Constructorul, august 1957 (Anul 9, nr. 394-398)
1957-08-03 / nr. 394
FESTIVAL - MOSCOVA 1957 și ai păcii veniți la Moscova din toate colțurile lumii, a trebuit să aștepte un ceas încheiat peste ora stabilită; celor din tribune le-o luaseră înainte alte sute de mii de oameni înșirați de-a lungul itinerariului pe care-l străbatea caravana de delegații. Și numai după ce moscoviții le-a așternut covor de flori, le-a stins cu căldură mîinile, le-a încărcat brațele de cadouri, numai după aceea a putut caravana să-și continue drumul, să-și facă intrarea pe marele stadion „Lujniki“. Era ora 15. Trîmbițele își trimit solemn către văzduh mesajul lor de sunete, mesaj de pace și prietenie. Festivalul a început... ...Pe covorul de pîslă verde, întins pe-ntregul stadion, delegații celor 122 de țări, avînd în frunte stindardele fluturind în adierea vîntului, și-au început defilarea în aplauzele frenetice ale prietenilor din tribune. S-au înălțat în zări porumbeii albi, zeci de mii de porumbei, simbol al păcii rîvnite de popoarele lumii. Fluturind în mod ritmic deasupra capetelor batistele lor roșii, galbene, albastre, trec delegații țării noastre. Ei sunt viu aclamați. Zilele Festivalului, bogate î n manifestări culturale, artistice și sportive au început. Și pretutindeni tinerii din delegația noastră sunt primiți cu multă căldură, cu dragoste, cu prietenia ce-i caracterizează pe moscoviți, pe oamenii sovietici. La rândul lor, ei manifestă din inimă dragostea de pace, de conviețuire pașnică, cu toate popoarele lumii, recunoștința întregului nostru popor față de marele popor sovietic. Nerăbdători cei peste 1O0.000 de oameni din tribunele stadionului „Lujniki“ erau nedumeriți și fiecare minut scurs peste ora 14, ora la care era programată deschiderea marii sărbători a tinereții, devenea parcă nu de 60 de secunde ci mult mai mult, părea de sute, mii de secunde. Și în adevăr marea de oameni adunată să-i salute, să-i întîmpine cu flori pe solii prieteniei Defilează un grup al delegației țării noastre. BRIGADA FESTIVAL Pentru tineretul nostru, măreația sărbătoare de la Moscova, a însemnat prilejul unor noi realizări în diverse domenii de activitate. La timpul ei am vorbit despre fiecare nouă victorie și cititorilor noștri le sun cunoscute succesele multor tineri. Numai că despre ce am vorbit ieri, astăzi nu mai poate forma subiectul discuțiilor noastre , nu pentru că ar fi de-acum lucruri vechi sau lipsite de importanță, ci pentru mereu simplul motiv că apar aibtele noi care nu pot fi trecute sub tăcere. Așa, de pildă, nu pot fi ignorate realizările de la U.I.S.Pojorîta tinerilor Aici, tineretul din secția talaj industrial (lină de lemn) a format o brigadă specială căreia i-a și dat numele de „Brigada Festival“. Cei 8 tineri care au inițiat și au format această brigadă au fost puși de la Bun început pe fapte mari. Din primele zile ale lunii iulie brigada tinerilor lucra în contul zilelor Festivalului. Cantitatea de lînă de lemn produsă, peste plan, trece cu 9 tone, și să recunoaștem, nu este deloc puțin și nici ușor s-o realizezi într-un timp relativ scurt. Pentru o Cupä, cîțiva din membrii brigăzii Festival s-au oprit în jurul celei ce conduce brigada, Ilei Ungureanu, urmărind cu interes cifrele notate în carnetul de evidență zilnică. Daruri pentru tineretul lumii „Punte electronică pentru tensiometre“ se numește aparatul trimis în dar Festivalului de la Moscova de tinerii de la Atelierele „9 Mai“ din București. Acest aparat face parte din clasa de aparate pentru măsurarea pe calea electrică a mărimilor , neelectrice și este realizat pentru prima oară în țară. înainte, asemenea