Constructorul, decembrie 1956 (Anul 8, nr. 359-363)

1956-12-01 / nr. 359

t­mbătă 1­­ decembrie 1956 Se extinde calificarea în producție Brigăzile primesc noi membri pricepuți La lotul de locuințe (șef de lot arh. I. Reichert) ,din cadrul șantierului I­­Reșița al Trustului nr. 12, începînd din anul 1953 s-au calificat un în­semnat număr de muncitori. In pre­zent lucrează aici 52 de zidari, 16 dulgheri, 4 mozaicari, 5 parchetari, care­ și-au însușit meseria la locul de muncă.­­ Anul trecut, de pildă, în bri­gada zidarului Laurian Damian s-au calificat 15 muncitori. După perioada de ucenicie, elevii s-au dovedit a fi sîrguincioși și pricepuți, lucrînd la ziduri, ziduri de sprijin și jn­­ ultimul timp la tencuire mecanizată interioa­ră. Noii constructori se pot mîndri că au înălțat blocul C și creșa pentru 88 de copii, la care au executat atît zi­dăria, cît și tencuielile interioare. Brigada lui Laurian Damian a pri­mit la începutul anului o nouă serie de elevi spre calificare. Numărul prea mare de muncitori a făcut ca brigada să se împartă în două: a luat ființă o nouă brigadă, sub conduce­rea fostului ucenic Florea Tănase. Tî­­năra brigadă, formată din 10 foști e­­levi și alți 13 în curs de calificare, a reușit în scurt timp să lucreze tot atît de bine ca și Executînd tencuielile brigada­„mamă“, interioare la blocul F, brigada lui Florea Tănase a realizat 300 mp tencuieli pe zi. In acest an au fost calificate îm meseria de zidar 7 femei, care lu­crează în diferite brigăzi, încadrate în categoriile IV și V. Una dintre e­­leve, Elisabeta Avram, a lucrat cîtva timp ca muncitoare necalificată, cîș­­tigînd lunar cîte 300—350 de lei. In luna iunie din acest an ea și-a termi­nat­­ perioada de ucenicie, însușindu-și meseria de zidăriță. Acum e încadra­tă în categoria V-a și realizează un câștig de 700 de lei lunar. De ase­menea au mai fost calificați 22 de zidari și 8 dulgheri. In prezent sa califică o nouă serie de 24 elevi în meseriile de zidar ,zugrav și parche­­ttar. Cadre de muncitori bine pregătiți Ridicarea nivelului profesional al muncitorilor constituie o preocupare de seamă la Trustul de construcții nr. 14-Iași. Pe șantiere cum sunt cele de la fabrica de rulmenți, alimenta­rea cu apă, locuințe muncitorești Iași etc., funcționează 25 cursuri de cali­ficare și 6 de ridicare a calificării. La aceste cursuri iau parte cca. 650 de muncitori, în marea lor majoritate tineri, care sînt dornici să-și însu­șească cît mai multe cunoștințe în meseria de zidar, dulgher, betonist, sudor, mecanic etc. Lecțiile teoretice și practice, alcătuite conform progra­mului didactic, sînt predate chiar la locul de muncă de către lectori re­crutați dintre ingineri, tehnicieni și maiștri de pe șantiere, cu bogată ex­periență în acest domeniu. Pe șantierul alimen­ării cu apă a orașului Iași, 33 de tineri muncitori au fost încadrați în cursurile de cali­ficare în meseriile de zidari și beto­­niști. Ei au la dispoziție o sală de clasă și rechizite. In vederea în­sușirii cunoștințelor practice, tinerii de pe acest șantier lucrează alături de constructori fruntași. Dumitru Bo­bocel, de pildă,­ ca­ iiică la locul de muncă în meseria de­­ sudor șapte muncitori, care dau dovadă d­e multă străduință. Tinerii Gh. Hribricioaiei, N. Bădiu și alții au făcut progrese însemnate în însușirea meseriei. Pe șantierul de locuințe Păcurari, încă din luna martie au început să funcționeze cursuri de calificare pen­tru meseriile de zidar și parchetar și un curs de ridicare a calificării în meseria de zidar. Pînă acum, cca. 80 de tineri —,din cei­­ 112 înscriși — au absolvit cursurile de calificare. In timpul Cursurilor teoretice, lectorii de aici discută cu elevii asupra celor în­vățate, îm­pinînd partea teoretică cu cea practică. In mod deosebit se evi­dențiază Ion Gheorghiu și ing. Ion Rotaru, amîndoi șefi de lot pe acest șantier. Primul predă elevilor cursul de tehnologia lucrului de specialitate, iar al doilea — cursul de tehnologia materialelor de construcții. Ambele sunt cursuri de bază, care, predate cu atenție ,sînt însușite cu drag de ti­nerii muncitori. Pentru felul cum se ocupă de pregătirea practică