Constructorul, noiembrie 1956 (Anul 8, nr. 355-358)

1956-11-03 / nr. 355

Trăiască cea de a 39-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie! N­u numai poporul sovietic, nu numai popoarele care iși cons­truiesc astăzi viitorul lor socia­list, dar toți oamenii muncii, toți prietenii păci­­ți ai progresului sărbătoresc cea de a 39-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Oc­­tombrie. Și este firesc să fie, astfel, Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie este mai mult decit o glori­oasă pagină a istoriei omenirii, este începutul unei noi epoci istorice. O­­dată cu ea, dezvoltarea omenirii a intrat pe un nou făgat. S-au ridicat acum 39 de ani zorile unei lumi noi. In care oamenii sfarmă lanțurile ex­ploatării ți devin, astfel, stăpini des­tinelor lor Asupriții Întregii lumi au căpătat Încredere In dreptatea luptei lor, în invincibilitatea cauzei socia­lismului. Astăzi, după aproape patru decenii, nici cei mai învertunați duș­­mani ai socialismului ți progresuri nu îndrăznesc să conteste faptul că Revoluția din Octombrie exercită o uriașă influență asupra istoriei con­temporane. Viața a demons­trat că transforma­­rea socialistă a so­cietății, rămînînd in esență un proces unic — pentru toate țările — se Înfăptuiește in for­me diferite, cu mij­loace emerite, de­terminate de condițiile interne ale fie­cărei țări, de condițiile internaționa­le ale fiecărei perioade din dezvolta­rea societății capitaliste. Așa cum a prevăzut-o mintea luminată a lui Vla­dimir N­ici Lenin experiența a dovedit că la realizarea revoluției socialiste, fiecare națiune aduce ceva specific, propriu, într-o formă sau alta a demo­crației, Intr-o varietate sau alta a dict­urii proletariatului. In ritmul transformări­lor revoluționare. Intr-adevăr, așa cum a arătat Con­gresul al XX-lea al P.C.U.S. noua putere de stat a clasei muncitoare poate să apară prin mijloace diferite ți să îmbrace forme diferite. In Ru­sia această putere a apărut pe calea revoluției sovietice, in țara noastră ca și in alte țări ea a apărut pe ca­­lea democrației populare. Ea va pu­tea apărea pe calea parlamentară in condițiile transformării parlamentului într-un adevărat instrument al voin­ței populare. Este însă limpede că transformarea radicală revoluționară, prin instaurarea unei puteri de stat­ socialiste nu este cu putință decit atunci cind rolul conducător în revo­luție , deține proletariatul in frunte cu partidul său marxist revoluționar. In cei aproape patruzeci de roi care au trecut de la izbînda Revolut­ei din Octombrie, propagandiștii și ideolo­gii burgheziei, n-au încetat să debi­teze cele mai absurde calomnii îm­potriva puterii de stat proletare. Ast­fel, in pofida logicii și realității a­­vocații exploatării omului de către om s-au străduit să se argumenteze că esența puterii de stat proletare e­­chivalează — chipurile — cu lichi­darea „democrației"”. Faptele au do­vedit că, dimpotrivă, instaurarea noii puteri de stat proletare înseamnă transformarea radicală a democrației burgheze, democrație formală și în­­șelătoare, adevărată dictatură a bur­gheziei, într-o democrație reală pentru marea masă a celor ce mun­­cesc. Această democrație se reali­zează prin participarea la exercitarea puterii, la rezolvarea treburilor ob­ștești, a unor largi mase de oameni ai muncii. Fără dezvoltarea și adân­­cirea necontenită a democratismului socialist fără atragerea maselor lar­gi populare pe calea activității con­știente a maselor populare nu poate fi vorba de construirea socialismului. Instaurarea puterii sovietice nu con­stituie de fapt de­cît începutul Revo­luției socialiste din Rusia. Pornind la construirea