aparate se importau și erau alimentate cu baterii uscate. Constructorii punții electronice pentru tensiometre au eliminat o serie de deficiențe. Astfel, se simplifică manipularea, se poate alimenta direct de la rețea ceea ce permite evitarea defecțiunilor în timpul lucrului, obținîndu-se în același timp economii prin evitarea consumului de baterii și acumulatori Aparatele se folosesc pe șantierele de construcții pentru verificarea și determinarea rezistenței, întreprinderea noastră a și primit un mare număr de comenzi întrucît sînt create condiții pentru fabricarea pe scară industrială, prețuil său de cost reducîndu-se aproape la jumătate. Aparatul se execută de către un colectiv condus de ing. Gh. Decianu, șeful secției metrologice și ing. Virgil Ailat, șeful laboratorului electric, avînd sprijinul tov. ing. Tudor Pantelimon și al tehnicienilor Dan Ștefănescu și Magdalena Simon. GH. A. POPA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Am cunoscut un OM Am cunoscut un om minunat. Am cunoscut un constructor îndrăgostit de meseria sa, de colectivul in care muncește. Sunt mulți asemenea oameni, dar Johann Cohn mi s-a părut mai deosebit decit alții. La atelierul de reparații al Bazei de utilaje și transporturi din Craiova T.R.C.L. zgomotul umple încăperea. Intr-un coif, la un banc, trebăluiește cu migală un om de statură mijlocie. Montează o pompă de aer comprimat. Lingă el, un tânăr urmărește cu atenție fiecare operație, ascultă explicațiile bătrânuului maistru. Așa-i Johann Cohn, apropiat sufletește de cei tineri. Până anul trecut, maistrul Colin a fost șeful atelierului. La cei șaizeci de ani ai săi, nu era tocmai treabă ușoară să conducă attea echipe. A fost pensionat. Vârsta-i dădea dreptul la odihnă. Dar ți-ai găsit! Nu putea avea liniște. Simțea dorul tovarășilor de muncă, simțea nevoia să contribuie și el cu de cit la bunul mers al treburilor în atelier. Așa a ajuns Johann Cohn din nou muncitor. De la șantierul fabricii de zahăr din Livezi a fost adus pentru reparat un locotractor de ecartament îngust, cu motor Diesel. Unii muncitori au cam bătut în retragere; nu era tocmai ușor să execuți o asemenea reparație. — Dați-mi mie comanda aceasta. O să mă descurc eu! Așa-i Johann Cohn, muncitor priceput, harnic, săritor la nevoie. Un om minunat, care m-a cucerit. ION TRUICA corespondent Pentru onoarea mărcii fabricii Fabrica fie placaj, panel și furnir de la Deta, este cunoscută ca una din furnizoarele de produse de cea mai bună calitate, nu numai in țara ci și peste hotare. Cine a văzut din comanda pentru Anglia foile de furnir estetic descupate din rădăcină de nuc ]a care jocul fibrei apare de o limpezime aflată doar în cele mai fine filigrame, poate înțelege valoarea oamenilor care muncesc la Deta. In plus, muncitorii de aici, păstrînd calitatea produselor fabricii lor, au ajuns să crească considerabil producția. Iată, din furnirul produs de fabrică, în plus, în anul acesta, față de 1953, se pot furnizul 66 de garnituri de camere combinate, iar din placajul produs în plus numai intr-o singură zi, față de producția unei zile din anul 1948, se pot executa 197 garnituri. Pentru păstrarea calității produselor există în secțiile fabricii unele indicații ale procesului tehnologic peste care nu trece nimeni; cei mai vîrstnici se știu pe de rost și fără ele nu ar putea lucra, iar cei tineri se află imediat ce au dreptul să ia parte la procesul de producție. Un tabel afișat la presă indică, pe esențe și suprafețe, presiunea necesară. Plăcile de aluminiu pentru izolare parcurg un circuit fix în care timpul de răcire, după scoaterea din presă, este respectat