a tineri­lor se evidențiază maiștrii Iosif Cher­­cheș, tencuitor și Teodor Valenti, parchetar. Ei au reușit­ să califice în aceste meserii numeroși elevi,­­care au devenit acum fruntași în produc­ție; de exemplu, tinerii zidari Vasile Moraru, Constantin Pădure și alții dau lucru de bună calitate, depășind cu cca. 20% norma zilnică. Tot pe șantierul Păcurari se expe­rimentează aplicarea acordului pro­gresiv. In acest scop, pe­ șan­ie­ sînt organizate trei brigăzi, cuprinzînd peste 80 de muncitori calificați. Ei execută lucrări pe bază de normă compuse, aplicînd în acest scop me­­­toda, de lucru în lanț la lucrările de: zidărie, cofraje, turnări de betoane, montări de prefabricate etc. In urma aplicării acordului progresiv au­ cres­cut atît productivitatea muncii,, cît și cîștigurile. Astfel, cîștigul lunar al brigăzii conduse de Gh. Micu a spo­rit cu 16%, iar al brigăzii conduse de Gh. Boboca — cu 11%. Calificarea muncitorilor ajută într-o măsură tot mai mare la realizarea sarcinilor de plan. In trimestrul III din anul acesta, pe șantierele Trus­tului nr. 14 indicele mediu de îndepli­nire a normelor a fost de 1,25 LAZAR BENEȘ corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Iași, 424 de tineri și-au însușit o meserie Conducerea Trustului nr. 7-Petroșani se preocupă cu grijă de creșterea ca­­­drelor de constructori. In cursul aces­tui an, pe șantierele din Valea J­ului au urmat cursurile de calificare 424 de tineri muncitori. Pe șantierul Petroșani, de pildă, s-au cal­ficat 17 zugravi, 26 zidari și 25 de mozaicuri, iar de la 1 decembrie a.c. vor mai da examen încă 50 de zidari. Pe șantierul Lupeni au fost calificați 98 de tineri.. Pentru întreținerea școlilor de cali­ficare și achitarea drepturilor tinerilor constructori care au urmat cursurile de calificare, Trustul nr. 7 a cheltuit pînă acum aproape 500.000 de lei. MACARALE-PORTAL DE 5 TONE In cursul acestui an, întreprinderea „6 Mar­tie“-Timișoara a început să confecționeze, după un­ proiect elabo­rat de I.P.C., un nou utilaj : maca­­raua-portal pentru sarcini de pina la 5 tone. Ea are deschiderea de 9 m și înălțimea de 7 m. Ridicarea și manipularea sarcinii se fac cu ajuto­rul unui electropalan. Deplasarea ma­caralei e comandată de un motor electric. Macaraua-portal va putea fi folosită în special la atelierele de prefabricate. Pentru realizarea și prelucrarea unor piese componente ale macaralei, întreprinderea ,,6 Martie“ este aju­­tată de alte unități industriale. Turna­rea pieselor de fontă se execută de către I.M.B.-Timișoara, a celor de oțel — la­­,9 Mai“-București, iar pre­lucrarea unor repere la reductoare se face la uzinele „Iosif Rangheț“­­Arad. Luptînd pentru învingerea dificul­tăților (de pildă, lipsa de utilaje pen­tru ridicarea și manipularea reperelor grele de 1000—1500 kg), echipele de lăcătuși conduse de Ștefan Șodîncă și Filip Linster dau lucrări de bună calitate. Din lipsă de spațiu, lucrările de a­­samblare, sudură, vopsire etc. sunt executate în curtea întreprinderii, ceea ce îngreunează continuarea muncii pe timp nefavorabil. Conducerea în­treprinderii se străduiește să rezol­ve această problemă prin amenajarea unu­i șopron. Prima serie de macarale-portal de 5 tone va fi terminată la sfîrșitul a­­nului. Ele sînt destinate fabricii de prefabricate din Roman. Tot în acest an se confecționează pentru Trustul nr. 12 și alte tipuri de macarale-por­tal, cu aceeași deschidere, însă cu o capacitate de ridicare de 3 tone. înlocuirea dușumelei oarbe HCM­SÍi­­­m w cu plăci prefabricate „Pardoselii­ flotante" lemn și un adaos de clo­ create de I.C.I.M.C. și ex- rură de calciu (pentru ac­perimentate la mai multe celerarea prizei și pentru șantiere s-au dovedit a­ a mări durabilitatea ru­­vantajoase, asigurînd eco- megușului). In locul ceno­­nomisiraa materialului lem­­șei de praf de cărbune se nos pentru dușumeaua pot utiliza zgură de căr­­oarbă și o bună izolație bune sau cenușă de pirită­, fonică. Amestecul se prepară în Constructorii maghiari au colerganguri, iar plăcile creat un alt sistem­ de turnare — cu dimensiu­­strat-suport pentru par­­a­le de 40x30x4 cm — se doselile de parchet, care compactează cu ajutorul de asemenea permite eli­ unul vibrator cu placă, minarea materialului fcm­ Plăcile au greutatea de nos, 5—6 kg și o rezistență la Peste planșeul din grinzi Încovoiere de cca. 20 prefabricate și corpuri de kg.