Constructorul, aprilie 1957 (Anul 9, nr. 377-380)
1957-04-06 / nr. 377
Sâmbăta "6 aprilie 1957 — "nr. 377 Gospodărire numai in curtea fabricirii? Aspectul gospodăresc al întreprinderii de prefabricate din Turda s-a îmbunătățit mult față de trecut; acum e ordine prin curte, drumurile sunt asfaltate — într-un cuvînt, se vede nuna de gospodar. Producția de piese din beton simplu în hala nr. 2 este condusă de maistrul Ioan Corlaciu. Se lucrează cu spor. Brigada complexă, care deservește stația de concasare și sortare a agregatelor și cele patru vibroprese, este formată din tineri. Au fost înainte vreo 8, acum însă au rămas doar 25. Așa, oamenii sunt mai bine folosiți. Ceilalți brigadieri au fost repartizați la alte puncte de lucru. Brigada e împărțită în trei echipe. Intre ele se desfășoară o întrecere susținută. Roadele se vad, secția produce zilnic peste plan 2—5 mc beton. Planul pe februarie a fost depășit cu 47%. Ar fi de spus lucruri bune și despre munca în hala principală de fabricație — dar parcă dezordinea de aici e mai bătătoare la ochi. Iată, în rezumat, constatările făcute într-o vizită la linia III-a de fabricație: risipă de materiale (către prînz, din hală a fost scoasă o căruță aproape plină cu beton risipit), finisaje neglijente la piese, armături aruncate la întîmplare și introduse cu deformații în ooifraje, etc. Pe maistrul S. Ferenczi l-am zărit abia către sfîrșitul schimbului. Era necăjit, alerga dintr-o parte într-alta, maiștmluia brigadierii- Am aflat repede motivul supărării, nici în ziua aceea — ca și în atîtea alte rînduri — schimbul maistrului Ferenczi nu-și realizase planul. Timpul se scurgea. Trecuse ora mesei, venise schimbul doi — și la linia Tila lucra tot primul schimb. Băieții din schimbul următor, ai maistrului Ion Drege, se hîrjoneau prin hală. Ce altceva puteam face? Echipa maistrului Ferenczi a" lucrat, în ziua ca pricina (am aflat că procedeul acesta e frecvent pe linia III-a) două ore mai mult. Tot atâtea ore trebuia deci să lucreze în plus și schimbul II, pentru a recupera timpul pierdut datorită nerespectării programului de către primul schimb. Cele 8 ore de lucru ar fi totuși, suficiente, dacă echipele ar folosi așa cum trebuie timpul de lucru. Sistemul practicat nu dă roade- Dovadă, realizările celor două schimburi în primele trei zile ale săptămânii, schimbul I — 78%, 70%*, 78%, schimbul 11 — 73%, 78%*, 97% din plan. La atelierul de confecționat armături, lucrează echipa de fierar-betoniști condusă de Tudor Stoica. Nici aici treburile nu merg prea bine. Uinele „mărunțișuri“ pe care oamenii le-au tot amintit conducerii întreprinderii, pînă ce s-au plictisit și ei, frîneaza activitatea fierar-betoniștilor. Intr-oui colț stă uitată de anul trecut o mașină pentru sudarea barelor de oțel-beton cap la cap; ea nu funcționează pentru că — după cum spuneau niște muricjtori — nu i 'sa făcut racordul la instalația de apă. Propunerea de a se introduce sudarea prin puncte a armăturilor —ceea ce ar contribui la reducerea consumului de sîrmă și de manoperă — n-a primit încă nici un răspuns. In atelier există cîteva fîiîtîni țîșnitoare, însă ele sînt acoperite de praf, n-au apă. Cînd le e sete, oamenii trebuie să parcurgă distanța de cca. 100 m pina la cișmeaua din hală. Fierar-betaniștii sînt nemulțumiți și de faptul că muhajul instalațiilor sanitare existente este insuficient. Ar fi interesant de aflat, oare conducerea întreprinderii și comitetul sindical au de rezolvat probleme mai importante decât cele legate de buna desfășurare a procesului de producție și de condițiile de muncă ale salariaților?. ION ANGHEL corespondent și OCIMPEANU •Sup ®: Mașina de sudat cap la cap stă nefolosită In atelierul de armături. t a bază de încercări pentru construcții rutiere Comitetul executiv al Sfatului popular regional Iași, interesat în rezolvarea economică a construcției rețelei de drumuri internaționale și comunale, a luat hotărîrea să finanțeze construcția unei stații-poilot pentru încercări de drumuri, după