Constructorul, februarie 1957 (Anul 9, nr. 368-371)
1957-02-02 / nr. 368
âmbăta 2 febrilbrU 1Í57 nr. 368 i ggjjgSgțț, »■iffilfi îll In legătură cu LUCRĂRILE EXPERIMENTALE Recent a fost dată publicității Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2775/1956 privind organizarea experimentării lucrărilor de construcțiimontaj pe șantiere. Hotărîrea stabilește că pentru introducerea și folosirea pe scară largă și eficientă a tehnicii înaintate în sectorul construcțiilor, în scopul de a asigura ridicarea productivității muncii, reducerea prețului de cost, scurtarea duratei de execuție și îmbunătățirea calității lucrărilor, se va efectua experimentarea pe șantierele de construcții-montaj a metodelor de execuție noi, a rezultatelor cercetărilor științifice și a inovațiilor, în vederea stabilirii condițiilor optime în care acestea urmează să se aplice. După cum prevede regulamentul Hotărîrii, se vor experimenta noile materiale de construcții, pentru a se stabili condițiile tehnice de întrebuințare, modul de transport și depozitare, modul de punere în operă și de comportare în timp, noile elemente și sisteme de construcții, determinîndu-se modul de confecționare în condiții industriale sau de șantier a unor elemente de construcții sau de instalații, condițiile de transport și depozitare a elementelor de construcții, metodele de montare, asamblare și îmbinare, comportarea în timp, procedeele tehnologice noi privind metode înaintate de lucru pentru procesele de producție portante, sisteme de organizare imn desfășurării lucrărilor, componența optimă a formațiilor de lucru, scule și dispozitive speciale în legătură cu metodele de lucru experimentate; mecanizarea executării lucrărilor, urmărindu-se modul de folosire randamentul utilajelor și dispozitiȘivelor de mică mecanizare care nu au mai fost folosite, ca și modul de mecanizare complexă a proceselor de construcție și de instalații; în sfîrșit, construcții întregi pentru a compara modul de comportare a mai multor materiale sau elemente de construcții în condiții identice de exploatare, ca și pentru verificarea construcțiilor din punct de vedere funcțional. Șantiere experimentale vor fi acele șantiere, special desemnată în acest scop, unde se efectuează experimentări care se extind asupra totalității sau majorității capitolelor de lucrări din devize. Lucrările izolate vor putea fi experimentate pe orice șantier în funcțiune. Sarcina de a îndruma, urmări și analiza experimentările revine institutelor de cercetări sau, în lipsa acestora, institutelor de proiectare, în strînsă colaborare cu executantul. In timp ce șantierele experimentale vor fi stabilite numeric prin planul tehnic de stat și nominalizate de către C.S.A.C., experimentările de lucrări pe diferite șantiere vor putea fi organizate din inițiativa ministerelor constructor și beneficiar Temele de experimentare vor cuprinde toate datele necesare pentru ca experimentarea să decurgă în condiții optime; în același scop proiectele de organizare a lucrărilor experimentale vor fi detailate, dezvoltînd indicațiile speciale din temă. Nici o lucrare experimentală nu se va putea începe decît după ce au fost asigurate, conform proiectului de organizare, toate mijloacele necesare realizării ei. Prevederile Hotărîrii elimină numeroase dificultăți care se iveau pînă acum la acest gen de lucrări. Experimentările neprevăzute în plan vor putea fi finanțate de executant, care va suporta din fondurile de cercetări sau de investiții proprii cheltuielile legate de experimentarea unei metode sau unei lucrări a cărei reușită, nu e certă, ca și cheltuielile de urmărire a experimentării. In proiectarea lucrărilor experimentale sunt îngăduite derogări de la standardele sau de la normativele condițiile tehnice în vigoare; lucrări zile ale căror norme de deviz nu sunt prevăzute în indicatoarele existente se vor considera că au norme noi. Normele de timp necuprinse în broșuri vor fi stabilite pe baza prevederilor din proiect și aprobate (numai pe perioada experimentării) ca norme locale, în limita fondului de salarii afectat în acest scop. Normele