Constructorul, mai 1957 (Anul 9, nr. 381-384)

1957-05-04 / nr. 381

2 Cochilii metalice verticale pentru turnarea corpurilor de măcinat Echipa comunis­tului Ironim Moldo­van de la turna­toria fabricii de limpent „Victoria socialistă“ din Tur­da era în plină bătălie pentru mon­tarea ultimei­ co­­chilii metalice ver­ticale, necesară la turnarea corpurilor ■ MOLDOVAN de măcinat (biconice). Este vorba de a 16-a cochilie metalică, ultima din angajamentul luat­ în cinstea lui 1 Mai și îndeplinit cu 16 zile înainte de termen. Turnarea corpurilor de măcinat este o chestiune de mare importanță pent­ru toate fabricile de ciment. Pînă nu de mult la turnătoria fabricii din Turda se folosea sistemul unic, tur­narea fontei în cochilii culcate. Ve­chiul procedeu cauza rebuturi multe, biconicele ieșeau legate printr-un strat subțire de fontă prescinsă, de aici, material stricat, greu de cu­rățat. Comunistul Tronim Moldovan s-a gîndit la construirea unor cochilii metalice mecanizate, verticale, care să ducă la înlăturarea tuturor nea­junsurilor provocate de sistemul ve­chi de t­urnare, împreună cu Ale­xandru Nagy, din aceeași secție, cu sprijinul inginerului comunist Vasile Feldini­ger, raționalizarea a căpătat viață. Care sînt avantajele ce decurg din introducerea noului sistem de tur­nare ? In primul rind sporirea pro­ductivității muncii cu aproape 100%. Se realizează corp­uri de măcinat de o calitate net superioară, ajungîn­­du-se de la 450 la o duritate de 600 grade Brineli. Totodată se reduc re­buturile cu 85%. „Pînă la 1 Mai am mai construit 4 cochilii metalice verticale. Acum am să încerc construirea unei mașini automate de fărîmi­at cochiliile tur­nate. Asta va însemna mult“ — ne spune maistrul Moldovan.­ ­ AUREL PUSTAI corespondent La Fieni consumul de combustibil poate fi redus La fabrica de ciment „Ilie Pinti­­lai“ din Fieni problema consumului de combustibil se pune cu deosebire. Comparînd în darea de seamă sta­­t­stică cifrele de la rubricile „plan“ și „realizat“ în dreptul capitolului combustibil vom găsi că s-a realizat o economie importantă. Față de­ cei 51,34 lei planificați pentru consum lunar pe tonă de clincher s-au chel­tuit numai 37,14 lei în ianuarie și 32,81 lei în februarie. Cifrele reflectă­­o situație de fapt. Nu se poate spune însă că această economie ar fi realizare­a colectivului de la Fieni.­­ Diferența se datorește, în primul rînd, faptului că la cuptoare s-a fo­losit gaz metan și nu păcură cum era prevăzut. De altfel — exceptînd aceste cifre — consumul de combustibil este aci încă destul de ridicat și chiar mai mare față de anul trecut. Din ce cauză se menține această situație în fabrică nu e greu de aflat dacă ur­mărești problema. E de mirare însă că în acest colectiv — care se nu­mără printre fruntașe în industria lianților — n-a existat o preocupare mai mare pentru reducerea consmului de combustibil. Ceea ce s-a făcut pînă acum e insuficient. Simpla ur­mărire statistică a diagramelor de­­bitmetrelor și ținerea evidenței con­sumului nu poate da rezultate satis­făcătoare. Trebuie făcute studii teh­­nico-economice, iar șeful serviciului tehnic (ing. Jerome Mózes) ar fi ca­zul să acorde mai multă atenție a­­cestei probleme. Cuptorul nr. 5, de pildă, este înzestrat cu aparatură completă pentru studii termotehnice. Iar dacă în fabrică nu sunt forțe teh­nice suficiente pentru a efectua aceste studii, se poate apela la I.C.I.MC. care, de altfel, a mai acordat sprijin­ fabricii. In prezent U­cieni pasta are­ un conținut de apă de 41—43%, ajun­­g­înd uneori și la 44—45%. Bineînțe­les că această proporție determină un consum de combustibil sporit, în­cercări pentru­ reducerea apei din pastă s-au făcut. Intîi (la cuptorul nr. 5) s-a experimentat o pastă flui­­dificată cu leșie bisulfitică (în stare lichidă sau cristalizată) dar rezulta­tele nu au fost cele scontate. S-a fo­losit apoi reactivul alcalin de căr­bune (R.A.C.) care a făcut ca apa din pastă să scadă la 34—36%­. Faza experimentală fiind încheiată nu s-a trecut însă la folosirea curentă a a­­cestui fluidificator metoda fiind a­­bandonată, pentru a se trece la stu­dierea unei noi metode de reducere a procentului de apă din pastă. Este vorba de un atomizor care a fost proiectat de doi ingineri din fabrică. Astfel, căutînd mereu soluții noi, re­­zumîndu-se numai la experimentări fără a concretiza nimic în procesul de fabricație e firesc ca