Constructorul, august 1957 (Anul 9, nr. 394-398)

1957-08-03 / nr. 394

FESTIVAL - MOSCOVA 1957 și ai păcii veniți la Moscova din toate colțurile lumii, a trebuit să aștepte un ceas încheiat peste ora stabi­lită; celor din tribune le-o luaseră înainte alte sute de mii de oameni înșirați de-a lungul itinerariului pe care-l străbatea caravana de delegații. Și numai după ce moscoviții le-a așternut covor de flori, le-a sti­ns cu căldură mîinile, le-a încărcat brațele de cadouri, nu­mai după aceea a putut caravana să-și continue drumul, să-și facă intrarea pe marele stadion „Lujniki“. Era ora 15. Trîmbițele își trimit solemn către văzduh mesajul lor de sunete, mesaj de pace și prietenie. Festivalul a început... ...Pe covorul de pîslă verde, întins pe-ntregul stadion, delegații celor 122 de țări, avînd în frunte stindardele fluturind în adierea vîntului, și-au început defilarea în aplauzele frenetice ale prietenilor din tribune. S-au înălțat în zări porumbeii albi, zeci de mii de porumbei, simbol al păcii rîvnite de popoarele lumii. Fluturind în mod ritmic deasupra capetelor batistele lor roșii, galbene, albastre, trec delegații țării noastre. Ei sunt viu aclamați. Zilele Festivalului, bogate î n manifestări culturale, ar­­tistice și sportive au început. Și pretutindeni tinerii din delegația noastră sunt primiți cu multă căldură, cu dragoste, cu prietenia ce-i caracterizează pe moscoviți, pe oamenii sovietici. La rândul lor, ei manifestă din inimă dragostea de pace, de conviețuire pașnică, cu toate popoarele lumii, recunoștința întregului nostru popor față de marele popor sovietic. Nerăbdători cei peste 1O0.000 de oameni din tribu­nele stadionului „Lujniki“ erau nedumeriți și fiecare minut scurs peste ora 14, ora la care era programată deschiderea marii sărbători a tinereții, devenea parcă nu de 60 de secunde ci mult mai mult, părea de sute, mii de secunde. Și în adevăr marea de oameni adunată să-i salute, să-i întîmpine cu flori pe solii prieteniei Defilează un grup al delegației țării noastre. BRIGADA FESTIVAL Pentru tineretul nostru, mă­­reația sărbătoare de la Mos­cova, a însemnat prilejul u­­nor­ noi realizări în diverse domenii de activitate. La timpul ei am vorbit despre fiecare nouă victorie și ci­titorilor noștri le sun­­ cunos­cute succesele multor tineri. Numai că despre ce am vor­bit ieri, astăzi nu mai poate forma subiectul discuțiilor noastre , nu pentru că ar fi de-acum lucruri vechi sau lipsite de importanță, ci pen­tru mereu simplul motiv că apar aibtele noi care nu pot fi trecute sub tăcere. Așa, de pildă, nu pot fi ignorate realizările de la U.I.S.­Pojorîta­ tinerilor Aici, tineretul din secția talaj in­dustrial (lină de lemn) a for­mat o brigadă specială căreia i-a și dat numele de „Brigada Festival“. Cei 8 tineri care au inițiat și au format aceas­tă brigadă au fost puși de la Bun început pe fapte mari. Din primele zile ale­­ lunii iulie brigada tinerilor lucra în contul zilelor Festi­valului. Cantitatea de lînă de lemn produsă, peste plan, trece cu 9 tone, și să recu­noaștem, nu este deloc pu­țin și nici ușor s-o realizezi într-un timp relativ scurt. Pentru o Cu­pä, cîțiva din membrii brigăzii Festival s-au oprit în jurul celei ce con­­duce brigada, Ilei Ungurea­­nu, urmărind cu interes ci­­frele notate în carnetul de e­­vidență zilnică. Daruri pentru tineretul lumii „Punte electronică pentru tensio­metre“ se numește aparatul tri­­m­is în dar Festivalului de la Mos­cova de tinerii de la Atelierele „9 Mai“ din București. Acest aparat face par­te din clasa de aparate pentru măsu­rarea pe calea electrică a mărimilor , neelectrice și es­te realizat pentru prima o­ară în țară. înainte, asemenea