Constructorul, decembrie 1956 (Anul 8, nr. 359-363)
1956-12-01 / nr. 359
tmbătă 1 decembrie 1956 Se extinde calificarea în producție Brigăzile primesc noi membri pricepuți La lotul de locuințe (șef de lot arh. I. Reichert) ,din cadrul șantierului IReșița al Trustului nr. 12, începînd din anul 1953 s-au calificat un însemnat număr de muncitori. In prezent lucrează aici 52 de zidari, 16 dulgheri, 4 mozaicari, 5 parchetari, care și-au însușit meseria la locul de muncă. Anul trecut, de pildă, în brigada zidarului Laurian Damian s-au calificat 15 muncitori. După perioada de ucenicie, elevii s-au dovedit a fi sîrguincioși și pricepuți, lucrînd la ziduri, ziduri de sprijin și jn ultimul timp la tencuire mecanizată interioară. Noii constructori se pot mîndri că au înălțat blocul C și creșa pentru 88 de copii, la care au executat atît zidăria, cît și tencuielile interioare. Brigada lui Laurian Damian a primit la începutul anului o nouă serie de elevi spre calificare. Numărul prea mare de muncitori a făcut ca brigada să se împartă în două: a luat ființă o nouă brigadă, sub conducerea fostului ucenic Florea Tănase. Tînăra brigadă, formată din 10 foști elevi și alți 13 în curs de calificare, a reușit în scurt timp să lucreze tot atît de bine ca și Executînd tencuielile brigada„mamă“, interioare la blocul F, brigada lui Florea Tănase a realizat 300 mp tencuieli pe zi. In acest an au fost calificate îm meseria de zidar 7 femei, care lucrează în diferite brigăzi, încadrate în categoriile IV și V. Una dintre eleve, Elisabeta Avram, a lucrat cîtva timp ca muncitoare necalificată, cîștigînd lunar cîte 300—350 de lei. In luna iunie din acest an ea și-a terminat perioada de ucenicie, însușindu-și meseria de zidăriță. Acum e încadrată în categoria V-a și realizează un câștig de 700 de lei lunar. De asemenea au mai fost calificați 22 de zidari și 8 dulgheri. In prezent sa califică o nouă serie de 24 elevi în meseriile de zidar ,zugrav și parchettar. Cadre de muncitori bine pregătiți Ridicarea nivelului profesional al muncitorilor constituie o preocupare de seamă la Trustul de construcții nr. 14-Iași. Pe șantiere cum sunt cele de la fabrica de rulmenți, alimentarea cu apă, locuințe muncitorești Iași etc., funcționează 25 cursuri de calificare și 6 de ridicare a calificării. La aceste cursuri iau parte cca. 650 de muncitori, în marea lor majoritate tineri, care sînt dornici să-și însușească cît mai multe cunoștințe în meseria de zidar, dulgher, betonist, sudor, mecanic etc. Lecțiile teoretice și practice, alcătuite conform programului didactic, sînt predate chiar la locul de muncă de către lectori recrutați dintre ingineri, tehnicieni și maiștri de pe șantiere, cu bogată experiență în acest domeniu. Pe șantierul alimenării cu apă a orașului Iași, 33 de tineri muncitori au fost încadrați în cursurile de calificare în meseriile de zidari și betoniști. Ei au la dispoziție o sală de clasă și rechizite. In vederea însușirii cunoștințelor practice, tinerii de pe acest șantier lucrează alături de constructori fruntași. Dumitru Bobocel, de pildă, ca iiică la locul de muncă în meseria de sudor șapte muncitori, care dau dovadă de multă străduință. Tinerii Gh. Hribricioaiei, N. Bădiu și alții au făcut progrese însemnate în însușirea meseriei. Pe șantierul de locuințe Păcurari, încă din luna martie au început să funcționeze cursuri de calificare pentru meseriile de zidar și parchetar și un curs de ridicare a calificării în meseria de zidar. Pînă acum, cca. 80 de tineri —,din cei 112 înscriși — au absolvit cursurile de calificare. In timpul Cursurilor teoretice, lectorii de aici discută cu elevii asupra celor învățate, împinînd partea teoretică cu cea practică. In mod deosebit se evidențiază Ion Gheorghiu și ing. Ion Rotaru, amîndoi șefi de lot pe acest șantier. Primul predă elevilor cursul de tehnologia lucrului de specialitate, iar al doilea — cursul de tehnologia materialelor de construcții. Ambele sunt cursuri de bază, care, predate cu atenție ,sînt însușite cu drag de tinerii muncitori. Pentru felul cum se ocupă de pregătirea practică