un proiect elaborat de un colectiv de cercetători ieșeni — printre care inginerii N. Preda, V. Baușic, Gr. Linde, I. Filipâuc și A.Bohr, de la Facultatea de construcții a Institutului politehnic din Iași. Aceștia au folosit literatura de specialitate cu privire la stațiile similare din U.R.S.S., din R.P.U. și din alte țări. Așa cum este concepută, stațiapilot de la Facultatea de construcții din Iași — aflată în curs de execuție — va permite ca studiul științific al problemelor de tehnică a construcțiilor rutiere,inclusiv al metodei stabilizării solului, să se desfășoare în cele mai bune condiții. LAZAR BENEȘ corespondent USSmmmi m&m Cursuri de știință și tehnică pe trimestrul, d/^57 ale cursurilor de știință și tehnica organ’ biazate de Casa oamenilor de știință din București a Academiei R.P.R. cuprinde cîteva teme care interesează direct’ inginerii și tehnicienii ’din construcții. Spicuim din acest program : " CICLUL CONSTRUCȚII — ing. M. Soare " ,,Unele aspecte ale calculului numeric în proiectarea pia I culor subțiri“ (15 și 29 mai) ; — ing. P. P. Teodorescu: „Metode ( aproximative de calcul al grinzilor ) pereți“ — partea II-a (10 aprilie). CICLUL HIDROTEHNICĂ — ing. R. Pop : „Considerații asupra . .rolului lucrărilor antierozionale în cadrul gospodăriei apelor“ (5 și 12 aprilie) ; — ing. Al. Diaconu : „Măsurarea deformațiilor și eforturilor la baraje“ (19 aprilie și 3 mai). CICLUL ENERGETICA — lector ing. E. Constantinescu: Probleme privind construcția transformatorilor de mare putere și înaltă tensiune“ (17 și 24 aprilie) . — conf. ing. C. Mihăileanu: „Proiecte și realizări recente în construcția liniilor și stațiilor cu foarte înaltă, tensiune“ (22 mai). ; Se știe, și totuși... Se știe că numeroase clădiri de locuit 1 din Valea Jiului, executate în ultimii ani de către Trustul nr. 7, nu sunt încă tencuite în exterior , deși au fost date în folosință. Se știe că aceste construcții au zidăria din blocuri mici din beton de steril. Se știe că sterilul ars dn haldă e un material care nu rezistă la umiditatea atmosferică, la ciclurile repetate de îngheț-dezgheț. Se știu toate acestea — și totuși, Trustul nr. 7 nu se grăbește deloc cu tencuielile exterioare. A Oare aceasta lui dovedește că trustul ’ din Valea Jiului se ferește de lucrări, cu valoare redusă ? (Șt .Mocofanescu, corespondent). DE PE ȘANTIERELE CLUJENE Grupul de șantiere „Carnochim“ al Trustului de construcții nr. 9 execută lucrări industriale și social-culturale la unele întreprinderi din orașul Cluj. Iată câteva știri de pe aceste loturi: „CARBOCHIM“. Pe teritoriul uzinei, constructorii au două puncte principale, de lucru: hala cuptoarelor și grupul social .Hala (înfațișată în clișeul nostru) e aproape terminată. Au mai rămas de turnat pardoselile de ciment- Sarcinile ce revin constructorilor vor fi terminate la sfîrșitul acestei luni. Instalatorii montează Scheletele metalice și instalațiile de ventilație. A început și montarea utilajelor. Hala cuptoarelor va intra în funcțiune în cursul trimestrului II. ■La grupul social (sală de festivități, sală de mese, bucătărie și clădire administrativă) lucrul e în toi. Se execută finisaje — pardoseli, zugrăveli, vopsitorii etc. După calculele ing. Felix Barla, șeful grupului de șantiere „Carbochim“, întregul complex social va putea fi predat în cursul lunii aprilie. Pe strada Móricz Zsigmond, blocul cu 36 de apartamente pentru salariații uzinei a fost ridicat pînă la șarpantă. Au început și tencuielile. „ARMATURA“.. Atelierul mecanic, în suprafață de 700 mp, este gata de roșu. Urmează să se monteze fermele acoperișului. Și anexa socială a fost terminată. Constructorii execută acum zidăria despărțitoare și tencuielile. .. _____________’wmmmmmi întreprinderea miniera, se execută instalațiile la garajul recent construit. Luna aceasta se va tafînma rampa de descărcare, iar în curînd vor începe lucrările la rezervorul de apă de 200 mc și la casa de reglare. FABRICA DE CĂRĂMIZI. In cursul lunii aprilie vor fi atacate