aparate se im­portau și erau alim­entate cu baterii uscate. Constructorii punții electronice pentru tensiometre au eliminat o se­rie de deficiențe. Astfel, se simplifică manipularea, se poate alimenta di­rect de la rețea ceea ce permite evi­tarea defecțiunilor în timpul lucrului, obținîndu-se în același timp economii prin evitarea consumului de baterii­ și acumulatori Aparatele se folosesc pe șantierele de construcții pentru verificarea și determinarea rezistenței, întreprinde­rea noastră a și primit un mare nu­măr de comenzi întrucît sînt create condiții pentru fabricarea pe scară industrială, prețuil său de cost redu­­cîndu-se aproape la jumătate. Apara­tul se execută de către un colectiv condus de ing. Gh. Decianu, șeful secției metrologice și ing. Virgil Ailat, șeful laboratorului electric, a­­vînd sprijinul tov. ing. Tudor Pante­­limon și al tehnicienilor Dan Ștefă­­nescu și Magdalena Simon. GH. A. POPA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Am cunoscut un OM Am cunoscut un om minunat. Am cunoscut un constructor îndrăgostit de meseria sa, de colectivul in care muncește. Sunt mulți asemenea oa­meni, dar Johann Cohn mi s-a părut mai deosebit decit alții. La atelierul de reparații al Bazei de utilaje și transporturi din Cra­iova T.R.C.L. zgomotul umple încă­perea. Intr-un coif, la un banc, tre­­băluiește cu migală un om de sta­tură mijlocie. Montează o pompă de aer comprimat. Lingă el, un tânăr ur­mărește cu atenție fiecare operație, ascultă explicațiile bătrânuului maistru. Așa-i Johann Cohn, apropiat sufleteș­te de cei tineri. Până anul trecut, maistrul Colin a fost șeful atelierului. La cei șai­zeci de ani ai săi, nu era tocmai treabă ușoară să conducă at­tea echipe. A fost pensionat. Vârsta-i dădea dreptul la odihnă. Dar ți-ai găsit! Nu putea avea liniște. Sim­țea dorul tovarășilor de muncă, sim­țea nevoia să contribuie și el cu­ de cit la bunul mers al treburilor în atelier. Așa a ajuns Johann Cohn din nou muncitor. De la șantierul fabricii de zahăr din Livezi a fost adus pentru re­parat un locotractor de ecar­tam­ent îngust, cu motor Diesel. Unii mun­citori au cam bătut în retragere; nu era tocmai ușor să execuți o ase­menea reparație. — Dați-mi mie comanda aceasta. O să mă descurc eu! Așa-i Johann Cohn, muncitor­ pri­ceput, harnic, săritor la nevoie. Un om minunat, care m-a cucerit. ION TRUICA corespondent Pentru onoarea mărcii fabricii Fabrica fie placaj, panel și furnir de la Deta, este cunoscută ca una din fur­­nizoarele de produse de cea mai bună calitate, nu numai in țara ci și peste hotare. Cine a văzut din comanda pen­tru Anglia foile de furnir estetic d­e­­scupate din rădăcină de nuc ]a care jocul fibrei apare de o limpezime aflată doar în cele mai fine filigrame, poate înțelege valoarea oamenilor care mun­cesc la Deta. In plus, muncitorii de aici, păstrînd calitatea produselor fa­bricii lor, au ajuns să crească consi­derabil producția. Iată, din furnirul produs de fabrică, în plus, în anul a­­cesta­, față de 1953, se pot furnizul 66 de garnituri de camere combinate, iar din placajul produs în plus numai intr-o singură zi, față de producția unei zile din anul 1948, se pot executa 197 garnituri. Pentru păstrarea calității produselor există în secțiile fabricii unele indi­cații ale procesului tehnologic peste care nu trece nimeni; cei mai vîrst­­nici se știu pe de rost și fără ele nu ar putea lucra, iar cei tineri se află imediat ce au dreptul să ia parte la procesul de producție. Un tabel afișat la presă indică, pe esențe și suprafețe, presiunea necesară. Plăcile de aluminiu pentru izolare parcurg un circuit fix în care timpul de răcire, după scoate­rea din presă, este respectat cu