cu strictețe. Repararea nodurilor în furnir se face numai cu bucăți de culoare și structură identică cu aceea a fosi reparate. După cum este știut de toți cei din secția furnir, foile scoase din uscător trebuie date cu clei de abia după ce s-au răcit, altfel lemnul absoarbe cleiul și foile nu mai fac priză. Și la uscătoare sunt indicații precise: foile pentru exteriorul placajului să nu aibă umiditate mai mare de 10*/• iar cele de interior de 7*/« și cu toate că cei vîrstnici se cunosc atît de bine Iacit numai din privire îți spun exact umiditatea foii, se fac totuși zilnic și chiar de mai multe ori pe zi sondaje de control. Aceasta face ca placajul fabricat la Deta să fie bun, să-și mențină calitățile, să nu facă bășici, zone de ceață etc. Dar și panelul ieșit de pe porțile fabricii din Deta este căutat și primit cu brațele deschise de fabricile de mobilă. La confecționarea lui, „se spune ln secție, cel mai important este să se facă sortarea șipcilor pe fibră înainte de îmbinare. De aceea la Deta există un loc anume, cu oameni calificați, care fac sortarea șipcilor cu fibra verticală sau orizontală și numai așa miezurile ajung la masa de Îmbinat. Sunt cîteva indicații care par mărunte celor care nu le-au încercat valoarea dar pe care cei de la Deta le respectă cu sfințenie tocmai pentru că știu că ele formează secretul calității produselor. De aceea, planul de calitate este întotdeauna îndeplinit și uneori depășit. De pildă, în ziua de 17 iulie procentul planificat pentru placaj ABC a fost depășit cu 9,7"/• iar pe luna Iunie depășirea s-a ridicat la 5,9'/s. Rămîne ca pe lîngă aceasta fabrica să reușească să aduci mai multă cantitate de produse în categoria A care deocamdată, în grupul ABC, este uneori deficitară. Probabil că măsurile de mică mecanizare care se introduc vor înlesni atingerea acestui obiectiv. Iată un singur exemplu. Una din măsurile de mică mecanizare privește aburitoarele; este vorba de Instalarea unui electropajan pentru încărcarea și descărcarea mecanică a camerelor de aburit. Inovația, simplă din punct de vedere tehnic, dar prețioasă prin rezultatele ei, va aduce o economie anuală de aproape 200.000 lei și va face posibil ca aburitoarele să fie încărcate cu o cantitate dublă de bușteni față de perioada cînd încărcarea se făcea manual. Halele vor primi o cantitate dublă de bușteni pregătiți pentru prelucrare, materia primă va putea fi aleasă, pe calități, cu mai mult discernămînt ceea ce fără îndoială va influența odată mai mult asupra calității produselor „Deta”. B. ADRIANA TINERI INGINERI Inginer! Ideal făurit în anii cei mai frumoși din viață, în anii cînd îți faci planuri de viitor, planuri la care, cu ani în urmă, tinerii fii ai oamenilor muncii nici nu îndrăzneau să viseze. Dar cîtă muncă, cîtă trudă spînă-ți vezi numele înscris pe mult rîvnita diplomă de inginer. Munca nu se termină odată cu anii de studii în facultate, începe acum achitarea datoriei față de societate, datorie ale cărei rate se plătesc toată viața. Depinde însă de felul în care înțelege „să plătească" fiecare și cum înțeleg unii „să primească“.» Să începem cu un fenomen mult răspândit în industria materialelor de construcții; an de an, în fabricile din orașele mari au fost încadrați ingineri cu duiumul, pe cînd celelalte fabrici din țară, situate în localități mai mici unele n-au deloc iar altele, mai „norocoase“, abia au reușit să încadreze cîte un inginer. E suficient să arătăm că fabrica de cărămizi „argila roșie“ din București are 5 ingineri pe cînd fabricile din Urziceni și Simileasca au numai cîte unul (aceasta din urmă s-a angajat abia de curînd). Fabrica