de consum, indicii de folosire a utilajului, precum și pierderile sau rebuturile vor fi cele ce rezultă din analizele de preț ale lucrărilor prevăzute în proiecte. Prin evidențe speciale asupra consumurilor de materiale, manoperă, utilaj, energie etc. se va stabili cu precizie costul lucrărilor executate. Ministerul constructor va asigura din timp și cu precădere șantierelor pe care se fac experimentări mijloace de producție, laboratoare etc. Personalul de cercetare, proiectare, execuție, evidență etc. afectat lucrărilor experimentale nu va putea fi mutat înainte de a-și fi îndeplinit sarcinile care revin la aceste lucrări. Conducătorii trusturilor executante, institutele de cercetări (sau de proiectare) și direcțiile tehnice ale ministerelor constructoare răspund de buna desfășurare și de reușita experimentărilor. O prevedere importantă a H.C.M. nr. 2775/1956 este alocarea unei cote de maximum 1,5% din valoarea lucrărilor experimentale din care se vor putea premia — cu aprobarea ministerului constructor — muncitorii, tehnicienii și inginerii organizațiilor de cercetare, proiectare și execuție care au contribuit la buna desfășurare a experimentării. Premiile individuale — în valoare de 50 — 200% din salariul tarifar — vor plătite în limita fondului de salarii și planificat al unităților cărora aparțin cei premiați. Noua hotărîre a Consiliului de Miniștri constituie un puternic stimulent pentru introducerea tehnicii noi în construcții în scopul îmbunătățirii producției pe șantiere. Constructorul — șantierul de nr. 1 — și-a luat un nou blocurilor 1 și A, 15 martie brie 1956). Ambele blocuri sunt acum asupra acestei stări de la einte al șantierului din partea Mi Mihai Constantinescu. El a mai constrălucește, punind accentul pe spotorul a neglijat prescripțiile de caii Intr-una din zilele trecute am și șeful producției de pe șantier, tov. redau discuția. — Pentru ce — a întrebat tov. Constantinescu — a trebuit să executată de 3—4 ori unele refaceri de zidărie și tencuieli? Cred că ele au întirziat începerea lucrărilor de zugrăveliși vopsitorii. — In primul rînd e de vină neconcordanța între lucrările de construcții și cele de instalații installerii de la Întreprinderea nr. 105 nu și-au planificat începerea lucrului imediat după terminarea zidăriilor. Au fost lucrări de instalații electrice, sanitare și i de calorifer care s-au executat după terminarea tencuielilor. Spargerile și pătrunderile prin ziduri au necesitat apei lucrări de reparații și refaceri. Intîrzierea lucrărilor de zugrăveli și vopsitorie a suferit și din cauză că instalatorii nu și-au respectat angajamentul de a da în funcțiune încălzirea centrală la 15 noiembrie, am avut căldură în interioare abia la 23 decembrie, și acest lucru a stînjenit ritmul lucrărilor de finisaj. Apoi, spargerile în ziduri au fost făcute îi mare parte dezordonat și au provocat chiar dărîmarea a cca. 20 mp din zidăria interioară de 6 cm. Și trebuie să amintesc, de asemenea, defecțiunile din proiect în ceea ce privește montarea obiectelor sanitare (flavoare, chiuvete) și țevile de scurgere pe zidărie de 6 cm, care nu-i suficient de rezistentă. — Dar n-ați avut un plan de execuție coordonat cu cel al subantreprizei? — La începutul lucrărilor de finisaj s-a întocmit, ce-i drept, împreună cu tehnicianul de la întreprinderea nr. 106 un plan de lucru — și chiar un grafic de urmărire a lucrărilor pe locuințe din Pitești al Trustului angajament de dare In folosință a (termenul din plan era 31 decenii în stadiu de finisaj, cam s-a informat repede noul din mnisterului Industriei Petrolului, tov.statat că nici calitatea lucrărilor nu firea ritmului de execuție, constructate, surprins o convorbire între diriginte Alexandru Truhcan. Am să încerc să apartamente. Graficul — lucrul cel mai importantt — nu a putut fi respectat întocmai nici de noi, nici de instalatori. Am dus lipsă de muncitori calificați, parchetari, mozaicari și uneori chiar zidari, iar întreprinderii nr. 106 i-au lipsit unele materiale, ca și muncitorii calificați. — In special la oficii — a continuat dirigintele — am