stric­tețe. Repararea nodurilor în furnir se face numai cu bucăți de culoare și structură identică cu aceea a fosi re­parate. După cum este știut de toți cei din secția furnir, foile scoase din us­­cător trebuie date cu clei de abia după ce s-au răcit, altfel lemnul absoarbe cleiul și foile nu­ mai fac priză. Și la uscătoare sunt indicații precise: foile pentru exteriorul placajului să nu aibă umiditate mai mare de 10*/• iar cele de interior de 7*/« și cu toate că cei vîrstnici se cunosc atît de bine Ia­cit numai din privire îți spun exact umiditatea foii, se fac totuși zilnic și chiar de mai multe ori pe zi sondaje de control. Aceasta face ca placajul fabricat la Deta să fie bun, să-și men­țină calitățile, să nu facă bășici, zone de ceață etc. Dar și panelul ieșit de pe porțile fa­bricii din Deta este căutat și primit cu brațele deschise de fabricile de mobilă. La confecționarea lui, „se spu­ne ln secție, cel mai important este să se facă sortarea șipcilor pe fibră înainte de îmbinare. De aceea la Deta există un loc anume, cu oameni calificați, care fac sortarea șipcilor cu fibra ver­­ticală sau orizontală și numai așa miezurile ajung la masa de Îmbinat. Sunt cîteva indicații care par mărunte celor care nu le-au încercat valoarea dar pe care cei de la Deta le respectă cu sfințenie tocmai pentru că știu că ele formează secretul calității produse­lor. De aceea, planul de calitate este întotdeauna îndeplinit și uneori depă­șit. De pildă, în ziua de 17 iulie pro­centul planificat pentru placaj ABC a fost depășit cu 9,7"/• iar pe luna Iunie depășirea s-a ridicat la 5,9'/s. Rămîne ca pe lîngă aceasta fabrica să reu­șească să aduci mai multă cantitate de produse în categoria A care deocam­dată, în grupul ABC, este uneori defi­­citară. Probabil că măsurile de mică meca­nizare care se introduc vor înlesni atin­gerea acestui obiectiv. Iată un singur exemplu. Una din măsurile de mică mecanizare privește aburitoarele; este vorba de Instalarea unui electropajan pentru încărcarea și descărcarea meca­nică a camerelor de aburit. Inovația, simplă din punct de vedere tehnic, dar prețioasă prin rezultatele ei, va a­­duce o economie anuală de aproape 200.000 lei și va face posibil ca aburi­toarele să fie încărcate cu o cantitate dublă de bușteni față de perioada cînd încărcarea se făcea manual. Halele vor primi o cantitate dublă de bușteni pre­gătiți pentru prelucrare, materia primă va putea fi aleasă, pe calități, cu mai mult discernămînt ceea ce fără îndoială va influența odată mai mult asupra calității produselor „Deta”. B. ADRIANA T­INERI INGINERI Inginer! Ideal făurit în anii cei mai frumoși din viață, în anii cînd îți faci planuri de viitor, planuri la care, cu ani în urmă, tinerii fii ai oameni­lor muncii nici nu îndrăzneau să viseze. Dar cîtă muncă, cîtă trudă spînă-ți vezi numele înscris pe mult rîvnita diplomă de inginer. Munca nu se termină odată cu anii de studii în facultate, începe acum achitarea da­toriei față de societate, datorie ale cărei rate se plătesc toată viața. De­pinde însă de felul în care înțelege „să plătească" fiecare și cum înțeleg unii „să primească“.» Să începem cu un fenomen mult răspândit în industria materialelor de construcții; an de an, în fabricile din orașele mari au fost încadrați in­gineri cu duiumul, pe cînd celelalte fa­brici din țară, situate în localități mai mici unele n-au deloc iar altele, mai „norocoase“, abia au reușit să în­cadreze cîte un inginer. E suficient să arătăm că fabrica de cărămizi „argila roșie“ din București are 5 ingineri pe cînd fabricile din Urziceni și Simileasca au numai cîte unul (a­­ceasta din urmă s-a angajat abia de curînd). Fabrica de cărămizi Timi­șoara