umiditatea pastei să fie încă destul de ridicată iar consumul de combustibil mare. A trecut mai bine de un an și abia a­­cum s-au luat măsuri pentru a în­cepe folosirea R.A.C. S-au făcut in­stalații, a fost montată o moară pentru măcinarea sodei și cărbunelui, urmează a fi montate dozatoarele. Numai că se impune urgentarea pre­gătirilor și începerea cît mai curînd a folosirii R.A.C. In ceea ce privește părerea tehnicienilor din fabrică — după care procedeul nu prezintă a­­vantaje economice — ea nu este re­zultanta unui studiu economic ci doar încercarea de a justifica ușurința cu care a fost privită această problemă. Scăderea apei din pastă reprezintă numai un aspect al problemei redu­cerii consumului de combustibil. Se pot pune în discuție și indicii inten­sivi în funcție de care consumul de combustibil poate fi mai mic sau mai mare. La Fieni cuptoarele înregistrea­ză indici de utilizare scăzuți. Numai la cuptorul nr. 1 s-au realizat indi­cii planificați în tot cursul anului trecut. Numai în trimestrul IV s-au obținut realizări la nivelul posibili­tăților. In restul timpului cuptoarele au fost ocupate doar în proporție de mai puțin de 90%­ față de indicele planificat. E firesc ca, în această si­tuație consumul de combustibil să fie mare, că Mai sunt și alte aspecte care arată problema combustibilului nu privită la Fieni cu aceeași atenție ca e și realizarea planului. Descărcarea cisternelor cu păcură, de pildă, nu e urmărită cum se cuvine (descărca­rea se face oare complet, în așa fel ca să DU mai rămînă nimic pe fun­dul cisternelor?) Locomotivele sînt ținute uneori sub presiune fără a fi necesar. In lunile friguroase calori­ferul funcționează fără încetare, în timp ce la birouri, cantină, etc. fe­restrele stau deschise! Sunt în fa­brică țevi de gaz metan care ard per­manent fără niciuin rost­. Exemple de acestea s-ar mai putea enumera, dar conducerea fabricii se cunoaște desi­gur mai bine. Trebuie doar sa înțe­leagă că e absolut necesar să pună accentul pe economii. Ex­istă însă și o problemă tehnică a cărei rezolvare depășește competența din fabrică: injectoarele tehnicienilor cu ardere mixtă. I.S.P.I.M.C. poate să acorde fabricii un ajutor eficace studiind in­­jectoarele care, se pare, că nu dau rezultate prea bune. Serviciul tehnic al fabricii are da­toria de a studia cu atenție și în mod științific problemele legate de mic­șorarea consumului de combustibil care are o pondere importantă în prețul de cos­t iar conducerea fa­bricii să urmărească ducerea la înde­plinire a sarcinilor. Există în fabrica „Ilie Pintilie“ condiții favorabile. Cuptoarele sînt echipate cu aparatură iar capacitatea tehnică nu lipsește. Ar mai rămîne sarcina educării oa­menilor în spiritul luptei pentru eco­nomii și un simt gospodăresc mai dezvoltat, sarcină care revine comite­tului de întreprindere. Iar cînd toate aceste probleme vor fi rezolvate, con­sumul de combustibil la Fieni va de­veni un capitol fără semne de între­bare. E. IOV Șo­feri sutamiiști pe camioane „Steagul roșu” Clișeul nostru reprezintă, lingă mașinile pe care le conduc, pe șofe­rii Gheorghe H. Marin și Nicolae None de la fabrica de ciment „Ideal" din Cernavoda. Ca să afle toată lumea de isprava lor, pe parbrizele mașinilor, s-a scris cu litere mari: „100.000 km parcurși fără reparații capitale“. O co­misie tehnică de verificare a stabilit că ei vor mai putea parcurge încă 20.000 de km în aceleași condițiuni. Toate acestea dovedesc dragostea cu care cei doi șoferi își îngrijesc mașinile și totodată calitatea­ deosebită a producției tinerei noastre industrii constructoare de autocamioane „Steagul roșu" din Orașul Stalin. Drept răsplată pentru fapta lor demnă de toată lauda, cei doi șoferi au fost premiați cu cîte 3000 de lei. NICOLAE POSTELNICU­ corespondent Sortimente noi la „GRANITUL" Ca urmare a aplicării măsurilor tehnico-organizatorice propuse încă de la începutul anului, la întreprinderea noastră se produc astăzi o serie de sorti­mente noi din beton pentru pardoseli interioare. Elementul nou este folosirea cimentului alb, produs în țară la Fa­brica de ciment Gura Văii, care după încercările de laborator are o rezisten­ță la compresiune (la 28 zile) de peste 300 kg/cm2 și o rezistență la încovoie­re de 24 kg/m2. Un alt element nou este și folosirea oxizilor coloranți din producția Indigenă. Prin folosirea acestor elemente noi s-au putut produce pentru