socialismului, poporul sovietic în frunte cu partidul său marxist-leninist a acumulat o uriașă experiență de importanță internațio­nală. Această experiență privește în primul rînd precizarea conținutului procesului de transformare radicala spre care e împinsă societatea mo­dernă de însăși legile interne ale dez­voltării orînduirii capitaliste. Pretutindeni s-a vădit și se vădește aceeași cerință a desființării pro­prietății capitaliste asupra mijloacelor de producție realizată însă in forme și cu metode corespunzătoare condi­țiilor specifice diferitelor țări. Pretutindeni, socialismul cere satis­­facerea maximă a nevoilor materia­le și culturale mereu crescinde ale tuturor membrilor societății, ceea ce face necesară dezvoltarea pe o treaptă nouă a forțelor de producție ale so­cietății. Experiența programului leni­nist de industrializare socialistă in Uniunea Sovietică dovedește necesi­tatea folosirii în primul rînd a resur­selor interne, făurirea unei noi disci­pline a muncii pe baza căreia masele muncitoare pot participa activ și creator la construcția economică. Pe de altă parte, succesele Uniunii So­vietice, ca și practica a­ltor țări au confirmat justețea planului coopera­­tist leninist pentru atragerea țărănimii pe drumul socialismului. Cei 39 de ani care au trecut de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie constituie o strălucită do­vadă a superiorității incontestabile a sistemului economic socialist asupra celui capitalist. Uniunea Sovietică a cîștigat un mare prestigiu mondial și datorită faptului că politica ei externă stă pe temelia de neclintit a prieteniei și colaborării între toate popoarele. In­ afara contribuției de cea mai mare însemnătate pe­ care politica externă a Uniunii Sovietice a adus-o întot­deauna la menținerea și consolidarea păcii, această politică a dus la stabili­rea unui nou tip de relații între sta­te. Traducînd în viață hotărîrile is­torice ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S., guvernul sovietic crează condiții pentru întărirea continuă a prieteniei și colaborării între țările socialiste pe baza de neclintit a res­pectării deplinii suveranități a fiecă­rui stat socialist. Acest lucru a fost subliniat și în recenta Declarație a guvernului U.R.S.S. cu privire la ba­zele dezvoltării și Întăririi prieteniei și colaborării intre U.R.S.S. și cele­­lalte state socialiste. Astăzi, ca și întotdeauna în trecut nu lipsesc intrigile și manevrele im­perialiste și reacționare care încearcă un fel și chip să dăuneze prieteniei frățești dintre po­poarele țărilor so­cialiste. Este de la sine înțeles că ast­fel de uneltiri ur­măresc întoarcerea țârilor eliberate de sub atotputernicia trusturilor, iu lan­­țurile vechii robii Iată, de ce, denunțînd planurile for­țelor reacționare recenta Declarație a guvernului U.R.S S. scotea în evi­dență că popoarele țărilor de demo­crație populară ,,vor depune toate e­­forturile pentru ca, lichidând toate pie­dicile care stau în calea întăririi con­tinue a bazelor democratice, a inde­pendenței și suveranității țărilor lor, să dezvolte pe viitor bazele socialiste ale fiecărei țări, economia și cultura fiecăreia, pentru creșterea continuă a bunăstării materiale și a nivelului cultural al tuturor oamenilor muncii; ele vor întări unitatea frățească și ajutorul reciproc intre țările socialiste pentru întărirea măreței cauze a pă­cii și socialismului". Poporul muncitor al Republicii Populare Române, sărbătorește cea de a 39-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie sub semnul unității sale de nezdruncinat în ju­rul partidului și guvernului, al prie­teniei frățești cu Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste. Noile mă­suri privitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii au găsit un puternic ecou în rîndurile maselor largi populare. Marea sărbătoare a zilei de 7 No­­­­iembrie găsește clasa noastră munci­­i­toare în plin avint al construcției ; socialista, strîns unită sub steagul­­ marxist-leninist al partidului, steagul care dealungul a 39 de ani a condus­­ poporul sovietic din izbîndă, in Iz­ i­bîndă.