­cmp. Ele țin bine cu­­beton, cu o umplutură rele, bine compactată și nete­ Așezarea plăcilor se face zită cu o șipcă, se așterne perfect plan, cu rosturi un strat de nis­p de 3 cm. de 1 cm, care se umplu grosime. Deasupra iul­ie cu nisip. Pentru rigidiza­­așează, cu rosturile re­­ren structurii, e bine ca sute, plăci prefabricate muchile ^plăcilor să fie­­ confecționate din cenușă unse în prealabil cu mas­­ele praf de cărbune, var tic de bitum, lăsîndu-lesă hidraulic, ciment de mar­­se usuce timp de 24 cis­ca 400 sau 500, rumeguș de ore. Rosturile plăcilor tre­­buie să se intilnească cu linia lamelelor de parchet sub un unghi de cca. 450. Zugrăvirea camerelor se poate face înainte de mon­tarea parchetului, insă după baterea frizurilor. In acest caz scara zugravului va fi prevăzută cu tălpi. Peste aceste plăci se poa­te așeza parchetul fie­bă­tut în cuie, fie m­ontat în asfalt. Izolația fonică se poate realiza printr-un strat izo­­lant de 2-3 cm, între fața superioară a construcției planșeului și fața infe­rioară a plăcilor (care, în acest caz, nu trebuie să vină în contact cu pereții camerei). Par­chet p­oca­a/grosimea Paf de nisip ^c/7­ Umplutura Montarea parchetului Deșeurile și-au găsit întreb­uințare Despre brigăzile conduse de Isidor Silvășan și Ion Gherghișor, de la șantierul 11-Buftea al Trustului nr. 3 s-a scris deseori în gazeta noastră, și numai lucruri bune. Iată că zilele acestea, corespondentul nostru CALOTA, vestindu-ne terminarea îna­­­­inte de data din plan a stației de epu­rație a apei de la Centrul de produc­­ție­ cinematografică,­­se comunică noi succese ale celor două brigăzi. , I. Silvășanu, cu brigad­a sa de con­fecții metalice, a montat în 2 zile­ și jumătate — în loc de 4 — balustrada decantoarelor.­ Cele 4,5 tone­ de me­­tal necesare au fost alese mai cu seamă din cupoane și deșeuri, ceea ce a adus o economie de 2000 de lei. In numai do­uă luni, fierarii-beto­­niști conduși de I. Gherghișor au con­fecționat din cupoane și deșeuri 2 vagoane de armături. Economii: 10.000 de lei. Front de lucru pentru lunile friguroase Institutul „Proiect-București“ l-a ce­ se va termina montarea planșeului la anexa­ garderobă, va putea începe și turnarea scheletului de beton la sala de concerte. Turnarea betoanelor la aceste obiecte deschide front de lu­cru și zidarilor, care vor putea face completările la zidărie. In 1957, fron­tul de lucru va putea fi cu mult lărgit dacă institutul „Proiect-București“ va preda la timp proiectele de instalații electrice, sanitare și de încălzire și proiectul părții de construcții. Șantierul are nevoie și de sprijinul întreprinderii. Cei 200 mp de prelată necesari pentru protejarea betoanelor turnate, materialele electrice pentru instalația provizorie de iluminat (ca să se poată lucra în două schimburi) și o cantitate suficientă de combusti­bil trebuie asigurate necondiționat șantierului. E demnă de remarcat preocuparea conducerii șantierului pentru a pregăti condiții bune de trai muncitorilor. De curînd s-a înființat, în apropierea șantierului, o cantină unde se servește o masă consistentă. Dormitoarele sunt încălzite cu gaze naturale, hotărît de-abia în cursul lunii no­iembrie să lase în grija executantu­lui întocmirea proiectului de organi­zare pentru iarnă a șantierului „Casa Radiofoniei" al întreprinderii nr. 101- București. Conducerea șantierului (ing. A. Bălan), dînd dovadă de simț de pre­vedere, a luat din timp unele măsuri pentru crearea condițiilor necesare continuării lucrului și pe timp frigu­ros. Golurile din exterior ale sălii de concerte, aflată în construcție, au fost închise cu panouri de stuf­it, mon­­tîndu-se totodată și tîmplăria provi­­zorie. Partea de construcții executată­­ pînă în prezent înspre sala propriu­­zisă era închis cu un zid, putîndu-se astfel lucra la interioarele anexelor. Sta­ția de beton și mortar este amenajată într-o incintă închisă, iar recent s-a construit