Constructorul, octombrie 1957 (Anul 9, nr. 403-404)

1957-10-05 / nr. 403

I eri s-a deschis la Leipzig cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor. Reprezentanții oamenilor muncii din toate țările­­ lumii, întruniți din această uriașă consfătuire internațională a unității, vor dezbate timp de aproape două săptămîni probleme de cea mai ar­zătoare actualitate pentru întreaga Clasă muncitoare.. Ei vor analiza, în primul rînd, activitatea sindicală din lumea întreagă și dezvoltarea legă­turilor frățești și a unității mișcării sindicale internaționale în lupta, pen­tru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru drepturile lor economice, sociale și democra­tice, ,pentru­­ dezarmare, pace și in­dependență­ națională. In cei patru ani care s-au scurs de la cel de al II­I-lea Congres Mon­dial al Sindicatelor, clasa muncitoare din toate țările a acumulat o bogată experiență — capital de preț pentru mișcarea sindicală mondială. Această experiență, lupta clasei muncitoare și rezultatele ei care au pus în miș­care milioane de oameni ai muncii din lumea întreagă, va fi pe larg studiată și analizată de actualul Congres. Faptele din ultimii ani arată con­vingător că hotărîrile fundamentale cuprinse în Manifestul către oame­nii muncii din întreaga lume, adop­tat la cel de al II­I-lea Congres Mon­dial al Sindicatelor în 1953 au fost pe deplin confirmate de desfășurarea evenimentelor. Legătura strînsă din­tre hotărîrile celui de al II-lea Con­gres și acțiunile maselor de oameni ai muncii sunt o mărturie a influen­tei și autorității Federației Sindicale Mondiale care a luat asupra sa în­treaga răspundere pentru îndeplini­rea acestui important program de luptă. Una din trăsăturile caracteristice și de bază­ ale activității sindicale internaționale o constituie, în pre­zent, larga mișcare de solidaritate a oamenilor muncii din toate țările în lupta împotriva colonialismului. A­­ceastă luptă — care corespunde in­tereselor vitale ale oamenilor muncii de pretutindeni — reprezintă pentu mișcarea sindicală mondială o nece­sitate istorică. Din momentul înfiin­țării sale F.S.M. s-a situat de partea oamenilor muncii din tăriile coloniale și semicoloniale, a sprijinit și sprijină mișcarea pentru independența națio­nală a popoarelor care suferă­ de pe urma dominației străine, față de ce­i pe ordinea de zi a celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor fi­gurează și raportul cu privire la sar­cinile sindicatelor în lupta împotriva colonialismului, raport care, cu sigu­ranță, va primi largi dezbateri va prilejui importante hotărîri m"nite să ducă la întărirea solidarității inter­naționale, la triumful drepturilor oa­menilor muncii din țările coloniale și dependente. Creșterea forțelor muncitorești or­ganizate în sindicate, în toate țările lumii, oglindește un fenomen social caracteristic perioadei de la sfîrșitul celui de al doilea război mondial în­coace. In pofida sciziunii din sindi­cate, care există încă într-o serie de țări, oamenii muncii se organi­zeasză și se grupează permanent pen­tru apărarea intereselor lor econo­mice și profesionale. Nici cînd n-a existat în lume un asemenea num­ăr de oameni organizați în sindicate: peste 160 milioane de muncitori ma­nuali și intelectuali! Dar, diversi­tatea organizațiilor sindicale arată și că problemele unității sindicale ră­­mân, în multe cazuri, foarte compli­cate. La aceasta se adaugă și faptul că unul din mij­oarele monopolurilor capitaliste pentru a-și păstra domi­nația lor de clasă asupra oamenilor muncii este tendința de a menține sciziunea în sinul