Constructorul, octombrie 1956 (Anul 8, nr. 351-354)

1956-10-06 / nr. 351

LUNA PRIETENIEI ROÉSlPiOVjETICE A devenit una din tradițiile noastre. Rod al vrermtor!La noul simbol al descătușării. Intr-adevăr, Luna Prieteniei Romîno-Sovieticei^>©i&Câ­te~ an de an mai multă strălucire prin participarea marilor mase la mani­festările multilaterale închinate prieteniei statornicită între popoarele noastre. O prietenie ce-și trage izvorul de inepuizabilă vitalitate și trăinicie, departe din negura veacurilor trecute. In­tr-adevăr, cronicile îngălbenite de vreme vorbesc­­ de această prietenie între poporul nostru și vecinii Săi de la răsărit. Prietenie ce s-a călit prin sîngele laolaltă vărsat de stră­bunii noștri în­ apărarea ființei naționale a popoarelor noastre, în luptele duse împotriva acelorași împilatori otomani, Vodă Ștefan al Moldovei, patriotul și cărturarul domnitor Cantemir, Ion Vodă cel Cumplit — pentru jecmănitorii băștinași și străini ai țării, dar iubit de popor, — atlți­el atîți luminați conducători de oști ai muntenilor și moldovenilor au primit dealurigul veacurilor sprijinul frățesc al vecinilor noștri. Am cîștigat pentru prima oară independența de Stat, luptînd laolaltă cu ostașii Rusiei pe cîmpurile de la Plevna, Gri­vița și Smîrdan. Priima tiparniță moldovenească a venit din Kiev, cutreierătorul român al meleagurilor Asiei, Milescu, în Rusia și-a găsit frățesc adăpost. De acolo, în vremurile apropiate de noi, ne-au venit primele cărți de în­vățătură izbăvitoare, marxistă, solie a marilor prefaceri revoluționare. Matrozii răsculați de pe eroicul „Potemkin“, în 1905, gardiștii roșii ai anului 1917 au adus și pe pămintul țării noastre flacăra revoluției pro­letare. Iar în zilele lui august 1944, armatele sovietice ne-au dat putința să ne luăm soarta în mîinile noastre, prăbușind tirania fascistă și alun­gind pe cotropitorul hitlerist. Cine nu cunoaște ce a însemnat în acești ani pentru țara noastră, prietenia frățească a Uniunii Sovietice ? de la grînele care au salvat de pieirea prin foame sute de mii de locuitori în cumpliții ani de secetă de după război, pînă la utilajul și materia primă care au dat viață industriei ruinate de război, nenumărate sînt mărturiile acestei prietenii. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din ramura construcțiilor, ca și toți oamenii muncii știu cît de însemnat aport la succesele noastre au adus metodele înaintate de muncă ale oamenilor sovietici. Cîte probleme tehnice spinoase, cîte greutăți, n-au putut fi înfrînte mai cu ușurință da­torită faptului că ne-au stat la dispoziție toate cuceririle tehnicei sovietice, experiența și exemplul personal al celor mai buni muncitori și tehni­cieni ale Țării Socialismului. Cine nu știe ce însemnătate au avut pentru noi în bătălia primului cincinal metodele inovatorilor sovietici Orlov, Ko­rol­iov, Duvanov, Șirkov, Malîvkin, Kuienkov și alții! Amintiri de neuitat au lăsat printre noi muncitorii și tehnicienii constructori sovietici care ne-au vizitat țara. Tineri înzestrați cu pricepere și voință de muncă au putut căpăta în Uniunea Sovietică cunoștințe superioare pe care le-au pus în slujba marilor opere ale muncii noastre de făurire ale unei noi orînduiri. Alături de toți oamenii muncii, constructorii de pe șantiere și mun­citorii cimentiș­ti și cărămidari salută și întimpirii din toată inima Luna Prieteniei Romîno-Sovietice. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA­ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AI C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII N­­CILOS DE lit­l SI ATEI Abia poți cuprinde cu privi­rea întinderea șantierului. Pe cîmpia de odinioară se contu­rează tot mai precis uriașele hale ale viitorului laminor blu­ming de la Hunedoara. Hala laminorului bluming propriu­­zis, din clișeul nostru, este una din construcțiile în stadiul cel mai avansat. (Citiți în pagina 3-a: „CONSTRUCȚII NOI IN CETATEA OȚE­LULUI HUNEDOA­RA"). Roadele intre­cerii întrecerea so­cialistă­­ pornită în­tre cele două bri­găzi de zidari al­e lui Stere Marineci și Gogu Enachi de pe șantierul de locuințe muncito­rești din Pitești a dat rezultate cît se poate de fru­­moase. Angaja­mentele luate în adunarea generală sindicală au fost depășite în medie cu 120%. Cele două brigăzi au făcut Însemnate e­­conomii de mor­tar și au dat lucru de bună calitate. După numai două luni de zile, echi­pa lui Steve Man­ned e acum cu­noscută și stimată de toți construc­torii de pe șantier. Ea a cîștigat luna trecută steagul ro­șu de echipă frun­tașă. In loc de cărămidă Aprovizionarea cu cărămidă consti­tuia o problemă dificilă pentru Trus­tul nr. 6-Craiova. M.I.M.C. nu are în regiune decit o singură fabrică, de că­rămizi — cea de la Mofleni iar uni­tățile de industrie locală nu puteau­ acoperi diferența pînă la necesar, i­an soluționarea problemei, condu­cerea și tehnicienii trustului au ur­mat două căi: producția proprie de cărămidă (amenajîndu-se în acest scop o fabrică la Bălteni) și înlocui­rea cărămizilor cu alte materiale toate zidăriile unde acest lucru e po­la­sibil. O experiență pozitivă s-a ciștigat în acest an la confecționarea blocurilor mici din beton, cu goluri, tip Kres­­tianin. Intrucît trustul nu dispune de vibroprese, utilajul necesar a fost rea­lizat prin mijloace proprii. Pe 4 șantiere se folosește dispozitivul sim­plu proiectat de ing. Gh. Vasculescu­­o matriță metalică compusă dintr-un tipar exterior care circumscrie volu­mul a două­ blocuri alăturate, un ti­par interior cu 12 proeminențe ce for­mează golurile în cele două blocuri gemene, o placă perforată (prin care pătrund proeminențele tiparului inte­rior) pe care reazimă blocurile țn timpul betonării, o pîlnde cu două compartimente prin care se toarnă be­tonul afinat și un dispozitiv (cu func­ționare automată) de decofrare prim smulgerea tiparului interior. Vibrarea se face pe masa vibrantă. Dispoziti­vul, cu o producție medie de 601­ blo­curi într-un schimb, mărește produc­tivitatea muncii și dă posibilitatea ob­ținerii blocurilor la un preț de cost de 2,79 lei bucata — în vreme ce, achi­ziționată de la atelierul din Petroșani al 4.45 Trustului nr. 7, ele ar fi costat lei ,1,62 lei cheltuieli de trans­port. In consecință­, numai în acest an se realizează o economie de cca 800.000 lei prin folosirea acestui sistem. (Tre­buie amintit că Inovația ing. Vascu­lescu a fost­ primită­ cu o atitudine ti­pic birocratică de­­ către serviciul de inovații din D.T. și comisia de ino­vații a M.C., cărora le-au trebuit cî­­teva luni ca să­­ rezolve și accepte propunerea). Pînă în prezent, pe șan­tierele Trustului nr.