de cărămizi Timișoara are 6 ingineri iar la Cărpiniș, tot abia de curînd, a fost transferat un inginer. Intr-adevăr, e mai plăcut să lucrezi la o fabrică din București, Timișoara, Cluj, Iași sau Oradea decît la Simileasca, Pătîrlagele, Urziceni sau Cărpiniș. Dar trebuie ținut seama că nu toți inginerii pot fi încadrați în fabricile din orașele mari, după cum trebuie ținut seama că toate fabricile au nevoie de cadre tehnice cu înaltă calificare. Or, ce se întîmplă acum? Sînt cazuri cînd tinerii ingineri preferă să lucreze la serviciul de planificare sau preț de cost, într-o fabrică dintr-un oraș mare, decît să muncească efectiv în producție, într-o fabrică mai îndepărtată de oraș, unde ar putea da un ajutor efectiv, pe măsura capacității lor. Nu e păcat de anii petrecuți pe băncile facultății, de toată știința acumulată care nu este transpusa în practică? Folosirea judicioasă a tinerilor ingineri este o sarcină de mare răspundere a conducătorilor de fabrici. De felul cum directorii fabricilor știu să împartă sarcinile, punînd omul potrivit la locul potrivit, depinde în mare măsură activitatea acestor tinere cadre tehnice. In rîndurile tinerilor ingineri trebuie dezvoltat și simțul răspunderii personale. Este lăudabilă inițiativa directorului Fabricii de geamuri Mediaș, tov. Vasile Miclea, care a promovat în posturile de răspundere o seamă de tineri. Inginerul Vasile Dragoș, de pildă, după ce a fost șeful secției de geam și apoi șeful producției, astăzi — după 2 ani de la terminarea facultății — este inginer șef al fabricii; tînărul inginer Octavian Marian care și-a terminat, de curînd, studiile în U.R.S.S. este șeful serviciului tehnic; șeful secției geam este un alt proaspăt inginer tov. Ion Roșea. In schimb, sunt alți conducători de fabrici ca tovarășii directori Ioan Lehoczki de la „Ceramica“-Jimbolia sau alții care privesc cu neîncredere pe tinerii ingineri și nu le încredințează sarcini corespunzătoare cu pregătirea lor. Cu un astfel de sistem în loc să creștem cadre tehnice de nădejde, vom crește... simpli birocrați. In general, nu e bine ca inginerii nou veniți în fabrică să fie mereu schimbați de la un loc de muncă la altul și cu atît mai puțin de la o fabrică la alta sau chiar dintr-un sector într-altul. Flagrant e cazul inginerului O. Barbulovici care acum 2 ani a plecat de la fabrica de cărămizi „Solidaritatea“ din București, fiind trimis în Bulgaria pentru specializare în azbociment. După specializare, fost numit la Fabrica de azbociment a din Bicaz, de unde, de curînd, a fost transferat... la fabrica de cărămizi „Victoria muncii“ din București. Era oare nevoie să se cheltuiască azi la muncă, timp și bani cu specializarea în azbociment, pentru ca ing. Barbulovici să ajungă din nou la o fabrică de cărămizi? La justa rezolvare a problemelor complexe — de muncă și de trai — ale tinerilor ingineri, probleme care cer mult discernămînt și preocupare trebuie să-și dea concursul toate organele interesate din cadrul ministerului ca și conducătorii fabricilor și organelor sindicale. Odată plecați de pe băncile facultății, noile noastre cadre tehnice — în fața cărora stau deschise largi perspective de viitor trebuie să fie frămîntate, în primul rînd, de gîndit cum se vor putea achita cu cinste de datoria lor față de societatea noastră socialistă. E. IOV Hl. Studenți la practică . Timp de peste trei săptămâni, la O.I.L.