­­ Spre gloriosul țel comun al socialismului MM rRIU­MK­ ROMÂNO-SOVIETICF agi»»»«-­­»•*««­­­MOC» Scrisori de la prie­teni In ultima vrei între multi dini instructorii noi și cei din Uni­un Sovietică s-a st­bilit o permanen corespondență. Pr scrisori, ei își îi părtășesc succes­ în muncă, matoc­le cele mai înai­tate, precum realizările pe­­­ram social-cultur­limentiștii de fabrica „Chigan din regiunea Ma­cova, multă întrețin strînsă vreme legătu cu muncitorii fa­­bricii „Victoria loc­alistă“-Turda. De asemenea, între comitetul sindical al întreprinderii nr. 30 din București și comitetul sindical nr. 53 al Trus­tului „Electrostalstroi“ din orașul Electrostal se poartă de mult­ă vie corespondență. Grație sfaturilor pri­mite din partea prietenilor sovietici, pe multe din șantierele întreprinderii nr. 30 s-au putut aplica o serie de metode și soluții tehnice noi. De curînd, în cadrul unei adunări generație, la întreprinderea nr. 30 s-a dat citire ultimei scrisori primite din partea constructorilor de la „Elec­trostalstroi“. Redăm mai jos cîteva fragmente din această scrisoare: „întreg colectivul nostru este cu­prins in patru organizații care exe­cută lucrările de construcții de bază și patru organizații de producție au­­xi­iară (combinatul de producție a prefabricatelor și semifabricatelor, baza de mecanizare, biroul de apro­vizionare cu materiale tehnice și ser­viciul social). Pe lângă comitetul de întreprindere al Trustului ..Electrostalstroi" func­ționează o grădiniță de copii cu 125 de locuri. Pentru colectivul nostru această grădiniță nu este suficientă și atunci organizația sindicală im­­preiună cu administrația trustului, au prevăzut ca unul din punctele con­tractului colectiv pe 1056, să fie în­ceperea construcției unei noi grădi­nițe de copii în orășelul muncitoresc al trustului. In momentul de față , comitetul de între­prindere depune efort­uri pentru accelerarea construc­ției taberei de pionieri, cu 240 locuri, pentru copii constructorilor. Organizația sindicală a trustului posedă, de asemenea, un club, în ca­drul căruia activează secții și cercuri artistice și sportive. Din an in an, se îmbunătățesc con­dițiile de trai și de locuit ale con­structorilor din orașul Electrostal. In 1955 noi am construit pentru nevoile noastre locuințe cu o suprafață de 4881 mp, iar in acest an, am mai durat — în afară de tabăra de pio­nieri — locuințe insumînd 3800 mp. Toți muncitorii și funcționarii trus­tului se straduie să-și ridice nivelul cunoștințelor culturale și tehnice. Or­ganizația sindicală sprijină și supra­veghează instruirea muncitorilor din cadrul trustului. încă de acum trei ani. pe lingă secția de invâțămint s-a organizat o filială a Institutului Palitski de ia m '•sectii —­­*'■*« se­ . ..... i rw-v»--g­­ ral -- unde, în momentul de față, studiază 140 de muncitori și func­ționari ai trustului. In legătură cu îmbunătățirea mun­cii, comitetul sindical a luat măsuri pentru o mai intensă deplasare a bri­gadierilor, a fruntașilor in producție, a inginerilor și tehnicienilor pe șan­tierele mai mari din Moscova și d­e regiune, pentru schimb de experiență și demonstrarea celor mai bune me­tode de lucru. Dragi tovarăși. Așteptăm răspunsul vostru și vă transmitem in numele colectivului nostru cele mai bune urări în mun­ca nobilă pe care o desfășoară po­porul român, care înfăptuiește cel de al II-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a țării sale­in numele comitetului sindical nr. 53 al Trustului ,Electrostalstroi" președinte NICOLAI SIMAȘO­ V­ eks. AVION Pentru fruntașii în product!