­ 8 s-au confecțio­nat peste 520.000 de blocuri mici, în­locuind fiecare cîte 8 cărămizi; cifra e încă destul de mică, în compara­ție cu sarcina planificată — 437.500 blocuri — ce poate acoperi necesarul. Calitățilie termoizolatoare ale înlo­cuitorilor de cărămidă sunt sporite, în unele locuri, prin așternerea pe pereții golurilor a unui strat subțire de bitum fierbinte, de bitum tăiat cu petrol sau de suspensie de bitum fule­­rizat, care crează o barieră de va­pori. O altă noutate interesantă este exe­cutarea zidăriei din blocuri Krestianin cu placaje colorate de beton, care elimină tencuirea exterioară și dau fațadei un aspect plăcut. La construcții provizorii, ca și la zi­durile despărțitoare neportante de la unele obiecte agricole, cărămida a fost înlocuită cu blocuri (19x19x39 cm) de rumeguș aglomerat cu var și ciment— material ușor și bun termoizolant. Rezultate satisfăcătoare a dat, șantierul de locuințe I.L.L.­Craiova, fo­lo­losirea plăcilor de ipsos și rumeguș, armate cu trestie, pentru pereții des­părțitori neportanți. Confecționarea se face cu un tipar perfecționat, propus de tov. Ferdinand Bauer și Ion Ba­dea. Ca planul anual îndeplinit într-una din alele acestei săptămîni în hala mare a sectoru­lui de lăcătușe de construcții montaj d­e la Atelierele „9 Mai“ a domnit o atmosferă de adevărată sărbă­­t­oare; șeful sec­torului, tov. Jean Vlădescu, aducea la cunoștință că la data de 1 octom­brie sectorul lui a îndeplinit planul de producție pe anul 1956 la toți indicii. In obținerea a­­cestui succes s-au evidențiat echipele conduse de E. Calotă, Gh. Stan­­cu, Stan Pătraș­­cu, N. Chiran și I. Ichim, precum și maiștrii Al. Popa, Marin Vlad și Marin Blîndu­­lescu. P. Gheorghe corespondent Ni vă lăsați înșelați de zilele călduroase de acum. Nu vă lă­sați copleșiți de grija sarcinilor de moment. Nu amînați azi ceea ce mîine poate fi prea tîrziu. Iarna vi­ne, și producția pe șantiere nu trebuie Întreruptă. De continuarea ei tn bune condiții depind realizările planului pe trimestrul IV și pe primele luni ale a­­nului viitor. Avem, din ultimii ani, o bogată ex­periență în organizarea și tehnologia lucrărilor pe timp friguros. Ce ne spune această experiență? Că se poate lucra și iarna, atît la interioare cit și în exterior — după metode speci­fice, mai dificile sau mai ușor de apli­cat. Că avem astfel posibilitatea să păstrăm pe șantiere efectivele de mun­citori ce ne vor fi necesare în primă­vară. Că singurul criteriu de bază al planificării și exe­cutării acestor lu­crări trebuie să fie economicitatea. Și ne mai spune acea­stă experiență, mai ales, că fără pregătiri din vre­me, campania de iarnă e compro­misă. Or, iată că ne aflăm în plin octom­brie și nu peste tot au fost luate prime­le măsuri — și cele mai importante în această etapă: întocmirea proiectelor de organizare a lucrărilor pe timp frigu­ros, stabilirea planurilor calendaristice ale volumelor de lucrări și ale necesa­rului de aprovizionare cu materiale, dispozitive și utilaje specifice, elabo­rarea planurilor de organizare a șan­tierelor și a proiectelor de construcții, instalații și amenajări auxiliare ce vor servi lucrărilor de iarnă, determinarea măsurilor speciale împotriva incendi­ilor și inundațiilor și pentru protecția muncii, calculul devizelor pentru lu­crările ce se execută pe timp friguros. Cu alte cuvinte, cei aflați in această situație nu știu încă ce au de făcut, și vor putea să stabilească de-abia de acum înainte măsurile, în loc să și treacă la realizarea lor. Toată această muncă pregătitoare trebuie terminată in cel mai scurt timp: serviciile tehno­­logului-șef din trusturi, ca și serviciile tehnice ale Întreprinderilor și șantiere­lor să nu-și găsească odihnă pînă nu le vor pune la punct. După cum am amintit mai sus, pri­mul lucru ca trebuie luat in conside­rație este ca valoarea lucrărilor de organizare pentru iarnă să fie minimă in raport