuri Krestianin cu placaje colorate de beton, care elimină tencuirea exterioară și dau fațadei un aspect plăcut. La construcții provizorii, ca și la zidurile despărțitoare neportante de la unele obiecte agricole, cărămida a fost înlocuită cu blocuri (19x19x39 cm) de rumeguș aglomerat cu var și ciment— material ușor și bun termoizolant. Rezultate satisfăcătoare a dat, șantierul de locuințe I.L.L.Craiova, fololosirea plăcilor de ipsos și rumeguș, armate cu trestie, pentru pereții despărțitori neportanți. Confecționarea se face cu un tipar perfecționat, propus de tov. Ferdinand Bauer și Ion Badea. Ca planul anual îndeplinit într-una din alele acestei săptămîni în hala mare a sectorului de lăcătușe de construcții montaj de la Atelierele „9 Mai“ a domnit o atmosferă de adevărată sărbătoare; șeful sectorului, tov. Jean Vlădescu, aducea la cunoștință că la data de 1 octombrie sectorul lui a îndeplinit planul de producție pe anul 1956 la toți indicii. In obținerea acestui succes s-au evidențiat echipele conduse de E. Calotă, Gh. Stancu, Stan Pătrașcu, N. Chiran și I. Ichim, precum și maiștrii Al. Popa, Marin Vlad și Marin Blîndulescu. P. Gheorghe corespondent Ni vă lăsați înșelați de zilele călduroase de acum. Nu vă lăsați copleșiți de grija sarcinilor de moment. Nu amînați azi ceea ce mîine poate fi prea tîrziu. Iarna vine, și producția pe șantiere nu trebuie Întreruptă. De continuarea ei tn bune condiții depind realizările planului pe trimestrul IV și pe primele luni ale anului viitor. Avem, din ultimii ani, o bogată experiență în organizarea și tehnologia lucrărilor pe timp friguros. Ce ne spune această experiență? Că se poate lucra și iarna, atît la interioare cit și în exterior — după metode specifice, mai dificile sau mai ușor de aplicat. Că avem astfel posibilitatea să păstrăm pe șantiere efectivele de muncitori ce ne vor fi necesare în primăvară. Că singurul criteriu de bază al planificării și executării acestor lucrări trebuie să fie economicitatea. Și ne mai spune această experiență, mai ales, că fără pregătiri din vreme, campania de iarnă e compromisă. Or, iată că ne aflăm în plin octombrie și nu peste tot au fost luate primele măsuri — și cele mai importante în această etapă: întocmirea proiectelor de organizare a lucrărilor pe timp friguros, stabilirea planurilor calendaristice ale volumelor de lucrări și ale necesarului de aprovizionare cu materiale, dispozitive și utilaje specifice, elaborarea planurilor de organizare a șantierelor și a proiectelor de construcții, instalații și amenajări auxiliare ce vor servi lucrărilor de iarnă, determinarea măsurilor speciale împotriva incendiilor și inundațiilor și pentru protecția muncii, calculul devizelor pentru lucrările ce se execută pe timp friguros. Cu alte cuvinte, cei aflați in această situație nu știu încă ce au de făcut, și vor putea să stabilească de-abia de acum înainte măsurile, în loc să și treacă la realizarea lor. Toată această muncă pregătitoare trebuie terminată in cel mai scurt timp: serviciile tehnologului-șef din trusturi, ca și serviciile tehnice ale Întreprinderilor și șantierelor să nu-și găsească odihnă pînă nu le vor pune la punct. După cum am amintit mai sus, primul lucru ca trebuie luat in considerație este ca valoarea lucrărilor de organizare pentru iarnă să fie minimă in raport cu valoarea lucrărilor de bază ce se vor executa cu ajutorul lor. Adică, sporul de cheltuieli pentru diversele amenajări și pentru procesele tehnologice speciale să poată fi recuperat din avantajul economic pe care-l prezintă scăderea comparativă a cheltuielilor de regie, evitarea imobilizării mijloacelor pe timpul iernii și reducerea duratei de execuție a construcțiilor. O dată ce proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros va fi întocmit cu toate anexele sale, e momentul să se treacă de îndată la concretizarea lui intr-un plan de măsuri tehnico-organizatorice — cu termene concrete și responsabili — și la înfăptuirea acestor măsuri pe fiecare șantier. Cu mult spirit gospodăresc trebuie tratată problema organizării pentru iarnă a teritoriului șantierului. Multe neplăceri pot fi evitate, în perioadele de ger și de dezgheț, prin Îngroparea și Izolarea conductelor de apă și abur, prin izolarea rezervoarelor. Pentru buna aplicare a metodelor și procedeelor de lucru specifice timpului friguros trebuie amenajate centralele de beton și mortar, montîndu-se cazane de aburi și locomobile, trebuie pregătite panouri de protecție pentru izolații termice, trebuie căptușite mijloacele de transport al materialului proaspăt preparat. In sarcina șantierelor și a S.U.T.