observat o slabă execuție a tencuielilor de la Pe marginea unei discuții grafurile jocurilor de uși. Care e cauza? — Tencuielile s-au executat, într-adevăr, necorespunzător. De altfel, s-au și luat măsuri de remediere. Dar timp laria la oficii prezintă ea însăși unele defecțiunii. Șase uși — din totalul de 300 — au fost prostt montate. Mari greutăți în această privință am avut din partea furnizorilor — întreprinderea nr. 207 din București și atelierul din Timișoara al Trustului nr. 12 — care ne-au livrat tîmplărie de calitate «satisfăcătoare; în mare parte ea a trebuit să fie reparată și uneori refăcută pe șantier, cu cheltuieli în plus. — De ce parchetarii au fost nevoiți să refacă anumite porțiuni din pardoseli ? — Fiindcă n-au respectat instrucțiunile în ceea ce privește montarea parchetului în asfalt. Chiar unele echipe bune de parchetari — cum e cea a tovarășului Bucur — n-au montat lamelele la nivelul indicat. S-au luat măsuri ca asemenea echipe să suporte costul refacerilor. In încheierea convorbirii, attît tov. Constantinescu cît și tov. Truican și-au exprimat părerea în ilegăttură cu termenul de tolare în folosință și calitatea lucrărilor. Tov. Constantinescu: — Atît constructorul, cit și întreprinderea nr. 106 să supravegheze mai atent echipele, ca să asigure o calitate bună a lucrărilor. Totodată e necesară o mai strînsă colaborare între cele două unități. Cred că numai așa se va putea respecta angajamentul luat — pe care 5l considerăm ca ultimul, la 15 martie să se dea în folosință blocurile 1 și A. Tov. Truican — Blocul A va putea — cu siguranță — să fie predat pînă la 15 martie. Termenul e posibil și pentru blocul 1, cu condiția ca instalatorii să asigure chiar zilele acestea căldura la interioarele unde se execută finisaje. Dacă... și iar dacă. Dacă ar exista o colaborare practică între constructori și instalatori, dacă tehnicienii și maiștrii ar sta mai mult în mijlocul echipelor, dacă Trustul nr. 1 ar îndruma mai îndeaproape șantierul, dacă beneficiarul și executantul ar controla mai atent proiectele — n-am mai avea prilejul să publicăm un asemenea articol. Și nimeni n-ar păgubi. B. GORJAN La cabinetul tehnic al întreprinderii nr. 172-Brăila, în fiecare după amiază o animație. Se studiază materialul documentar, se precizează detaliile unor propuneri de inovații, au loc discuții cu privire la problemele de producție. Activitatea din cadrul cabinetului se reflectă în perfecționarea continuă a tehnicii pe șantierele întreprinderii. CÍTE CEVA DESPRE ELECTRICIENI O Clișeul nostru SI prezintă pe Constantin legheni montrad un tablou electric de forță. uitarea de materiale urgent necesare, întărirea conducerii cu încă un maistru principial etc. •— lotul de instalații de la Jilava va putea termina la timp instalația de lumină și forță. Brigada lui Nicolae Dragoman și echipa lui Ion Cluceru au terminat instalația de lumină la parter, iar lucrările de la etajul I și grupul social au fost realizate în proporție de 50—80% Lucrările instalației de forță de la parter și montarea stației de transformatori înaintează și ele rapid. La lotul Centrul de producție cinematografică Buftea, brigada lui Petre Florea lucrează în prezent la instalația de lumină și forță din laboratorul de filme și studioul de sunet. Ea luptă pentru a recupera rămânerea în urmă; de altfel, s-a și angajat să scurteze durata de execuție cu o lună, astfel ca instalația de la laborator să fie terminată la data fixată. Din lucrările Întreprinderii nr. 506-Orașul Stalin cota: linia de sinteză pentru acid azotic la Combinatul chimic nr. 1, hala pentru betanaftol 4 la fabrica ,,Colorom”i Codlea, o nouă secție de tras celuloză la fabrica , de celuloză „Nicolaie Bălcesciu”Zărnești etc. • Lucrări pretențioase vor executa instalatorii la noul șantier al Trustului nr. 5 - Ateneul popular din Orașul Stalin. Proiectele — pînă în prezent incomplete—prevăd o centrală de ventilație, o centrală termică, instalații de semnalizare ettc. LA STAȚII DE TELEVIZINE „A intrat în funcțiune prima stație de televiziune din țară” — au anunțat ziarele la începutul anului. Au fost