sindicatelor, acolo unde acest lucru este posibil. Creșterea capacității de organizare în sindicate a oamenilor muncii și intensificarea luptei lor în multe țări și pe scară internațională, duce la concluzia principală că­ atunci cînd este obținută unitatea de acțiune în­tre oamenii muncii și sindicatele lor, posibilitățile succesului cresc consi­derabil. Necesitatea unității este ge­nerată de însăși experiența clasei muncitoare, de natura și conținutul luptei ei pentru revendicările vitale de zi de zi. F.S.M.. a arătat în repe­tate rînduri că există posibilități re­ale de lărgire a unității, baza con­cretă aflîndu­-se în comunitatea de interese a c­elor ce muncesc. Un rol de seamă în lupta pentru apărarea intereselor vitale ale oame­nilor muncii îl au uniunile interna­ționale ale sindicatelor (departamen­te profesionale ale F.S.M.). Cititori­lor noștri le sunt biete cunoscute nu­meroasele și importantele acțiuni în­treprinse de Uniunea internațională a sindicatelor muncitorilor din con­strucții, industria materialelor de construcții și industria lemnului. Mi­­ștînd cu­ fermitate în apărarea re­vendicărilor vitale ale constructori­lor, Uniunea noastră internațională a obținut o serie de frum­ase realizări în lupta pentru drepturi și libertăți democratice pentru drepturi sindica­le pentru întărirea unității de ac­țiune a constructorilor din lumea în­treagă. Oamenii muncii din construcții, in­dustria materialelor de construcții și industria lemnului din țara noastră, în rândurile cărora organizațiile sin­dicale au desfășurat o largă a­cțiune de popularizare a Congresului, ur­măresc cu deosebit interes lucrările înaltului for internațional al sindi­catelor. Avîntați în lupta pentru con­struirea socialismului în patria noas­tră, d­ornici să întărească și să lăr­gească continu relațiile de prietenie și colaborare cu muncitorii și sindi­catele din toate țările să contribuie din toate puterile la înfăptuirea uni­tății sindicale — constructorii din R.P.R. urează celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor de­plin suces în înfăptuirea mărețelor sale țeluri. T­elegramă CĂTRE CONGRESUL MONDIAL AL SINDICATELOR , ....................... LEIPZIG In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din construcții, materiale de construcții și industria lemnului din Republica Popu­lară Romina, transmitem Congresului Mondial al Sindicatelor un salut fier­binte. Oamenii muncii din sectoarele noastre de activitate, strîns uniți în munca lor pentru construirea socialismului în patria noastră, vor lupta cu hotărire pentru aplicarea hotărîrilor Congresului Mondial al Sindicatelor. Urăm lucrărilor Congresului deplin succes în lupta pentru făurirea unității internaționale de luptă a clasei muncitoare. Trăiască al IV-lea Congres Mondial al­ Sindicatelor! Trăiască Federația Sindicală M­ondială! In numele Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din cons­trucții materiale de construcții și industria lemnului din R.P.R. președinte ANDREI HORVATH [UNK] Activul sindical din întreprinderile noastre din Capitală în cadrul unei adunări festive organizată de Comitetul sindical orășenesc constructori-Bucu­­rești a adresat Congresului un mesaj. Asemenea adunări, în cadrul căror­a muncitorii au trimis mesaje Con­gresului, au avut loc în numeroase întreprinderi din sectoarele noastre de activitate, printre care: Fabrica de ciment București, fabrica­­„Granitul“ fabrica de cărămizi „Ceramica“-București, întreprinderea „București“ etc. * In cinstea celei de a 40-a aniversări a MARELUI OCTOMBRIE Anul — în 3 trimestre O telegramă primită