Constructorul, iulie 1957 (Anul 9, nr. 390-393)

1957-07-06 / nr. 390

* I fin . ' y^ylSt rtsUlAZsS. \ PROLETARI DIN TOATE ȚARÎLUI, UrsflfÍ-VA­ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Albia BISTRIȚEI a fost eg==­­"v""" •, mutată StăpîNire, apele învolburate ale Bistriței s-au supus. Ele au părăsit vechea lor albie milenară apucând pe calea nouă de beton­­ aurită de ha, nici­ construc­tori. La orele 11 ale zilei de 30 iunie prima șuviță de apă a pătruns timidă prin spărtura produsă de explozia care a înlăturat dopul ce stăvilea intrarea apelor pe drumul nou croit de om, încetul cu încetul canalul de beton se umple cu apă iar peste un ceas, pe noua albie, trece prima plută. Acest important eveniment în desfășurarea lucrărilor dă posibili­atea continuării cu mai mare intensitate a construcției barajului. Din piepturile miilor participanți la mitingul ținut la Bicaz cu prilejul acestui eveniment a răsunat aceeași chemare. Victorie, albia Bistriței a fost mutată. Rruntpnin s-a făcut pe ore Săptă­mîna trecută, lucrările pe șantierul conductei de apă Prut-Iași erau planificate și urmărite pe ore. In noaptea de 26 spre 27 iunie, elec­­tropompa a împins apa pe traseul de 18 km, pină la stația de repom­­­pare. De aici, după ultimele verifi­cări ale instalațiilor, apa și-a conti­nuat drumul în ziua de 28 iunie, la ora 4,30 dimineața, la stația de tra­tare Și filtrare de pe dealul Șoro­­­­gări, umplind primul bazin de de­­­­cantare- Nu s-a Înregistrat nici o de­­f­­ecțiune tehnică. Felicităm constructorii și instala­­­­torii de la Trusturile nr. 14, 21 și­­ 18 pentru succesul obținut — darea­­ în funcțiune a primei etape din noul­­ sistem de alimentare cu apă a ora­­­­șului iași. f Un bilanț îmbucurător In cursul primului semestru al a­­nului 1957, unitățile de construcții­­montaj ale Ministerului Construcți­ior și Materialelor de Construcții au dat în folosință 1100 construcții indus­triale și social-culturale. Printre lucrările industriale termi­nate în trimestrul II se numără unele obiecte de la Combinatul de cauciuc „Zori­e“-Jilava, secția de policlorură de vinil de la Combinatul chimic nr. 2, laminorul nr. 3 de la uzinele , Ni­­colae Cristea“, o serie de construcții la uzina de superfosfați din Năvo­dari, antrepozitul frigorifer de la Iași (parțial) etc. In primul semestru al anului 1957,­­­trusturile de construcții ale ministe­­­­rului au mai dat în folosință peste­­ 1000 de apartamente, precum și nu­­­­meroase cămine pentru muncitori­ ne­­familiști, cu o capacitate de 2­ P0 d­e locuri. Dintre acestea, 128 apartamente au fost construite de către Trustul nr. 2 — Bacău, 138 apartamente de către Trustul nr. 12 — Timișoara, 81 apartamente de către Trustul nr. 5 — Orașul Stalin și 100 apartamente de către Trustul nr. 4 — Hunedoara. Muncitorii Trustului nr. 2 — Bacău au terminat, de asemenea, construc­ția școlii profesionale de construcții din Bacău. à A fost aprins focul în cuptorul noii secții de geam de la Mediaș Intr-un cadru sărbăto­resc, a fost aprins focul in cuptorul noii secții de geam a fabricii de la Mediaș. Respectându-și angajamentul luat, cons­tructorii din cadrul Trus­tului nr. 5, in frunte cu vrednicul șef de șantier Alexandru Ot­icelescu, au dat în folosință lucrările de construcții în ziua de 30 iunie. Noua secție de geamu­ri de la fabrica din Me­diaș este o frumoasă realizare a tehnicii româ­­nești, fiind cea mai mo­dernă linie tehnologică de geam din țară. Pro­iectele au fost întocmite în întregime de I.S.P.I.