a tinerilor se evidențiază maiștrii Iosif Chercheș, tencuitor și Teodor Valenti, parchetar. Ei au reușit să califice în aceste meserii numeroși elevi,care au devenit acum fruntași în producție; de exemplu, tinerii zidari Vasile Moraru, Constantin Pădure și alții dau lucru de bună calitate, depășind cu cca. 20% norma zilnică. Tot pe șantierul Păcurari se experimentează aplicarea acordului progresiv. In acest scop, pe șanie sînt organizate trei brigăzi, cuprinzînd peste 80 de muncitori calificați. Ei execută lucrări pe bază de normă compuse, aplicînd în acest scop metoda, de lucru în lanț la lucrările de: zidărie, cofraje, turnări de betoane, montări de prefabricate etc. In urma aplicării acordului progresiv au crescut atît productivitatea muncii,, cît și cîștigurile. Astfel, cîștigul lunar al brigăzii conduse de Gh. Micu a sporit cu 16%, iar al brigăzii conduse de Gh. Boboca — cu 11%. Calificarea muncitorilor ajută într-o măsură tot mai mare la realizarea sarcinilor de plan. In trimestrul III din anul acesta, pe șantierele Trustului nr. 14 indicele mediu de îndeplinire a normelor a fost de 1,25 LAZAR BENEȘ corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Iași, 424 de tineri și-au însușit o meserie Conducerea Trustului nr. 7-Petroșani se preocupă cu grijă de creșterea cadrelor de constructori. In cursul acestui an, pe șantierele din Valea Jului au urmat cursurile de calificare 424 de tineri muncitori. Pe șantierul Petroșani, de pildă, s-au calficat 17 zugravi, 26 zidari și 25 de mozaicuri, iar de la 1 decembrie a.c. vor mai da examen încă 50 de zidari. Pe șantierul Lupeni au fost calificați 98 de tineri.. Pentru întreținerea școlilor de calificare și achitarea drepturilor tinerilor constructori care au urmat cursurile de calificare, Trustul nr. 7 a cheltuit pînă acum aproape 500.000 de lei. MACARALE-PORTAL DE 5 TONE In cursul acestui an, întreprinderea „6 Martie“-Timișoara a început să confecționeze, după un proiect elaborat de I.P.C., un nou utilaj : macaraua-portal pentru sarcini de pina la 5 tone. Ea are deschiderea de 9 m și înălțimea de 7 m. Ridicarea și manipularea sarcinii se fac cu ajutorul unui electropalan. Deplasarea macaralei e comandată de un motor electric. Macaraua-portal va putea fi folosită în special la atelierele de prefabricate. Pentru realizarea și prelucrarea unor piese componente ale macaralei, întreprinderea ,,6 Martie“ este ajutată de alte unități industriale. Turnarea pieselor de fontă se execută de către I.M.B.-Timișoara, a celor de oțel — la,9 Mai“-București, iar prelucrarea unor repere la reductoare se face la uzinele „Iosif Rangheț“Arad. Luptînd pentru învingerea dificultăților (de pildă, lipsa de utilaje pentru ridicarea și manipularea reperelor grele de 1000—1500 kg), echipele de lăcătuși conduse de Ștefan Șodîncă și Filip Linster dau lucrări de bună calitate. Din lipsă de spațiu, lucrările de asamblare, sudură, vopsire etc. sunt executate în curtea întreprinderii, ceea ce îngreunează continuarea muncii pe timp nefavorabil. Conducerea întreprinderii se străduiește să rezolve această problemă prin amenajarea unui șopron. Prima serie de macarale-portal de 5 tone va fi terminată la sfîrșitul anului. Ele sînt destinate fabricii de prefabricate din Roman. Tot în acest an se confecționează pentru Trustul nr. 12 și alte tipuri de macarale-portal, cu aceeași deschidere, însă cu o capacitate de ridicare de 3 tone. înlocuirea dușumelei oarbe HCMSÍim w cu plăci prefabricate „Pardoselii flotante" lemn și un adaos de clo create de I.C.I.M.C. și ex- rură de calciu (pentru acperimentate la mai multe celerarea prizei și pentru șantiere s-au dovedit a a mări durabilitatea ruvantajoase, asigurînd eco- megușului). In locul cenonomisiraa materialului lemșei de praf de cărbune se nos pentru dușumeaua pot utiliza zgură de căroarbă și o bună izolație bune sau cenușă de pirită, fonică. Amestecul se prepară în Constructorii maghiari au colerganguri, iar plăcile creat un alt sistem de turnare — cu dimensiustrat-suport pentru parale de 40x30x4 cm — se doselile de parchet, care compactează