la redacție ne vestește că întreprinderea ..Granitul"" din București produce începând de la 1 octombrie in contul anului 1958, realizindu-și planul producției globale die 1957 în numai trei trimestre( Grupul de șantiere 1 al Trustului de construcții nr. 1-București a re­purtat un nou succes prin încheierea lucrărilor la stația de uscare și cali­­brare a porumbului hibrid de la Fun­­dulea. Colectivul lotului, condus d­e priceputul maistru Ștefan Tănase, a executat stația de depănușare, clădi­rea uscătorului și corpuri de fabrica­ție. S-au terminat și­­ lucrările­­ de dru­muri și canalizare, stația de combus­tibil și bazinul de apă. Cu toate că termenele contrac­tuale prevedeau predarea în montaj Rodnicele rezultate obținute în în­trecerea socialistă în cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie de către constructorii din Trustul nr. 3­1 Bucu­­rești au fost concretizate în luna sep­tembrie prin darea în folosință a nu­a celor patru principale obiecte la 15 august, constructorii au redus ter­menele de execuție. Stația de depă­­nușare, de pildă, a fost terminată cu o lună înainte de termen, iar clădirea uscătorului — cu 20 de zile. Ultimul obiect a fost predat la 10 august. La această realizare, o contribuție remarcabilă au adus maistrul Bruno Brunisso și brigăzile conduse de dul­gherul Tudor Dumitrășcuță, zidarul Vasile Ivan, fierar-betonistul Sandu Tănase, tinichigiul Ștefan Lungu și zugravul Ilie Crețea. Datorită acestei reduceri de ter­mene, montorii de la șantierul de ins­talații al Trustrului nr. 1 au putut lucra intens, astfel că principalele obiecte ale stației au intrat în func­țiune la 15 septembrie, în pragul campaniei de recoltare a porumbului.­meroase obiecte, amb­e care unese cu luni de zile înainte de termen. Astfel, pe Calea Călărași din Bucu­rești s-a dat în folosință un bloc de 12 apartamente, cu 60 de zile mai de­vreme. La întreprinderea de prefabri­cate „Progresul“ — lotul „Stasa“ — s-au predat atelierul de armături și postul de transformare, reducîndu-se termenul de execuție cu 3 luni, iar la șantierul de locuințe din șos. Pan­duri s-­au finisat exterior corpurile A și C. De asemenea s-au terminat: finisajul exterior și împrejmuirea la cele 3 pavilioane pentru Fondul plas­tic, rețelele electrice exterioare la I.C.F.­2, construcția anexă la hotelul „Lido“, 139 apartamente la șantierul de locuințe Floreasca, o serie de o­­biecte la lotul „Aragaz“, precum și renovarea castelului Cor­vinilor din Hunedoara. Colectivul Trustului nr. 3 continuă c­u elan munca pentru a-și îndeplini toate angajamentele luate în întîmpi­­narea zilei de 7 Noiembrie. Pînă la această dată vor fi terminate 162 a­­parta­mente la șantierele Floreasca și Bd. Muncii, una din clădirile experi­mentale din beton ușor monolit, ins­talația „Stasa“ (fără castelul de apă) etc. Noi dări în folosință ÎN MIJLOCUL BĂRĂGANULUI Succes cursanților ai Universității populare muncitorești la: Am deosebit nicăodată miercuri sea­la clubul „Constructorul“ din București, setea nemăsurată de cultu­ră și învățătură a constructorilor noș­tri. La deschiderea oficială a cursuri­lor Universității populare muncitorești organizată de Comitetul sindical oră­șenesc constructori-București și clubul „Constructorul“, cu concursul S.B.S.C., aui fost prezenți toți cei aproape 250 de muncitori, tehnicieni și funcționari Înscriși. După ce tovarășii I. Falloti, directorul clubului, ca popi­lan norma­tor la șantierul Floreasca, directorul Universității populare, A. Cohn, din partea C.C.S.C. și C. Tăr­ndă, din par­tea Comitetului sindical orășenesc, au arătat