fundațiile celor două blocuri pentru cărămidarii din Cluj. mmțgmmgm ■ '3 La Trustul nr.5 A început consultarea muncitorilor și experimentarea sistemului de salarizare îmbunătățit Pe baza sarcinilor trasate prin Hotârârea Consiliului de Miniștri nr. 347/1956 și a Ordinului ministrului nr. 23/1957, la Trustul de construcții nr. 5- Orașul Stalin a început acțiunea de consultare a muncitorilor și de experimentare în vederea îmbunătățirii sistemului de salarizare și de normare a muncii, pe linia trasată de Rezoluția plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Această acțiune, ce se desfășoară în întreaga țară, trebuie să stimuleze direct creșterea productivității muncii, oferind o bază concretă pentru măsurile privind creșterea ponderii salariului tarifar al muncitorilor în cadrul câștigului total realizat, îmbunătățirea întregului sistem tarifar de salarizare a muncitorilor, perfecționarea normării muncii ținînd seama de particularitățile tehnice ale fiecărei întreprinderi, îmbunătățirea formelor de salarizare etc. La Trustul nr. 5, in urma prelucrării la fiecare unitate a H.C.M. 347/956, a Ordinului nr. 23 și a planului general de măsuri tehnico-organizatorice elaborat de minister, s-au format comisiile de coordonare a acțiunii. Comisiile locale, de la șantiere și întreprinderi ,au defalcat și adaptat sarcinile din planul de măsuri tehncoorganizatorice al trustului, adăugînd măsuri potrivite cu specificul fiecărei unități. Aceste planuri urmează să fie completate, pe parcurs, cu propunerile făcute de către masele de constructori. Spicuim, din planul trustului, cîteva măsuri bine gîndite, dintre care unele sînt deja aplicate parțial sau integral. Astfel, s-a simplificat întocmirea proiectului de organizare al trustului, în vederea unei mai bune utilizări a mijloacelor de producție și pentru a se asigura realizarea indicatorilor din planul de stat. Proiectul de organizare al fiecărui șantier se elaborează pe baza unui îndreptar primit din partea trustului, în care se indică măsurile pentru creșterea productivității muncii. Pentru mecanizarea simplă și complexă a lucrărilor se vor introduce unele utilaje noi (echipamente pentru tractorul KD-35, lopată mecanică și graifer pentru manipularea materialelor în vrac la întreprinderea de prefabricate, macarale-portall etc.), se va experimenta mecanizarea balastierei Vulcan; sute de mii de metri cubi de terasamente la șantierele „Electroprecizia“, Mediaș, Sighișoara, R. Vîlcea ș. a. se vor efectua cu ajutorul dragmelor, excavatoarelor pe șenile și pe pneuri, cu buldozere, săpătoare de șanțuri etc.; automacaralele MAZ și ZIS vor fi folosite intens la incărcări, descărcări și montaj de prefabricate; la diferite șantiere se va executa mecanizat o cantitate totală de 137.000 mp tencuieli. Totodată s-au luat măsuri ca întregul parc de utilaj de mică mecanizare existent la șantiere să fie pus în funcțiune, înființîndu-se un depozit de mică mecanizare in evidența mecanicului-șef al trustului, care va urmări justa lui folosire potrivit planurilor operative. Se va extinde folosirea elementelor prefabricate din beton armat (a căror confecționare va fi concentrată la întreprinderea de producție industrială nr 512, reducîndu-se astfel volumul de muncă pe șantiere) și a procedeelor avansate: turnarea betoanelor în cofraje din panouri demontatele de inventar, experimentarea construcțiilor monolite din beton ușor, coloana tehnologică pentru executarea în serie a locuințelor etc. Intrucît în cadrul sistemului de salarizare îmbunătățit se va pune accentul și pe calitatea lucrărilor, serviciul tehnic al trustului va instrui temeinic personalul tehnic din execuție asupra sarcinilor ce-i revin în problema calității și se va da o mai mare atenție recepției materialelor și prefabricatelor. Cum s-au orientat șantierele în adaptarea acestui plan general? Să vedem, de pildă, primele măsuri tehnice organizatorice preconizate de șeful de șantier Petre Constantin și de comisia locală de coordonare de la