cu ajutorul de asemenea permite eli unul vibrator cu placă, minarea materialului fcm Plăcile au greutatea de nos, 5—6 kg și o rezistență la Peste planșeul din grinzi Încovoiere de cca. 20 prefabricate și corpuri de kg.cmp. Ele țin bine cubeton, cu o umplutură rele, bine compactată și nete Așezarea plăcilor se face zită cu o șipcă, se așterne perfect plan, cu rosturi un strat de nisp de 3 cm. de 1 cm, care se umplu grosime. Deasupra iulie cu nisip. Pentru rigidizaașează, cu rosturile reren structurii, e bine ca sute, plăci prefabricate muchile ^plăcilor să fie confecționate din cenușă unse în prealabil cu masele praf de cărbune, var tic de bitum, lăsîndu-lesă hidraulic, ciment de marse usuce timp de 24 cisca 400 sau 500, rumeguș de ore. Rosturile plăcilor trebuie să se intilnească cu linia lamelelor de parchet sub un unghi de cca. 450. Zugrăvirea camerelor se poate face înainte de montarea parchetului, insă după baterea frizurilor. In acest caz scara zugravului va fi prevăzută cu tălpi. Peste aceste plăci se poate așeza parchetul fiebătut în cuie, fie montat în asfalt. Izolația fonică se poate realiza printr-un strat izolant de 2-3 cm, între fața superioară a construcției planșeului și fața inferioară a plăcilor (care, în acest caz, nu trebuie să vină în contact cu pereții camerei). Parchet pocaa/grosimea Paf de nisip ^c/7 Umplutura Montarea parchetului Deșeurile și-au găsit întrebuințare Despre brigăzile conduse de Isidor Silvășan și Ion Gherghișor, de la șantierul 11-Buftea al Trustului nr. 3 s-a scris deseori în gazeta noastră, și numai lucruri bune. Iată că zilele acestea, corespondentul nostru CALOTA, vestindu-ne terminarea înainte de data din plan a stației de epurație a apei de la Centrul de producție cinematografică,se comunică noi succese ale celor două brigăzi. , I. Silvășanu, cu brigada sa de confecții metalice, a montat în 2 zile și jumătate — în loc de 4 — balustrada decantoarelor. Cele 4,5 tone de metal necesare au fost alese mai cu seamă din cupoane și deșeuri, ceea ce a adus o economie de 2000 de lei. In numai două luni, fierarii-betoniști conduși de I. Gherghișor au confecționat din cupoane și deșeuri 2 vagoane de armături. Economii: 10.000 de lei. Front de lucru pentru lunile friguroase Institutul „Proiect-București“ l-a ce se va termina montarea planșeului la anexa garderobă, va putea începe și turnarea scheletului de beton la sala de concerte. Turnarea betoanelor la aceste obiecte deschide front de lucru și zidarilor, care vor putea face completările la zidărie. In 1957, frontul de lucru va putea fi cu mult lărgit dacă institutul „Proiect-București“ va preda la timp proiectele de instalații electrice, sanitare și de încălzire și proiectul părții de construcții. Șantierul are nevoie și de sprijinul întreprinderii. Cei 200 mp de prelată necesari pentru protejarea betoanelor turnate, materialele electrice pentru instalația provizorie de iluminat (ca să se poată lucra în două schimburi) și o cantitate suficientă de combustibil trebuie asigurate necondiționat șantierului. E demnă de remarcat preocuparea conducerii șantierului pentru a pregăti condiții bune de trai muncitorilor. De curînd s-a înființat, în apropierea șantierului, o cantină unde se servește o masă consistentă. Dormitoarele sunt încălzite cu gaze naturale, hotărît de-abia în cursul lunii noiembrie să lase în grija executantului întocmirea proiectului de organizare pentru iarnă a șantierului „Casa Radiofoniei" al întreprinderii nr. 101- București. Conducerea șantierului (ing. A. Bălan), dînd dovadă de simț de prevedere, a luat din timp unele măsuri pentru crearea condițiilor necesare continuării lucrului și pe timp friguros. Golurile din exterior ale sălii de concerte, aflată în construcție, au fost închise cu panouri de stufit, montîndu-se totodată și tîmplăria provizorie. Partea de construcții executată pînă în prezent înspre sala propriuzisă era închis cu un zid, putîndu-se astfel lucra la interioarele anexelor. Stația de beton și mortar este amenajată într-o incintă închisă, iar recent s-a construit un cuptor pentru