cu valoarea lucrărilor de bază ce se vor executa cu ajutorul lor. Adică, sporul de cheltuieli pentru diversele amenajări și pentru procesele tehnologice speciale să poată fi recupe­rat din avantajul economic pe care-l prezintă scăderea comparativă a chel­tuielilor de regie, evitarea imobilizării mijloacelor pe timpul iernii și reduce­rea duratei de execuție a construcțiilor. O dată ce proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros va fi întoc­mit cu toate anexele sale, e momentul să se treacă de îndată la concretizarea lui intr-un plan de măsuri tehnico-or­­ganizatorice — cu termene concrete și responsabili — și la înfăptuirea aces­tor măsuri pe fiecare șantier. Cu mult spirit gospodăresc trebuie tratată problema organizării pentru iarnă a teritoriului șantierului. Multe neplăceri pot fi evitate, în perioadele de ger și de dezgheț, prin Îngroparea și Izolarea conductelor de apă și abur, prin izolarea rezervoarelor. Pentru bu­na aplicare a metodelor și procedeelor de lucru specifice timpului­ friguros trebuie amenajate centralele de beton și mortar, montîndu-se cazane de a­­buri și locomobile, trebuie pregătite panouri de protecție pentru izolații ter­mice, trebuie căptușite mijloacele de transport al materialului proaspăt pre­parat. In sarcina șantierelor și a S.U.T.-uri­­lor cade și problema pregătirilor pen­tru folosirea pe timp friguros a utila­jelor și mijloacelor de transport. In vederea unor condiții bune de lucru și a evitării accidentelor de muncă e nevoie să se asigure iluminatul ex­terior, acoperirea gropilor de var, a­­menajarea unor încăperi in care mun­citorii să se poată Încălzi. Fără Îndoială, toate aceste măsuri tehnico-organizatorice se cer aplicate cu precădere față de orice alte lucrări și măsuri. Dar e nevoie să se stabi­lească o ordine a urgenței chiar la lucrările de bază. Acordînd întîietate celor cu termene de dare în folosință în trimestrul IV, trebuie grăbite — dintre celelalte — lucrările la obiectele atacate, care pot fi aduse la stadiul necesar pentru continuarea producției pe timp nefavorabil. In consecință, la aceste obiecte se vor termina zidurile portante și acoperișurile, se vor în­chide golurile exterioare, se vor monta conductele și radiatoarele acolo unde pot fi puse în funcțiune instalațiile de încălzire centrală. Iarna poate provoca dificultăți în aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale de masă. De aceea e bine ca de pe acum — Înainte de Îngheț — să se aducă din balastiere cantități ci­ mai mari de agregate și să se de­poziteze, de aseme­nea, și celelalte ma­teriale de uz cu­rent — asigurîndu­­se adăpostirea lor corespunzătoare. Trusturile, între­prinderile și șantie­rele de instalații au și ele un rol În­semnat în pregăti­rea lucrului de iar­nă. Ele trebuie să-și concentreze forțele asupra executării măsurilor corespun­zătoare din proiectul de organizare al lucrărilor pe timp friguros, in ce pri­vește atît urgentarea amenajărilor,­ cit și terminarea unor instalații definitive (mai ales de încălzire). Paralel cu această vastă acțiune pe linie tehnică— de producție, pregătirile pentru iarnă îmbrățișează și măsurile gospodărești. Nu trebuie pierdută nici o zi in amenajarea grupurilor sociale — repararea dormitoarelor, izolarea termică suplimentară a baracamentelor, verificarea instalațiilor etc. E vremea unei adevărate bătălii pentru perso­nalul cantinelor și gospodăriilor-anexă, în vederea aprovizionării, depozitării și conservării alimentelor. Dirijarea și urgentarea