are 6 ingineri iar la Cărpiniș, tot abia de curînd, a fost transferat un inginer. Intr-adevăr, e mai plăcut să lucrezi la o fabrică din București, Timișoara, Cluj, Iași sau Oradea decît la Simileasca, Pătîrlagele, Urziceni sau Cărpiniș. Dar trebuie ținut seama că nu toți inginerii pot fi încadrați în fabricile din orașele mari, după cum trebuie ținut seama că toate fabricile au nevoie de cadre tehnice cu înaltă calificare. Or, ce se întîmplă acum? Sînt cazuri cînd tinerii ingineri preferă să lucreze la serviciul de planificare sau preț de cost, într-o fabrică din­­tr-un oraș mare, decît să muncească efectiv în producție, într-o fabrică mai îndepărtată de oraș, unde ar putea da un ajutor efectiv, pe măsura capaci­tății lor. Nu e păcat de anii pe­trecuți pe băncile facultății, de toată știința acumulată care nu este trans­pusa în practică? Folosirea judicioasă a tinerilor in­gineri este o sarcină de mare răspun­dere a conducătorilor de fabrici. De felul cum directorii fabricilor știu să împartă sarcinile, punînd omul potri­vit la locul potrivit, depinde în mare măsură activitatea acestor tinere ca­dre tehnice. In rîndurile tinerilor ingi­neri trebuie dezvoltat și simțul răs­punderii personale. Este lăudabilă ini­țiativa directorului Fabricii de gea­muri Mediaș, tov. Vasile Miclea, care a promovat în posturile de răspundere o seamă de tineri. Inginerul Vasile Dra­­goș, de pildă, după ce a fost șeful secției de geam și apoi șeful pro­ducției, astăzi — după 2 ani de la terminarea facultății — este inginer șef al fabricii; tînărul inginer Octa­­vian Marian care și-a terminat, de curînd, studiile în U.R.S.S. este șe­ful serviciului tehnic; șeful secției geam este un alt proaspăt inginer tov. Ion Roșea. In schimb, sunt alți conducători de fabrici ca tovarășii di­rectori Ioan Lehoczki de la „Cera­­m­ica“-Jimbolia sau alții care privesc cu neîncredere pe tinerii ingineri și nu le încredințează sarcini corespun­zătoare cu pregătirea lor. Cu un ast­fel de sistem în loc să creștem cadre tehnice de nădejde, vom crește... simpli birocrați. In general, nu e bine ca inginerii nou veniți în fabrică să fie mereu schimbați de la un loc de muncă la altul și cu atît mai puțin de la o fa­brică la alta sau chiar dintr-un sector într-altul. Flagrant e cazul ingineru­lui O. Barbulovici care acum 2 ani a plecat de la fabrica de cărămizi „Solidaritatea“ din București, fiind trimis în Bulgaria pentru specializare în azbociment. După specializare, fost numit la Fabrica de azbociment a din Bicaz, de unde, de curînd, a fost transferat... la fabrica de cără­mizi „Victoria muncii“ din București. Era oare nevoie să se cheltuiască a­zi la muncă, timp și bani cu specializarea în azbociment, pentru ca ing. Barbu­­lovici să ajungă din n­ou la o fabrică de cărămizi? La justa rezolvare a problemelor complexe — de muncă și de trai — ale tinerilor ingineri, probleme care cer mult discernămînt și preocupare trebuie să-și dea concursul toate or­ganele interesate din cadrul minis­terului ca și conducătorii fabricilor și organelor sindicale. Odată plecați de pe băncile facul­tății, noile noastre cadre tehnice — în fața cărora stau deschise largi perspective de viitor trebuie să fie frămîntate, în primul rînd, de gînd­it cum se vor putea achita cu cinste de datoria lor față de societatea noas­tră socialistă. E. IOV Hl. Studenți la practică . Timp de peste trei săptămâni, la O.I.L.