încălzirea apei și agregatelor. De asemenea au fost confecționate buncăre de 200 t, căptușite cu material izolant pentru menținerea temperaturii betonului. In acest fel, poate fi continuată turnarea betoanelor la loturile 3 și 4. De îndată S. ALBU Exemple bune, care nu sînt urmate de toți Colectivul șantierului nostru e hotărît să-și realizeze sarcinile de plan. La ultima consfătuire de producție numeroase echipe și-au luat angajamentul de a-și spori eforturile. Echipa condusă de Florian Cadineacu s-a angajat, bunăoară, ca pînă la 15 decembrie să termine centrala termică a blocului nr. 7 din cvartalul de locuințe de la laminorul de țevi din Roman. Se evidențiază de pe acum echipa lui Ion Butnaru, care nu de mult a predat centralele termice de la cinematograful și școala profesională din Bacău, aducînd in execuția îmbunătățiri la soluțiile de proiect. Echipa lui Ioan Ciotos, de la șantierul de locuințe Onești, a respectat termenele de dare in folosință a apartamentelor planificate. Trebuie menționată la aceste lucrări activitatea șefului de lot Ștefan Profir și a tehnicianului Gheorghe Ciocoiu, pentru buna coordonare a muncii. Cuvinte de laudă se cuvin de asemenea normatorului Gheorghe Enache și tehnicianului Constantin Hanu. Pe șantier au făcut practica cca. 60 de elevi ai școlilor profesionale. Ei au fost îndrumați de Iosif Sturza și Gheorghe Ciocoiu. Iată atâtea exemple de muncă neobosită, plină de abnegație. Ce bine ar fi ca întregul colectiv să le urmeze . Comportarea unor salariați lasă însă de dorit. Invocînd diferite pretexte (lipsă de materiale, mijloace de transport etc.), ei tergiversează realizarea sarcinilor. Eletricianul șef de echipă Nicolae Ciocan a lăsat materialele în părăsire la lotul școlii profesionale din Bacău: sanitaristul Nicolae Bărbucă întârzie atacarea lucrărilor de alimentare cu apă la lotul pe care e repartizat; echipa de electricieni condusă de Mihai Livescu a abandonat o lucrare la Roman pretexted că „nu-i convine“ să primească îndrumările șefului de fot, caloriferistul Dinu Popei, de la șantierul de locuințe Onești, de 3 luni tot amină terminarea unui rezervor pentru combustibil la centrala termică a blocului C. 10. Atitudinea acestor oameni îngreunează munca întregului nostru colectiv. ing M. VOIOSU șeful șantierului de instalații nr. 12-Bacău al Trustului nr. 2. i. bătălia pentru planul fizic Pe șantierele intreprindirii nr. 17*2- și rutierelor -de mtînă importanță, așa 1 —!»-««» -« ca în timpul iernii să rămînă de executat lucrările de finisaj interior, instalații și montaj. S-au făcut și amenajările sociale necesare. Merită să fie menționate, în cîteva cifre, economiile de materiale realizate în primele 3 trimestre la întreprinderea nr. 172, cheresea — 174 mc., pietriș — 1932 mc, nisip — 1168 mc, bolovani și piatră brută — 1861 mc, cărămizi — 161.000 bucăți, oțel-beton — 17,8 tone. Dintre muncitorii fruntași se evidențiază Ion Ștefan, Iordache Dinu, Vasile Bosoi ș.a. Brăila — al cărei colectiv și-a realizat la 6 noiembrie planul valoric anual — se dă bătălia pentru realizarea integrală a sarcinilor fizice. La termocentrala electrică din Brăila, unde termenul de predare a noilor obiecte este la 31 decembrie, au și fost date în folosință drumurile interioare, linia de garaj, rezervorul subteran de betoni, planșeul de circulație și două posturi de transformare. După predarea grajdului de bovine și a centralei termice, la șantierul abatorului din Brăila forțele s-au concentrat la corpul principal — topitoria de comestibile și topitoria industrială. In general, conducerea întreprinderii s-a orientat asupra lichidării VASILICA TAZLAOANU corespondentă DUPĂ TEHNICA... STRĂMOȘEASCĂ Prefabricatele se transportă manual, în timp ce macaraua stă nefolosită Dacia în anii trecuți. T.R.C.L.