acestor pregătiri trebuie să stea în centrul atenției directorilor ad­juncți ai trusturilor și a organelor sin­dicale. Cînd toate aceste măsuri vor fi puse in practică și cînd nicio schimbare bruscă a vremii nu ne va putea lua prin surprindere — de-abia atunci vom putea spune liniștiți; cerile fru­moase de toamnă !" a sms MASURI ce nu trebuie amînate Producție pentru 1957 Prin telegrame și comunican­te­ctonice, o serie de fabrici de cărămizi TOMBRIE ne-au adus cu bucurie la cunoștință că PINA LA 1­OC­COLECTIVELE LOR AU ÎNDEPLINIT PLANUL A­­NUAL AL PRODUCȚIEI GLOBALE. Printre aceste colective merituoase, care lucrează acum in con­tul anului 1957, se află cele de la fabricile de cărămizi: ROMAN, ,1 MAI-Bucov, „VICTORIA MUNCII“ și „ARGILA ROȘIE“. Cinste acestor colective fruntașe din industria ceramică! Practica m-a ajutat să înțeleg teoria tat In vara aceasta am fost reparti­pentru practică in producție la unul din șantierele Trustului de construcții nr. 9. Practica am început-o de la cu­noașterea utilajului folosit de ten­­cuitori la înainte de a prepararea mortarului, participa efectiv la lucrări, am mai recitit o dată ca­pitolul „Lucrări de finisaj“ din volumul III „Construcții de clădiri“ al ing. Spiru Haret și am discutat despre lucrările de tencuială cu maiștrii Vizem­er, Kastenha­ber și cu tînărul muncitor Samuilă­­ Meș, care mi-au dat indicații prețioase. Cînd m-am prezentat la lucru, a­­veam o viziune foarte clară asupra desfășurării procesului de tencuire. Neîndemînarea inerentă începutului am îndepărtat-o lucrînd zi de zi, cu­­noscînd treptat „secretele“ tencuirii. După ce am executat tencuielile la un tavan, „examenul“ l-am dat efec­­tuînd, sub supravegherea maistrului Vizem­er, tencuirea solbanoului unei ferestre. Faptul că de-a lungul celor ß săp­­­tămîni de practică am reușit să­ moi­ completez cunoștințele îl datorez în primul rînd oamenilor cu care am colaborat, bunei organizări a muncii pe șantier. Participarea efectivă la lucrările șantierului mi-au dovedit încă o dată că unitatea dintre teo­rie și practică, pentru specificul fa­cultății noastre, este o condiție fun­damentală a înțelegerii, justeței teo­­riei și a eficienței practicii. IOAN GIURGIU student în anul IV al Facultății de construcții de la Institutul politehnic din Cluj In primul an al celui de al dolilea cincinal, constructorii din Republica Democrată Germană pot face cu mân­drie bilanțul realizărilor obținute pînă in prezent. Din haosul prăbușirii to­tale a Germa­iei fasciste s-a creat o nouă industrie a construcțiilor, care în cea mai mare parte este proprietatea poporului . Ruinele orașelor distruse în timpul războiului au fost în cea mai mare parte înlăturate, construindu-se spa­ții de locuit pentru sute de mii de oameni. Au apărut impunătoarele clă­­diri de pe Aleea Stalin din Berlin, noile cvartale în centrele orașelor Leipzig, S Dresda, Magdeburg, Rostok ș.a., precum și primul oraș socialist al republicii — Stalinsdat. Locuin­­țele create în cursul primului cincinal satisfac cerințele oamenilor muncii în ce privește sănătatea și confortul. Constructorii din R.D.G. au Înre­gistrat mari realizări nu numai în domeniul construcțiilor de locuințe, ci și în rezolvarea sarcinilor cu mult mai grele și mai complicate ale con­strucțiilor industriale. Industria con­strucțiilor a avut o contribuție e­­sențială la reconstrucția capacităților de producție parțial sau total distruse. A fost necesar să se contruiască noi fabrici și uzine pentru a se soluționa