—Orașul Stalin a domnit­­ o animație neobișnuită. In dou­ă serii — dimineața și după amiaza — 53 de studenți și-au făcut practica de vară, după încheierea anului III al Facultății de mecanică (secția de In­dustrializare a lemnului) de la Insti­tutul politehnic din localitate. Sub îndrumarea cadrelor didactice și cu ajutorul­­ tehnicienilor și munci­torilor întreprinderii, viitorii ingineri au cunoscut organizarea concretă a procesului tehnologic, lucrul la mașini e­tc. fill 7­711P înainte UU / Alit) de termen Străduindu-se să dea viață angaja­mentelor luate în cinstea lui 23 Au­gust colectivul de muncă al atelieru­lui mecanic de la secția Hidronaval- Cernavodă a repurtat un prim succes — îndeplinirea planului pe luna iulie în numai 24 de zile. Printre fruntașii întrecerii liste se numără echipa condusă socia­le Ioan Vasile, care a economisit cca. 400 kg. tablă, Ion Fierarii, Valeriu Chircă, Nicolae Barbu și Sisoe Vi*­dinei. Pentru buna organizare a în­trecerii un cuvînt de laudă merită și organizatorii grupelor sindicale Ion Dogoiașu și Nicolae Anghelache. B. NICOLAE corespondent ȘANTIER FRUNTAȘ Executând lucrări de finisaj la spi­talul de pediatrie, dispensarul veteri­nar, S.M.T., Sanepid și continuarea zidăriei la școala de 7 ani, colecti­vul șantierului 201-Săveni al T.R.C.L.-Suceava obține rezultate frumoase. In ciuda greutăților întîmpinate pe primul semestru planul producției globale a fost depășit cu 1,25 la sută. Două dintre obiecte — spitalul de pediatrie și dispensarul veterinar — vor putea fi date, în curînd, în folosință. La realizarea acestor succese au contribuit echipele de dulgheri con­duse de Gheorghiu și Zvorișteanu, zi­darii C. Bordeianu și C. Lomțișor, fierar-betonistul T. î. Chirilă și zu­gravul Ionescu. S-au mai evidențiat teracotiștii Cheller și Mihalciuc, pre­cum și parchetarii — frații Mironescu. Colectivul șantierului s-a angajat să obțină pînă la 23 August alte noi succese în muncă. CONSTANTIN UNGUREANU corespondent In întrecerea în cinstea zilei de 7 Noiembrie, cu o primă etapă la 23 August, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii de la fabrica de ciment „I­­deal“-Cernavodă obțin noi și însem­nate realizări. In urma efectuării reviziilor plani­ficate la morile de ciment, producția a crescut simțitor. De la 17 iulie și pînă în prezent planul la ciment a fost depășit cu 12,8 la sută. S-au e­­vidențiat în mod deosebit tovi Petre Romanescu, Dumitru Ivan și Gheor­­ghe Vasile de la morile nr. 1 și 3. O ma­re contribuție la acest suc­ces a adus-o și atelierul de întreținere care a remediat la timp toate defec­țiunile ivite la agregate. N. BONCOTA corespondent Colectivul Fabricii de țigle și cără­mizi Mureșeni luptă cu elan pentru traducerea în viață a angajamentelor luate de a produce, peste plan, pînă la 23 August, materiale de zidărie în echivalent de 1.609.000 cărămizi. Pînă la 23 iulie s-au obținut peste plan materiale de zidărie echivalent de 1.795.000 cărămizi și 771.000 de țigle. Angajamentul de a reduce prețul de cost cu 6'/« a fost depășit in trimes­trul II cu 3,70'/s iar consumul de e­­nergie a fost redus cu 20"/« peste an*­gajament. S-au evidențiat în mod deosebit brin­gada tor. Bota de la fabricarea țigle* lor, Iosif Szekely de la cuptoare, ea* cavaleriștii Ichik­om Bekmandet și ștefan Nemet. ing. LADISLAU STOSSEL’ • corespondent ★ 1 Nu s-a stins încă flacăra întrecerii în cinstea lui 1 Mai și cimentiștii de la Bicaz s-au avîntat într-o nouă în­trecere, în cinstea Marelui Octombrie cu etapă la 23 August. Rezultatele nu au întîrziat să apară. De la 1 Mai și pînă la 25 iulie 1937 s-a dat peste plan 17.630 tone de ciment și 8600 tone de clincher. O. COVAR corespondent j­ jj în cinstea marii sărbători ------- REZULTATE GRĂITOARE ------­ Deși ne mai desparte plan 369 butoaie de am­­prafețelor o bucată bună de timp baraj, 4689 garnituri bu­ introducerea de producție, metodelor, de sfirșitul primei etape toate de export, 20.338 înaintate de