- eșafodaj la înălțimea corespunzătoare reaconducerii grupului de șantiere Craiova utiliza prefabricate din de planșeului peste etajul I, transportul rz. 1-Craiova (șef de grup tov. Allaton urmat numai în măsura în care grinzilor prefabricate și al corpurilor din), care lasă ca procesul de proacestea erau livrate de către atelierele de umplutură de la pista de bezoducție pe șantiere să se desfășoare de prefabricate ale M.C., în anul 1956 care pînă la focul de punere în operă după metode și practici învechite. A s-a început confecționarea prefabrica se face manual. Pentru această opecest grup de șantiere nu ține seama nicitelor în cadrul trustului, rație, șantierul utilizează 10 munci de dispozițiile date în acest sens de or.Deși lipsește de un atelier de pretori care, cu ajutorul răngilor, transoanele tehnice de Îndrumare și confabricate propriu (unul e de-abia în Partă grinzile prefabricate in greutate trel, în cazul șantierului căminului curs de construcție la Turnu Severin), pînă la 350 kg și se ridica pe ^un 1 Noiembrie“, în loc să se renunțe s-au amenajat piste de letafT pe unele ** f^*rt înclinat special construit până la transportul manual al prefabricașantiere sau grupuri de șantiere unde f planșeul peste etajul I al constructelor și să se utilizeze pentru aceasta era necesară utilizarea prefabricateloi. In aceste condiții, prezența pe macaraua „Pionier“ așa după cum lor. Ținînd seama de greutățile dne șantier a macaralei nu era justificata se dă duse îndrumarea, singura mărenie. începutului, ca lipsa muncitori decît pentru a, simula un proces de $urg lu^tă a fost transferarea maca?lor și cadrelor tehnici specializate și mecanizare, în fond inexistent ratei pe ait șantier, poate în credința a utilajului adecuat, calitatea ele- Dealminteri, și la celelalte lucrări drin aceasta s.au creat „condiții mentelor confecționate este, în gene ale grupului de șantiere nr. 1-Craiova obiective“ (lipsa de utilaj)” pentru val, corespunzătoare, procesul tehnologic al executării la transportul manual al prefabricatelor. Toate acestea dovedesc că atunci crărilor se efectuează în cea mai mare ge impun măsuri urgente și hotărînd conducerea T.R.C.L. Craiova se " Înhei va’rste din partea conducerii T.R.C.L.decide să acționeze, rezultatele pozite de mica mecanizare Tâbe’ Craiova pentru a curma mentalitatea . tixe nu se lasă mult așteptat* uSate* oÍSdied folosindu-se ce mai dăinuie la grupul de șantiere JSS tríSwmnfWí « AA " «t."•»«rícu te, în ce privește folosirea tehnicii targa sau prin purtare directa, operanizăm:și a micii mecanizări și pennoi la manipularea și montarea ații costisitoare care explică în parte tru a introduce pe șantiere metodele cestora nu s-a făcut aproape nimic, depășirea sistematică de către acest noi de muncă pe care necesitățile și Astfel, la șantierul căminului „7 No grup de șantiere a fondului de salarii practica de astăzi se impuniembrie“Craiova din cadrul grupului Și nerealizarea sarcinii de reducere de șantiere nr. 1, cu toate ca exista a prețului de cost. Iată consecința din fog. j. bĂLAUTA o macara „Pionier“, ridicată pe un redă a lipsei de preocupare din par din D.G.I.C.L. Premii: 186.000 lei 3% — aceasta e proporția în care Întreprinderea de utilaj și transporturi nr. 208-Bacău a depășit planu de producție și sarcina de reducere prețului de cost în trimestrul III, realizând totodată importante economi la fondul de salarii. Colectivul întreprinderii a fost stimulat recen cu premii în valoare de 186.000 lei El s-a angajat să îndeplinească planul anual cu 15 zile mai devreme (OCTAVIAN AMARIEI, corespondent) Conducerea Trustului nr. 2-Bacău a luat, în urma analizei articolului„Cu. as oracii? a șefi de lot...“ din nr 350 al gazetei, măsuri disciplinare pentru îmbunătățirea mersului lucrărilor la șantierul 4. Vasile Liciu a fost eliberat din sarcina de șef de lot, pentru atitudinea sa necorespunzătoare la muncă, iar Constantin Luca a fost sancționat. A fost înlocuit și ing. Cismașu, șeful lotului de la fabrica de postav Buhuși unde s-a intensificat ritmul lucrărilor pentru remedierea deficiențelor semnalate în articolul „Termene depășite” (nr. 352 al „Constructorului"). IAI La redacție au sosit unele precizări din care reiese că în articolul „R editorul de instalații ține in loc realizarea pianului“, apărut în nr. 354 al gazetei, cauzele situației grele de la șantierul 3 al