disproporțiile survenite în industria Republicii Democrate Germane, dato­­rită desmembrării Germaniei. Mari u­­zine cum sunt: combinatul siderurgic „I. V. Stalin“, uzinele metalurgice­ „West“ din Calbe, marea cocserie din Lauchhammer, noile șantiere navale de la Ostsee, construcțiile exploatări­lor minniere, cele pentru industria con­strucțiilor de mașini și cîteva mari centrale electrice, stau mărturie a e­­forturilor încununate de succes ale muncitorilor și ale Intelectualității­ Prin reforma agrară care a avut loc după cel de al doilea război mon­dial, pămîntul a trecut din mina ma­rilor latifundiari, în proprietatea ță­­rănilor. A fost necesar să se efectue­ze un număr mare de construcții de locuințe și gospodărești. Construirea stațiunilor de mașini și tractoare și crearea gospodăriilor agricole colective pun sarcini noi constructorilor din Republica Democrată Germană. S-au construit ateliere, mari grajduri, ham­bare și alte clădiri, potrivit necesități­lor agriculturii socialiste. Toate aces­tea au trebuit să fie realizate în cele mai grele condiții. In Germania capitalistă, cu indus­­tria ei înaintată, construcțiile repre­zentau cea mai înapoiată ramură in­dustrială. Munca manuală și mai a­les munca fizică grea au dominat îna­­inte vreme, și nici pînă astăzi nu s-a reușit să se îndepărteze de pe șan­tiere și din fabricile de materiale de construcții această moștenire de la capitaliști. Cel de al doilea plan cincinal pune în fața constructorilor sarcini noi, mult mai mari decît cele din primul cincinal. Pentru îndeplinirea prevederilor pla­­nului de investiții, trebuie ca produc­ția de construcții să sporească cu 55%, iar la întreprinderile socialiste sar­cina de creștere a producției se ridică chiar la 95%. Totodată se prevede o creștere a productivității muncii, cu 60%, intrucît numărul celor ce lu­crează în construcții nu poate fi m­­ă­­rit în proporții mari. Pînă in 1960, prețul de cost al­­ construcțiilor tre­buie să scadă cu 25% fată de­ nivelul actual. Este evident că obiectivele fixate nu pot fi realizate cu metodele și procedeele tradiționale de construc­ții. din La prima conferință a construcțiilor Republica Democrată Germană, care a avut loc la Berlin în aprilie 1955, s-a arătat calea care duce la realizarea acestor sarcini. Consiliul de Miniștri al Republici Democrate Ger­mane a elaborat la 21 aprilie 1955, ,,notar*rea­prin ha­spre memele cele mai importante în construcții“, în care se prevăd sarcini concrete pentru toate organele de stat și pentru con­structori, în legătură cu întreaga dezvoltare a construcțiilor. Obiectivele stabilite de Consiliul de Miniștri privind această dezvoltare — „să se construiască mai repede, mai bine și mai ieftină — trebuie realizate printr-o cit mai largă in­dustrializare a construcțiilor. In urma acestei Hotărîri, eforturile constructo­rilor din Republica Democrată Ger­mană se concentrează asupra pro­­ductiei în serie, în cantități de masă, a elementelor prefabricate din beton (Continuare In pag. 4-a) Sarcinile și realizările sectorului de construcții din R. D. Germană Articol scris special pentru Constructorul­ de HEINZ WINKLER, ministrul Construcțiilor din R.D.G. Prima stradă socialistă din R.D.G.: Aleea Stalin din Berlin. Brigadieri fruntași La construcția stadionului din ora­șul Bacău (șantier al Trustului nr. 2) contribuie și câteva grupuri de bri­gadieri. Printre ei se află brigadieri cu un vechi stagiu, care au lucrat la marile șantiere de tineret de la Bi­­caz, Cerna-Jiu și