prima, oara plăci de beton 40 X 40 X 4 cm cu ciment alb și mozaic de marmură al­bă de 5—6 mm sau 2—3 mm. Aceste plăci se pot folosi cu mult succes la pardoselile interioare ale sălilor, ho­lurilor, înlocuind și­­ imitînd plăcile de marmură. Ele se pot așeza în formă de șah cu plăci de aceleași dimensiuni, de culoare neagră, pe care de aseme­nea le producem în fabrica noastră. Pînă în prezent s-au produs mai mult de 1.000 de m2 din aceste plăci. Plăcile de beton de dimensiuni obiș­nuite 20 X 20 X 2 cm cu ciment alb, cu mozaic de marmură albă în stra­tul de uzură, pot­ fi folosite la pardo­seli interioare în cîmp simplu sau in formă de șah cu plăci 20 X 20 X 2 cu mozaic negru și oxid negru. Pe lîngă aceste produse, producem și plăci de beton mozaicate 20 X 20 X 2, în modele diferite, folosind de aseme­nea ciment alb și oxizi coloranți. Mode­lele la care ne-am fixat deocamdată sunt modelul pentru pardoseli în for­mă de șah, mici și mari, cu oxid de culoare brună și galbenă, modelul piș­­cot mic și modelul lido. Trebuie menționat faptul că realiza­rea acestor sortimente noi se face fără cheltuieli de investiții, folosind utila­jul existent care a fost adaptat aces­tor produse (matrițe și modele vechi părăsite, recondiționate de noi cu mul­tă grijă), s-au făcut în acest mod economii însemnate. De un mare sprijin în această acțiune au fost mecanicii: Gheorghe Condrate, Simion Barcare și Albu Baicu. Noile sortimente se realizează cu muncitori presari pri­cepuți ca atemiștii Nicolae­ Onu și Ma­rin Lascu precum și presari mai vechi ca Florea Marișca, Vasile Jitaru, Ale­xandru Alexandrescu și Cristea Drago­­mi­r. Pentru pregătirea tehnico-organiz­ ato­­rică au trebuit executate și o serie de lucrări de laborator, la care s-a evi­dențiat tov. Elena Toader, controlor de calitate; un sprijin neprecupețit în realizarea acestor modele am primit și din partea I.C.I.M.C.-ului. Menționăm de asemenea că între­prinderea noastră a contribuit și la realizarea unui alt produs nou „plăci de beton im­permiabile la radiații cu lungimi de undă foarte scurte“ — care constituie inovația unui colectiv de profesori de la Institutul de construcții din București. Acest produs va putea fi folosit ca înlocuitor al plăcilor de plumb în secțiile­­ de radiologie. Expe­rimentarea este aproape definitivată iar rezultatele obținute sunt destul de bune. „lg. M. GRUIA inginer ,șef al întreprinderii „Granitul“ București REPARAȚIE RAPIDĂ Motorul locotractorului folosit în cariera de argilă se defectase și pla­nul de aprovizionare al Fabricii de ci­ment București era în pericol. Șeful secției de întreținere, Gheorghe Păș­­teanu împreună cu candidatul de par­tid Nicolae Gheorghe, responsabilul brigăzii de bună calitate de la întreți­nerea mașinilor, ajutați de Ștefan Briceag, Dumitru Mihai și Marin Ga­­nea, au de executat reparația loco­tractorului în 48 de ore în loc de 300 de ore cîte erau planificate. Ei au în­chinat această realizare zilei de 1 Mai. IORDAN BOTEZATU corespondent Se dezvoltă cariera de la Săndulești Problema aprovizionării cu calcar sortat a uzinelor de produse sodice din Ocna Mureșului și a furnalelor de la Hunedoara este pe cale de soluționare. Diversitatea surselor de aprovizionare și calitatea neuniformă a calcarului produc astăzi dificultăți în procesul tehnologic atît la Ocna Mureș cît și la Hunedoara. Pentru soluționarea acestei proble­me se montează la cariera Sandu­­lești o s­­ație de concasare și sortare cu un debit de 8000 tone/zi. Cu a­­cest prilej se creează și condițiile pentru mărirea randamentului la cele 4 cuptoare de var existente la Turda, precum și pentru construirea celui de al cincilea cuptor. Lucrările sunt în plină desfășurare fiind execultate de Trustul de cons­trucții nr. 9-Cluj în colaborare cu fabrica de ciment „Victoria socialis­tă“-Tu­rda. Termenul de dare în func­țiune este sfîrșitul trimestrului III. Lucrările pentru nivelarea platformei stației au necesitat manipularea a cca 15.000 mc pămî­nt și ele, au fost executate de personalul carierei Săn­­dulești cu ajutorul unui excavator SE3 (cu cupa de 3 mc). Utilajul care se va monta provine de la fosta stație de concasare de la Mamaia, iar piesele au și început să fie expediate spre Turda. In mod deosebit s-au evidențiat pînă acum tov. Ștefan Octavian, șe­ful carierei Săndulești, ing. Nicolae Singher de la fabrica din Turda, ing. Ștefan Cremene din D.G.I.L. și