Trustului nr. 13 nu erau analizate just și în profunzime. După cum se menționează de altfel și în articol, șeful sectorului — ing. Gh. Munteanu — e un tehnician capabil, bine pregătit. Colectivul pe care-l conduci a realizat un succes important prin darea în folosință a instilației de distillare atmosferică și în vid. Rămînerile în urmă la alte obiecte și la planul valoric au fost determinate însă în primul rind de cauze obiective, printre care lipsa materialelor-cheie ce treibuiau puse la dispoziție de către beneficiar, lipsa unor utilaje strict necesare și parcul insuficient de mijloace de transport. Trustul nr. 13 și M.I.P sunt datoare să ajute șantierul in realizarea sarcinilor de plan. ★ Pentru înlăturarea lipsurilor semnalate în articolul „Sarcini administrative neglijate“, apărut în nr. 336 al gaserei, conducerea Trustului nr. 5 Orașui Stalin a hotărît schimbarea gestionarilor și administratorilor de cantina de la șantierele Poiana și Sighișoara restituirea sumelor încasate ilegal la plata mesei la cantina șantierului Poliana, angajarea unui șef bucătar și sef serff D-naron nprcnrtaTnîni In rimiina din Pentru înlăturarea lipsurilor semnalate în articolul „Sarcini administraive neglijate“, apărut în nr. 356 al zetei, conducerea Trustului nr. 5 C lui Stalin a hotărît: schimbarea donarilor și administratorilor de cantin de la șantierele Poiana și Sighișoara restituirea sumelor încasate ilegal plata mesei la cantina șantierului Jlana, angajarea unui șef bucătar și secționarea personalului la cantina di Sighișoara etc. IN LEGATURA CU LUCRĂRILE DE INVESTIȚII DE LA FABRICA DE PREFABRICATE DIN ORAȘUL STALIN Pe baza proiectului I. P. C. (șef de proiect ing. Tudor Dinescu), șantierul 7 (șef de șantier ing. Ștefan Dima) al Trustului nr. 5 execută un important complex de lucrări pentru dezvoltarea întreprinderii de prefabricate nr. 512-Orașul Stalin. Creșterea capacității de producție a acestei întreprinderi este o măsură de cea mai mare însemnătate pentru industrializarea construcțiilor — cu atît mai mult cu cit fabrica din Orașul Stalin și-a cîștigat un meritat renume prin preocupările tehnice ale colectivului, prin buna calitate a produselor. Obiectele din planul din acest an al șantierului de investiții proprii cu termene de predare la 31 decembrie. Sunt condiții pentru respectarea acestei date, iar situația realizării planului valoric este satisfăcătoare. Au fost însă depășite unele termene intermediare, grija pentru realizări valorice s-a manifestat paralel cu neglijarea posibilităților de dare in folosință, nu s-a urmărit urgentarea execuției unor obiecte de primă necesitate pentru producția fabricii. Toate acestea dovedesc că tov. ing. Leon Leibovici, directorul Trustului nr. 5, nu a dat întreaga atenție cuvenită ordinului conducerii ministerului, care-l face direct răspunzător de mersul lucrărilor de investiții proprii, începerea lor deabia in aprilie și lipsa periodică a unor materiale nu justifică deficiențele, tot așa precum nici organizarea lucrului in două schimburi la unele obiecte nu e suficientă pentru remedierea situației. Faptele arată că eșalonarea greșită a lucrărilor de investiții creează fabricii de prefabricate o situație foarte grea. TERMENELE DE PLAN SAU NEVOILE IMEDIATE? Din cauză că nu s-au atacat cu precădere lucrările la liniile tehnologice I și IV, nu s-a putut degaja la timp linia III-a pentru executarea cuvelor de aburire. La linia I-a nu s-au montat nașterele pentru blocuri mici de beton și corpuri de umplutură.De-abia acum cîteva zile a intrat în funcțiune, la linia IV-a, primul pod rulant din cele prevăzute în planul de investiții pe anul 1956, întreprinderea de instalații nr. 506 Pe grndun, in fața nemulțumit cucului... Ca In cimp montarea podului, fără a termina instalația lui electrică — pentru care întreprinderea nr. 512 a trebuit să pună la dispoziție uneile materiale și electricienii săi de întreținere. Cele două piste exterioare betonate au fost executate complet către sfîrșitul verii — cu o intîrziere de un trimestru față de termenul intermediar. Fabrica de