șantierul 6-Sf. Gheorghe, unde sunt de executat mai ales lucrări de finisaj. Aici se va amenaja o stație de mortare, se va extinde rețeaua de linii de covil, se vor folosi o schelă etajată pe vagonete și eșafodaje «șoare pentru montaj, se va organiza o brigadă în trei schimburi care să execute în lanț — fără întrerupere și cu un control permanent al calității și siguranței — săpăturile la gospodăria de păcură (transportul pămîntului urmînd să se efectueze cu vagonete basculante și cu o macara „Pionier) etc. In cea mai mare parte sunt mijloace simiple, ușor de realizat cu resurse locale, dar deosebit de eficace In sprijinul acțiunii de consultare a muncitorilor și de experimentare a sistemului de salarizare îmbunătățit s a trecut la simplificarea aparatului de normare tehnică, prin formarea unor birouri de normare la trust și la unitățile mari (șantierul 4, Intreprindereașantierer. 503, întreprinderea nr. 505) ; pe măsură ce va crește rolul maiștrilor, aceștia vor prelua operațiile din domeniul normării. La șantierele mari t se urmărește în mod susținut extinderea muncii în acord global’ după un sistem simplificat; în fiecare unitate se desfășoară studii pregătitoare, în vederea introducerii normelor de ’ lucru îmbunătățite. Stabilirea unor ‘ norme complexe, pe procese de lucru grupate, va reduce numărul mare de norme care se aplică în prezent per șantiere. Pentru experimentarea sistemului de salarizare îmbunătățit au fost alese șantierul 4 și șantierul Mediaș, unde vor fi trimiși periodic muncitori și specialiști de la celelalte șantiere, ca să , constate cum se aplică măsurile tehnico-organizatorice, cum se efectuează normarea muncii etc. Zilele acestea, comisiile locale de coordonare încep consultarea largă a muncitorilor, pentru a culege propunerile care urmează să fie sistematizate, sintetizate de către comisia de la trust și prezentate forurilor superioare. Consultarea se face în mod organizat, pe probleme ca: lipsurile actuale în sistemul de salarizare și de inormare, îmbunătățirea normelor de muncă, stabilirea lucrărilor care să se execute în regie, problema cîștigului mediu pe meserii, a sporurilor și re țedelor tarifare, problema indicatoarelor tarifare de încadrare și a posibilității de comasare a unor meserii, premierile și celelalte forme stimulative, organizarea brigăzilor de lucru și aplicarea acordului global, prin introducerea normelor complexe, simplificarea și reducerea evidențelor și a fortmularisticii etc. Participarea activă a fiecărui rauun citor la consultare, grija organelor tehnice pentru aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice, sprijinul și controlul din partea organelor sindicale sunt indispensabile pentru reușita acestei acțiuni, care va duce la creșterea productivității muncii, la ridicarea n nivelului de trai al constructorilor. C. DORIAN 1 Măsura e bună, dar metodele de aplicare sunt greșite Dulgherul Dumitru Ianoș, de la șantierul Complexului școlar Cîmpulung Moldovenesc (Trustul nr. 14), a trimis redacției o scrisoare în care arată nemulțumirea unor lucrători de pe șantier. Din cele relatate reieșea că munca nu este organizată în bune condiții, că lipsesc materialele. Ca urmare a acestor deficiențe, cîștigurile realizate de unii muncitori pe luna februarie au fost nesatisfăcătoare. Și pe acest șantier — ca pe atîtea altele — s-a practicat înainte sistemul umflării normelor, sistemul „tocmelii”. Cedînd cu ușurință pretențiilor unor lucrători așa-ziși specialiști, de a li se asigura un cîștig „rotund" la un plafon dinainte stabilit, conducerea șantierului a făcut tot felul de jonglerii pentru a ocoli principiul socialist de retribuire a muncii. Pe foile de acord apăreau la fiecare sfîrșit de lună operații care, în realitate, nu fuseseră efectuate. Urmarea era depășirea londlului de salarii planificat, urcarea prețului de cost. Această practică prezenta și un alt aspect, nu mai puțin grav. O mică parte a lucrătorilor, mai puțin conștienți, nu se mai interesau de realizarea