mais­trul de șantier Jaldis. in ciuda certificatului de calitate! Pentru încărcătoarele cu elevator a tip Makensen, Trustul de Utilaj­area comandat la Atelierele „9 Mai" 220 de plăci de șenilă turnate din oțel. Mult ne-am bucurat la veste­ i că vom primi aceste piese din cauza căruia un încărcător nu putea fi uti­lizat. Plăcile au fost turnate, iar din totalul de 220 de bucăți Stația nr. 1 a T. U. G. a luat 40 — restul rămî­­nând în stare bru­tă, ca piese de schimb, în depozi­tul T.U.G. Aceste plăci urmau să completeze pe cele lipsă, la un alt în­cărcător aflat în reparație. Lucrurile ar fi mers bine dacă a­­ceste plăci — pentru care Atelierele „9 Mai“ eliberează certificatul de ca­litate nr. 627 din 10. N­. — se exe­cutau conform desenului 243-00-48-58. Verificînd piesa turnată cu piesa ori­ginală, s-a constatat că prima dită­­rește 14 kg în loc de 8. De aseme­nea, aspectul piesei este cît se poate de urît, prezentînd bacuri și supra­fețe supradimensionate, care în mod normal nu trebuie prelucrate, dar care în situația actuală necesită pre­lucrări la piașini-unelte. Datorită tur­nării necorespunzătoare a pieselor Stația nr. 1 a T.U.G. suportă va­loarea unei cantități în plus de oțel turnat — 6 kg/buc — și plătește va­loarea prelucrării plăcilor pentru su­prafețele neindicate a se prelucra. Din cauza diferenței de greutate și înălțime nu se pot înlocui în șenila veche plăcile lipsă. Aceasta face ca pentru câteva plăci să trebuiască în­locuită întreaga șenilă. Iar data un încărcător se echipează cu astfel de plăci — șenilele vor fi cu 450 kg mai grele decit cele ori­ginale. Randamen­tul utilajului va scădea deci, iar mecanismele supra­solicitate avînd o sarcină în plus vor scoate din folosin­ță utilajul înainte de termen. Rezultă că astfel de situații nu pot da posi­­bilități Stației nr. 1 a T.U.G. să re­ducă prețul de cost. In schimb, Atelierele „9 Mai"... și-au realizat planul la oțel turnat. Au rămas însă deficitare la capitolul „calitatea produselor", în ciuda cer­tificatului de calitate eliberat. IANCU GEORGESCU tehnician de la Stația nr. 1 a T.U.G.-București De vină n-au fost nici oamenii nici mașinile Nu e prea depărtat tim­ însă, cînd datorită măsu­­rea întrecerii a desfășu­­ral cînd la fabrica che­ți­­rilor luate s-a asigurat rar o muncă vie de co ț­­gle și cărămizi „Ghiriș- un stoc suficient de argilă, care a muncitorilor, com- Ariieș"-Oimpia Turziipla­ perioada de macerare s-a bătînd cu tărie unele mâ­ini de producție nu era prelungit iar proporția de infestări de încălcare a realizat, prețul de cost al rebuturi la uscare a scă- disciplinei. Astfel, absen­­țiglelor creștea mereu, șe­zut la 4"/s.­tele nemotiv­ate au fost lucra cu o productivitate Nici în privința utilaje­ reduse cu 62% față de a­­scăzută etc. De vini n-au lor situația nu era mai­ceeași perioadă a anului fost nici mașinile, cum bună. Datorită faptului că trecut, afirmau unii și nici ca­ reviziile curente și repa­­nșa s-a reușit ca în d­r­­menii cum spuneau alții, rațiile la mașini nu se­mestrul I colectivul de­ci proasta organizare a executau la timp, întreru­ muncă de la Cîmpia Tur­­muncii, din care cauză perile în producție se ți­­zu­ să dea peste plan mai capacitatea de producție a­veau lanț, pierzîndu-se mult de 300.000 de țigle, utilajelor nu era folosită lunar numeroase ore. Din in acest răstimp producti­­oni plin, și desfășurarea luna ianuarie a acestui an vitazna muncii a crescut la întimplare a întrecerii situația s-a schimbat. S-a cu 10,5%, iar valoarea eco­­socialiste a format o echipă de repo­­nomiilor realizate s­a­rt-Această situație a dă f­­rații care se deplasează în dicat la 220.325 de lei. a­­nuil prin anul trecut cînd secții, controlează zilnic jungîndu-se să se producă activitatea a început să funcționarea utilajelor și aci una din cele mai ief­­se îmbunătățească, ajun­ remediază pe joc even­­tine țigle din sector, gînd ca anul acesta să tu atele defecțiuni. Daca vorbim despre rea­decurgă chiar mulțumitor. A contribuit la imbuni- ileftrl, trebuie să amintim Calitatea țiglelor depin­ lățirea activității și faptul neapărat și numele unor de în primul rînd de du­­că întrecerea socialista a muncitori cum sînt cei din rata de macerare­a ar­ fost organizată temeinic, echipele conduse de Vaser­gliei. Dacă perioada de In același timp constă­ Batuza, Rudolf Jakab. Er­­macerare­a este scurtă turiile de producție au