prefabricate n-a putut folosi astfel timpul prielnic pentru a spori producția de înlocuitori de cărămidă. Recent s-a montat sub un șopron, pe una din piste, o vibropresă „Ulrich“. Dar confecționarea blocurilor iarna, în aer liber, nu prea e sănătoasă... Nu s-a terminat grupul social la hala de fabricație. Și e mare nevoie de acest grup social. Încă nu s-a rezolvat problema uscătorului din cadrul viitoarei stații de ameliorare a agregatelor. Șantierul așteaptă sosirea utilajului necesar. In caz că livrarea lui va întîrzia, trustul va aduce de la un alt șantier un uscător „Reiser“ — singurul de care dispune. Pînă una alta, centrala de beton — o instalație modernă, de mare capacitate — nu funcționează. Betonul se prepară în hală, în betoniere, fiind transportat în sens invers față de fluxul tehnologic. Șanțurile canalelor de lungă hală n-au fost închise. Se ocupă astfel spațiul rezervat pentru depozitarea balastului îa mamerioane mari. Balastul a fost descărcat de-a lungul liniei de garaj, rezerva pentru iarnă e cu totul insuficientă, materialul poate îngheța deoarece grămezile sunt mici, transportul lui (cu tractoare și remorci) la hala de fabricație este greoi și costisitor. La centrala termică s-a instalat al doilea cazan de aburi, care însă nu funcționează cu toată presiunea, iar al treilea cazan se montează de-abia în prezent. Întreprinderea nr. 506 a instalat aerotermele (valoare mare) în hală, fără a termina însă racordurile de tur și retur. Nu s-au montat încă ușile metalice ale halei. Urmarea nu-i greu de ghicit, in hală e frig zdravăn. S-a întîmplat chiar să înghețe betonul proaspăt turnat. In unele zile din noiembrie s-au executat doar 3—4 mc de beton intr-un schimb; aproape 150 de oameni au lucrat cu o productivitate redusă, și chiar în prezent muncitorii se încălzesc fMndu-și foc, cu capete de scânduri, în locul de muncă. Șantierul s-a angajat să termine și să dea în folosință atelierul de Armături pînă la 23 August, apoi pînă la 7 Noiembrie. Azi, atelierul e acoperit și închis, dar nefinisat. (întârzierea e cauzată în parte de însăși întreprinderea nr. 512, care a executat nesatisfătâtor grinzile precomprimate cu zăbrele proiectate de ing.-șef M. Hakjiaglu. Soluția de proiect e excelentă, dar confecționarea făcîndu-se cu [algțag«ir"Soluți e excelentă, dar confecționarea făcîndu-se cu ciment necorespunzător și cu agregate nespălate, nu s-a atins marca prevăzută — B 600 — și la tensionare elementele s-au rupt. A fost nevoie să se execute alte grinzi. La cele ce se confecționează în prezent, probele de laborator la 28 de zile arată însă că s-a ajuns la un beton de marca B 79Q!) Tot în goană după realizări valorice, întreprinderea nr. 506 a atîrnat pe pereți radiatoarele de calorifer, fără a face și legăturile. Fierarii betoștiști vor trebui totuși să lucreze în acest atelier. După cum se vede, din pricina acestor deficiențe întreprinderea nr. 512 nu e pregătită.pentru iarnă. In asemenea condiții, mai poate sta în picioare argumentul suprem invocat de conducerea Trustului nr. 5 — „termenele de dare în folosință sunt la 31 decembrie ?“ PROBLEME DE PROIECTARE PENTRU ACUM ȘI PENTRU VIITOR Zecile de ordine de șantier și note ale proiectantului, ca și nevoia de a chema des delegații I.P.C. pentru a rezolva la fața locului unele detalii, arată că proiectul a fost făcut cam în mini. La unele obiecte n-au fost coordonate părțile de proiect. De pildă, întîrzierea montării podului metalic la linia IV-a se datorește faptului că acesta era cu 5 ori mai mare decit deschiderea dintre șirurile de Stîlpi. Nu s-a respectat gabaritul nici la podul rulant de la depozitul de produse finite; construcția metalică atinge grinda, astfel că acum e nevoie să se înalțe linia de rulare prin traverse de stejar — lucrare migăloasă, care cere timp. Șantierul s-a aprovizionat cu materiale pentru construcția liniei de garaj, dar traseul acesteia încă nu e definitivat. Pentru a se clîștiga timp, s-a început porțiunea din incinta fabricii, după vechiul proiect întârzierea acestei lucrări dăunează, bunei aprovizionări a fabricii, ca