normelor, fiindcă știau că „tocmeala” va fi respectată^ că oricum, cîștigul tot le va fi asigurat. Incepînd din luna februarie, conducerea șantiereiîuî s-a hotărit să curme aceasta practică, să respecte normele republicane în vigoare și principiul Socialist de salarizare. Hotărîrea conducerii șantierului merită, desigur, toate laudele și dovedește că linia dată prin Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie laö6 a fost just înțeleasă: cîștigul să exprime cantitatea și calitatea muncii, creșterea lui să fie determinată de creșterea productivității. Metodele de punere in practică a acestei linii juste nu au fost însă cele mai nimerite, și au dus la nemulțumirile de care vorbeam la început. Ar fi fost foarte normal ca trecerea de la sistemul practicat în anul trecut, la respectarea normelor și principiului socialist de salarizare să se facă în mod organizat, în urma unei intense munci politicoeducative și, mai ales, tehnico-organizatorice. Conducerea șantierului și comitetul sindical, sub conducerea organizației de partid, trebuiau să îngrijească în primul rînd de prelucrarea documentelor plenarei C.C. al partidului, unde se arată clar că plata unor salarii fără echivalent într-o producție efectiv realizată dăunează intereselor economiei naționale și intereselor oamenilor muncii. Sprijinindu-se pe masa largă de muncitori conștienți, comitetul Sindical trebuia să organizeze discutarea în grupele sindicale a greșelilor săvîrșite pînă atunci, să arate oamenilor că aplicarea justă a normelor și tarifelor folosește tuturor —> în afară de leneși și chiulangii. Paralel cu aceasta, ar fi trebuit luate măsuri pentru organizarea temeinică a fiecărui loc de muncă, așa ca fiecare constructor de pe șantier să aibă posibilitatea de a-și îndeplini și depăși norma de timp și de producție. Fiecare muncitor trebuia cointeresat să propună măsuri care să ducă la creșterea producției și productivității muncii, să ajute la aplicarea acestor măsuri. Asta ar fi fost atunci situația. Realizînd și depășind normele, muncitorii ar fi obținut un cîștig mulțumitor — și treaba ar fi intrat pe făgașul normal. Dar tocmai aceste lucruri nu le-au făcut tov. ing. Pleșca, șeful șantierului, și tov. Ion Ianoș, președintele comitetului de secție. Li sa considerat ca pot îndrepta lucrurile automat, din birou. Cînd, la încheierea foilor de lucru, normatorii au trecut cantitățile real executate, s-a văzut că echiele de ziduri conduse de ircea Ionescu și Mihai Anton nu-și realizaseră norma decît în proporție de 63% — respectiv 69%. Ammbele echipe au muncit pe pricepuți și ar fi putut chilii să depășească norma, dar oamenii știind că oricum, vor fi „scoși” la salariul din bazăr— s-au lăsat pe tînjeală. La nerealizarea normelor a mai contribuit însă și proastă organizare a muncii în luna februarie. Au lipsit unele materiale, nu s-a asigurat front de lucru etc. Echipa de dulgheri condusă de tov. Gh. Bidaș, a dus aproape 15 zile lipsă de materiale. In acest timp, dulgherii au fost repartizați la unele lucrări necorespunzătoare calificării lor. (E oare rațional să folosești muncitori de categoriile b-«Ă la montat și demontat schi« ie, la cărat țigle Său alte materiale ?!. .. Iată,deci, care sînt greșelile săvîrșite de conducerea și comitetul de secție al acestui șantier. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 347 cu privire la măsurile pregătitoare pentru organizarea în întreprinderi a consultării muncitorilor și a experimentării sistemului îmbunătățit de salarizare și de normare a muncii atrage atenția în mod deosebit asupra muncii politice și organizatorice care trebuie desfășurată în această perioadă. Această Hotărîre este obligatorie și pentru șantierul de la Cîmpulung i I. Pa pel Mi: Săriți, lupii! Intîmplările petrecute la întreprinderea de producție industrială nr. 909* Cluj mi-au amintit de povestea mucalitului cioban care se distra pe seama satului, strigînd: „Săriți, lupii !” — pina cînd intr-o zi lupii au tăbărît mic-adevăr asupra turmei și au prădăluit-o, fiindcă nimeni n-a mai dat cale strigătului de ajutor al ciobanului. Mucaliți dintre aceștia, poate descendenți ai ciobanului din poveste, s-au aciuit și la Cluj. Și unde ? — tocmai în centrala Trustului de construcții nr. 9. Glumele lor însă au evoluat, sunt — cum s-ar zice — glume moderne. Păcălitul este deobicei întreprinderea nr. 909, iar glumele nu sunt Cu bi și cui lupi, ci cu comenzi de lucrări. — O comandă f f urgentă . Șantierul X nu-și poate realiza planul. Ajutați-1 * Excutați Imediat tipaire metalice. Zis și făcut. 