fost Matyas, Elisabeta atunci proporția de rebu­ fost transformate în acte­ Pogaci, Dumitru Zam­­turi la uscare va fi mare, vârâte tribune de parti­­fir, Laurențiu Hodor, ceea ce de altfel la Chi­­otpare­a muneilor lor la Moise Zilag și alții care zis-Arieș s-a întimplat, vapoOizîrea întreprind«- au muncit cu multă per­. A­rii. Un mont deosebit în geniertiâ­ajungându-se, într-um timp, șCλa.sta­ privință l-a avut FPAMPICP MAI î FP la o proporție de 40% comitetul de întreprindere n­­ebuturi la urcare. Acum ca­re paralel cu organiza­ Turda Scurtează ciclul de ardere Serviciul mecanicuilui-șef (mecanic, șef ing. Marta) de la fabrica de că­rămizi refractare „Piroletarul“-Turda, se preocupă de îm­­buină­tați­rea per­manentă a­­ procesului de fabricație. De curînd s-a trecut la experimenta­rea unui nou procedeu, menit să scur­teze ciclul de ardere cu o zi și o noapte. Se știe că, la această fabrică ca­pacitatea de ardere este mai mică de­cât cea de presare. Acest lucru provoca gîbuiri în procesul de fabricație. Un colectiv de tehnicieni și muncitori a propus montarea unui ventilator care să insufle în cuptor aproximativ 23.000 mc aer/oră. Experimentarea s-a fă­cu­i cu succes la cuptorul nr. 11. Re­zultatele sunt Îmbucurătoare. Cuptorul s-a răcit cu aproape 24 de ore mai devreme, adică in 3 zile în loc de 4 cît necesita în trecut. In prezent se studiază posibilitatea extinderii pro­cedeului la toate cuptoarele întreprin­­derii, obținîndu-se astfel cca 100 de tone de produse refracta­­r arse în plus. P. AUREL corespondent -ViM" Care e soarta preselor „Ulrich"? Despre presele „Ulrich" s-a scris de multe ori in gazeta noastră. Dar numai o singură dată și numai despre o singură presă s-a publicat un repor­taj detailat. In rest, doar note infor­mative arătînd că aceste prese sînt utilaje moderne și de o înaltă produc­tivitate, că se vor realiza cu ele pro­duse de bună calitate etc. Cauza? De mai bine de un an de zile, de ctnd au fost aduse prin import, abia una a fost montată. Funcționează numai una, dar s-au cumpărat 141 Direcția­­ tehnică din fostul Minister al Indus­triei Materialelor de Construcții s-a gîndit că datorită acestor utilaje se va putea spori cantitatea materialelor de zidărie, dar nu s-au­ gîndit bine cei ce au propus concomitent comandarea unui singur electropalan. Pînă să se ajungă la concluzia că și celelalte e­­lectropatane trebuie aduse prin import, credem că nu era nevoie să treacă mai bine de un an. Prolema electropala­­nelor putea fi studiată temeinic înain­te de comandarea preselor și nu după. Ce se întîmplă acum cu presele ? Sunt împărțite pe la fabrici: ,10 Decem­brie“-Simileasca, „Victoria muncii“­­București, „Solidaritatea“-București, Roman și Pătîrlagele au trecut în in­ventar prese „Ulrich“. Și cum un elec­­tropalan nu poate deservi toate presele, cel existent a început să fie folosit... prin rotație. Suti­ a funcționat la „30 Decembrie", acum va fi trimis la Pă­tîrlagele.. pe urmă... Și în timp ce numai o presă (din 14) lucrează, celelalte stau adăpostite — de obicei mai rău decât mai bine — după cum sunt mai mult sau mai puțin gospodari conducătorii fabricilor res­pective. Ba unii, ca totuși să le „folo­sească", au început să le demonteze și să dea altă întrebuințare electromo­toarelor. Cine știe, poate cînd vor sosi electropalanele, de abia vor trebui co­mandate... alte presei 1. EMILIAN Cea mai mare producție de cărămizi a fabricii I. HENTER colectivul tan­­ed de cărămizi „Re­construcția” —Fel­­dioara a produs peste plan in pri­mul trimestru 1.071.000 de cără­mizi, 30.000 blocuri din beton |OC și a produs supli­mentar 24.000 de țigle trase. Numai din cărămizile obținute peste plan se pot construi 53 de locuințe Cum am obținut aceste succese ? In primul rînd s-a acordat o mai mare atenție organizării producției și urmă­ririi îndeplinirii sarcinilor de plan. In cadrul consfătuirilor de producție ți­nute cu 4-5 zile înainte de începutul fiecărei luni în grupele sindicale, șefii de secții și cei de brigăzi arată munci­torilor sarcinile ce le revin. Cu ajuto­rul graficelor se urmărește zilnic în­deplinirea planului de producție pe brigăzi. Aprovizionarea locului de muncă cu materii prime și materiale necesare a făcut să se evite asalturi­le în producție la sfîrșitul lunii. Or­ganizați în brigăzi­ , muncitorii fabri­cii au realizat indici înalți de pro­ductivitate pe trimestrul I. Brigada