« Seara de S1 octombrie vș râmîne mult timp in amintirea cimentițiilor turdeni. In cadrul manifestărilor orga­nizate de comitetul de întreprindere in cinstea Lunii prieteniei romîno-sovie­­tice, Filarmonica de stat din Cluj a dat un spectacol în cinstea fruntașilor în producție din fabrică. Cimentiștii care au umplut sala cinematografului pînă la refuz, au răsplătit cu ropote de a­­p­lăuze măiestria artiștilor, care s-au străduit să interpreteze la un înalt ni­vel artistic. A­RI/STAI corespondent Pe șantierul experimental -* ^w#eN*w««Wr»F^ »"»km mu ^ S­­ ■"—■ . ’^"••v - ANUL Viil-nr. 355 * 4 pagini 20 bani * s&QLETAri pi# mu­m lam-vaf; ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Sîmbăta 3 noiembrie 1956 Pentru continua îmbunătățire a traiului celor ce muncesc Alături de toți oamenii muncii, constructorii au primit cu vie satisfacție Hotărîrea C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniștri și Consiliului Central al Sindicatelor cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. In fabrici și pe șantiere oamenii muncii discută cu interes această nouă măsură luată de partid și guvern în scopul ridicării nivelului de viață al celor ce muncesc. întreaga Hotărire este străbătută de grija deosebită pe care conducătorii poporului nostru o poartă celor ce muncesc, de grija lor pentru permanenta ridicare a nivelului de trai material și cultural al întregului popor. Așa cum se arată în Hotărire, de la 1 Noiem­brie, salariații care au un cîștig mic vor avea un cîștig minimal net de 350—400 lei, diferențiat pe ramuri de producție. La aceasta se mai adaugă și compensațiile bănești pentru cartele pe care salariații le primesc pentru ei și soțiile lor.­­ Călăuziți de aceeași grijă de totdeauna pentru vi­itoarea generație partidul și guvernul au prevăzut în Hotărire că salariații care au un salar tarifar pînă la 1200 lei să primească o alocație de stat de 100 de lei pentru fiecare copil pînă la 14 ani (inclusiv compensa­ția bănească pentru cartelele copiilor); salariații cu un salar de la 1201 pînă la 1500 lei vor primi această alo­cație de la cel de al doilea copil, cei ce au salarii in­tre 1501—2000 de la al treilea copil și cei cu salarii peste 2000 lei de la al patrulea copil. Aceeași grijă se acordă și pensionarilor ale căror venituri vor crește intr-un procent Însemnat. Hotărîrea prevede ca veniturile materiale ale oame­nilor muncii să sporească în anul care vine și mai mult, prin studierea și punerea în aplicare a unui nou sistem de salarizare. Toate acestea dovedesc odată mai mult că politica statului nostru democrat-popular are ca temelie grija nețărmurită față de om, față de permanenta ridicare a nivelului său de trai material și cultural. Este o da­torie patriotică a fiecărui muncitor, tehnician și func­ționar din construcții și industria materialelor de con­strucții să contribuie la întărirea hotăririlor partidului și guvernului prin intensificarea eforturilor în vederea creșterii producției și productivității muncii, reducerii prețului de cost, întăririi disciplinei și ridicării califi­cării. Noi locuințe la Bicaz In fiecare an, orășelul cimen­­tiștilor de la Mărceni-Bicaz crește cu noi blocuri de locuințe. In clișeu, Vasile Pomaziu ingi­nerul șef al șantierului împreună cu maiștrii Helmuth Prediger și Virgil Basarabu, consultînd