—Orașul Stalin a domnit o animație neobișnuită. In două serii — dimineața și după amiaza — 53 de studenți și-au făcut practica de vară, după încheierea anului III al Facultății de mecanică (secția de Industrializare a lemnului) de la Institutul politehnic din localitate. Sub îndrumarea cadrelor didactice și cu ajutorul tehnicienilor și muncitorilor întreprinderii, viitorii ingineri au cunoscut organizarea concretă a procesului tehnologic, lucrul la mașini etc. fill 7711P înainte UU / Alit) de termen Străduindu-se să dea viață angajamentelor luate în cinstea lui 23 August colectivul de muncă al atelierului mecanic de la secția Hidronaval- Cernavodă a repurtat un prim succes — îndeplinirea planului pe luna iulie în numai 24 de zile. Printre fruntașii întrecerii liste se numără echipa condusă sociale Ioan Vasile, care a economisit cca. 400 kg. tablă, Ion Fierarii, Valeriu Chircă, Nicolae Barbu și Sisoe Vi*dinei. Pentru buna organizare a întrecerii un cuvînt de laudă merită și organizatorii grupelor sindicale Ion Dogoiașu și Nicolae Anghelache. B. NICOLAE corespondent ȘANTIER FRUNTAȘ Executând lucrări de finisaj la spitalul de pediatrie, dispensarul veterinar, S.M.T., Sanepid și continuarea zidăriei la școala de 7 ani, colectivul șantierului 201-Săveni al T.R.C.L.-Suceava obține rezultate frumoase. In ciuda greutăților întîmpinate pe primul semestru planul producției globale a fost depășit cu 1,25 la sută. Două dintre obiecte — spitalul de pediatrie și dispensarul veterinar — vor putea fi date, în curînd, în folosință. La realizarea acestor succese au contribuit echipele de dulgheri conduse de Gheorghiu și Zvorișteanu, zidarii C. Bordeianu și C. Lomțișor, fierar-betonistul T. î. Chirilă și zugravul Ionescu. S-au mai evidențiat teracotiștii Cheller și Mihalciuc, precum și parchetarii — frații Mironescu. Colectivul șantierului s-a angajat să obțină pînă la 23 August alte noi succese în muncă. CONSTANTIN UNGUREANU corespondent In întrecerea în cinstea zilei de 7 Noiembrie, cu o primă etapă la 23 August, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la fabrica de ciment „Ideal“-Cernavodă obțin noi și însemnate realizări. In urma efectuării reviziilor planificate la morile de ciment, producția a crescut simțitor. De la 17 iulie și pînă în prezent planul la ciment a fost depășit cu 12,8 la sută. S-au evidențiat în mod deosebit tovi Petre Romanescu, Dumitru Ivan și Gheorghe Vasile de la morile nr. 1 și 3. O mare contribuție la acest succes a adus-o și atelierul de întreținere care a remediat la timp toate defecțiunile ivite la agregate. N. BONCOTA corespondent Colectivul Fabricii de țigle și cărămizi Mureșeni luptă cu elan pentru traducerea în viață a angajamentelor luate de a produce, peste plan, pînă la 23 August, materiale de zidărie în echivalent de 1.609.000 cărămizi. Pînă la 23 iulie s-au obținut peste plan materiale de zidărie echivalent de 1.795.000 cărămizi și 771.000 de țigle. Angajamentul de a reduce prețul de cost cu 6'/« a fost depășit in trimestrul II cu 3,70'/s iar consumul de energie a fost redus cu 20"/« peste an*gajament. S-au evidențiat în mod deosebit bringada tor. Bota de la fabricarea țigle* lor, Iosif Szekely de la cuptoare, ea* cavaleriștii Ichikom Bekmandet și ștefan Nemet. ing. LADISLAU STOSSEL’ • corespondent ★ 1 Nu s-a stins încă flacăra întrecerii în cinstea lui 1 Mai și cimentiștii de la Bicaz s-au avîntat într-o nouă întrecere, în cinstea Marelui Octombrie cu etapă la 23 August. Rezultatele nu au întîrziat să apară. De la 1 Mai și pînă la 25 iulie 1937 s-a dat peste plan 17.630 tone de ciment și 8600 tone de clincher. O. COVAR corespondent j jj în cinstea marii sărbători ------- REZULTATE GRĂITOARE ------ Deși ne mai desparte plan 369 butoaie de amprafețelor o bucată bună de timp baraj, 4689 garnituri bu introducerea de producție, metodelor, de sfirșitul primei etape toate