-urilor cade și problema pregătirilor pentru folosirea pe timp friguros a utilajelor și mijloacelor de transport. In vederea unor condiții bune de lucru și a evitării accidentelor de muncă e nevoie să se asigure iluminatul exterior, acoperirea gropilor de var, amenajarea unor încăperi in care muncitorii să se poată Încălzi. Fără Îndoială, toate aceste măsuri tehnico-organizatorice se cer aplicate cu precădere față de orice alte lucrări și măsuri. Dar e nevoie să se stabilească o ordine a urgenței chiar la lucrările de bază. Acordînd întîietate celor cu termene de dare în folosință în trimestrul IV, trebuie grăbite — dintre celelalte — lucrările la obiectele atacate, care pot fi aduse la stadiul necesar pentru continuarea producției pe timp nefavorabil. In consecință, la aceste obiecte se vor termina zidurile portante și acoperișurile, se vor închide golurile exterioare, se vor monta conductele și radiatoarele acolo unde pot fi puse în funcțiune instalațiile de încălzire centrală. Iarna poate provoca dificultăți în aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale de masă. De aceea e bine ca de pe acum — Înainte de Îngheț — să se aducă din balastiere cantități ci mai mari de agregate și să se depoziteze, de asemenea, și celelalte materiale de uz curent — asigurînduse adăpostirea lor corespunzătoare. Trusturile, întreprinderile și șantierele de instalații au și ele un rol Însemnat în pregătirea lucrului de iarnă. Ele trebuie să-și concentreze forțele asupra executării măsurilor corespunzătoare din proiectul de organizare al lucrărilor pe timp friguros, in ce privește atît urgentarea amenajărilor, cit și terminarea unor instalații definitive (mai ales de încălzire). Paralel cu această vastă acțiune pe linie tehnică— de producție, pregătirile pentru iarnă îmbrățișează și măsurile gospodărești. Nu trebuie pierdută nici o zi in amenajarea grupurilor sociale — repararea dormitoarelor, izolarea termică suplimentară a baracamentelor, verificarea instalațiilor etc. E vremea unei adevărate bătălii pentru personalul cantinelor și gospodăriilor-anexă, în vederea aprovizionării, depozitării și conservării alimentelor. Dirijarea și urgentarea acestor pregătiri trebuie să stea în centrul atenției directorilor adjuncți ai trusturilor și a organelor sindicale. Cînd toate aceste măsuri vor fi puse in practică și cînd nicio schimbare bruscă a vremii nu ne va putea lua prin surprindere — de-abia atunci vom putea spune liniștiți; cerile frumoase de toamnă !" a sms MASURI ce nu trebuie amînate Producție pentru 1957 Prin telegrame și comunicantectonice, o serie de fabrici de cărămizi TOMBRIE ne-au adus cu bucurie la cunoștință că PINA LA 1OCCOLECTIVELE LOR AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL AL PRODUCȚIEI GLOBALE. Printre aceste colective merituoase, care lucrează acum in contul anului 1957, se află cele de la fabricile de cărămizi: ROMAN, ,1 MAI-Bucov, „VICTORIA MUNCII“ și „ARGILA ROȘIE“. Cinste acestor colective fruntașe din industria ceramică! Practica m-a ajutat să înțeleg teoria tat In vara aceasta am fost repartipentru practică in producție la unul din șantierele Trustului de construcții nr. 9. Practica am început-o de la cunoașterea utilajului folosit de tencuitori la înainte de a prepararea mortarului, participa efectiv la lucrări, am mai recitit o dată capitolul „Lucrări de finisaj“ din volumul III „Construcții de clădiri“ al ing. Spiru Haret și am discutat despre lucrările de tencuială cu maiștrii Vizemer, Kastenhaber și cu tînărul muncitor Samuilă Meș, care mi-au dat indicații prețioase. Cînd m-am prezentat la lucru, aveam o viziune foarte clară asupra