proiec­tul unui nou bloc­ Muncim cu și mai multă rîvnă Despre Hotărîrea C.C. al P.M.R., Consiliului de miniștri și Consiliului Central al Sindicatelor cu privire la îmbunătățirea sistemului de salari­zare și a sistemului de pensii, am a­­vat chiar în ziua apariției. Ne gră­beam să terminăm o lucrare child ne-am trezit cu tov. Constantinescu, președintele comitetului de sect­e că vine cu un ziar în mînă. V-aduc o veste mare — ni s-a a­­dresat el cu un zîmbet larg“. Nu ști­am despre ce este vorba și eram cu­rioși să aflăm mai repede. Tov. Con­­stantinescu a început să citească Hotă­­rîrea. E lesne de înțeles cu­ ne-am bucurat cu toții. Eu de pildă mi-am și făcut în gînd o socoteală. Acum, ca muncitor necalificat ,am un salariu tarifar de 275 lei pe lună. In baza ho­­tărîrii voi primi un salariu tarifar de minimum 350—400 lei. Deci o îmbu­nătățire în jurul a o sută de lei. Cum mai am și doi copii mici, în­seamnă că voi mai primi și pentru ei încă 200 de lei. Adunați la un loc fac un plus de vre-o 300 de lei. Iată că dintr-o dată cîștigul meu a cres­­cut cu peste 100% și dacă mai adaug și sporul de șantier și acordul în­seamnă că voi trăi mult mai bine cu familia mea. Partidul și guvernul s-au gîndit la cei ce muncesc tocmai acum, cind vine iarna și trebuie atîtea. Că eu și cei ca mine de pe șantierul Institutului agronomic le mulțumim din inimă, cred că nu trebuie s-o mai spun fiind­că nici n-ar putea fi altfel. Spun nu­mai atlfa, că voi munci cu și mai multă ruivnă pentru înfăptuirea liniei partidului, pentru creșterea bimăstă­­rii întregului popor. „ . MARIN radu muncitor la șantierul Institutul agro­nomic „N. Bălcescu" Ne-a intrat sporul în casă Ne-am tot obișnuit să vedem,­­ ultimii ani cum își îndreaptă orindui­rea noastră pe­ piară grija față d noi, cei ce muncim, să ne asigur toate cele bunului trai. Ieri, mi-a fost dat să trăiesc la clipe de bucurie. Auzisem eu dis­cutînd oamenii pe drum, către fabrici dar nu izbuteam să deslușesc pre bine vestea cea mare. Și iată, că l fabrică am văzut pe ceilalți aduna­ in jurul un­ui ziar proaspăt tipări în care se spunea cum că Partida Guvernul și C.C.S. au hotărît s ridice salariile unor categorii de rtutui­citori, să acorde de fiecare capi o alocație de 100 de lei, precum și s îmbunătățească pensiile. Nu m­­i-am aflat liniștea, mă c­o­pleșise nespus bucuria. 10 copii au dintre care 6 mai mici de 14 mii. Deci, de-acuma încolo voi primi înc 600 de lei, in afară de faptul că sa­lariul imi va spori pină la 400 d lei pe lună, bineînțeles în afară d acord. In toată viața n-am primit atit bănet pe munca mea. Nevastă-me — care-i mamă eroină — nu-și mc încăpea in piele. Vede și ea, că par­tidul și guvernul are grija să ne vitt sporul in casă. Pină mai acum cîțiva ani am tot trudit amar de vreme­­ vreo 20 de ani — și greu o scoteau la capăt. O știu asta și cetățenii din comuna Pantelimon, care m-au are ca deputat in Sfatul Popular. Ce să spun? Acum am plănuit a nevasta că n-ar fi rău să ne durăn și noi o căsuță, să facem puț­in curat să ne îmbrăcăm mai bine pentr, iarnă copii.„ Căci, la urma urmelor putință avem și ni-i traiul mai ușor De-asta m-am gîndit in dehing ș mi-am zis că multe face partidul ș guvernul pentru bunăstarea muncito­rilor. Așa că orice efort pe care o facem in producție nu poate răsplăt de ajuns grija regimului pentru nevoii noastre, ale muncitorilor ți țăranilorU dumitru toader muncitor la fabrica de cari­mizi și țigle „ Solidaritatea" București CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT DE LA 1 OCTOMBRIE — IN CONTUL LUI 1957 Muncind cu elan colectivul fabricii de carton­ asfaltat „Horie, Cloșca și Crișan“-Turda