4 echipe de muncitori au început lucrul. Au croit oamenii materialul, și cînd treaba era în toi, zbimți telefonul. — Opriți lucrarea ! Șantierul n-are nevoie de niciun tipar ! Rezultatul: cîteva lăzi cu 0!» timp pierdut și 6000 lei deficit. — Suspendați orice comandă ! întreprinderea noastră de prefabricate din Turda are nevoie de niște scheleteb i"cre. S-au pregătit materialele, s-au pregătit piesele — și din nou... — Opriți lucrarea ! Peste cîteva săptămini aceeași voce anunță: — In 24 ore veți livra 50 scheletebuloane ! Alte ori, asemenea năstrușnicii poartă denumirea de „experiențe”. întreprinderea nr. 909 are un atelier de tîmplărie, iar altul pentru confecții metalice. Glumeții au pus la încercare întreprinsderea, dîndu-i... să repare o macara, turn. (Asta numai așa, să-i facă necaz întreprinderii nr. 908 — specializată în asemenea lucrări, și care se află în aceeași curte). Nu poți să nu execuți o Comandă, cînd e făcută de viii suși forul tutelar. Rezultatul — 16.009 trei deficit. Glumele acestea nu prea au haz, it I schimb au... repercursiuni asupra rentabilității întreprinderii. Ce s-ar Intimplat oare dacă, așa ca in istoria amintită, comenzile trustului ar fi privite drept o glume . ILIE mistici: In ultimii ani, numeroase șantiere au fost dotate cu macarale-turn — parte importate din U.R.S.S, parte construite în țară; tipurile cele mai frecvente sunt KSK—3, KSK—4, SBK—1,BKSM—3, „23 August“. Utilizarea acestor mașini de ridicat face posibilă executarea clădirilor după metode moderne, cu elemente prefabricate grele, de dimensiuni mari. Trecerea de la executarea unor obiective dispersate la construcția cvartalelor de blocuri de locuit a impus necesitatea deplasării ma«ralelor-turn de la o clădire la alta, sau a ocolirii unor clădiri cu o formă neregulată, fără demontarea și remontarea macaralei. Pentru macarelele KSK—3 și KSK —4, normativul provizoriu de folosire prevede posibilitatea mutării macaralei de pe o linie pe alta, cu care se încrucișează, cu ajutorul unui cric așezat în centrul căruciorului de deplasare a macaralei. Normativul provizoriu pentru folosirea și întreținerea macaralelor „23 August“ (care au aceleași caracteristici cu macaralele SBK—1 și BKSM— 3), nu prevede insă posibilitatea trecerii de pe o linie pe alta fără demontare. La șantierul Institutului agrozootehnic „Io. Bălcescu“ din București al Trustului de construcții nr. 1, unde se execută șase cămine studențești utilizîndu-se blocuri mari de beton ușor, s a pus problema folosirii unei singure macarale la două blocuri. Pentru realizarea acestui deziderat, trebuia găsit sistemul de trecere macaralelor „23 August“ — cu care a este dotat șantierul — de pe o cale de rulare pe alta, fără demontare. Or, în cazul acestor utilaje raza minimă a curbei în care ...le se pot „înscrie este de 29 m, ceea ce nu permite trecerea macaralei la o altă clădire amplasată la 90 ° față de prima și în apropiere. Prin introducerea unor roți orientabile raza ar putea fi întrucâtva micșorată, însă problema rămîne nerezolvată din cauza deplasării transversale a roților din spate (dacă roțile din față rămîn pe șine, cele din spate au tendința să se deplaseze spre exteriorul curbei)'. In consecință a trebuit să se gă‘sească,sisteme speciale’ de întoarcere a macaralelor, studiinndu-se următoarele posibilități: cu cricuri, cir boghiuri, cu console, cu macaze, cu placă turnată și cu a cincea roată. Modul de întoarcere cu un cric așezat în centrul căruciorului de deplasare (descris în instrucțiunile de folosire) nu prezintă suficientă siguranță nici pentru macaraua KSK—3, care este mai ușoară. In timpul întoarcerii, macaraua — ridicată de pe șine intr-un singur punct — este ancorată, cu cabluri, de popi metalici înfipți în pămînt. Un alt sistem de ridicare pe cricuri, mai sigur, se utilizează La macaraua BRSM—14. La aceasta, rezemarea se realizează prin 4 perechi de^ roți spus boghinul. de întoarcere se așează pe La locul traverserig. 