desfășurării procesului de tencuire. Neîndemînarea inerentă începutului am îndepărtat-o lucrînd zi de zi, cunoscînd treptat „secretele“ tencuirii. După ce am executat tencuielile la un tavan, „examenul“ l-am dat efectuînd, sub supravegherea maistrului Vizemer, tencuirea solbanoului unei ferestre. Faptul că de-a lungul celor ß săptămîni de practică am reușit să moi completez cunoștințele îl datorez în primul rînd oamenilor cu care am colaborat, bunei organizări a muncii pe șantier. Participarea efectivă la lucrările șantierului mi-au dovedit încă o dată că unitatea dintre teorie și practică, pentru specificul facultății noastre, este o condiție fundamentală a înțelegerii, justeței teoriei și a eficienței practicii. IOAN GIURGIU student în anul IV al Facultății de construcții de la Institutul politehnic din Cluj In primul an al celui de al dolilea cincinal, constructorii din Republica Democrată Germană pot face cu mândrie bilanțul realizărilor obținute pînă in prezent. Din haosul prăbușirii totale a Germaiei fasciste s-a creat o nouă industrie a construcțiilor, care în cea mai mare parte este proprietatea poporului . Ruinele orașelor distruse în timpul războiului au fost în cea mai mare parte înlăturate, construindu-se spații de locuit pentru sute de mii de oameni. Au apărut impunătoarele clădiri de pe Aleea Stalin din Berlin, noile cvartale în centrele orașelor Leipzig, S Dresda, Magdeburg, Rostok ș.a., precum și primul oraș socialist al republicii — Stalinsdat. Locuințele create în cursul primului cincinal satisfac cerințele oamenilor muncii în ce privește sănătatea și confortul. Constructorii din R.D.G. au Înregistrat mari realizări nu numai în domeniul construcțiilor de locuințe, ci și în rezolvarea sarcinilor cu mult mai grele și mai complicate ale construcțiilor industriale. Industria construcțiilor a avut o contribuție esențială la reconstrucția capacităților de producție parțial sau total distruse. A fost necesar să se contruiască noi fabrici și uzine pentru a se soluționa disproporțiile survenite în industria Republicii Democrate Germane, datorită desmembrării Germaniei. Mari uzine cum sunt: combinatul siderurgic „I. V. Stalin“, uzinele metalurgice „West“ din Calbe, marea cocserie din Lauchhammer, noile șantiere navale de la Ostsee, construcțiile exploatărilor minniere, cele pentru industria construcțiilor de mașini și cîteva mari centrale electrice, stau mărturie a eforturilor încununate de succes ale muncitorilor și ale Intelectualității Prin reforma agrară care a avut loc după cel de al doilea război mondial, pămîntul a trecut din mina marilor latifundiari, în proprietatea țărănilor. A fost necesar să se efectueze un număr mare de construcții de locuințe și gospodărești. Construirea stațiunilor de mașini și tractoare și crearea gospodăriilor agricole colective pun sarcini noi constructorilor din Republica Democrată Germană. S-au construit ateliere, mari grajduri, hambare și alte clădiri, potrivit necesităților agriculturii socialiste. Toate acestea au trebuit să fie realizate în cele mai grele condiții. In Germania capitalistă, cu industria ei înaintată, construcțiile reprezentau cea mai înapoiată ramură industrială. Munca manuală și mai ales munca fizică grea au dominat înainte vreme, și nici pînă astăzi nu s-a reușit să se îndepărteze de pe șantiere și din fabricile de materiale de construcții această moștenire de la capitaliști. Cel de al doilea plan cincinal pune în fața constructorilor sarcini noi, mult mai mari decît cele din primul cincinal. Pentru îndeplinirea prevederilor planului de investiții, trebuie ca producția de construcții să sporească cu 55%, iar la întreprinderile socialiste sarcina de creștere a producției se ridică chiar la 95%. Totodată se prevede o creștere a productivității muncii, cu 60%, intrucît numărul celor ce lucrează în construcții nu poate fi mărit în proporții mari. Pînă in 1960, prețul de cost al construcțiilor trebuie să scadă cu 25% fată de nivelul actual. Este evident că obiectivele fixate nu pot fi realizate cu metodele și procedeele tradiționale de construcții. din La prima conferință a