un cuptor pentru încălzirea apei și agregatelor. De asemenea au fost confecționate buncăre de 200 t, căptușite cu material izol­ant pentru menținerea temperaturii betonului. In acest fel, poate fi continuată turnarea­ betoanelor la loturile 3 și 4. De îndată S. ALBU Exemple bune, care nu sînt urmate de toți Colectivul șantierului nostru e ho­tărît să-și realizeze sarcinile de plan. La ultima consfătuire de producție nu­meroase echipe și-au luat angajamen­tul de a-și spori eforturile. Echipa condusă de Florian Cadineacu s-a angajat, bună­oară, ca pînă la 15 decembrie să termine centrala termică a blocului nr. 7 din cvartalul de lo­cuințe de la laminorul de țevi din Roman. Se evidențiază de pe acum echipa lui Ion Butnaru, care nu de mult a predat centralele termice de la cinematograful și șc­oala profesională din Bacău, aducînd in execuția îmbu­nătățiri la soluțiile de proiect. Echipa lui Ioan Ciot­­os, de la șan­tierul de locuințe Onești, a respectat termenele de dare in folosință a apar­tamentelor planificate. Trebuie men­ționată la aceste lucrări activitatea șefului de lot Ștefan Profir și a teh­nicianului Gheorghe Ciocoiu, pentru buna coordonare a muncii. Cuvinte de laudă se cuvin de asemenea nor­­matorului Gheorghe Enache și teh­nicianului Constantin Hanu. Pe șantier au făcut practica cca. 60 de elevi ai școlilor profesionale. Ei au fost îndrumați de Iosif Sturza și Gheorghe Ciocoiu. Iată atâtea exemple de muncă neo­bosită, plină de abnegație. Ce bine ar fi ca întregul colectiv să le ur­meze­­ . Comportarea unor salariați lasă în­să de dorit. Invocînd diferite pre­texte (lipsă de materiale, mijloace de transport etc.), ei tergiversează realizarea sarcinilor. Eletricianul șef de echipă Nicolae Ciocan a lăsat ma­terialele în părăsire la lotul școlii profesionale din Bacău: sanitaristul Nicolae Bărbucă întârzie atacarea lu­crărilor de alimentare cu apă la lotul pe care e repartizat; echipa de elec­tricieni condusă de Mihai Livescu a abandonat o lucrare la Roman pre­texted că „nu-i convine“ să pri­mească îndrumările șefului de fot, ca­­loriferistul Dinu Popei, de la șantie­rul de locuințe Onești, de 3 luni tot amină terminarea unui rezervor pen­tru combustibil la centrala termică a blocului C. 10. Atitudinea acestor oameni îngreunează munca întregului nostru colectiv. ing M. VOIOSU șeful șantierului de instalații nr. 12-Bacău al Trustului nr. 2. i. bătălia pentru planul fizic Pe șantierele intreprindirii nr. 17*2- și rutierelor -de­­ mtînă importanță, așa 1 —!»-««­­» -­­« ca în timpul iernii să rămînă de exe­cutat lucrările de finisaj interior, in­stalații și montaj. S-au făcut și ame­najările sociale necesare. Merită să fie menționate, în cîteva cifre, economiile de materiale reali­zate în primele 3 trimestre la între­prinderea nr. 172, cheres­ea — 174 mc., pietriș — 1932 mc, nisip — 1168 mc, bolovani și piatră brută — 1861 mc, cărămizi — 161.000 bucăți, oțel-be­ton — 17,8 tone. Dintre muncitorii fruntași se evi­dențiază Ion Ș­tefan, Iordache Dinu, Vasile Bosoi ș.a. Brăila — al cărei colectiv și-a reali­zat la 6 noiembrie planul valoric a­­nual — se dă bătălia pentru realiza­rea integrală a sarcinilor fizice. La termocentrala electrică din Brăila, unde termenul de predare a noilor obiecte este la 31 decembrie, au și fost date în folosință drumurile interioare, linia de garaj, rezervorul subteran de betoni, planșeul de cir­culație și două posturi de transfor­mare. După predarea grajdului de bovine și a centralei termice, la șantierul abatorului din Brăila forțele s-au concentrat la corpul principal — topitoria de comestibile și­ topitoria industrială. In general, conducerea întreprin­­­­derii s-a orientat asupra lichidării VASILICA TAZLAOANU corespondentă DUPĂ TEHNICA... STRĂMOȘEASCĂ Prefabricatele se transportă manual, în timp ce macaraua stă nefolosită Dacia în anii trecuți. T.R.C.L.