date în folosință telecinematograful, emițătorul de sunete și emiițătorul de imagini. Instalatorii din cadrul Trustului nr. 18 și-au dat și ei contribuția. Ei au montat aparatajele de comandă, control și reglaj pentru instalațiile de video și audiotransmisie la telecinema, la studioul B. Au fost terminate, de asemenea, instalațiile de alimentare cu energie a tablourilor de televiziune la telecinema și studioul B. Instalația de stabilizare a tensiunii, pusă în funcțiune provizoriu, va fi definitivată zilele acestea. Lucrarea, prevăzută îl fi terminată la 30 iunie, va fi gata — după cum presupune șeful sotului, ing. Lupu Vainer — în cinstea lui 1 Mai. Se lucrează într-un ritm intens. Instalațiile de la regia A și studioul B sunt într-un stadiu avansat. Se definitivează instalația de iluminat, cu proiectoare incandescente și fluorescente. Din corpul șef-lumină B — aflat în execuție — se va face comanda iluminatului în studio. La corpul șef-lumină A se instalează orga de lumini și autotransformatorul de reglaj. La studioul A se instaleaza rivaltele, Sistemele de iluminat etc. Echipa condusă de Gh. Teodosiu lucrează și la instalația de curent slab, care va deservi telefoanele, telespicherele (tehnic și artistic), semnalizatoarele, centrala de avertizare etc. Printre echipele de pe șantier se remarcă cele conduse de Nicolae Cruceru, Anton Cladek, echipa de lăcătuși condusă de maistrul Ion Mihăilă și șeful de echipă Petre Radovici. Constructorii din cadrul Trustului nr. 3, conduși de ing. Mihai Rădulescu, execută acum tratamentul acustic la regia A și studioul B, finisaje definitive, plafonul metalic pentru rivâite. In curînd va începe construcția garajelor pentru autobusele stațiilor mobile de reportaj. Studii: POLIVOANE pentru BLOCURI MARI Cercul A.S.I.T. din Facultatea de construcții a Institutului politehnic din Timișoara a examinat problema confecționării blocurilor mari din Beton, pe poligoane. S-au analizat dezavantajele pardoselii betonate, a cărei desfacere costă 60% din costul întreg al patului, neexistînd nici o posibilitate de reutilizare; patul construit din piatră naturală sau din cuburi de beton are avantajul de a putea fi folosit chiar în timpul construcției lui și refolosit de multe ori. La procedeul cu întărire naturală (pe stand), poligonul avind ci producție anuală într-o perioadă de 9 luni de 6800 mc. blocuri (cca. 340 unități locative), construcția pardoselii din beton participă cu 58% din costul lucrărilor de construcție inițială a poligonului, pe cînd, pardoseala pavată, procentul folosind se reduci 1.6%. Costul construcției inițiale a poligonului, inclusiv desface CONSULTAȚIE Multiplele activități în producția industrială locală și în gospodăria comunală a întreprinderilor și secțiunilor sfaturilor populare au nevoie, în dezvoltarea lor, de construcții noi, de transformarea, completarea, îmbunătățirea și repararea capitală a fondului de construcții existent. Organizațiile de proiectare și execuție ale sfaturilor populare sunt chemate să ducă la îndeplinire realizarea lucrărilor cu acest specific. Aceste lucrări, în marea lor majoritate finanțate din fonduri de investiții centralizate sub limită, investiții necentralizate sau reparații capitale, fac să se elimine locurile înguste în procesul de producție al anumitor instalații industriale, ori, adăugind noi pavilioane la complexele social-culturale existente îmbunătățesc astfel exploatarea lor încît înlătură necesitatea investițiilor mari în lucrări noi și costisitoare. Lucrările de construcții mijlocii și mici reprezintă, în totalitatea lor, un volum important din planul de construcții și la executarea lor trebuie să se respecte toate cerințele economice, ca și la lucrările mari. CARACTERISTICI ALE ȘANTIERELOR MIJLOCII și MICI Din experiența de execuție în acest domeniu și de îndrumare a unităților ce execută lucrările de interes local am reușit să desprindem unele particularități mai importante ale șantierelor mijlocii și mici. Aceste lucrări, luate în parte, sunt de valori relativ mici. Fără a avea pretenții de rigurozitate, dar pentru a stabili