de la carieră, condusă de Iuliu Gás­pár, a dat peste plan în ultima lună 413 vagonete cu argilă, brigada de la presa de cărămizi condusă de Nicolae Stancu folosind din plin capacitatea de producție a agregatelor a reușit să dea peste planul trimestrial 488.000 cărămizi. De asemenea, brigada de la presarea cărămizilor cu două goluri condusă de Ioan Iakob, a produs cu 443.000 de cărămizi mai mult decât prevedea planul trimestrial, iar briga­da de așezători a lui Ion Demeter a clădit cu 198.800 mai multe cărămizi Rezultate bune au obținut și fruntașii în producție Iuliana Henter, Berta Kosa, Ioan Bucșa și alții. Pentru îmbunătățirea calității pro­duselor, pe baza propunerilor munci­torilor s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Dotarea argi­lei cu nisipul, ca degresant, se face acum direct în camieră cu excavatorul și nu în amestecător. In uscătoririle de deasupra cuptorului cărămizile se a­­șează cu 2 camere înaintea focului ob­ținîndu-se în felul acesta o uscare lentă, evitîndu-se fisurarea și deci re­­butarea produselor, provocată de usca­rea bruscă. De asemenea, s-a urmărit ca în cuptor să fie așezate numai că­rămizi complet uscate, respectîndu-se totodată zonele de preîncălzire și ră­cire. Aceste măsuri au făcut ca rebu­turile să scadă cu 4 la sută față de anul trecut. La realizarea acestor succese a con­tribuit și introducerea micii mecani­zări, factor important în creșterea pro­ductivității muncii. In secția de blocu­ri s-a pus în funcțiune un transpor­tor cu cablu cu ajutorul căruia se tran­sportă blocurile de beton de la prese în uscătorie, ceea ce a dus la crește­rea productivității muncii cu 25% și la eliberarea a 6 muncitori care au fost încadrați în alte munci productive. Pentru transbordarea argilei de la rampă pe o distanță de 15 metri s-au montat 3 benzi transportoare. Toate aceste măsuri s-au făcut sim­țite în creșterea ritmică a productivi­tății muncii și implicit a producției, de unde și o simțitoare reducere a pre­țului de cost. In vederea reducerii pre­țului de cost al țiglelor s-au făcut ex­perimentări, amestecîndu-se argila de Sighișoara (80%) cu argila proprie (20%). Acest procentaj la rețeta de amestec reduce prețul de cost cu 28 lei la 1000 de țigle. TEODOR BĂLAȘOIU corespondent Stmbäla 1 mai 1957 •— nr. 381 Legătura între laborator și secțiile de producție Faptul­­ că la fabrica de cimen­t „Komsomoleț“ s-a prelungit durata de utilizare a căptușelii cuptoarelor rotative este și meritul laboratoru­lui fabricii care supraveghează în permanență starea căptușelii. Cînd fabrica primește cărămizi de cromomagnezită, reprezentanții la­boratorului și ai serviciului produc­ției cercetează cărămizile, încă în vagoane, și dau indicații privind lo­cul de depozitare a acestora. Iar cînd se opresc cuptoarele pentru reparații reprezentanții laboratorului cercetea­ză căptușeala și lipitura, constată sectoarele mai uzate și dau dispo­ziții unde și felul în care trebuie să se facă înzidirea, înainte de pornirea focului în cup­tor, tot după indicațiile laboratorului, se prepară o pastă specială care în­lesnește formarea lipiturii pe căptu­șeala nouă. Aceasta este așanumita „pastă de pornire“ care se deose­bește de cea obișnuită prin coeficien­tul de saturație și prin ti­rajul ei. Astfel, la arderea clincherului pentru ciment de sondă cuptorul erai ali­mentat înainte cu o pastă cu un coeficient de saturație mai mare (0,94—0,95) și avînd ti­rajul 77,0— 0­,­23%. Această pastă necesită tem­peraturi sporite, de aceea nu este potrivită pentru faza de aprindere. La pornirea cuptorului se folosește mai bine o pastă cu un coeficient de sa­turație redus (0,86—0,88) și cu un titraj de 76,50— 76,37%. De aseme­nea mărim și dozajul piritei pe tona de materie primă de la 28—30 la 33—35 kg. La acest regim se lucrea­ză în primele 24 de ore. Datorită fo­losirii acestei paste, precum și a sis­temului de stropire cu apă, pe căptu­șeală se formează un strat egal de lipitură. Pasta specială ,,de pornire" se in­troduce in cuptor nu numai după în­zidirea căptușelii noi dar și in toate cazurile cînd, în zona de coacere în­cepe să cadă lipitura, adică apar așa, numitele ,capace“. Durata lipiturii depinde în mare măsură de uniformitatea compozi­ției. De aceea, noi nu admitem ali­mentarea cuptorului cu o pastă al cărei titra] să oscileze mai mult de 10—12*/». O pastă bine corectată cu un titra] și o umiditate constante ajută regimul tehnologic. Intrucît la fabrica noastră nu au fost încă instalate analizatoarele au­tomate de gaze, analiza gazelor de evacuare se face zilnic cu ajutorul aparatului ORL. Rezultatele analizei se comunică cucătorului care ghidîndu-se după ele, stabilește regimul termo­­tehnic.