muncă etc. a întrecerii, totuși de pe lăzi de fructe, 35 mc Un aport deosebit au­­ acum întreprinderile de calupuri de fag, 1205 adus produse finite din lemn zone rămășițe și 566 ro­­ducție fruntașii în­tro­­dintre care cie­­înregistrează cu o minu­­ne de rumeguș. Produc­­culuriștii Petre Pop, Te­­orie justificată îndepu­­­tivitatea pe cap de teza Racz: Iuliu Gellen, nirea angajamentelor, muncitor a atins 111,9% Rudolf Markovitz, tîm­ Una dintre aceste in- iar prețul de cost a fost plarii mecanici Iosif treprinderi este și redus cu 5,01%, reali­­smre și Ileana Tötöki IPROFIL „Bihorul" din­zîndu-se economii în va­­dogarii Andrei Vancle- Oradea. Unitatea a 5-a­loare de 256.245 lei. szld, Ștefan Hegedűs, a acestei întreprinderi Rezultatele de mai sus ci tiparele de lăzi Ellsd a reușit încă de la sfar­ au fost posibile datorită beta Szabó și Wilhelmi­. șirul lunii trecute să fu- aplicării unor eficace na Brock, creze în contul zilelor măsuri tehnico-organiza­lunii septembrie. Uni- t orice ca­­re amplasarea IOSIF SZAR tatea a realizat peste mașinilor, mărirea sa­ corespondent angajamentele prind viață Impresiile unor arhitecți chinezi și sovietici asupra realizărilor arhitecturii noastre Timp de aproape o lună țara noastră a găzduit o delegație de zece arhitecți chinezi, condusă de tov. Ciou Sun-sin, președintele Uniunii Arhi­tecților și locțiitorul ministrului Construcțiilor din R.P. Chineză, și­­ o delegație de arhitecți sovietici compusă din tov. V. P. Mednik, șeful ate­lierului de proiectări-tip de la Institutul „Moldiprogorseistroi“ din Chișinău, șeful delegației, și M. M. Șulkevici, arhitect-șef adjunct al orașului Kiev. Săptămîna trecută, în cadrul unei conferințe­ de presă organizata de­­ Uniunea Arhitecților di­n R.P.R., oaspeții și-au împărtășit­ impresiile in urma călătoriei de peste 2000 de kilometri prin țara noastră. Ei au subliniat in primul rînd uriașul efort constructiv pe care l-au remarcat în toate orașele vizitate — Cluj, Turda, Tg. Mureș, Orașul Stalin, Sibiu, Sighișoara, Iași ș.a. Se clădește mult, atît pentru dezvoltarea eco­nomiei naționale cit și pentru un trai mai bun al populației. Arhitecții­­ români au deci un rol important, pe care și-l îndeplinesc cu succes.­ Oaspeții au apreciat ca un fapt pozitiv studierea atentă de către arhitecții noștri a minunatelor tradiții arhitecturale ale poporului, pe care le pre-­­ lucrează în mod creator și le transpun în operele lor, adaptîndu-se cerin­­­­țelor funcționale și noilor materiale și procedee de lucru. Această inter­­­­pretare justă a formei naționale în cadrul metodelor realismului socialist­­ îi ferește pe proiectanții noștri atît de constructivism, cît și de formalism­­ — atît de o simplitate excesivă, cît și de exagerări decorative în tratarea­­ fațadelor și interioarelor clădirilor. O deosebită impresie au produs vizitatorilor soluția­ în precompri­­mate la hala de policlorură de vinil de la Uzinele chimice din­ Turda, folosirea judicioasă a reliefului natural la amplasarea cvartalului Pacu­­rari-Iași, sistemul de coridoare exterioare la locuințele din cvartalul Mihai Bravu-București ș.a. Totodată oaspeții au remarcat că la noi se folosesc­­ larg prefabricatele din beton armat, cu un efect favorabil asupra con­sumului de oțel. Arhitecții chinezi și sovietici au­ vorbit în termeni elogioși despre activitatea de sistematizare a raioanelor, orașelor, cartierelor și complexe­lor industriale din țara noastră. Cu privire la creșterea noilor cadre de arhitecți în Institutul­ de arhitectură „Ion Mincu“, oaspeții au remarcat înaltul nivel de pregătire a studenților, îmbinarea muncii lor teoretice cu activitatea de teren,­­ rezultatele bune pe care