condițiile bune de învățătură puse la dispoziție cursanților — toate lecțiile de cultura generală vor fi sus­ținute de către profesori universitari și specialiști în diferite domenii de activitate; materialul bibliografic și di­­dactic este gratuit; toți cei de la uni­tățile mai îndepărtate de club vor a­­vea la dispoziție mijloace de locomo­ție — au urat sper la muncă și Învă­țătură tuturor celor care, de săptă­­mână viitoare, vor frecventa univer­sitatea populară muncitorească. Numeroși au fos­t constructorii care, la discuții, au mulțumit partidului și Consiliului Central al sindicatelor pen­tru inițiativa organizării acestei uni­versități populare, pentru grija pe o poartă luminării minții celor ce mun­cesc. Ei și-au luat angajamentul răsplătească această grijă prin noi sur să iesc în producție și o frecvență regu­lată a cursurilor Tot săptămînă aceasta, într-un ca­dru sărbătoresc, s-au deschis și por­țile universităților populare muncito­rești de pe lingă cluburile fabricii de cherestea — Stupeni și fabricii ,,Ci­­­­mentul păcii“-Medgidia. Aspect de la deschiderea­ cursurilor. In medalion: tov. C. Popi­lan, directorul Universității. Vizitatori străini ■ De o săptămînă se află și țara noas­tră arh- F. Benedek, director tehnic al Ministerului Construcțiilor din R. P. Ungară, care studiază realizările noas­tre în domeniul proiectării-tip, a pro­ducției betoniel­e ușoare și al construc­­țiilor din beton ușor turnat monolit in cofr­aje de inventar. 28 de arhitecți și ingineri de La insti­tutul „Glav­proiekt“ din Orașul Stalin (R. P. Bulgaria) au fost timp de o săptămînă oaspeții proiectanților de la I.P.C.T. Fi a­u vizitat institutele, șan­tierele și monumentele de arhitectură din Capitală, ca și Valea Prahovei și Orașul Stalin. AM ÎNVĂȚAT di I» CONSTRUCTI­EE SOVIETICI întrecerea socialistă — nesecat izvor creator în îndeplinirea planului de producție In complexul lucrărilor de construcție din­ U.R.S.S. un mare rol îl are întrecerea socialistă. Ea constituie un prețios ajutor, un nesecat izvor de avînt creator în îndeplinirea planului de pro­ducție de pe șantiere. Organizată temeinic de către organele sindicale, întrecerea socialistă cuprind marea masă a cons­tructorilor care dau zi de zi bătălia îndeplinirii și depășirii normelor, a creșterii productivității muncii, a reducerii prețului de cost în construcții, bătălia dării în folosință, conform planului, și chiar înainte de termen a numeroaselor și mărețe­lor construcții ale păcii. Pornind de la grupa sindicală, întrecerea socia­listă antrenează­­ inițial pe membrii brigăzii respec­ti­ve, ca ’¥ xfilizîndu-se apoi la întrecerea dintre brigăzi, dintre loturi, șantiere, trusturi. Pentru a ne da seama cît de mare importanță stimulativă are întrecerea socialistă în domeniul construcțiilor e destul să amintim că azi in U.R.S.S. au devenit frecvente și întrecerile pe plan regional, republican și unional, întreceri or­ganizate de comitetele sindicale regionale, C.­C al Sindicatului muncitorilor constructori din Re­­publica Socialistă respectivă, iar pe plan unional de însuși Comitetul Central al Sindicatului mun­citorilor constructori din U.R.S.S. In același timp întrecerea socialistă are atît ca­racterul unei întreceri individuale (între membrii aceleași brigăzi) cît și pe cel al întrecerii colec­tive (între brigăzi, loturi, șantiere, trusturi etc.) bineînțeles miezul întrecerii constă în ajutorul re­ciproc în muncă, în împărtășirea experienței pozi­tive tuturor constructorilor. Din discuțiile purtate cu diferiți activiști sindi­cali din U.R.S.S., aceștia îmi explicau