a reușit să-și îndepli­nească planul producției globale și de marfă pe anul 1955 înainte de termen încă la 1 octombrie. Pe primele 8 luni ale anului s-a re­alizat o justă corelație a tuturor indi­cilor din plan: valoarea producției glo­bale — 137,5%; fondul de salarii —• 123%; productivitatea muncii — 133%; cîștiguil mediu — 199%; număr mediu scriptic — 103,2%. In această perioadă prețul de cost a fost redus cu 2% față de sarcina planificată. De asemenea s-au realizat beneficii în valoare de 1.607.000 lei. Toate aceste rezultate au fost obți­nute datorită aplicării unor măsuri teh­­nico-organizatorice ca: introducerea valțului cu răcire cu apă și a valțului pentru întinderea pînzei asfaltate, mă­sură ce a dus la mărirea vitezei ciclu­­­lui de producție; punerea în funcțiune a stației de descărcare mecanică și pompare a bitumului cald; înlocuirea transporturilor interioare de materii prime și produse și a livrărilor de pro­duse­­ în cantități nevagcinabile la ga­ră, efectuate de terți (cărăuși), cu mij­loace proprii mecanizate prin electro­care și autocamioane, ceea ce a adus fabricii circa 250.000 de lei economii; asigurarea aprovizionării cu materii prime, — pînză pentru asfaltare, ceea ce a permis depășirea planului la pîn­ză T.C.A. cu­ 88%, contribuind la re­alizarea de beneficii. „S-au evidențiat în această perioadă —­ ne scrie cores­pondentul A. Pustai — echipele con­duse de Alexandru Komaromi, Gh. Cimpoian și Andrei Dudaș“. S-A REDUS DURATA REPARAȚIILOR Cind s-a declanșat întrecerea socia­listă în cinstea zilei de 7 Noiembrie, puțini se gîndeau că ea va aduce o a­­semenea victorie. S-a muncit cu rîvnă deosebită. Ar­ fi nedrept să pomenești în rîndul animatorilor întrecerii doar brigăzile conduse de Ion Cristescu de la secția motoare, Gheorghe Drugă de la prototipuri, Gheorghe Dinu de la strungărie, Marin Vlăduț de la lă­­cătușerie. Toate brigăzile, întreg colec­tivul A.R.U.G.G.-București a muncit cu însuflețire, și victoria obținută umplut de mîndrie inimile tuturora. a La 20 octombrie, planul anual al pro­ducției globale și marfă a fost înde­plinit în întregime; productivitatea muncii a fost realizată în proporție de 128,9%. De la această dată, harnicul colectiv lucrează în contul anului 1957. Durata medie de imobilizare a uti­lajelor în reparații a fost simțitor re­dusă față de anul trecut: la excava­toare cu 50%, la cilindri compresori cu 45%, la tractoare cu șenile de peste 70 CP cu 40% ele. Printre utilajele noi, executate în cursul anului încheiat mai devreme la A.R.U.G.C., se numără: instalația de vibropresare a elementelor de beton precomprimat, spălătorul de nisip, in­stalația pentru pretensionarea armă­turilor, dozatoare de ciment, dispoziti­vul de pretensionat sistem Freyssinet, instalația pentru realizarea fîșiilor de planșeu cu goluri etc. Printre tehnicienii care au contribuit la obținerea acestui succes trebuie ci­tați Nicolae Brînzea, Emil Palade, Ste­lian Popescu, Constantin Justinian, Leon Cobză, Constantin Catană și ing. Iacob Neder. Vom depune toate strădaniile pentru sporirea productivității muncii Ce putea în 1910 să acest lucru văd cum par­ nar. Pe deasupra î­­ i facă pe un tata să-și dea titlul îndeplinește punct lexandru al S? una la lucru copilul său de cu punct programul era­ și invalid și orb­est Í 1» vtr.1. d, 9 »> *« b.„P. 4. cel Í. "l Ilii ț„T»citVM explicația asta im-a dat-o Congres, cum crește ni­­nală de 100 de lei v V Ä.