­­ La fabrica noastră se dă multă atenție regimului de arderi întrucît de aceasta depinde caracte­rul constant al regimului termoteh­­nic și condițiilor termice favorabile formării și menținerii lipiturii. Coefi­cientul excesului de aer se menține în limitele 1,01 — 1,05. Cucătorul poate contribui la mări­rea duratei de utilizare a căptușelii. In timpul întregului schimb, el con­trolează regimul tehnologic și cel termotehnic, ia măsuri pentru a pre­veni tulburările în funcționarea­ cupto­rului. Fișa tehnologică a sortimentu­lui prevede o retribuire mai scăzută a cucătorului care a intensificat ,fără să fie nevoie, arderea. În felul acesta, fișa tehnologică stimulează menținerea regimului nor­mal de funcționare a cuptoarelor. Iar, cei de­­ia laborator veghează cu atenție ca indicii prevăzuți în fișa tehnologică să fie îndepliniți siste­matic, și îmnsemnările din registrele laboratorului să fie verificate cu cea mai mare atenție. ing. A. SISKINA STIMULAREA INIȚIATIVELOR VALOROASE La fabrica de țigle și cărămizi „Mondial“-Lugoj aportul oamenilor muncii la îmbunătățirea procesului de producție se manifestă sub diferite aspecte. LA CABINETUL TEHNIC s-au de­pus numeroase propuneri de raționali­zări, perfecționări și inovații care, stu­diate cu atenție și aplicate, vor aduce o serioasă contribuție la mărirea pro­ducției și productivității muncii, la rea­lizarea de economii. Tov. Ladislau Bé­kési a propus, încă de anul trecut, ca la unitatea nr. 3 să se monteze o presă care să asigure în­ timpul ierinii cără­mizile necesare la așezarea țiglelor în cuptor. Cu această presă se vor pro­duce cărămizi cu două goluri care vor putea fi uscate în uscătoria artificială, in timpul verii presa va produce țigle solzi. Roadele văzut la sfîrșitul acestei propuneri s-au trimestrului I cînd cifrele au­ arătat că s-au produs cu 67.000 de cărămizi cu două goluri mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut. Autorul fost premiat cu 700 de lei,propunerii . Colectivul format din Valeriu Petres­­cu, Adam Daniș, Grigore Uricom și A­­dalbert Varga a propus folosirea cără­mizilor uscate (jumătăți sau trei sfer­turi) la clădirea picioarelor în cuptor pentru arderea țiglelor. Prin aplicarea acestei propuneri se pot realiza econo­mii în valoare de 80.000 de lei. Tov. Ioan Pfeifer a propus schimbarea pompelor de motorină „Bosch“ de la locotractoare, cu pompe „Pall“ care asigură funcționarea sinii a locotractoarelor în bune concii­­„Orenstein“. Deoarece lanțurile „Gall“ de la excava­toare cînd se defectează sînt greu de înlocuit, tov. Carol Szabó a propus și pus în aplicare înlocuirea acestora cu curele trapezoidale. O serie de propu­neri valoroase sînt în studiu. Printre acestea se numără: „înlocuirea forme­lor de ipsos cu forme de ebonită“ (propunerea tov. Ion Zarcula), „Mică mecanizare la excavatoare cu bandă de transport mobilă“ (propunerea tov. Valeriu Petrescu), „Uscarea cărămizi­lor cu două găuri pe cuptor“ (propu­nerea tov. Grigore Uricom) etc. ★ IN ȘEDINȚELE OPERATIVE ce au loc săptămînal se analizează mersul producției, folosirea fondului de sala­rii pe secfii, situația rebuturilor și consumul de combustibil. La o aseme­nea ședință a reieșit că la unele secții­­ se folosesc prea multe forțe de muncă din care cauză productivitatea e scă­zută. Tov. Nicolae Loci, maistru zidar, a propus reorganizarea formațiilor de lucru iar muncitorii disponibili să fie folosiți la lucrările de amenajare a cuptoarelor și la secția de prefabricate unde se confecționează blocuri din be­ton pentru lucrările proprii de investi­ții. ★ Interesul muncitorilor pentru obține­rea unor rezultate mai bune se mani­festă și IN CADRUL CONSFĂTUIRI­LOR DE PRODUCȚIE. Ca urmare a angajamentelor luate în consfătuirea din ultima lună la unitatea nr. 2 reparațiile au fost terminate cu mult înainte de termenul planificat. Toate aceste forme de participare la îmbunătățirea procesului de producție, care se reflectă în cifrele de plan ob­ținute pe trimestrul I — planul valoric 147%, producția de marfă 126%, 180.000 de cărămizi și 27­1.000 de țigle peste plan — sînt urmarea