- eșafodaj la înălțimea corespunzătoare rea­conducerii grupului de șantiere Craiova utiliza prefabricate din de­ planșeului peste etajul I, transportul r­z. 1-Craiova (șef de grup tov. Alla­ton urmat numai în măsura în care grinzilor prefabricate și al corpurilor din), care lasă ca procesul de pro­acestea erau livrate de către atelierele de umplutură de la pista de bezo­­ducție pe șantiere să se desfășoare de prefabricate ale M.C., în anul 1956 care pînă la focul de punere în operă după metode și practici învechite. A­ s-a început confecționarea prefabrica­ se face manual. Pentru această ope­­cest grup de șantiere nu ține seama nici­telor în cadrul trustului, rație, șantierul utilizează 10 munci­ de dispozițiile date în acest sens de or.Deși lipsește de un atelier de pre­­tori care, cu ajutorul răngilor, trans­­oanele tehnice de Îndrumare și­ con­fabricate propriu (unul e de-abia în Partă grinzile prefabricate in greutate trel, în cazul șantierului căminului curs de construcție la Tu­rnu Severin), pînă la 350 kg și se ridica pe ^un 1 Noiembrie“, în loc să se renunțe s-au amenajat piste de letafT pe unele ** f^*rt înclinat special construit până la transportul manual al prefabrica­șantiere sau grup­uri de șantiere unde f planșeul peste etajul I al construc­­telor și să se utilizeze pentru aceasta era necesară utilizarea prefabricate­­loi­. In aceste condiții, prezența pe macaraua „Pionier“ așa după cum lor. Ținînd seama de greutățile dne­ șantier a macaralei nu era justificata se dă duse îndrumarea, singura mă­renie. începutului, ca lipsa muncitori­ decît pentru a­, simula un proces de $urg lu^tă a fost transferarea maca?­lor­ și cadrelor tehnici specializate și mecanizare, în fond inexistent ratei pe ai­t șantier, poate în credi­nța a utilajului adecuat, calitatea ele- Dealminteri, și la celelalte lucrări d­­­rin aceasta s.au creat „condiții mentelor confecționate este, în gene­ ale grupului de șantiere nr. 1-Craiova obiective“ (lipsa de utilaj)” pentru val, corespunzătoare, procesul tehnologic al executării la­ transportul manual al prefabricatelor. Toate acestea dovedesc că atunci crărilor se efectuează în cea mai mare ge impun măsuri urgente și hotă­rînd conducerea T.R.C.L. Craiova se " Înhei va’­rste din partea conducerii T.R.C.L.­decide să acționeze, rezultatele pozi­­­te de mica mecanizare T­âbe’ Craiova pentru a curma mentalitatea . tixe nu­ se lasă mult așteptat* uSate* oÍSdied folosindu-se ce mai dăinuie la grupul de șantiere JSS tríSwmnfWí « AA " «t­."•»«rícu te, în ce privește folosirea tehnicii targa sau prin purtare directa, opera­­nizăm:și­­ a micii mecanizări și pen­noi la manipularea și montarea a­­ții costisitoare care explică în parte tru a introduce pe șantiere metodele cestora nu s-a făcut aproape nimic, depășirea sistematică de către acest­ noi de muncă pe care necesitățile și Astfel, la șantierul căminului „7 No­ grup de șantiere a fondului de salarii practica de astăzi se impun­­iembrie“­Craiova din cadrul grupului Și­ nerealizarea sarcinii de reducere de șantiere nr. 1, cu toate ca exista a prețului de cost. Iată consecința di­­n fog. j. bĂLAUTA o macara „Pionier“, ridicată pe un red­ă a lipsei de preocupare din par­ din D.G.I.C.L. Premii: 186.000 lei 3% — aceasta e proporția în care Întreprinderea de utilaj și transpor­turi nr. 208-Bacău a depășit planu de producție și sarcina de reducere prețului de cost în trimestrul III, rea­lizând totodată importante economi la fondul de salarii. Colectivul în­treprinderii a fost stimulat recen cu premii în valoare de 186.000 lei El s-a angajat să îndeplinească pla­nul anual cu 15 zile mai devreme (OCTAVIAN AMARIEI, c­orespon­dent) Conducerea Trustului nr. 2-Bacău a luat, în urma analizei articolului„Cu. as o­rac­ii? a șefi de lot...“ din nr­ 350 al gazetei, măsuri disciplinare pentru îm­bunătățirea mersului lucrărilor la șan­tierul 4. Vasile Liciu a fost eliberat din sarcina de șef de lot, pentru ati­tudinea sa necorespunzătoare la muncă, iar Constantin Luca a fost sancționat. A fost înlocuit și ing. Cismașu, șeful lotului de la fabrica de postav Buhuși unde s-a intensificat ritmul lucrărilor pentru remedierea deficiențelor sem­nalate în articolul „Termene depășite” (nr. 352 al „Constructorului"). IAI La redacție au sosit unele precizări din care reiese că în articolul „R edi­torul de instalații ține in loc reali­zarea pianului“, apărut în nr. 354 al gazetei, cauzele situației