de export, 20.338 înaintate de muncă etc. a întrecerii, totuși de pe lăzi de fructe, 35 mc Un aport deosebit au acum întreprinderile de calupuri de fag, 1205 adus produse finite din lemn zone rămășițe și 566 roducție fruntașii întrodintre care cieînregistrează cu o minune de rumeguș. Producculuriștii Petre Pop, Teorie justificată îndeputivitatea pe cap de teza Racz: Iuliu Gellen, nirea angajamentelor, muncitor a atins 111,9% Rudolf Markovitz, tîm Una dintre aceste in- iar prețul de cost a fost plarii mecanici Iosif treprinderi este și redus cu 5,01%, realismre și Ileana Tötöki IPROFIL „Bihorul" dinzîndu-se economii în vadogarii Andrei Vancle- Oradea. Unitatea a 5-aloare de 256.245 lei. szld, Ștefan Hegedűs, a acestei întreprinderi Rezultatele de mai sus ci tiparele de lăzi Ellsd a reușit încă de la sfar au fost posibile datorită beta Szabó și Wilhelmi. șirul lunii trecute să fu- aplicării unor eficace na Brock, creze în contul zilelor măsuri tehnico-organizalunii septembrie. Uni- t orice care amplasarea IOSIF SZAR tatea a realizat peste mașinilor, mărirea sa corespondent angajamentele prind viață Impresiile unor arhitecți chinezi și sovietici asupra realizărilor arhitecturii noastre Timp de aproape o lună țara noastră a găzduit o delegație de zece arhitecți chinezi, condusă de tov. Ciou Sun-sin, președintele Uniunii Arhitecților și locțiitorul ministrului Construcțiilor din R.P. Chineză, și o delegație de arhitecți sovietici compusă din tov. V. P. Mednik, șeful atelierului de proiectări-tip de la Institutul „Moldiprogorseistroi“ din Chișinău, șeful delegației, și M. M. Șulkevici, arhitect-șef adjunct al orașului Kiev. Săptămîna trecută, în cadrul unei conferințe de presă organizata de Uniunea Arhitecților din R.P.R., oaspeții și-au împărtășit impresiile in urma călătoriei de peste 2000 de kilometri prin țara noastră. Ei au subliniat in primul rînd uriașul efort constructiv pe care l-au remarcat în toate orașele vizitate — Cluj, Turda, Tg. Mureș, Orașul Stalin, Sibiu, Sighișoara, Iași ș.a. Se clădește mult, atît pentru dezvoltarea economiei naționale cit și pentru un trai mai bun al populației. Arhitecții români au deci un rol important, pe care și-l îndeplinesc cu succes. Oaspeții au apreciat ca un fapt pozitiv studierea atentă de către arhitecții noștri a minunatelor tradiții arhitecturale ale poporului, pe care le pre- lucrează în mod creator și le transpun în operele lor, adaptîndu-se cerințelor funcționale și noilor materiale și procedee de lucru. Această interpretare justă a formei naționale în cadrul metodelor realismului socialist îi ferește pe proiectanții noștri atît de constructivism, cît și de formalism — atît de o simplitate excesivă, cît și de exagerări decorative în tratarea fațadelor și interioarelor clădirilor. O deosebită impresie au produs vizitatorilor soluția în precomprimate la hala de policlorură de vinil de la Uzinele chimice din Turda, folosirea judicioasă a reliefului natural la amplasarea cvartalului Pacurari-Iași, sistemul de coridoare exterioare la locuințele din cvartalul Mihai Bravu-București ș.a. Totodată oaspeții au remarcat că la noi se folosesc larg prefabricatele din beton armat, cu un efect favorabil asupra consumului de oțel. Arhitecții chinezi și sovietici au vorbit în termeni elogioși despre activitatea de sistematizare a raioanelor, orașelor, cartierelor și complexelor industriale din țara noastră. Cu privire la creșterea noilor cadre de arhitecți în Institutul de arhitectură „Ion Mincu“, oaspeții au remarcat înaltul nivel de pregătire a studenților, îmbinarea muncii lor teoretice cu activitatea de teren, rezultatele