­­M.C­, mașinile de tras geam au fost construite la A.P.U. iar motoarele electrice la Reșița. Ma­șinile de tras geam, de o construcție mult perfec­ționată față de cele exis­tente, vor avea un mers liniștit, fără trepidații, antrenarea mașinilor fă­­cindu-se cu șnecuri, înălțimea, mai mare de­cât cea obișnuită, va per­mite o tragere cu viteză sporită. Cuptorul, care are o lungime mult mai mare decît lățim­­ea — în raport cu dimensiunile cuptoarelor existente — va asigura o afinare și o­­mogenizare perfectă va face posibilă înlătu­și­rarea plutitoarelor care provoacă defecțiuni. Construcția modernă a halelor, luminoase și spațioase, prevăzute cu dispozitive speciale de aerisire , va as­igura condiții de muncă din cele mai bune. Prin dispu­nerea judicioasă a tăie­torilor și magaziei se reduc simțitor operațiile de manipulare a geamu­lui neambalat și deci im­plicit se micșorează pro­centul de spargeri. Atît constructorii cît și insta­latorii merită laude pen­tru lucrările executate de foarte bună calitate. O greutate în normala desfășurare a procesului tehnologic o va provoca lipsa unor depozite de materii prime și a unei hale emirate de amestec din care c­ură va trebui să se execute un volum sporit de transporturi. Darea in folosință a noii secții de geam de la Mediaș va aduce o con­tribuție însemnată la sporirea producției de­geamuri. ANUL IX­ nr. 390­4 pagini 20 bani S­îmbată 6 iulie 1957 Concurs cu premii pentru tinerii ingineri In scopul stimulării activității tinerilor ingineri din fabricile ceramice De­partamentul Materialelor de Construcții organizează un concurs cu premii pentru lucrările cele mai bune care rezolvă următoarele teme: — micșorarea cantității de rebuturi — mecanizarea operațiunilor ce se execută manual — Îmbunătățirea procesului de uscare — îmbunătățirea procesului de ardere Conținutul rezolvării unei teme trebuie să cuprindă : justificarea teoretică și descrierea tehnică a soluției, avantajele tehnice și economice, propuneri de aplicare, experimentare pe scară mică (unde este posibil), generalizarea aplicării. înscrierea participanților se face plnă la 10 iulie a.c.; terminarea și pre­darea la D.G.S.M.Z. a soluțiilor pînă la 10 octombrie ; judecarea soluțiilor predate va fi terminată la 10 noiembrie. Consfătuirea cu inginerii din fabricile de cărămzi, in cadrul căreia se va decerna premiile, va avea loc In ziua de 20 noiembrie. Premiile decernate vor fi: un premiu de 3000 lei; un premiu de 2000 lei; două premii a 1500 lei; două mențiuni a 500 lei. Conducerile fabricilor au obligația de a sprijini și crea posibilități optime tinerilor ingineri pentru realizarea unor lucrări bune. EXPERIMENTAREA SISTEMULUI DE SALARIZARE MBUNAIAȚn Rezultatele unui schimb de experiență Inițiativa luată de D.G.I.M.Z. de a organiza schimburi de experiență în fabricile unde se experimentează sistemul de salarizare îmbunătățit s-a dovedit a fi fructuoasă La Fabrica de cărămizi Roman rezultatele aces­tui schimb de experiență, la care au luat parte delegați din 6 fabrici de produse ceramice a contribuit la lă­murirea unor probleme, la înlătura­rea unor defecțiuni ivite în cursul ex­perimentării Lîrguința cu care a muncit comisii­ de coordonare din întreprindere s-a concretizat. In ultima vreme, în e­xecutarea centralizării foilor de lu­cru în acord pe meserii și categorii de încadrare, stabilindu-se apoi cu judiciozitate formațiile de lucru, nor­mele cu motivare tehnică și prețurile­ unitare. La stabilirea formațiilor de lucru s-a urmărit un echilibru