le dau cursurile de artă etc., relevînd totodată­­ că ar trebui dată mai multă atenție cursurilor tehnologice. In încheierea conferinței de presă, delegațiile chineză și sovietică și-au exprimat dorința ca legăturile dintre arhitecții și constructorii­ tări­ilor noastre socialiste să se întărească necontenit, pentru cunoașterea reci­procă a realizărilor și pentru preluarea celei mai bune experiențe. Constructori bulgari în schimb de experiență La invitația Trustului de construcții nr. 1­ București și a comitetului sin­dical respectiv, a sosit în țara noastră în ziua de 1 august un grup de muncitori, tehnicieni și funcționari­ bulgari de la Trustul de construcție­­ din orașul Varna. Delegația constructorilor bulgari este condusă de tov. Tzvetan Popov, directorul Trusturi din Varna. Ea va efectua un schimb de experiență vizitînd principalele șantiere ale Trustului nr. 1 din Capitală și din împrejurimi. Prin intermediul gazetei noastri ei ii delegațiilor de arhitecți di J.P. Chineză și U.R.S.S. au adresa­roiectanților și constructorilor ro­mîni următoarele saluturi de prii­mie: o C­^ ^i— ( aia»‘o­­ [UNK]*“*** V. U-O*—cT Q ^jua V -a*­Ci--aa*Ai IA C icIaoK OOi-ü^íX St- —i-a 'S'o—a* rcAiAq^t t paSta-i „Dorim ca între arhitecții și constructorii din Romînia și din Uniunea Sovietică să existe cît mai strinse legături de muncă“. V. P. MEDNIK șeful atelierului de proiectări-tip al institutului „Moldiprogorselstroi“ din Chișinău „Nădăjduim ca m­area prietenie a lucrătorilor din arhitectură și construcții din țările noastre să crească din zi in zi“. CIOC IM­-LM­ președintele Uniunii Arhitecților din Ghina, locțiitorul ministrului Con­strucțiilor din R.P Chineză * A -Í ^ Î" pi 4î. " I-1[ i|ț. . Ü IÍ] * * > £ * ^ v T * +* /j, c | Ari * I>0 ‘1* pagini 20 bani AKUL IX­ nr. 394 Sîmbăta 3 august 1957 Pe lîngă zidurile vechi ale fabri­cii de țigle și cărămizi „Hercules"­­Tîrnăveni se înalță mîndră noua con­strucție a uscătoriei-tunel. E o coin­cidență că la aniversarea a 40 de ani de existență, fabrica s-a „în­noit”. Proiectată de I.S.P.I.M.C., și executată în regie proprie de către întreprinde­re, uscătoria tunel a fabricii din Tîr­năveni este cea mai modernă din țară. Chiar exteriorul usca­toriei diferă de al celorlalte uscătorii. Tunelele n­u sunt într-o hală­­— lucru costisitor — ci chiar planșeul izolat cu praf hidrofob, formează învelitoarea. In interiorul tu­nelului, pentru a se asigura unifor­mitate­­i uscare, s-a prevăzut înlo­cuirea canalului de distribuție a ae­rului cald (rezervorul) cu can­ale tron­­conice, care 1­gă cîte 3 tunele la 1 ventilator. In camera de amestec pri­za de aer este directă și asip­ră re­glarea debitului de aer cald. Pentru distribuirea cantității de aer cald pe cele 3 tunele, sînt montate subere ae­rodinamice, iar pentru asigurarea u­­niformității în interiorul tunelului, în canalele de admisie s-au prevăzut cîte 5 deflectoare metalice. Impingătoarele tip „Feinghi” — care acționau la cîte 3-4 tunele deodată — au fost înlocuite cu altele indivi­duale. Noul sistem elimină automa­tizarea electrică separată și asigură ridicarea ușilor glisante de la anti­camere, concomitent cu funcționarea cremalierei împingătorului. Prin aceas­tă soluție, consumul de energie elec­trică scade și se asigură o funcțio­nare mai simplă și mai sigura. La intrarea și ieșirea din tur,el sînt uși metalice, batante, nu simple atît în execuție cît si în manipulare. Prin modificarea sistemului de așe­zare a țiglelor pe rame mari, care se fixează la v­­onete, s-a prevăzut a­­șezarea ramele, mici, direct pe cor­­niere metalice, care asigură o așezare oblică a țiglelor. Tomi ce provoacă o șicanare a aerului, asigurînd