grele de la șantierul 3 al Trustului nr. 13 nu erau analizate just și în profunzime. După cum se menționează­ de altfel și în ar­­ticol, șeful sectorului — ing. Gh. Mun­­teanu — e un tehnician capabil, bine pregătit. Colectivul pe care-l conduci a realizat un succes important prin dar­­ea în folosință a instilației de distil­lare atmosferică și în vid. Rămînerile în urmă la alte obiecte și la planul val­­oric au fost determinate însă în pri­mul rind de cauze obiective, printre care lipsa materialelor-cheie ce trei­buiau puse la dispoziție de către be­­neficiar, lipsa unor utilaje strict neces­­are și parcul insuficient de mijloace de transport. Trustul nr. 13 și M.I.P sunt datoare să ajute șantierul in rea­lizarea sarcinilor de plan. ★ Pentru înlăturarea lipsurilor semna­late în articolul „Sarcini administra­tive neglijate“, apărut în nr. 336 al gas­­erei, conducerea Trustului nr. 5­ Oraș­­ui Stalin a hotărît­ schimbarea ges­­tionarilor și administratorilor de cantina de la șantierele Poiana și Sighișoara restituirea sumelor încasate ilegal la plata mesei la cantina șantierului Pol­iana, angajarea unui șef bucătar și sef serff D-naron nprcnrtaTnîni In rimiina din Pentru înlăturarea lipsurilor semna­late în articolul „Sarcini administr­aive neglijate“, apărut în nr. 356 al zetei, conducerea Trustului nr. 5­ C lui Stalin a hotărît: schimbarea­­ d­onarilor și administratorilor de cantin de la șantierele Poiana și Sighișoara restituirea sumelor încasate ilegal plata mesei la cantina șantierului J­lana, angajarea unui șef bucătar și s­­ecționarea personalului la cantina di Sighișoara etc. IN LEGATURA CU LUCRĂRILE DE INVESTIȚII DE LA FABRICA DE PREFABRICATE DIN ORAȘUL STALIN Pe baza proiectului I. P. C. (șef de proiect ing. Tudor Dinescu), șantierul 7 (șef de șantier ing. Ște­fan Dima) al Trustului nr. 5 exe­cută un important complex de lu­crări pentru dezvoltarea întreprin­derii de prefabricate nr. 512-Ora­­șul Stalin. Creșterea capacității de producție a acestei întreprinderi este o măsură de cea mai mare însemnătate pentru industrializarea construcțiilor — cu atît mai mult cu cit fabrica din Orașul Stalin și-a cîștigat un meritat renume prin preocupările tehnice ale colectivu­lui, prin buna calitate a produse­lor. Obiectele din planul din acest an al șantierului de investiții pro­prii cu termene de predare la 31 decembrie. Sunt condiții pentru respectarea acestei date, iar situa­ția realizării planului valoric este satisfăcătoare. Au fost însă depă­șite unele termene intermediare, grija pentru realizări valorice s-a manifestat paralel cu neglijarea po­sibilităților de dare in folosință, nu s-a­ urmărit urgentarea execu­ției unor obiecte de primă nece­sitate pentru producția fabric­ii. Toate acestea dovedesc că tov. ing. Leon Leibovici, directorul Trustului nr. 5, nu a dat întreaga atenție cuvenită ordinului conducerii m­i­­nisterului, care-l face direct răs­punzător de mersul lucrărilor de investiții proprii, începerea lor de­­abia in aprilie și lipsa periodică a unor materiale nu justifică defi­ciențele, tot așa precum nici orga­nizarea lucrului in două schimburi la unele obiecte nu e suficientă pentru remedierea situației. Faptele arată că eșalonarea gre­șită a lucrărilor de investiții creea­ză fabricii de prefabricate o situa­ție foarte grea. TERMENELE DE PLAN­­ SAU NE­VOILE IMEDIATE? Din cauză că nu s-au atacat cu precă­dere lucrările la li­niile tehnologice I și IV, nu s-a putut de­gaja la timp linia III-a pentru executa­rea cuvelor de abu­rire. La linia I-a nu s-au montat nașterele pentru blocuri mici de beton și corpuri de umplutură.De-abia acum cîteva zile a intrat în funcțiune, la linia IV-a, primul pod rulant din cele prevăzute în planul de investiții pe anul 1956, întreprinderea de instalații nr. 506 Pe grndun, in­ fața ne­­mulțumit cu­cului... Ca In cimp­ montarea podului, fă­ră a termina instalația lui electrică — pentru care întreprinderea nr. 512 a trebuit să pună la dis­poziție uneile materiale și electricienii săi de între­ținere. Cele două piste exterioare betonate au fost exe­cutate complet către sfîrșitul verii — cu o intîr­­ziere de un trimestru