per­fect în raport cu productivitatea uti­lajelor. Acest lucru dă posibilitatea fiecărui muncitor să realizeze un cîștig mai bun. De pildă, un arzător avea înainte salariu tarifar de 501­ lei; acum, salariul lui de bază a cres­cut la 805 lei. Din analiza cîștigu­­rilor realizate pe ultimele două deca­de ale lunii iunie rezultă că numai la secția cărămizi cîștigurile cresc în medie, cu 5% față de luna mai O situație care a trezit atenția co­misiei de coordonare a fost anomalia petrecută la uscătoriile artificiale, unde muncitorii erau slab încadrați în comparație cu alimentatorii, pre­sării sau prinzătorii. Cauza era — așa cum s-a constatat ulterior — m­i­­■carea nejustificată a formațiilor de lucru, care realizau o productivitate mică și nu izbuteau să atingă un sa­lariu mulțumitor. Actualul cîștig de bază, de 820 de lei, corectează o si­tuație nejustă și ilustrează, pe deplin importanța stabilirii cu strictețe a for­mațiilor de lucru în raport cu noile norme tehnice. In momentul de față o problemă dificilă pe care comisia centrală caută s-o învingă este cea creată la noua secție de țigle ceramice de la unitatea a 2-a. Aici, precum s-a vă­zut in primele zile, normele tehnice prevăzute nu s-au realizat decit in puține cazuri. Majoritatea muncitori­lor din secție au obținut cîștiguri mai mici cu cca 7% In acest caz, se im a pune o revizuire a acestor norme și condițiilor tehnico-organizatorice necesare. Trebuie apreciată preocuparea co­misiei pentru îmbunătățirea, pe par­curs, a planului de măsuri tehnico-or­­ganizatorice cu elemente care privesc în mod direct calitatea produselor Pînă acum calitatea produselor nu era Întotdeauna corespunzătoare sta­tului, de multe ori se primeau recla­mații de la beneficiari. Motivul sla­bei calități era faptul că argila nu se macera. Pentru a pune capăt a­­cestui neajuns s-a trecut la organiza­rea depozitului de macerare a argilei in carieră, instalîndu-se in acest scop un troliu și încă o­glindă pentru ex­tragerea uniformă a argilei din toate straturile. De asemenea se va pune la punct funcționarea oranelor cu aburi, ceea ce va duce la îmbunătă­țirea calității și micșorarea ciclului de uscare, se va monta o presă de cărămizi, care lucrează cu argilă as­­cată, obținîndu-se o economie de­­ 50.000 lei și se va repara și pune în funcție presa nr 2, ca rezervă, permi­­țîndu-se astfel revizuirea periodică a preselor. S-a stabilit și micșorarea timpului de întrerupere între schim­buri la 15 minute; prin această re­ducere se obține în plus, lunar, 50.000 de cărămizi și se reduce prețul de cost cu 4.000 lei pe lună. Toate aceste acțiuni reflectă preo­cuparea comisiei de coordonare de la Fabrica de cărămizi Roman pentru reușita experimentării sistemului de salarizare îmbunătățit. ¹ BUNUL CEL MAI DE PREȚ Grijuliu, maistrul electrician Vasile Stănescu atrăgea întotdeauna atenția celor cu care lucra ca înainte de des­chiderea ușilor de la celulele de înaltă tensiune (de la stațiile de conexiune) să se decupleze cuțitele separatoare de pe barele de înaltă tensiune. Și pe bună dreptate era grijuliu maistrul, căci cea mai mică neatenție putea da foc la ac­cidente grave so­date chiar cu pierderi de vieți omenești. Viața omului prețuiește mai mult decât orice. Cu acest grad mereu treaz colectivul alcătuit din maistrul V. Stă­­nescu și electricienii Iancu Cristea și I. Grecu s-au străduit și­ au reușit să găsească o soluție prin care posibili­tatea electrocutării la deschiderea uși­lor de la celulele de înaltă tensiune să­­ fie înlăturată. Inovația acestor munci­tori pricepuți constă in adaptarea unui dispozitiv format din mai multe pâighii jumetate acționate de către minerul de manevrare al separatorului. Cind mine­rul decuplează cuțitele separatorului de pe barele de înaltă tensiune atunci cele două tije, care asigură închiderea­­ ușii, ies din orificiile lor lăsind ușa li­beră. In acest caz se poate intra și lu­ j ora in celula de înaltă tensiune fără pericol de accidentare căci ea nu se­­ mai află sub tensiune De îndată insă­­ ce ușa a fost închisă și cuțitele sepa­ratorului cuplate pe barele de înaltă tensiune, tijele care asigură închiderea­­ ușii au intrat în orificiile lor și ușa celulei nu se mai poate deschide decât dacă atunci când, din nou, prin mine­rul de acționare al separatorului, cuți­tele sunt decuplate de pe barele de înal­tă tensiune. Trebuie menționat că până la adaptarea acestui sistem ușile, erau închise prin niște cirlige care cu aju­torul unei chei fixe obișnuite închideau sau deschideau ușa, independent de po­ziția cuțitelor separatorului. Deci ușa se putea deschide și atunci când celula se afla sub înaltă tensiune. Această inovație s-a aplicat cu bune rezultate la lucrările grupului de șan­tier nr. 2 Roman (ing. șef Arthur Käst­­ner) aparținînd Trustului de instalații nr. 21 (in special la șantierul: Trece­rea pe curent alternativ al orașului Ro­man). De asemenea sistemul a fost­­ luat ca model pentru aplicare și de­­ către Trustul de instalații nr. 18 si­­ I.S.P.E. ' j AL. GHERITE Tehnicianul Alexandru Otiicelescu — o pledoarie pentru meseria de constructor Nu mai e mult și împli­nesc un deceniu de cînd co­lind șantierele și fabricile noastre, cu bloc notesul în mină. Rar mi-a fost însă dat — din păcate — să văd de­plină înțelegere între con­structor și beneficiar. Așa e firea oamenilor, mereu ne­mulțumită. (Și intr-un fel nu e rău, căci aci stă sîmburele progresului). Așa­dar, cînd constructorul voia să facă treabă, n-avea beneficiarul documentația; cînd era to­tul mai mare la beneficiar, atunci tărăgăna constructo­­rul lucrarea. Și așa mai departe. De aci, certuri, con­flicte, neînțelegeri, cu toată suita de neplăceri. Acum, din­tr-odată, aflu o veste rar auzită, cum că pe șantierul Fabricii de gea­muri din Mediaș, beneficia­rul e cel care ridică în slăvi munca constructorilor, și în special activitatea șefului de șantier. Un asemenea om — mi-am zis — merită a fi cu­noscut. L-am zărit prima oară printre muncitori, pe schelă. Un bărbat înalt, cu vorba domoală, blind dar ferm în același timp. Apoi m-am in­teresat de dînsul. De cînd a intrat în construcții, a urcat încet-încet treptele meseriei. A lucrat la Bicaz, a fost re­ferent tehnic la Tg. Mureș, apoi șef de sector la Tîr­­năveni (unde avea de execu­tat un mare volum de lucră­ri), a fost șeful serviciului tehnic al întreprinderii nr. 505 — și acum, iată-1 șeful șantierului 3 din Mediaș,­­ un tehnician pasionat, îndră­gostit de meseria sa. Trebuie să-l vezi cu cîtă sfințenie desfășoară planurile cons­trucției pe care o realizea­ză, cu aită migală descrie fiecare lucrare, ca și cum singur ar fi pus mîna pe fie­care metru cub de beton,­­ în avantajul lui, desigur, și faptul că are ce arăta! — M-am hotărît să-i pun cîteva întrebări. — Care este secretul bu­nei conviețuiri cu beneficia­rul? — Simplu de tot, și ei își fac datoria, și noi pe-a noa­stră! Nu ne mințim, nu ne as­cundem reciproc lipsurile, nici greutățile. Aceasta e foarte important într-o cola­borare. — Ce satisfacții v-a