faptului­ că muncitorii și tehnicienii sînt cointere­sați, datorită cîștigului sporit realizat și a premiilor primite. EVA FEHF.R corespondent Dacă o pornim așa. Este bine cunoscut faptul că meto­dele avansate Kartavțev și Duvanov au determinat în unele fabrici un în­semnat spor de producție la uscarea și arderea cărămizilor. Se observă to­tuși că aceste metode nu sînt răspîndi­­te și nu fac obiectul atenției conduce­rilor și tehnicienilor în altele. Fotografiile noastre sunt grăitoare în acest sens. La fabrica „Argila Ro­șie“ din București ,se lucrează tot du­pă metodele vechi. Faptul că fabrica își îndeplinește planul a făcut ca în colectiv să se aștearnă autoliniștirea, îndeplinirea temporară a planului nu este însă o justificare pentru neglija­rea unor mijloace excelente de sporire a producției cum sînt metodele Kartav­țev și Duvanov. Nu s-a gîndit nimeni, nici conducerea (director I. Pică, ing. șef Miron Catană), nici numeroși ingi­­­neri și tehnicieni din întreprindere, că s-ar putea obține o producție și mai mare. N-a existat nici o preocupare în acest sens. Scuzele invocate pentru neaplicarea metodei Kartavțev, chipurile un pro­cent mare de rebuturi, mărirea forma­țiilor de lucru în șoproane — nu­ sînt decît simple scuze fără nici o bază științifică. La aplicarea acestei metode trebuie respectate o serie de prevederi ca: nivelarea corectă a șoproanelor, cernerea fină a nisipului. Numai ast­fel se pot obține rezultatele scontate. Afirmația că argila din București nu corespunde sistemului de așezare Kar­tavțev este de asemenea fără temei întrucît situațiile arată negru pe alb că un ciclu de uscare, chiar în această perioadă, a fost de 19—12 zile. Reiese deci că argila rezistă la o uscare for­țată. Cît despre mărirea formației de banchetărese, chiar dacă am accepta că e necesară, vom replica în schimb că se reduce în același timp echipa de la rebanchetare. Dacă totuși conducerii fabricii, îi e teamă că va avea prea multe produse uscate, și cuptoarele nu vor putea face față,, trebuie arătat că metoda Duvanov e tocmai o metodă de ardere rapidă și că deci ciclul de ardere ar putea fi accelerat. Motivarea neaplicării acestei metode (chipurile nu se pot clădi gră­tarele după prescripțiuni întrucît... se dărîmă!) este tot formală .instabilita­tea clăditurii e provocată fie de cără­mizi deformate (din cauza proastei ma­nipulări sau a pietrelor mari din ni­sipul necernut), fie de alimentarea cu cărbuni de granulație prea mare, fără să mai vorbim de așezarea incorectă a cărămizilor. Pentru a putea obține rezultate cu aceste metode e necesară respectarea cu strictețe a prescripțiilor tehnice. Dar cei care le aplică trebuie să fie con­vinși că fac un lucru bun și să pună suflet în munca lor. Este și datoria organelor sindicale să sprijine și să îndrume oamenii, promovînd metodele înaintate. Metodele Kartavțev și Du­vanov (care nu trebuie aplicate meca­nic, ci adaptate la specificul respectiv, ele avînd în acest­­ sens diverse varian­te) pot face ca producția de cărămizi să sporească în fabricile sezoniere. E TUTOVEANU Cu atîtea cărămizi așezate transversal, de-a curmezișul cup­torului (stingă), focul nu va putea înainta ca viteza spo­rită, după cum nici banchetate atît de des în șopron (dreap­ta), produsele crude nu se vor putea usca intr-un timp scurt. " I Presărarea cartonului asfaltat cu cenușă de termocentrală Un colectiv de la fabrica „Teleaje­­nul“-Berceni compus din directorul N. Mihăiescu și ing. șef. L. Voinescu, avînd drept colaboratori pe ing. Ma­ria Ioan, Iosif Zwirn și Viorel Ma­yer — a propus folosirea cenușei de termocentrală în procesul de fabri­cație a cartonului asfaltat. Cenușa poate înlocui microazbestul sau fil­lérul de calcar folosite la lillerizarea bitumului și talcul ce se întrebuin­țează la presărare pe produsul finit. Prin aplicarea acestei inovații s-ar putea realiza economii anuale de cca. 3.000.000 lei ,tona de cenușă cos­­tînd inima­­ 35—40 lei față de 710 lei tona de microazbest, 633 lei tona de talc și 112 lei tona de filler. Se pre­conizează totodată și îmbunătățirea calității produsului. De asemenea, se vor crea condiții mai bune de mun­că la presare, cantitatea de praf ce se degajă în aer fiind mai mică. Acest lucru va face posibilă și creșterea productivității muncii. In afară de aceasta vor putea fi valorificate imense cantități de cenușă care în mod obișnuit se aruncă.

Next