unifor­mizarea uscării pe secțiunea trans­versală și creșterea capacității de a­­șezare cu 20 la sută. Tov. Ludovic Nagy, conducătorul tehnic al fabricii, a propus construirea cornierelor din chert­­ aa. Inc carea a reușit, făcîndu-se o economie de 25 t fier cornier. S-a mai prevăzut mon­tarea unui transportor cu kr.1, pen­tru manevrarea vagonetelor în cori­dorul de legătură,­­pînă în prezent transportorul n-a fost încă ex-­tat de Atelierele „9 Mai”). Primele u­rte scoase din uscătoria­­tur,ei au prilejuit un moment emoțio­nant pentru colectivul II la „Hercu­les“. Acum uscătoria este folosită în mod curent, cu toate că sunt de executat unei­ lucrări de finisaj și montaj. Noua uscătorie — dată în folosință cu o lună de zile înainte de t­ren — este o frumoasă realizare a pro­iectanților și a colectivului fabricii din Tîrnăveni. Un nou transport de țigle pleacă din noua uscătorie tunel spre cuptor INOVATORI v-ați gnnorît CUM SE POATE REDUCE CON­­SUMUL LA ABUR TEHNOLOGIC IN PRODUCTIA INDUSTRIALA A PRE­FABRICATELOR? Pentru cele mai bune soluții vi se oferă, în cadrul unui concurs special, premii între 1000 și 9000 lei. Consum mare de combustibil, chel­tuieli pentru întreținerea și funcțio­narea centralei termice; manoperă pentru transporturi și manipulări su­plimentare; reducerea suprafeței de producție; proces tehnologic compli­cat; mari pierderi de aburi in­hală­ uzura rapidă a instalației — iată nu­mai citeva din neajunsurile pe care le provoacă actualul procedeu de lu­cru folosit în fabricile de prefabri­cate ale M.C.M.C.: accelerarea în­tăririi pieselor din beton armat prin aburire. De fapt, acest sistem de tra­tare termică duce în mod necondi­ționat la scumpirea produselor și la exploatarea dificilă a liniilor tehno­logice. Ce se poate face pentru reducerea­ consumului de abur la producția pre- fabricatelor în fabrici? Toți inginerii și tehnicienii con­­­structori sunt chemați să ajute la re­zolvarea acestei probleme, în cadrul unui concurs ce face parte din con­cursul de inovații pe anul 1957 al De­partamentului Construcțiilor. Nivelul la care a ajuns azi tehnica permite confecționarea prefabricate­lor din beton armat în fabrici, fără aburire sau cu un consum redus de aburi, folosind procedee tehnologici adecvate sau rețete speciale în ceea ce privește compoziția betonului, care dau posibilitatea să se deco­­freze și manevreze piesele, fără a mări durata ciclului de fabricație —deci fără a reduce capacitatea de producție a liniilor tehnologice față de sistemul actual. Asemenea proce­dee — aplicabile la producția prefa­bricatelor de mare serie fie la linia de fabricație in stand (in cofraje, fixe), fie la cea in lanț (pe mese vi­brante) — trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice: — o calitate corespunzătoare a produselor, — o rezistență a betonului de cel puțin 100 kg/cmp la piesele scoase din hală în depozitul exterior, posibilitatea aplicării în termen cît mai scurt și cu mijloace existente sau realizabile în țară. Celor mai bune dintre soluțiile pre­zentate la concurs­­ criterii sînt: cel mai mic consum de abur tehnologic, de metal in tipare și de manoperă, cel mai redus cost de producție și de investiții, cel mai scurt termen de realizare, cea mai mare capacitate de producție) li se vor acorda: — un premiu I — 9000 lei,­­ — un premiu II — 5000 lei, — un premiu III — 3000 lei, — trei mențiuni a cîte 1000 lei, 7 la care se adaugă recompensele cu­venite conform Regulamentului de inovații, dacă realizează economii, in­ producție. Termenul de depunere a propune­rilor la Direcția generală tehnică din M.C.M.C. e destul de scurt: 1 noiembrie ă.c. Așa că — la lucru, tovarăși inovatori, și succes!

Next