dat pînă acum meseria de con­structor? de —- In primul rînd, bucuria a vedea crescînd sub ochii mei rodul muncii ome­nești. In al doilea rînd, sa­tisfacția de a putea participa la procesul de introducere a tehnicii noi. La Bicaz, în­tîiași dată, am efectuat lu­crări pe scară mare în tim­pul iernii. In condițiile de acolo, vă puteți închipui ca nu era ușor să execuți lu­crări umede la exterior. Dar ce mîndrie cînd totul a fost gata. Aceleași simțăminte înălțătoare mi le procură lu­crul cu elemente prefabrica­te. Să lași în urmă tehnica veche, s-o înnoiești — iată un lucru minunat. Dar mun­ca frumoasă de constructor e cîte­odată stînjenită de greutăți. Evidența complica­tă, greoaie, formularistice stufoasă ne omoară. In ex­primarea acestui adevăr nu sunt, desigur, deloc origi­nal... — La ce visați (dacă-tm permiteți această întrebare indiscretă)? — Răspunsul e în legatur­ai necazul arătat mai inain­te. Îmi pierd multe ore cu simplificarea formularelor pe care le propun forurilor su­perioare. Din păcate, nu sun­tem­ totdeauna ascultați. Aș dori, deci, o evidență care să disciplineze, nu care să ducă la birocratism; aș dori o or­ganizare sănătoasă pe șan­tier, care să permită un con­trol comparativ eficace în­tre execuție și situație, evi­­tînd astfel slăbiciunile ce se manifestă acum în stabilirea diverșilor indici. Dar visul meu adevărat, de tehnician, rămîne un șantier mare nu­mai în montaj, chiar pe pro­ducție umedă. Așa­dar, con­fecțiile să se execute toate în depozit, tinde să aibă loc pînă și betoniera. S-ar putea lichida astfel risipa, s-ar pu­tea elimina pacostea pe care o reprezintă astăzi­ bo­­nurile de materiale. Lucrînd pe un astfel de șantier, constructorul ar fi ferit de închistarea unui beneficiar adesea neinițiat sau de ve­derile înguste ale unor pro­iectanți Vreau — și aceasta este esența visului meu — sa construiesc cit se poate de economic. După ce ne am despărțit oful de șantier Alexandru Ot­icelescu s­a îndreptat spre oraș, unde, in apartamentul din blocul constructorilor, îl așteptau desigur soția și cei doi copii. Am avut impresia — ba chiar certitudinea — că am cunoscut un om de bine, un constructor vrednic de stima noastră. Și dacă nu am reușit să transmit ci­titorului acest simțămînt, apoi e numai vina celui ce subscrie: B. VLADESCU De la planul de măsuri la realitate... telor de lucru Dovadă sunt discuțiile rodnice, soldate cu numeroase propu­neri înscrise în planul de măsuri teh­­nico-organzatorice. Acest fapt a și fost popularizat, la timpul său, în gazeta noastră. Cei ce urmau să pună în practică măsurile preconizate nu și-au prea făcut însă datoria. Organizarea ne­­satisfăcătoare a muncii pe șantier acum, în perioada de experimentare, face ca realizările obținute să fie mult sub posibilități. E greu de justificat lipsa de preocupare manifestată de conducerea Trustului nr. 9, care n-a repartizat șantierului numărul de teh­nicieni necesar coordonării lucrărilor. Din cei patru maiștri, cîți prevede schema de organizare, șantierul nu are decât doi. Așa după cum spunea, necăjiți­, șeful echipei de zidari Antal Koloman, desele schimbări de la un punct de lucru la altul au făcut ca echipa să piardă ore prețioase. Lipsa unor schele corespunzătoare la mon­tarea rabinului, aglomerarea muncito­rilor la unele puncte de lucru sînt și acestea frîne în creșterea producti­vității muncii. Nu se pot oare lua măsuri pentru ca experimentarea sistemului îmbună­tățit de salarizare să decurgă în con­diții bune, — și, o dată cu ea, și