construcțiilor Republica Democrată Germană, care a avut loc la Berlin în aprilie 1955, s-a arătat calea care duce la realizarea acestor sarcini. Consiliul de Miniștri al Republici Democrate Germane a elaborat la 21 aprilie 1955, ,,notar*reaprin haspre memele cele mai importante în construcții“, în care se prevăd sarcini concrete pentru toate organele de stat și pentru constructori, în legătură cu întreaga dezvoltare a construcțiilor. Obiectivele stabilite de Consiliul de Miniștri privind această dezvoltare — „să se construiască mai repede, mai bine și mai ieftină — trebuie realizate printr-o cit mai largă industrializare a construcțiilor. In urma acestei Hotărîri, eforturile constructorilor din Republica Democrată Germană se concentrează asupra productiei în serie, în cantități de masă, a elementelor prefabricate din beton (Continuare In pag. 4-a) Sarcinile și realizările sectorului de construcții din R. D. Germană Articol scris special pentru Constructorul de HEINZ WINKLER, ministrul Construcțiilor din R.D.G. Prima stradă socialistă din R.D.G.: Aleea Stalin din Berlin. Brigadieri fruntași La construcția stadionului din orașul Bacău (șantier al Trustului nr. 2) contribuie și câteva grupuri de brigadieri. Printre ei se află brigadieri cu un vechi stagiu, care au lucrat la marile șantiere de tineret de la Bicaz, Cerna-Jiu și altele. Datorită experienței ciștigate, brigăzile de tineret conduse de ei obțin însemnate succese. Astfel brigada de utemiști a lui Aurel Ciumuleț și-a depășit norhta aproape cu 100%. Nu departe de acest rezultat este și brigada condusă de Mihai Nicoară Un rezultat record pe acest șantier l-a dobîndit brigada de mentori a lui Aurel Datcu. Ea a terminat montarea gardului mic al stadionului cu 12 zile înainte de termen. O revistă engleză despre construcțiile din R. P. R. Revista engleză „Prefabrication" publicat, în nr. 6/1958, articolul „Preafabricarea In Romnna“, de ing. D. F. Dumitrescu, candidat în științe tehnice, director al I.C.S.C. Articolul face o scurtă trecere în revistă a evoluției tehnicii prefabricatelor tn R.P.R. cu începere din anii 1949—1950 și insistă asupra soluțiilor adoptate la unele construcții de la Combinatul chimic nr. î (elemente precomprimate) și de la fabrica de zahăr Freidorf (unde prefabricate). Fotografiile ce însoțesc articolul, ca și coperta revistei, reproduc aspecte de la aceste lucrări. ANUL VII nr. 3514 pagini 26 bani Sîmbăta 6 octombrie 1956 Rie vizitează TARA Secretarul Uniunii internaționale sindicatelor din construcții. Erkk Salomaa La invitația G.C. al Sindicatulu Muncitorilor Constructori a sosit în Capitală tov. Erkki Salomaa (Finlanda) secretarul Uniunii internaționale a sindicatelor de muncitori din construcții industria lemnului și a materialelor d construcții (departament profesional a F.S.M.), care a participat la lucrările de la Sofia ale celei de a 8-a sesiun a Consiliului General al Federației Sindicale Mondiale. Tov. Saloman vizita cîteva șantiere și fabrici de materiale de construcții din țara noastr și va discuta cu Prezidiul C.C.S.C. probleme de colaborare în munca internaționială și de relații cu Uniunea internațională. Ingineri Sovietici specialiști , construcțiile petrolifere Un grup de ingineri sovietici vizitează țara noastră, pentru a cunoașt realizările R.P.R. în domeniul constru (iilor petrolifere. Specialiștii sovietic au discutat cu proiectanții de IPROMET, „Proiect ” București, I.P.C.T., I.P.S. și I.P.R. probleme d proiectări și s-au interesat la fața locului de organizarea și tehnologia lucrărilor pe șantierele schelelor petrolifere și la alte construcții. Ei vor da asistență tehnică la punerea în funcțiun a noului bloc de ulei de la una di rafinăriile noastre. Arhitectul sirian Wahib Hariri De cîtva timp ne vizitează țara arhitectul sirian Wahib Hariri. Specializa în Italia și Franța în problemele arhitecturii vechi, d. Hariri arată un mar interes față de monumentele istorice de arhitectură din țara noastră. Zilei trecute, la sediul Uniunii Arhitecților Hariri a ținut interesanta conferinț „Monumentele Siriei“, însoțită de preiecții, iar la Institutul de arhitectură vorbit despre „Monumentele din Pamire și Baalbeck". Reprezentanți ai arhitecturii din R.P. Bulgaria... Printre oaspeții noștri stăini din aceasta săptămînă se află prof. ar Stoicov și arh. Jilov, de la Instituti de arhitectură al Academiei de Știința R.P. Bulgaria, și arh. Paspaiov, de 1 Comitetul de Stat pentru Arhitectură i Construcții. După vizitele făcute C.S.A.C. și I.P.C., ei vor studia cîtev monumente de arhitectură veche di țara noastră. ...