3. Curbe suplimentare cu macaz. , ( — linie curentă; 2 — macazi 3 — linii suplimentare. patru plăci metalice de cîte 2 inm prevăzute cu segmente corespunzătoare de șină. Distanța dintre centrete, de greutate ale plăcilor este e<gală cu ecartamentul roților. Macaraua este trasă deasupra plăcilor, care se leagă de carucioarele de deplasare. Cin ajutorul a două vinciuri se ridică succesiv fiecare picior al macaralei cu 5—10 mm și se răsucesc cărucioarele cu plăcile legate de ele (fig- 1). Alt sistem este cel utilizat la macaralele SBK—IM. Pe partea, ret unor rjemotoare se montează in josul portalului o grindă cu zăbrele. Roțile sunt înlocuite prin cărucioare din două roți legate prîntr-o articulație de o consolă de 85 cm, care se poate roti la rîndul ei în jurul unui ax vertical. Adoptarea acestei soluții dă macaralei posibilitatea să lucreze și în porțiunea curbă. Acest sistem fig țr folosit și la firmele Vogere și Sonthofen, pare a fi cel mai bun și ar trebui luat în considerație de uzinele „23 August“ la fabricarea noilor macarale. S-a mai studiat posibilitatea întoarcerii macaralei cu ajutorul curbelor, suplimentare cu macaz. Fid», care roată circulînnd pe alta purtă, sînt necesare patru macaze. Sistemul (fig. 3) cere o continuă supraveghere și întreținere, cele mai mici defectte putînd produce blocarea sauă deraierea macaralei. Ca un sistem mai frecivent și mai puțin periculos*, se pot utiliza la întoarcerea macaralelor plăcile turnante (fig- 4), care au greutatea totală de 5,2 tone și diametrul șinei de rotre de 6,9 m, costul ridicat, dificultățile la mutarea 'plăcii,' timpul de întoarcere de 3—4 ore au făcut ca și această soluție să fie părăsită. Pînă la urmă s-a acceptat pentru șantierul Institutului zootehnic generalizarea metodei ag?o- de întoarcere a macaralelor cu oaia a direcța (propunerea de generalizare a fost făcută de colectivul" V. Dordoi și ing. Barbu). Această soluție a fost prezentată pentru prima oară în cadrul expoziției construcțiilor din Moscova, în anul 1953.1 SISTEMUL CU A CINCEA ROATA In mod obișnuit, țlacaralele se sprijină în patru puncte prin roți simple sau cărucioare formate din roți perechi. Prim adăugarea unei a cincea roți orientabile, care circulă pe o șină suplimentară montată intre cele obișnuite, macaraua urmează să se Fig. 4. Placă turnantă pentru întoarcerea macaralei. 1 — cărucior; 2 — șină circulară; 3 — macaratum; 4 — grindă principală; 5 — grindă laterală, sprijine în curbă numai în puncte Perpendiculara centrului trei de greutate căzînd în porțiunea sâmburelui central al secțiunii de bază, stabilitatea macaralei este asigurată.. Ca o măsură suplimentară de siguranță, trecerea prin curbă se face fără sarcina și pe vremile liniștită. Calea de rulare este formată din trei șine (fig. 5), dintre care două fin prelungirea căii drepte. Al treilea fir pleacă din axul căii la cota firelor exterioare; pe o porțiune AB de circa 3—4 m, șina este supraînălțată cu 30 mm, supraînălțare care se menține și în curbă. La ieșirea din curbă, pe porțiunea DE, firul de mijloc trece din nou la cota firelor exterioare. (Supraînălțarea firului cu 30 mm acoperă deformațiile elastice ale căiiînclinarea turnului, provocat a ceastă supraînălțare, este cu de amult sub cea considerată în calculul de stabilitate). Porțiunea BC, egală cu distanța între roțile din față și cele din spate ale macaralei, este la macaraua „23 August“ de 3,76 m. In porțiunea CD, raza de curbură a firului interior este în funcție de distanța