producția ? R. NANDOR corespondent In perioada de pregătire a experi­mentării sistemului îmbunătățit de salarizare, constructorii de la șantie­rul „Refractar“-Aleșd s-au străduit să-și aducă aportul în ceea ce pri­vește îmbunătățirea activității punc- Roadele aplicării metodei U.I.L­ Putna Inițiativa montorilor de la U.I.L­­Putna, s-a răspîndit cu repeziciune cuprinzînd într-un timp relativ scurt numeroase fabrici de cherestea, în care, ca un rezultat direct al aplicării a­­cestei inițiative, productivitatea mun­cii, randamentul pe cap de muncitor și implicit producția s-au dezvoltat. La Fabrica de cherestea din Cacica inițiativa muncitorilor de la U.I.S.­­Putna a fost aplicată încă din luna aprilie, fapt care a dus la o sporire a productivității muncii de la 0,777 mc cherestea rășinoase pe om in 8 ore, la 0,900 mc. Acum, în urma con­sfătuirii U.I.L -urilor din regiunea Su­ceava, conducerea unității, organiza­ția de bază P.M.R și comitetul de în­treprindere, într-o consfătuire comună ținută la sfîrșitul lunii, au alcătuit un nou plan de măsuri tehnico-orga­nizatorice care să ducă la o nouă sporire a productivității fizice. Acest plan, la a cărui aplicare s-a trecut imediat, cuprinde printre altele intro­ducerea unui transportor cu paliere pentru evacuarea rumegușului, pune­rea în funcțiune a două elevatoare mo­bile tip Hetzel pentru încărcat piese grele și traverse, reorganizarea proce­sului tehnologic din secția de lăzi și eliminarea unor faze inutile din de­pozitul de cherestea. Aceste măsuri au fost introduse la propunerea maiștri­lor Gheorghe Crețu și Alexandru Czi­­zar, a directorului Vasile Tipa și a gateristului Onofrei Sava. Ele vor du­ce la creșterea productivității muncii pînă la 1.116 mc cherestea pe om la S ore și vor reduce prețul de cost cu 357.407 lei pe întreg anul. Sprijinind această nouă acțiune ino­vatorii și raționalizatorii fabricii au venit și ei cu o serie de propuneri im­­portan­e. Astfel, tâmplarul mecanic Vasile Tomuț a propus introducerea unui ciocan pneumatic, foarte ingenios, pentru țintuirea părților de lăzi, ino­vație care va da posibilitatea reducerii prețului de cost la lăzi cu 25 la sută. Mecanicul Vasile Timcu a confecționat i­o­otipul unei macarale speciale pen­­tru scoaterea buștenilor de fag din bazine de fierbere, inovație generatoa­re a 12.000 lei economii anual. Pentru reducerea bracului tehnic, mecanicul Anton Zahariac a construit o piesă cu filet pentru confecționarea de șabloane distanțiere la gatere. In completarea acestei propuneri tehnicia­nul șef Eduard Lushaus a propus in­­roducerea unor registre reglabile la gatere O deosebit de importantă inovația a fost făcută de maistrul derulor Gheorghe Iliuță. El a confecționat pro­­totipul unei mașini care întinde cleiul pe foile derulate și o foarfecă spe­cială pentru tăierea blindului și a placajului. Mecanizarea acestor faze creează posibilitatea pentru extinde­rea fabricării sortimentului de placaj. Adăugați toate acestea la hotărîrea muncitorilor de la U.R.S.