și expedierii produselor. Efectuarea transportului pe linia de garaj a fabricii învecinate — „Steagul roșu“ — se soldează adesea cu locații de vagoane. De multe ori, materialele (în prezent, 250 tone de balast) trebuie descărcate în stația Bfîrște, de unde sânt aduse cu tractoare cu remorci — ceea ce încarcă prețul de cost al prefabricatelor. Nu trebuie uitat, de asemenea, că darea în exploatare a liniei c.f. de la Întreprinderea nr. 512 ar fi de folos și pentru șantierul nr. 7, și pentru depozitele și bazele întreprinderilor nr. 501, 506 și 510. In cadrul proiectării lucrărilor de dezvoltare a fabricii pentru anul viitor, I.P.C. trebuie să rezolve unele probleme de cea mai mare urgență: stația de ameliorare a agregatelor (stpret necesară pentru îmbunătățirea calității prefabricatelor), ventilația în hală (pentru a nu se mai produce, cînd se introduc aburii în tipare, o ceață așa de densă înoit nu se mai vede podul rulant și pot surveni accidente), depozitul de ciment (în prezent există o capacitate de depozitare pentru o producție de 5—6 zile. Se construiește și o baracă-depozit, care nu e însă decît o soluție provizorie). AICI E NEVOIE DE AJUTORUL MINISTERULUI Bineînțeles, sprijinul ministerului — în speță, al D.G.C.I.—e necesar în primul rînd pentru impulsionarea lucrărilor de investiții. Credem că ar trebui stabilit de îndată de către D.G.C.I. (care răspunde și de activitatea executantului, și de producția industrială a fabricii) și Trustul nr. 5 un grafic de terminare a lucrărilor pe obiecte, care să țină seama de nevoile cele mai urgente a întreprinderii de prefabricate. Sînt însă și alte probleme legate de dezvoltarea fabricii, de îmbunătățirea producției sale sub toate aspectele, de crearea condițiilor pentru permanentizarea muncitorilor săi. Intrepprinderea, nr. 5.12 duce periodic lipsă de balast — materie primă principală. Balastierele Trustului nr. 5 nu pot fi de mare ajutor, cea de la Ghimbav furnizează un material necorespunzător distanță de 126 km — ceea ce încarcă, prin transort, costul produselor. Trebuie rezolvată cit mai epede problema organizării unei balastiere proprii întreprinderii, eventual la Budila (la cca. 17 km), unde materialul e bun, sau, să se mecanizeze camera de aici a C.F.R., convenindu-se ca exploatarea i se facă de către ambele unități, încă nu s-au realizat unele utilaje prevăzute în lanul de investiții: 3 poduri rulante de 5 tone, aripa transportoare de la stația de ameliorare la sentinla de beton. Există însă și o altă chestiune, e principiu e normal ca o întreprindere industrială, o producție permanentă, să funcționeze cu utilaje îchiriate de la T.U.G., de la I.U.T. nr. 510, ba thlar — în cazul transformatorului — de la nu știu o întreprindere din Constanța, tutelată de alt deartament? In decurs de un an, întreprinderea nr. 12 a plătit chirie pentru un singur autocamion oamnă din care s-ar fi putut achiziționa 4 mașini de tone. E normală această situație ? Ne mai putem lira de ce sunt scumpe prefabricatele ? Un țarc cu iaci de ciment, o betonieră, roabe... Chiar cind toate acestea sunt adăpostite într-o hală, tot dau impresia mai mult de șantier decit de fabrică. In vreme ce moderna centrală de beton stă nefolosită... Fostul atelier de prefabricate din Orașul Stalin se dezvoltă intr-o întreprindere modernă, cu o mare capacitate de producție. O întreprindere industrială, unde însă problema fluctuației muncitorilor e la fel de acută ca pe un șantier. De ce ? Pur și simplu, fiindcă nu există capacitate proprie de cazare. O baracă veche din 1949, care în primăvară va fi dărîmată pentru a elibera terenul. Dormitoare risipite prin grupurile sociale ale Trustullui nr. 5. Nici o clădire permanentă. Și repet, nu e vorba de un șantier cu o durată de 2—3 ani, ci de o întreprindere industrială, una din cele mai importante din sectorul construcțiilor! Iată probleme a căror rezolvare nu mai poate fi amânată! C. DORIAN Iată cum se realizează planul valoric: la atelerul de armături, radiatoarele sunt atrnate pe pereți, fără racorduri. Sistem întreprinderea de instalații nr. 506.