la care se amplasează macaraua fată de clădire și de distanța între roți. In punctele C și D se face racordarea între firul drept și cel curb, după o rază de 1,5—2 m. Infrastructura căii în curbă este identică cu cea din aliniament. Este necesar să se verifice prinderile șinei de traversare, pentru a se împiedica orice deplasare în timpul exploatării. Sistemul de susținere (fig- 6) este format din trei părți principale: grinda principală (executată din elemente profilate și sudate astfel încît să poată fi montată pe portalul macaralei, cu ajutorul a 8 butoane), crapedina superioară (montată în mijlocul grinzii; este executată, de asemenea, din folă sudată. Piesa de pivotare sudată în centrul crapodinei este prevăzută cu sistem de ungere și susținere a crapodinei inferioare) și crapodina inferioară (care reprezintă subansamblul în care se găsește a cincea roată de rulare). Prinderea axului roții de crapodina se face prin două urechi cu siguranțe, care nu permit rotirea axului în plan orizontal. Pe clapodina inferioară este montat rigid un suport cu două role laterale, care permit ghidarea dispozitivului pe fețele laterale ale căii de rulare. Acest suport împiedică tendințele de deviere de pe calea roții de rulare. Macaraua se montează cu roțile motoare pe firul exterior. In punctul E, roata a cincea — montată în spatele macaralei — se angajează pe firul suplimentar din mijloc; datorită faptului că segmentul ED este în pantă, se produce ridicarea macaralei. Aceasta rămîne cu roțile din față pe firele exterioare, iar roțile din spate se ridică, pînă în punctul D, cu cca 20 mm de la nivelul șinei. Buza roții fiind de 10 mm, se poate produce o rotire laterală a roților din spate față de cele din față, ghidarea macaralei făcîndu-se prin roata a cincea. Din punctul D, macaraua angajată în curbă circulă pe cele trei roți, care se deplasează pe șinele corespunzătoare. Cînd macaraua ajunge în punctul B, cele trei roți se angajează în aliniamente și macaraua se îndreaptă, iar cînd roata a cincea ajunge în punctul A, macaraua își revine, ciirculînd pe cele patru roți de bază. In timpul traversării săgeata se ridică la 45 °, iar contragreutatea săgeții este îndreptată spre roata a cincea. Propulsarea macaralei se realizează prin roata motoare rămasă pe firul exterior. ★ . Dacă se compară soluția demontării și remontării macaralei cu soluția trecerii prin curbă cu roata a cincea, în ce privește elementele de bază ale prețului de cost, rezultă în cel de al doilea caz o economie de aproape 25.000 lei. Pe lângă aceasta se elimină o serie de cheltuieli în legătură cu stricăciunile pe care le suferă macaraua în timpul montării-demontării, cu scăderea productivității și perturbările în execuția obiectivelor de bază, cu costurile de regie generală pe timpul celor 55 de zile cînd producția se întirzie din lipsa macaralei (în ipoteza demontării și remontării ei). Experiența cîștigată la șantierul Institutului agrozootehnic din București dă constructorilor posibilitatea să aplice cu siguranță și pe altei șantiere această metodă economică, de trecere a 'macaralelor de la un obiectiv la altul , prin întoarcere. ' ing. A.-SIRCHS și fig. L. SCRIPCA din Trustul nr. 1-București Fig. 1. Sistemul de ridicare pe cricuri la macaraua BKSM-14. 1 — cric; 2 —1 boghiu; 3 — ax orizontal; 4 — placă metalică; 5 — șină curentă. Fig.2. Sistemul grinzii SBR 1M. - --------------------------” 1 — grindă cu zăbrele; 2 — lagăr; 3 4 — consolă metalică; 5 zăbrele la macaraua ax vertical; ax ori zoidal; "'6 — cărucior. SISTEME DE ÎNTOARCERE A MACARALELOR-TURN """W'sA'A'mMxmiMrwsmiwmrfsmimmr/hMwwsimwMinvr rulare Cu trei șine la sistemul de întoarcere cu a cincea roată. Fig. 6: Sistemul de susținere cu a cincea roată. 1 — grindă principală; 2 — clopodina inferioară; 3 — urechi de susținere; 4 — roata a cincea; 5 — role de ghidare; 6 — portalul macaralei; 7— șină suplimentară. Portalul macaralei-turn cu a cincea roată de la șantierul Institutului agrozootehnic „AL Bălcescu".