­Cacica de a produce mai mult, mai bun și mai eftin și vă veți imagina viitoarele lor realizări. F. BRAD •»respondent Întrecere In cinstea LUI 7 NOIEMBRIE Obiectivul primei etape In întrece­va cursaci ...a anu­versa ..i a 4u di ani Je .a «evoluția din Octombrie, colectivul Trustului de con­strucții n­r. 9­ Cluj și-a fixat ca primă eta­pă ziua de 23 August, in această perioadă vor fi predate — cu di­ferite scurtări de termene — numeroase obiecte, printre care un cămin cu 350 locuri, halș de poDclorură de vinil de la Uzinele chimice Turda, hala de prefabricate­­ și magazia de materiale de la fabrica „Horia, Cloșca și Crișan“ din aceeași localitate, ate­lierul de tîmplărie al fabricii „Silica“­­Turda, 3 dormitoare cu un total de 162 jocuri la Cîmpia Turzii, 3 blocuri cu cîte 4 apartamente și un atelier mecanic la Cavnic, 27 apartamente la Baia Mare, un cămin, pavilionul de infirmerie și atelierul mecanic de la complexul școlar Săsar etc. întrecere­a sectorul de exploatare a utilajului greu In întîmpinarea celei de a 40-a a­­niversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, colectivul Stației nr. 1 „Progresul“ a Trustului de utilaj greu a chemat la întrecere lucrătorii tutu­ror celorlalte stații ale trustului. în­trecerea — cu etape la 23 August și 7 Noiembrie — se va desfășura în jurul unor obiective concrete pentru mași­ni­știi de utilaje, maiștrii de zo­nă, echipele de reparaț­i curente, ate­lierele fixe de reparații și stații, ur­­mărind obținerea unor indici câ­ m­­ai buni de exploatare, reducerea stagnă­rilor și imobilizărilor, economii în­ producție etc. Conducerea și comitetul sindical al T.U.G. au stabilit punctajul pe baza căruia se vor calcula rezultatele între­­­cerii. Pentru stimularea materială a muncitorilor, maiștrilor și colectivelor care vor obține intîietatea, trustul va acorda — din fondul întreprinderii — un mare număr de premii în bani și­­ obiecte (aparate de radio, ceasuri de mină, cupoane de stofă, stilouri etc.). N. GAVRILA corespondent Răspund chemarii la întrecere Nu a trecut prea mult timp și­ che­marea la întrecere lansată de către U.I.S.­Sighet în întîmpinarea m­arei sărbători de la 7 Noiembrie a primit primele răspunsuri. FABRICA DE CHERESTEA DIN DITRÄU, Regiunea Autonomă Ma­ghiară, se angajează să depășească planul de producție pe lunile iunie, iulie și august cu 10%, să ridice productivitatea muncii cu 3% și să reducă prețul de cost cu 3,5% față de indicele planificat. Secția de mo­bilă va trece la fabricarea unui nou tip. Conducerea fabricii și comitetul de întreprindere vor lua măsuri ca pînă la 23 August — prima etapă a între­cerii — locuințele muncitorilor să fie reparate. „Ultima zi a primei etape a între­cerii, se spune în răspunsul munci­torilor de la FABRICA DE CHE­RESTEA DIN SOVATA, ne va găsi dînd produse în contul lunii octom­brie.“ Pînă la 23 August colectivul fabricii va di peste plan 800 mc cherestea de fag, 1000 buc, traverse normale de fag și altele. Pentru a reduce din­ pierderile de material lemnos provocate de­ cioplirea buște­nilor groși se vor introduce gatere de 36 țoli iar în noul depozit de che­restea se va mecaniza transportul cherestelei de fag. „Primim cu bucurie chemarea la Întrecere lansată de către Sighet“ — spun muncitorii, U.I.JJ.- tehni­cienii și inginerii de la I.F.I.L.­RE­GHIN în răspunsul lor. „Vom reali­za până la 23 August pianul la pro­ducția globală în proporție de 113%; vom spori ,cu 10% productivitatea muncii și vom reduce prețul de cost cu 0,5%.. In această perioadă vom pregăti condițiile pentru introduce­­­rea inițiativei, de la Putna și o vom­ aplica în cîteva secții.