și din R. P. Polonă Au sosit în București arhitecții polonezi Edward Zanniszewscki și Stanislaw Crzewici, care se interesează de felul cum sînt rezolvate la noi problemele de urbanistică generală, ale construcțiilor de locuințe și agricole; tehnologia fabricilor de prefabricate ;materiale de construcții; de sistemi administrației în sectorul construcțiilor ca și de arhitectura monumentelor istorice. lucrări noi in instituim Dr. PASTEUR In ultimii ani, Institutul de seruri și vaccinuri „Dr. Pasteur" din Capitală și-a putut extinde cu mult activitatea, datorită construirii de noi clădiri anexe. Printre numeroasele obiecte continuate în acest an de către șantierul întreprinderii de construcții nr. 101 se numără și crematoriul experimental, care va funcționa pe baza a două sisteme de instalații de ardere: cu gaze naturale și cu păcură. In zilele acestea se fac primele probe de funcționare a noului crematoriu. De curînd au fost date în folosință, cu mult înainte de termen, mai multe laboratoare, un frigorifer și o sală pentru sterilizarea sticlăriei. Aceste clădiri au fost transformate din niște grajduri vechi, a căror înfățișare este acum de nerecunoscut. Laboratoarele, modern utilate, au și început prepararea serurilor pentru vaccinarea animalelor. O altă clădire importantă care se construiește este silozul pentru furaje concentrate, cu o capacitate de înmagazinare de peste 80 vagoane de cereale și 50 vagoane de sfeclă. încărcarea și descărcarea cerealelor se vor face cu utilaje mecanice de deservire. De la siloz, hrana animalelor va fi transportată direct la grajduri cu vagonete decovil tractate mecanic. Colectivul acestui lot folosește din plin zilele favorabile de lucru. Echipele de betoniști au turnat planșeul de la cota 4,70 m, iar dulgherii montează schela exterioară de inventar pentru executarea zidăriei de placaj la pereții silozului. Pentru o mai bună deservire a magaziilor de materiale, a abatoarelor, depozitelor de reziduri, crematoriului etc., In ultimul timp s-a prelungit linia decovil cu încă 300 m. In acest an se execută pentru institut și mai multe clădiri cu caracter social. Astfel, la secția viroze s-au construit o baie cu 52 dușuri, etuve pentru dezinfectarea hainelor, o spălătorie și uscătorie mecanică pentru rufe care au fost date, nu de mult, tn folosință. Nu departe de clădirea pavilionului principal se ridică o creșă pentru copiii salariaților institutului. In prezent dulgherii pregătesc materialul lemnos pentru șarpantă. Intr-un alt foc se construiesc trei locuințe tip cu cîte două apartamente, dintre care două sunt cu acoperișul și tencuielile exterioare terminate, iar la a treia se execută învelitoarea. De asemenea, pentru cazarea personalului de serviciu s-a terminat de curînd o baracă de stufit cu suprafața de 300 mp, tencuită interior și exterior. In întrecerea socialistă se evidențiază brigăzile fruntașe ale dulgherilor Ion Tofan și Vasile Ionescu, cu depășirea normei de 70—90 la sută, brigada fierar-betonistului Ion Gheorghe — cu peste 80 la sută. Aceste brigăzi au dat lucrări de bună calitate realizînd în ultima lună și însemnate economii de materiale. Astfel, brigada de fierar-betoniști a economisit 410 kg de metal, iar brigăzile dulgherilor — aproape 2,5 mc cherestea. • DIN TEHNICA SOVIETICA „Cheramzit" din deșeurile industriei ceramice (pag. 2-a) Blocuri cu miez termoizolator (pag. 2-a) • Durata de serviciu a căptușelilor poate fi mărită (pag. 2-a) • Dările de seamă și alegerea organelor sindicale (pag. 4-a) • Unele probleme de protecția muncii în întreprinderile noastre (pag. 4-a) • Revenire la o epistolă (pag. 4-a) • Pentru zilele de iarnă (pag. 4-a)'