totuși un spațiu în care apar caracteristici comune, voi considera șantiere mici și mjlocii — după criteriul valoric — toate acele lucrări care se execută într-o aceeași incintă și ating o valoare in jirul unui milion de lei. Nu fac obiectul analizei noastre lucrările de întreținere și reparații curente. In afară de o mare răspîndire pe întreg teritoriul regiunii administrative, aceste lucrări cuprind și o mare varietate de genuri, după destinație. Corespunzătoare activităților multiple ale secțiunilor Sfaturilor popularer j I Unele probleme de organizare și mecanizare a șantierelor mijlocii și mier ganizare — trebuie să fie ieftine, valoarea mică a lucrărilor propriu-zise neputînd justifica cheltuieli mari de organizare. Fiecare din particularitățile de mai sus pune multiple probleme de organizare, cerînd constructorilor proiectanți și executanți mult spirit gospodăresc și inventivitate, obligîndu-i să aibă permanent în minte „Dezvoltarea producției și productivității muncii trebuie obținută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului și a suprafețelor de producție existente, prin modernizarea și dotarea intreprinderilor cu tehnica nouă, prin introducerea tehnologiei înaintate, prin folosirea rațională a spațiului existent. Fondurile de stat destinate construcțiilor de locuințe vor trebui repartizate in principal sfaturilor populare regionale, care vor puteai atrage și fonduri particulare ale oamenilor muncii interesați în construcția de locuințe". (din Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956) IN FUNCȚIE DE ACESTE CARACTERISTICI — MĂSURILE NECESARE sau dobîndite din experiența conducerii altor șantiere, construcții și reparații capitale ale spațiului de locuit și clădirilor social-culturale — școli, spitale, cămine, cluburi, creșe etc.; extinderi sau completări la unitățile industriale locale și republicane existente, în scopul eliminării strangulărilor sau îmbunătățirii proceselor de producție; construcții noi mai mici, destinate înființării de noi unități industriale locale sau cooperatiste, extinderi și îmbunătățiri la construcțiile edilitare comunale, uzine de apă, captări, canalizări, rețele de alimentare cu apă etc., precum și lucrările noi de proporții mai mici în acest domeniu, extinderi, completări și îmbunătățirea stării drumurilor și podurilor locale, pavaje de străzi și trotuare, precum și drumuri noi macadamizate sau modernizări pe porțiuni limitate, regularizări de rîuri, amenajări de maluri etc., dezvoltări și extinderi ale complexelor agrozootehnice. Locul unde sunt amplasate obiectele dintr-un șantier este impus și determinat de construcțiile existente de care noile obiecte sînt legate, iar spațiul în care se execută lucrările — ca și cel înconjurător — este limitat, de multe ori chiar strîns limitat, spre deosebire de lucrările noi mari, unde de obicei se alege amplassamentul cel mai nimerit, după un serios studiu prealabili. Astfel, se execută lucrări de extindere, transformare sau completare la fabrici sau în interiorul fabricilor existente — de cele mai multe ori fără ca acestea să-și întrerupă activitatea, etajări sau dezvoltări la clădiri de spitale și școli în funcțiune, la locuințe ocupate, lucrări de reparații capitale la alimentări cu apă și canalizări în funcțiune, la drumuri locale înguste sau în teren accidentat fără posibilități de deviere a circulației etc. O mare parte din operațiile și procesele de lucru sunt de volum mic și de durată scurtă. Lucrările mici și mijlocii se compun, la rîndul lor, dăm operații și procese de lucru de volume mici, care trebuie să se succeadă cu repeziciune, pentru a servi necesității de a se scurta termenul de dare în folosință a întregului obiect. Lucrările de pregătire a șantierului — și în general lucrările de urcă de alegerea soluțiilor și măsurilor celor mai potrivite depinde rezultatul final — dacă lucrarea va fi rentabilă sau deficitară, dacă se vor folosi rațional forțele de producție obținându-se creșterea productivității propuse, ori se va încurca nu numai desfășurarea lucrării în sine, dar și bunul mers al altor