altele. Datorită experienței ciștigate, brigăzile­ de ti­neret conduse de ei obțin însemnate succese. Astfel brigada de­ utemiști a lui Aurel Ciumuleț și-a depășit norhta aproape cu 100%. Nu departe de acest rezultat este și brigada con­dusă de Mihai Nicoară Un rezultat record pe acest șan­tier l-a dobîndit brigada de mentori a lui Aurel Datcu. Ea­ a terminat mon­tarea gardului mic al stadionului cu 12 zile înainte de termen. O revistă engleză despre construcțiile din R. P. R. Revista engleză „Prefabrication" publicat, în nr. 6/1958, articolul „Pre­a­fabrica­re­a In Romnna“, de ing. D. F. Dumitrescu, candidat în științe teh­nice, director al I.C.S.C. Articolul face o scurtă trecere în revistă a evolu­ției tehnicii prefabricatelor tn R.P.R. cu începere din anii 1949—1950 și in­sistă asupra soluțiilor adoptate la unele construcții de la Combinatul chimic nr. î (elemente precomprimate) și de la fabrica de zahăr Freidorf (unde prefabricate). Fotografiile ce însoțesc articolul, ca și coperta revis­tei, reproduc aspecte de la aceste lucrări. ANUL VI­I­ nr. 351­4 pagini 26 bani Sîmbăta 6 octombrie 1956 Rie vizitează TARA Secretarul Uniunii internaționale sindicatelor din construcții. Erkk Salomaa La invitația G.C. al Sindicatulu Muncitorilor Constructori a sosit în Ca­pitală tov. Erkki Salomaa (Finlanda) secretarul Uniunii internaționale a sin­dicatelor de muncitori din construcții industria lemnului și a materialelor d construcții (departament profesional a F.S.M.), care a participat la lucrările de la Sofia ale celei de a 8-a sesiun a Consiliului General al Federației Sin­dicale Mondiale. Tov. Saloman vizita cîteva șantiere și fabrici de ma­­­­teriale de construcții din țara noastr și va discuta cu Prezidiul C.C.S.C. pro­bleme de colaborare în munca interna­ționială și de relații cu Uniunea inter­națională. Ingineri Sovietici specialiști , construcțiile petrolifere Un grup de ingineri sovietici vizi­tează țara noastră, pentru a cunoașt realizările R.P.R. în domeniul constru (iilor petrolifere. Specialiștii sovietic au discutat cu proiectanții de IPROMET, „Proiect ” București, I.P.C.T., I.P.S. și I.P.R. probleme d proiectări și s-au interesat la fața lo­cului de organizarea și tehnologia lu­crărilor pe șantierele schelelor petroli­fere și la alte construcții. Ei vor da a­sistență tehnică la punerea în funcțiun a noului bloc de ulei de la una di rafinăriile noastre. Arhitectul sirian Wahib Hariri De cîtva timp ne vizitează țara arhi­tectul sirian Wahib Hariri. Specializa în Italia și Franța în problemele arhi­tecturii vechi, d. Hariri arată un mar interes față de monumentele istorice­­ de arhitectură din țara noastră. Zilei trecute, la sediul Uniunii Arhitecților­­ Hariri a ținut interesanta conferinț „Monumentele Siriei“, însoțită de pre­iecții, iar la Institutul de arhitectură vorbit despre „Monumentele din Pa­­mire și Baalbeck". Reprezentanți ai arhitecturii din R.P. Bulgaria... Printre oaspeții noștri stăini din a­ceasta săptămînă se află prof. ar­ Stoicov și arh. Jilov, de la Instituti de arhitectură al Academiei de Științ­a R.P. Bulgaria, și arh. Paspaiov, de 1 Comitetul de Stat pentru Arhitectură i Construcții. După vizitele făcute­­ C.S.A.C. și I.P.C., ei vor studia cîtev monumente de arhitectură veche di țara noastră. ...