față de termenul intermediar. Fabrica de prefabricate n-a putut folosi astfel timpul prielnic pentru a spori producția de înlo­cuitori de cărămidă. Recent s-a montat sub un șopron, pe una din piste, o vibropresă „Ulrich“. Dar confecționarea blocurilor iarna, în aer liber, nu prea e sănătoasă... Nu s-a terminat grupul social la hala de fabri­cație. Și e mare nevoie de acest grup social. Încă nu s-a rezolvat problema uscătorului din cadrul viitoarei stații de ameliorare a agregatelor. Șantierul așteaptă sosirea utilajului necesar. In caz că livrarea lui va întîrzia, trustul va aduce de la un alt șantier un uscător „Reiser“ — singurul de care dispune. Pînă una­ alta, centrala de beton — o instalație modernă, de mare capacitate — nu funcționează. Betonul se prepară în hală, în beto­niere, fiind transportat în sens invers față de fluxul tehnologic. Șanțurile canalelor de lungă hală n-au fost în­chise. Se ocupă astfel spațiul rezervat pentru de­pozitarea balastului îa mamerioane mari. Balastul a fost descărcat de-a lungul liniei de garaj, rezerva pentru iarnă e cu totul insuficientă, materialul poate îngheța deoarece grămezile sunt mici, trans­portul lui (cu tractoare și remorci) la hala de fa­bricație este greoi și costisitor. La centrala termică s-a instalat al doilea cazan de aburi, care însă nu funcționează cu toată pre­siunea, iar al treilea cazan se montează de-abia în prezent. Întreprinderea nr. 506 a instalat aero­­termele (valoare mare­) în hală, fără a termina însă racordurile de tur și retur. Nu s-au montat încă ușile metalice ale halei. Urmarea nu-i greu de ghicit, in hală e frig zdravăn. S-a întîmplat chiar să înghețe betonul proaspăt turnat. In unele zile din noiembrie s-au executat doar 3—4 mc de beton intr-un schimb; aproape 15­0 d­e oameni au lucrat cu o productivitate redusă, și chiar în prezent muncitorii se încălzesc fMndu-și foc, cu capete de scânduri, în locul de­­ muncă. Șantierul s-a angajat să termine și să dea în folosință atelierul de Armături pînă la 23 August, apoi pînă la 7 Noiembrie. Azi, atelierul e acoperit și închis, dar nefinisat. (întârzierea e cauzată în parte de însăși întreprinderea nr. 512, care a execu­­tat nesatisfătâtor grinzile precomprimate­ cu zăbrele proiectate de ing.-șef­­ M. Hakjiaglu. Soluția de pro­iect e excelentă, dar confecționarea făcîndu-se cu [algțag«ir"Solu­ți­ e excelentă, dar confecționarea făcîndu-se cu ciment necorespunzător și cu agregate nespălate, nu s-a atins marca prevăzută — B 600 — și la ten­sionare elementele s-au rupt. A fost nevoie să se execute alte grinzi. La cele ce se confecționează în prezent, probele de laborator la 28 de zile arată însă că s-a ajuns la un beton de marca B 79Q!) Tot în goană după realizări valorice, între­prinderea nr. 506 a atîrnat pe pereți radiatoarele de calorifer, fără a face și legăturile. Fiera­rii­ betoștiști vor trebui totuși să lucreze în acest atelier. După cum se vede, din pricina acestor deficiențe întreprinderea nr. 512 nu e pregătită­­.pentru iarnă. In asemenea condiții, mai poate sta în picioare ar­gumentul suprem invocat de conducerea Trustului nr. 5 — „termenele de dare în folosință sunt la 31 decembrie ?“ PROBLEME DE PROIECTARE PENTRU ACUM ȘI PENTRU VIITOR Zecile de ordine de șantier și note ale proiectan­tului, ca și nevoia de a chema des delegații I.P.C. pentru a rezolva la fața locului unele detalii, arată că proiectul a fost făcut cam în m­i­ni. La unele obiecte n-au fost coordonate părțile de proiect. De pildă, î­ntîrzierea montării podului metalic la linia IV-a se datorește faptului că acesta era cu 5 ori mai mare decit deschiderea dintre șirurile de S­tîlpi. Nu­ s-a respectat gabaritul nici la podul rulant de la depozitul de produse finite; construc­ția metalică atinge grinda, astfel că acum e nevoie să se înalțe linia de rula­re prin traverse de stejar — lucrare migăloasă, care cere timp. Șantierul s-a aprovizionat cu materiale pentru con­strucția liniei de garaj, dar traseul acesteia încă nu e definitivat. Pentru a se clîștiga timp, s-a început porțiunea din incinta fabricii, după vechiul proiect­ întârzierea acestei lucrări dăunează, bunei aprovizio­nări