bune pe care le dau cursurile de artă etc., relevînd totodată că ar trebui dată mai multă atenție cursurilor tehnologice. In încheierea conferinței de presă, delegațiile chineză și sovietică și-au exprimat dorința ca legăturile dintre arhitecții și constructorii tăriilor noastre socialiste să se întărească necontenit, pentru cunoașterea reciprocă a realizărilor și pentru preluarea celei mai bune experiențe. Constructori bulgari în schimb de experiență La invitația Trustului de construcții nr. 1 București și a comitetului sindical respectiv, a sosit în țara noastră în ziua de 1 august un grup de muncitori, tehnicieni și funcționari bulgari de la Trustul de construcție din orașul Varna. Delegația constructorilor bulgari este condusă de tov. Tzvetan Popov, directorul Trusturi din Varna. Ea va efectua un schimb de experiență vizitînd principalele șantiere ale Trustului nr. 1 din Capitală și din împrejurimi. Prin intermediul gazetei noastri ei ii delegațiilor de arhitecți di J.P. Chineză și U.R.S.S. au adresaroiectanților și constructorilor romîni următoarele saluturi de priimie: o C^ ^i— ( aia»‘o [UNK]*“*** V. U-O*—cT Q ^jua V -a*Ci--aa*Ai IA C icIaoK OOi-ü^íX St- —i-a 'S'o—a* rcAiAq^t t paSta-i „Dorim ca între arhitecții și constructorii din Romînia și din Uniunea Sovietică să existe cît mai strinse legături de muncă“. V. P. MEDNIK șeful atelierului de proiectări-tip al institutului „Moldiprogorselstroi“ din Chișinău „Nădăjduim ca marea prietenie a lucrătorilor din arhitectură și construcții din țările noastre să crească din zi in zi“. CIOC IM-LM președintele Uniunii Arhitecților din Ghina, locțiitorul ministrului Construcțiilor din R.P Chineză * A -Í ^ Î" pi 4î. " I-1[ i|ț. . Ü IÍ] * * > £ * ^ v T * +* /j, c | Ari * I>0 ‘1* pagini 20 bani AKUL IX nr. 394 Sîmbăta 3 august 1957 Pe lîngă zidurile vechi ale fabricii de țigle și cărămizi „Hercules"Tîrnăveni se înalță mîndră noua construcție a uscătoriei-tunel. E o coincidență că la aniversarea a 40 de ani de existență, fabrica s-a „înnoit”. Proiectată de I.S.P.I.M.C., și executată în regie proprie de către întreprindere, uscătoria tunel a fabricii din Tîrnăveni este cea mai modernă din țară. Chiar exteriorul uscatoriei diferă de al celorlalte uscătorii. Tunelele nu sunt într-o hală— lucru costisitor — ci chiar planșeul izolat cu praf hidrofob, formează învelitoarea. In interiorul tunelului, pentru a se asigura uniformitatei uscare, s-a prevăzut înlocuirea canalului de distribuție a aerului cald (rezervorul) cu canale tronconice, care 1gă cîte 3 tunele la 1 ventilator. In camera de amestec priza de aer este directă și asipră reglarea debitului de aer cald. Pentru distribuirea cantității de aer cald pe cele 3 tunele, sînt montate subere aerodinamice, iar pentru asigurarea uniformității în interiorul tunelului, în canalele de admisie s-au prevăzut cîte 5 deflectoare metalice. Impingătoarele tip „Feinghi” — care acționau la cîte 3-4 tunele deodată — au fost înlocuite cu altele individuale. Noul sistem elimină automatizarea electrică separată și asigură ridicarea ușilor glisante de la anticamere, concomitent cu funcționarea cremalierei împingătorului. Prin această soluție, consumul de energie electrică scade și se asigură o funcționare mai simplă și mai sigura. La intrarea și ieșirea din tur,el sînt uși metalice, batante, nu simple atît în execuție cît si în manipulare. Prin modificarea sistemului de așezare a țiglelor pe rame mari, care se fixează la vonete, s-a prevăzut așezarea ramele, mici, direct pe corniere metalice, care asigură o așezare oblică a țiglelor. Tomi ce provoacă o șicanare a aerului, asigurînd