importanța pe care o au în întrecere consfătuirile de produc­ție. Organele sindicale iau măsuri — îmi spuneau tovarășii sovietici — ca aceste consfătuiri să se țină în mod regulat. Ele se organizează pe bri­găzi, loturi, întreprinderi, trusturi. De o deosebită importanță sunt consfătuirile de producție din bri­găzi și cele organizate pe meserii. Convocată de către organizatorul de grupă, la consfătuire par­ticipă toți membrii brigăzii respective. Ca invi­tați pot lua parte maistrul, șeful de șantier, direc­torul întreprinderii etc. Anunțată din vreme ordi­nea de zi a consfătuirii, membrii brigăzii vin pre­gătiți pentru ședință. Aici, în consfătuirile de pro­ducție ale grupei sindicale, (care au loc odată pe lună) se fac propuneri pentru îmbunătățirea mun­cii, se analizează felul cum își îndeplinesc anga­jamentele juate în întrecere fiecare membru al brigăzii, se scot la lumină lipsurile și greutățile, se iau măsurile corespunzătoare lichidării lor în vederea realizării integrale în viitor a sarcinilor. E de relevat faptul că organizațiile sindicale au mereu trează in față problema întrecerii și ele nu se rezumă doar a controla desfășurarea ei, ci pe întreg parcursul, ele urmăresc permanent­ în­trecerea, traducerea în viață a angajamentelor luate. Popularizarea realizărilor, ținerea la zi a graficului întrecerii, evidențierea la panoul de o­­noare sunt dovezi de zi cu zi că întrecerea socia­listă trăiește și se dezvoltă pe șantierul respectiv. In afară de stimulentul ce-l primesc sub forma diferitelor premii în­ bani, fruntașii în întrecere mai sînt recompensați și prin ramuri, iar între­prinderilor. trusturilor cîștigătoare li se atribuie odată cu însemnate premii în bani și steagul roșu de producție. Criteriul principal pentru acordarea steagului roșu de producție are la bază realizarea îndepli­nirii planului la toți indicii: cea mai înaltă produc­tivitate pe cap de muncitor, reducerea costului lucrărilor, darea în folosință a construcțiilor înainte de termen, îndeplinirea planului de introducere a tehnicii noi și a mecanizării lucrărilor pe șantier. In afară de aceasta se mai ține seama și de a­lți factori ,ca de exemplu: îndeplinirea planului la raționalizări și inovații, repararea clădirilor de locuit și social-culturale pentru constructori, in­vestiții pentru protecția muncii, reducerea trauma­tismelor și a cazurilor de boală, eliminarea acci­dentelor. Intrucît îndeplinirea acestor factori de­pinde direct de conducători, cînd colectivului i se acordă steagul roșu de producție sau premii in bani, conducătorii care n-au respectat indepli­nirea lor sunt lipsiți total sau parțial de premiul res­pectiv. Multiple sunt mijloacele pentru generalizarea ex­perienței înaintate și organele sindicale din U.R.S.S. știu să folosească asemenea mijloace din plin. Un mare rol, de un real sprijin în munca eroică a constructorilor, îl au cabinetele tehnice unde muncitorii găsesc un bogat material docu­mentar necesar ridicării pe o treaptă superioară a calificării, a însușirii tehnicii înaintate, moderne. Studiate temeinic diferitele metode, care și-au dovedit, fiind aplicate viabilitatea, sunt generali­zate mai întîi în brigada respectivă direct pe șan­tier ca apoi prin­ diferite demonstrații organizate la locul de muncă de către organele sindicale, aceste metode să fie extinse pe un plan mai larg. Gazetele de perete, foile volante, afișe, broșuri, descrierea prin ziare a metodelor înaintate, iată doar cîteva din mijloacele pe care le­ folosesc or­ganele sindicale în scopul generalizării experien­ței înaintate. Zeci, sute, mii de