“1 AAT" SShSS 7 copii îmi spun: tată. Mă bucur de bucuria 200 lei . La rîndul meu, ca un tuturor muncitorilor de n­­­ tată bun ce le sunt, fie­ pe șantierul nostru care ra „I­TM,'mpr­eu­na ce­l căruia în parte îi răi- beneficiază de această Prmi­rea fraț>acurato; punct: copilul meu. Fie- Hotărîre. Și de aceștia fu­nt X' De H­­ie,iar căruia trebuie să-i port sînt destul de mulți. Iată, TM putut d­aceeași grijă. Iată de ce de exemplu: muncitorii „íin firei de auraî acum cînd am citit Ho- necalificați Alexandru A­­f f.,p­n­f,ap.te, l­nd“in­t­rîrea in legătură cu lecu și Vasile Manta batirice materiale adus inbunătățirea sistemului care aveau un salariu la­ partidt guv­ern­­ v ° j de salarizare și a siste­­m­lor de 270 de lei vor dePu ne toate stradani] mului de pensii m-am bu- avea acum un salariu ta­­ff/u­1? ^f ° rjre3 Produs^j curat... ca un copil. Pen­­sifar de cel puțin 350-400 I.î1" TM i.’, tru cei 6 copii ce-i am de lei. Mai mult încă, a­ dus^^ Prețului de cos sub 14 ani venitul meu mîndoi au cite 4 copii berarilor, lunar va spori­ cu 600 de sub 14 ani, ceea ce în­ GAVRILA BUF Ier. Reprezintă o sumă seamnă este 400 de tei mozaicar la șantierul­ destul de bună. Și prin în plus peste cîștigul lui „Teatrul Municipal“ Termene de execuție scurtate Lucrările de construcție a fabricii de zum­ pentru melasă,­­ apartaman­ și zahăr de la Livezi se apropie de sfir­ etc. au fost terminate. La estacada de șit. Montomi și instalatorii, lucrînd sub­­ , , , , , , , „ , , îndrumarea specialiștilor din R.D. Ger- cărbune au fost cutate doua treim m­ană, și-au depășit planul valoric pe dnci lucrări, iar la turnul de filtrări întregul an cu 2 la sută. Unele lucrări s-au montat toate utilajele. La unele prevăzute a fi terminate în cursul a­ instalații de la centrala termoelectrică nului viitor la corpul C rafinărie, d­ă­ și la hala de prelucrare a sfeclei se fa< direa cantinei și pavilionul administra­ acum probe cu apă, după care vor în­tir, garajul de exploatare, două silo­­cepe probele cu materie primă. din patru piese— o camera Au fost de învins multe greutăți, au fos de soluționat multe pro­bleme în legătură cu începerea construcției experimentale din Bucu­rești — blocul de locuințe din șos. Giurgiului. Dar acum lucrările au pornit — și în scurt timp vor intra în ritmul normal­ de 10 panouri montate în­tr-o zi. Pe tot șantierul, în afară de inginerul Lucian Roșianu lucrează doar o echipă de 8 oameni, condusă de­­ Simion Heria­t­i, doi dulgheri la operatUie ,prin­eii­ate de montaj, un fierar care fasonează stîlpișorii de la îmbinarea panoului și îmbieaza giranții de fixare, un sudor care sudeaza electric armaturile și fiarele de legătură, un zidar care pregătește patul de mortar, un mecanic la betonieră, doi recalificați care prepară și transportă materialul. Panourile confecționate la „Progresul“ — gata finisate pe ambele fețe, unele (în Viitor, toate) cu tîmplăria gata mon­tată — sînt aduse cîte 2 sau cîte 4 cu trei ferul construit în atelierele M.C. — remorcat de un „Caterpillar". Macaraua sovietică E-1004 ridică lesne panoul de peste 5 tone, așezîndu-­ pe locul trasat. 4 panouri, I pereți — o cameră. Se sudează capetele barelor de armătură, se toarnă stîlpii de beton pentru rigidizare — și cu aceasta e gata tot ce ar fi trebuit să lucreze zeci de zidari, tencuitori, dulgheri, betoniști și munci­tori necalificați. Proiectul este elaborat de­­ I.P.C. — I.P.C.T., iar șantierul aparține Trustului nr. 3. Sarcina asistenței tehnice o are I.C.S.C. (Detalii asupra proiectului primei clădiri din panouri mari prefabricate din beton armat au apărut în nr. 311 din 19 mai a.c. al gazetei noastre.) 1 — Macaraua E-1004 montează un panou de perete interior. 2 — Fierarul Anghel Chivu stringând un t­rent de fixare. 3 — De la „Progresul" au sosit încă două panouri mari. 4 — Prima secțiune a parterului clădirii e aproape gata.

Next