uniformizarea uscării pe secțiunea transversală și creșterea capacității de așezare cu 20 la sută. Tov. Ludovic Nagy, conducătorul tehnic al fabricii, a propus construirea cornierelor din chert aa. Inc carea a reușit, făcîndu-se o economie de 25 t fier cornier. S-a mai prevăzut montarea unui transportor cu kr.1, pentru manevrarea vagonetelor în coridorul de legătură,pînă în prezent transportorul n-a fost încă ex-tat de Atelierele „9 Mai”). Primele urte scoase din uscătoriatur,ei au prilejuit un moment emoționant pentru colectivul II la „Hercules“. Acum uscătoria este folosită în mod curent, cu toate că sunt de executat unei lucrări de finisaj și montaj. Noua uscătorie — dată în folosință cu o lună de zile înainte de tren — este o frumoasă realizare a proiectanților și a colectivului fabricii din Tîrnăveni. Un nou transport de țigle pleacă din noua uscătorie tunel spre cuptor INOVATORI v-ați gnnorît CUM SE POATE REDUCE CONSUMUL LA ABUR TEHNOLOGIC IN PRODUCTIA INDUSTRIALA A PREFABRICATELOR? Pentru cele mai bune soluții vi se oferă, în cadrul unui concurs special, premii între 1000 și 9000 lei. Consum mare de combustibil, cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea centralei termice; manoperă pentru transporturi și manipulări suplimentare; reducerea suprafeței de producție; proces tehnologic complicat; mari pierderi de aburi inhală uzura rapidă a instalației — iată numai citeva din neajunsurile pe care le provoacă actualul procedeu de lucru folosit în fabricile de prefabricate ale M.C.M.C.: accelerarea întăririi pieselor din beton armat prin aburire. De fapt, acest sistem de tratare termică duce în mod necondiționat la scumpirea produselor și la exploatarea dificilă a liniilor tehnologice. Ce se poate face pentru reducerea consumului de abur la producția pre- fabricatelor în fabrici? Toți inginerii și tehnicienii constructori sunt chemați să ajute la rezolvarea acestei probleme, în cadrul unui concurs ce face parte din concursul de inovații pe anul 1957 al Departamentului Construcțiilor. Nivelul la care a ajuns azi tehnica permite confecționarea prefabricatelor din beton armat în fabrici, fără aburire sau cu un consum redus de aburi, folosind procedee tehnologici adecvate sau rețete speciale în ceea ce privește compoziția betonului, care dau posibilitatea să se decofreze și manevreze piesele, fără a mări durata ciclului de fabricație —deci fără a reduce capacitatea de producție a liniilor tehnologice față de sistemul actual. Asemenea procedee — aplicabile la producția prefabricatelor de mare serie fie la linia de fabricație in stand (in cofraje, fixe), fie la cea in lanț (pe mese vibrante) — trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice: — o calitate corespunzătoare a produselor, — o rezistență a betonului de cel puțin 100 kg/cmp la piesele scoase din hală în depozitul exterior, posibilitatea aplicării în termen cît mai scurt și cu mijloace existente sau realizabile în țară. Celor mai bune dintre soluțiile prezentate la concurs criterii sînt: cel mai mic consum de abur tehnologic, de metal in tipare și de manoperă, cel mai redus cost de producție și de investiții, cel mai scurt termen de realizare, cea mai mare capacitate de producție) li se vor acorda: — un premiu I — 9000 lei, — un premiu II — 5000 lei, — un premiu III — 3000 lei, — trei mențiuni a cîte 1000 lei, 7 la care se adaugă recompensele cuvenite conform Regulamentului de inovații, dacă realizează economii, in producție. Termenul de depunere a propunerilor la Direcția generală tehnică din M.C.M.C. e destul de scurt: 1 noiembrie ă.c. Așa că — la lucru, tovarăși inovatori, și succes!