și din R. P. Polonă Au sosit în București arhitecții po­lonezi Edward Zanniszewscki și Stanis­law Crzewici, care se interesează de felul cum sînt rezolvate la noi proble­mele de urbanistică generală, ale cons­trucțiilor de locuințe și agricole; tehnologia fabricilor de prefabricate ;materiale de construcții; de sistemi administrației în sectorul construcțiilor ca și de arhitectura monumentelor is­torice. lucrări noi in instituim Dr. PASTEUR In ultimii ani, In­stitutul de seruri și vaccinuri „Dr. Pa­steur" din Capita­lă și-a putut extin­de cu mult activita­tea, datorită con­struirii de noi clă­diri anexe. Printre numeroasele obiec­te continuate în a­­cest an de către șantierul întreprin­derii de construcții nr. 101 se numără și crematoriul ex­perimental, care va funcționa pe baza a două sisteme de instalații de ardere: cu gaze naturale și cu păcură. In zilele acestea se fac pri­mele probe de func­ționare a noului crematoriu. De curînd au fost date în folosință, cu mult înainte de termen, mai multe laboratoare, un fri­­gorifer și o sală pentru sterilizarea sticlăriei. Aceste clădiri au fost transformate d­i­n niște grajduri vechi, a căror în­fățișare este acum de nerecunoscut. La­boratoarele, modern utilate, au și în­ceput prepararea serurilor pentru­ vac­cinarea animalelor. O altă clădire importantă care se construiește este silozul pentru furaje concentrate, cu o capacitate de înma­gazinare de peste 80 vagoane de ce­reale și 50 vagoane de sfeclă. încăr­carea și descărcarea cerealelor se vor face cu utilaje mecanice de deservire. De la siloz, hrana animalelor va fi transportată direct la grajduri cu va­­gonete decovil tractate mecanic. Co­lectivul acestui lot folosește din plin zilele favorabile de lucru. Echipele de betoniști au turnat planșeul de la cota 4,70 m, iar dulgherii montează schela exterioară de inventar pentru execu­tarea zidăriei de placaj la pereții silo­zului. Pentru o mai bună deservire a ma­gaziilor de materiale, a abatoarelor, depozitelor de reziduri, crematoriului etc., In ultimul timp s-a prelungit li­nia decovil cu încă 300 m. In acest an se execută pentru insti­tut și mai multe clădiri cu caracter social. Astfel, la secția viroze s-au construit o baie cu 52 dușuri, etuve pentru dezinfectarea hainelor, o spă­lătorie și uscătorie mecanică pentru rufe care au fost date, nu de mult, tn folosință. Nu departe de clădirea pavilionului principal se ridică o creșă pentru copiii salariaților institutului. In pre­zent dulgherii pregătesc materialul lemnos pentru șarpantă. Intr-un alt foc se construiesc trei locuințe tip cu cîte două apartamente, dintre care două sunt cu acoperișul și tencuielile exterioare terminate, iar la a treia se execută învelitoarea. De asemenea, pentru cazarea personalului de ser­viciu s-a terminat de curînd o baracă de stufit cu suprafața de 300 mp, ten­cuită interior și exterior. In întrecerea socialistă se eviden­țiază brigăzile fruntașe ale dulgheri­lor Ion Tofan și Vasile Ionescu, cu depășire­a normei de 70—90 la sută,­­ brigada fierar-betonistului Ion Gheor­ghe — cu peste 80 la sută. Aceste bri­găzi au dat lucrări de bună calitate realizînd în ultima lună și însemnate economii de materiale. Astfel, brigada de fierar-betoniști a economisit 410 kg de metal, iar brigăzile dulgherilor — aproape 2,5 mc cherestea. • DIN TEHNICA SOVIETICA „Cheramzit" din deșeurile indus­triei ceramice (pag. 2-a) Blocuri cu miez termoizolator (pag. 2-a) • Durata de serviciu a căptușelilor poate fi mărită (pag. 2-a) • Dările de seamă și alegerea orga­nelor sindicale (pag. 4-a) • Unele probleme de protecția mun­cii în întreprinderile noastre (pag. 4-a) • Revenire la o epistolă (pag. 4-a) • Pentru zilele de iarnă (pag. 4-a)'

Next