lucrări cu care lucrarea respectivă este în strînsă legătură. Mai mult, în felul cum va fi tratată organizarea unui asemenea șantie, nu se poate folosi niciodată un șablon bine cunoscut, fiecare lucrare avînd specificul său cere în consecință aplicarea unor măsuri diferențiate. Se impune, deci, împletirea aplicării principiilor generale de organizare cu metodele învățate Volumul mic și valoarea relativ redusă a fiecărui șantier în parte, precum și marea lor răspîndire teritorială cer în primul rînd cunoașterea precisă de către întreprinderea executantă a numărului totali de lucrări ce se are de executat într-o anumită perioadă, a amplasamentelor și naturii lor. Pe baza acestor date executantul își va stabili atît gruparea lor geografică, cît și eșalonarea execuției în timp, în funcție de forțele de muncă, de utilajele și posibilitățile de aprovizionare și transport existente, de cerințele beneficiarilor în ceea privește termenele intermediare ce și finale de dare în folosință. In esență, această analiză duce la întocmirea proiectului general de organizare a executării lucrărilor pe întreaga întreprindere — prima măsură ce trebuie luată, și care trebuie să ducă neapărat, ca prim rezultat, la restrîngerea numărului de șantiere în execuție simultană pentru a permite reducerea duratei de construcție, a costului lucrărilor și a imobilizării fondurilor — așa cum cer Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. Pentru a întocmi un proiect general de organizare real, trebuie ca elementele pe care el se bazează să fie cît mai precise — ceea ce nu se poate obține decît cu un larg sprijin al beneficiarilor (care sînt datori să se îngrijească din timp de întocmirea proiectelor și de obținerea tuturor avizelor asupra execuției și amplasamentului) și, mai ales, printr-o strînsă colaborare între proiectant și executant, în timpul întocmirii proiectului de organizare a fiecărei lucrări în parte. Gruparea lucrărilor în nuclee după așezarea lor geografică stabilită prin proiectul general de organizare revine de fapt, în cazul lucrărilor mici și mijlocii, la transformarea lor în șantiere mari, în care lucrările — fngrediar de genuri diferite și cu be tireficiari diferiți — devin puncte de diferit. Șantierul astfel constituit urmează, în ceea ce privește organizarea, toate regulile unui șantier mare, cu avantaje importante: o cuprindere mai lesnicioasă în conducerea lui, în controlul economicității privind în general regia și în special personalul tehnico-administrativ etc. Cînd gruparea șantierelor nu se poate face pe o suprafață geografică atît de strînsă încît lucrările să se poată înmănunchia sub forma unui șantier mare și cînd răspîndirea lucrărilor dintr-o grupare cuprinde un teritoriu mai larg, de pildă un raion administrativ, șantierele mici astfel grupate nu vor fi lăsate să-și desfășoare activitatea independent unul de altul. Ele vor fi legate printr-o conducere unitară, vor folosi aproximativ același efectiv de muncitori și utilaje principale care să treacă succesiv de la unul la altul, conform succesiunii proceselor de producție, pe baza unui pian dinainte studiat după metoda executării în lanț. Intrucît în cele mai multe cazuri lucrările sînt de genuri diferite, definitivarea lanțului cere un studiu destul de migălos, ivindu-se dificultăți la stabilirea ritmului și a pasului lanțului. Fiind obligați să aplicăm metoda la obiecte eterogene și depărtate între ele, obținem lanțuri nerimite, ceea crează noi inconveniente. Greutățile ne întîmpinate în calculele preliminare pentru obținerea soluțiilor optime în stabilirea înlănțuirii proceselor de lucru sunt însă compensate cu prisosință în timpul execuției, printr-o desfășurare ritmică a producției. Nu se recomandă să se prevadă executarea lucrărilor în lanț pe multe obiecte, întrucît aceasta duce la dispersare și la prelungirea duratei de execuție. ing. GH. SERBANESCU dispecer-șef al D.G.l.C.b. Fartea a doua a acestui articol va fi publicată in nr. 370 — din 16 februarie a.c. — al gazetei noastre. Ce reprezintă acest clișeu? al investițiilor din VALEA JIULUI . In nr. 