a fabricii, ca și expedierii produselor. Efectua­rea transportului pe linia de garaj a fabricii înve­cinate — „S­teagul roșu“ — se soldează adesea cu locații de vagoane. De multe ori, materialele (în prezent, 250 tone de balast) trebuie descărcate în stația Bfîrște, de unde sânt aduse cu tractoare cu remorci — ceea ce încarcă prețul de cost al prefa­bricatelor. Nu trebuie uitat, de asemenea, că darea în exploatare a liniei c.f. de la Întreprinderea nr. 512 ar fi­­ de folos și pentru șantierul nr. 7, și pen­tru depozitele și bazele întreprinderilor nr. 501, 506 și 510. In cadrul proiectării lucrărilor de dezvoltare a fabricii pentru anul viitor, I.P.C. trebuie să rezolve unele probleme de cea mai mare urgență: stația de ameliorare a agregatelor (stpret necesară pentru îmbunătățirea calității prefabricatelor), ventilația în hală (pentru a nu se mai produce, cînd se intro­duc aburii în tipare, o ceață așa de densă înoit nu se mai vede podul rulant și pot surveni accidente), depozitul de ciment (în prezent există o capacitate de depozitare pentru o producție de 5—6 zile. Se con­struiește și o baracă-depozit, care nu e însă decît o soluție provizorie). AICI E NEVOIE DE AJUTORUL MINISTERULUI Bineînțeles, sprijinul ministerului — în speță, al D.G.C.I.—e necesar în prim­­ul rînd pentru impulsio­narea lucrărilor de investiții. Credem că ar trebui stabilit de îndată de către D.G.C.I. (care răspunde și de activitatea executantului, și de producția indus­trială a fabricii) și Trustul nr. 5 un grafic de ter­minare a lucrărilor pe obiecte, care să țină seama de nevoile cele mai urgente a întreprinderii de prefabricate. Sînt însă și alte probleme legate de dezvoltarea fabricii, de îmbunătățirea producției sale sub toate aspectele, de crearea condițiilor pentru permanenti­zarea muncitorilor săi. Intrepprinderea, nr. 5.12 duce periodic lipsă de ba­last — materie primă principală. Balastierele Trustului nr. 5 nu pot fi de mare ajutor, cea de la Ghimbav furnizează un material necorespunzător distanță de 126 km — ceea ce încarcă, prin trans­­ort, costul produselor. Trebuie rezolvată cit mai epede problema organizării unei balastiere proprii întreprinderii, eventual la Budila (la cca. 17 km), unde materialul e bun, sau, să se mecanizeze ca­­mera de aici a C.F.R., convenin­du­-se ca exploatarea i se­ facă de către ambele unități, încă nu s-au realizat unele utilaje prevăzute în lanul de investiții: 3 poduri rulante de 5 tone, aripa transportoare de la stația de ameliorare la sentinla de beton. Există însă și o altă chestiune, e principiu­­ e normal ca o întreprindere industrială, o producție permanentă, să funcționeze cu utilaje îchiriate de la T.U.G., de la I.U.T. nr. 510, ba thlar — în cazul transformatorului — de la nu știu o întreprindere din Constanța, tutelată de alt de­­artament? In decurs de un an, întreprinderea nr. 12 a plătit chirie pentru un singur autocamion o­amnă din care s-ar fi putut achiziționa 4 mașini de tone. E normală această situație ? Ne mai putem lira de ce sunt scumpe prefabricatele ? Un țarc cu i­aci de ciment, o betonieră, roabe... Chiar cind toate acestea sunt adăpostite într-o hală, tot dau impresia mai mult de șantier decit de fabrică. In vreme ce moderna centrală de beton stă nefolosită... Fostul­ atelier de prefabricate din Orașul Stalin se dezvoltă intr-o întreprindere modernă, cu o mare capacitate de producție. O întreprindere industrială, unde însă problema fluctuației muncitorilor e la fel de acută ca pe un șantier. De ce ? Pur și simplu, fiindcă nu există capacitate proprie de cazare. O baracă veche din 1949, care în primăvară va fi dă­rîmată pentru a elibera terenul. Dormitoare risipite prin grupurile sociale ale Trustullui nr. 5. Nici o clă­dire permanentă. Și repet, nu e vorba de un șantier cu o durată de 2—3 ani, ci de o întreprindere in­dustrială, una din cele mai importante din sectorul construcțiilor! Iată probleme a căror rezolvare nu mai poate fi amânată! C. DORIAN Iată cum se realizează planul valoric: la ate­­lerul de armături, radiatoarele sunt at­rnate pe pereți, fără racorduri. Sistem întreprinderea de instalații nr. 506.

Next