“ ★ Răspunzînd chemării la întrecere lan­sată de IPROFIL-București in cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii, teh­nicienii și inginerii de la 1 PROFIL „Bihorul" din Oradea s-au angajați printre altele, ca în prima etapă a întrecerii — pînă la 23 August — să realizeze planul producției globale in proporție de 110% iar cel al produc­ției marfă 109%. De asemenea, co­lectivul de la Oradea s-a angajat să reducă prețul de cost, peste sar­­cina planificată și să dea produse in valoare de 25.000 lei prin valorifica­rea deșeurilor. Tot în această perioadă vor fi pro­duse peste plan bunuri a căror va­loare se ridică la 710.000 lei și se­ vor executa prin proiectare proprii), o serie de produse printre care: ca­­napeaua-pat tip „Bihorul", fotolcul­­pat tip „Bihorul", sufragerie combi­nată, bufete și altele. ★ ★ înainte de plecarea în concediu .Nesfîrșiți kilometri de conductori e­­lectrici au trecut prin miinile lui Ion Tuf­escu, în decursul carierei sale, de instalator. E un muncitor vrednic și conștiincios. Luna trecută după ce a terminat lucrările ce-i fuseseră încre­dințate de grupul 4-instalații al Trustu­lui nr. 14 la blocurile de lo­cuințe din cartierul Făcu­­rari-Iași, a plecat un con­cediu la o casă de odihnă din Te­chir­ghiol a CCS. Petrecere frumoasă, to­varășe Tufescu ! Mai sint 22 zile pînă la Festival Se apropie Festivalul I Iată cuvintele care pot fi auzite astăzi pe înreg cu­prinsul țării. Dar nu nu­mai azi­, însăși din acțiu­nile entuziastului nostru tineret se simte acest lucru. Se vede pretutin­deni dorința fierbinte de a Intîmpina cel de-al VI­­lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Moscova cu noi și importante realizări, do­rință materializată prin numeroase acțiuni care atrag după sine rezultate apreciabile. Tinerii din Bocsig, de pildă, au format echipe comune din cele două în­treprinderi înrudite prin specificul lor — I.F.E.T. și U.I.L. — și au pres­tat numeroase ore de muncă drările de voluntară la la­întreținere­a utilajului din cele­ două întreprinderi Corespondența noastră L. SIMANDAN mai a­­rată în scrisoarea sa că aceiași tineri­ au realizat însemnate economii prin reducerea deșeurilor ș valorificarea celor exis­tente.­­ Tineretul nostru se pre­gătește să întîmpine Festivalul cu succese de seamă in diversa și varia­te domenii de activitate. Astfel, la Vatra Dornei, tinerii de la U.I.L. „Ber­­hat Andrei" au format o echipă de dansuri națio­nale care va lua parte la manifestările artistice ce se vor organiza in cin­stea Festivalului de la Moscova. După cum ne semnalează corespon­dentul voluntar FERDI­NAND MIC­HIVO­VI­CI, această echipă este ho­­tărîtă să lase o bună impresie publicului, pre­­­gătindu-se cu multă per­severență și seriozitate. Scrisoarea dentului a fost corespun­însoțită și de o fotografie, pe ca­re o reproducem, și care înfățișează o parte din membrii echipei de dan­suri, într-una din pauze­le repetițiilor. . Pe un șantier al Văii Jiului și Festivalul, sărbătoarea tinereții și prieteniei, este întîmpinat cu entuziasm de constructorii din Valea Jiilu. Ti­nerii brigadieri de pe șantierul de la Uricani, și-au spus din nou cuvintul: planul de producție al șantierului pe luna trecută a fost depășit; în frunte sînt brigăzile conduse de Ilinca Radu, Constantin Cojocaru și C. Bușescu. Pe șantier se acordă o deosebită atenție a or­ganizării muncii. Conducerea șantieru­lui a trecut la extinderea lucrului în brigăzi complexe și de specialitate, asi­gurînd în felul acesta creșterea pro­ductivității. In cinstea Festivalului tinerii briga­dieri din Uricani intensifică și activita­tea culturală; ei au reorganizat forma­țiile artistice, brigada de agitație, echi­pa de dansuri și coruri. De asemenea, s-a organizat și o echipă de teatru com­pusă din 20 de tineri precum și două echipe de volei și una de fotbal. IULIAN I POPESCU și IOAN ARRAMA j corespondenți /

Next