358 (din 24 noiembrie 1956) al gazetei noastre a apărut articolul „Construcțiile pentru minerii din Valea Jiului pot fi date în folosință la termen", scris de Jov. W. Studer, director general al Combinatului carbonifer Valea Jiului. Răspunzind criticii aduse Un acest articol Trustului nr. 7, iov. GH. CITA, directorul trustului, ne comunică măsurile luate pentru înlăturarea deficiențelor și face, totodată, unele propulneri pentru îmbunătățirea construcției de locuințe in Valea Jiului pe linia trasată de Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. Publicăm mai jos, în extras, aceste propuneri: „Una din greutățile de care s-a lovit trustul nostru, și care va trebui grabnic rezolvată cu concursul tuturor ceilor interesați, este verificarea insuficientă și numai sub aspect valoric a documantațiilor tehnice. Aceste documentații ne sosesc cu foarte mare întîrziere și în tranșe; nu se respectă niciodată termenul legal de 30 zile, în care constructorul să-și poată face toate verificările. Au fost numeroase cazuri cînd proiectul odată sosit, a fost necesar să fie trimis imediat la șantier — deoarece lucrarea era planificată să înceapă cu cîteva saptämini înainte. Pe de altă parte, unele proiecte conțin o mulțime de greșeli tehnice și de devize și nu țin pasul cu introducerea tehnicii noi. Tendința trustului de a da prioritate verificării financiare se explică prim necesitatea de a se face cît mai rapid formele de finanțare. O îmbunătățire a calității proiectelor s-ar putea realiza printr-o colaborare strînsă intre proiectant, beneficiar și constructor în timpul realizării proiectelor. O altă măsură, care ar îmbunătăți foarte mult munca de proiectare și operativitatea proiectantului, ar fi înființarea la Petroșani a unei unități de proiectare, care să elaboreze documentațiile tehnice pentru toate construcțiile ce se vor executa în viitor în Valea Jiului. Prin aceasta s-ar urgenta operațiile de adaptare a proiectelor la teren, modificările de soluții, avizările etc. Problema definitivării planului de investiții în Valea Jiului este și ea de o importanță foarte mare. Pînă acum sarcinile de plan s-au cunosccut doar parțial, pe câte un an, și de multe ori au fost simpli indici abstracți, deoarece nu se cunoștea pa nul de dezvoltare în ansamblu. Astfel, unele construcții care trebuiau începute nu au putut fi atacate dinlipsă de terenuri expropiate. S-au atacat masiv lucrări de locuințe in blocuri, fără să se prevadă și construcțiile edilitare — drumuri, captări de apă potabilă, lucrări de alimentare cu energie electrică etc. In afară de aceasta, s-au prevăzut pentru fiecarii șantier sarcini de pian anuale cu totul nejustificate, care nu aveau la vedere decît interesele beneficiaruluiîi fără a ține seamă, și de necesitățile de organizare ale constructorului. Au existat și exiistă șantiere al căror plan valoric se dublează, apoi se reduce la jumătate, de la un an la altul. In acest fel este imposdibil del realizat o organizare judicioasă a șantierelor pe mai mulți ani, se produc deplasări masive de muncitorii de la un an la altul în diferite lo calități, nu se poate realiza stabilirea definitivă într-o localitate a ingineriilor și tehnicienilor noștri, sunt necesare anumite lucrări de investiții care mai tîrziu nu se mai pot exploata, aproape o mutare nejustificată a inventarului de utilaje de la un șantier la alttul etc. Pentru o activitate temeinică și productivă a construia ftorillor din Valea Jiului este neapărat necesar să se pornească la elaborarea și definitivarea planului de sistematizare și dezvoltare a întregului bazin carbonifer Valea Jiului"± 1 B greu de ghicit, așa că v p spunem noi. Sunt... vase pentru presărat cafeaua. Sau — cum se cheamă „tehnic" — baterii basculante. Ele vor fi instalate la noul restaurant „Lido" al O.N.T. „Carpăți". Comanda a fost executată de întreprinderea de producție industrială nr. 139 din București. Calitated, confecției este excelentă, meritul I al echipelor conduse de Ion Barbu, Ilie Stănescu, Dummitru Ciocan, și al strungarul lui Dumitru Lupu, de la atelierul sant tehnic. ■ IMESÜMÜ