raționalizări și inovații sunt rodul întrecerii socialiste. Cunoscutele metode ale zidarilor Orlov, Koroliov, Șavliughin, Maximenko și alții s-au născut și ele în locul întrecerii socia­­liste, acest, nesecat izvor creator în îndeplinirea planului de producție. I. TOPOLOAGA președintele comitetului sindical al Trustului nr. 2 Bacău Cei 33 din Cristian Satul Cristian din ra­ionul Sibiu este o așezare de munte cu priveliști minunate. Despre hărni­cia locuitorilor lui s-a dus de mult vestea. Cei mai multi dintre cei ce au părăsit aceste melea­guri ale Cibinului sunt dulgheri. In furnicar­ul de constructori care lu­crează la șantierul ma­relui laminor bluming din Hunedoara, dulgherii din Cristian se cunosc între ei, sunt apreciați de cei­lalți. „ Veteranul" dulgheri­lor de pe șantierul hune­­dorean e Matei Holzin­­ger. Cu brigada sa a contribuit aici la una din primele lucrări: fundații­le laminorului. Brigada condusă de el este de multă vreme în fruntea celor mai harnice bri­găzi. Fotografia lui Ma­tei Holzinger stă de multă vreme la panoul de onoare, alături de ale altor vestiți șefi de bri­gadă: zidarul Damian Dîrlea și montorul de prefabricate Gheorghe Oprea. Dip Cristian sunt și dulgherii din brigăzile lui Andrei Beer, Samoilă Fleischer și Ioan Krih Pe șantierul bluming lucrează, cu totul, 33 de dulgheri din Cristian. 33 de dulgheri harnici și pri­cepuți. PETRE COMȘA corespondent final in­­ nr. M3 I pagini 20 bani Sîmbătă 5 octombrie 1957[ De „ZIUA PETROLISTULUI“ Miine, în cadrul centenarului Industriei petrolului din țara noastră, se va sărbători pentru prima dată „Ziua petrolistului“. Cu acest prilej, constructorii adre­sează un cald salut tovărășesc lu­crătorilor din schele și rafinarii — cadre încercate ale luptei pentru înflorirea economiei noastre socialiste. In condițiile regimului demo­crat-popular s-au realizat nu nu­mai cel mai înalt nivel tehnic și de producție in industria petrolului, care lucrează azi nu pentru capi­talul străin, ci pentru popor,­­ dar si o substanțială îmbunătățire a traiului muncitorilor petroliști. Din cocioabe insalubre și barăci de­­ scinduri, mii de familii ale petro­liștilor s-au mutat în apartamente confortabile. Numai pînă la înce­putul anului 1957 s-au dat în fo­losință 5788 apartamente, ca și cămine cu 32.793 de locuri. In a­­cest an a fost alocată suma de 50.238.000 lei pentru construcția de locuințe și clădiri social cultu­rale destinate petroliștilor din re­giunile Ploiești, Bacău, Pitești și Craiova. Sute de familii s-au și mutat în noile locuințe terminate în semestrul I, iar pînă la sfîrșitul anului vor mai fi date în folosință alte cîteva sute de apartamente, precum și peste 4.000 locuri in cămine. In afară de acestea s-au mai construit numeroase cantine, creșe și cămine de zi, cluburi și alte clădiri social-culturale. La realizarea acestor construc­ții au contribuit îa bună parte și trusturile nr. 13, 6, 2 și 1 din cadrul ministerului nostru Citiți în pag. 3-a Planșee prefabricate cu mai puțin oțel Nu risipiți .TELUL-BETOM Consumăm prea mult oțel-beton. Tehnica a progresat, un noian de normative și instrucțiuni ne învață cum să folosim econom­ic acest ma­terial prețios, apar fel de fel de ini­țiative pentru combaterea risipei — și totuși, consumăm prea mult oțel în armătură. Mai mult decit cu ani în urmă (la volum comparat de lu­crări), mai mult decit în alte țări. Poate că priectanții nu-și dau sea­ma de asta. Explicabil, în prea pu­ține institute se urmăresc indicii de consum la materiale. Și de aceea a­­­par atît de frecvent în proiecte ipo­teze de calcul acoperitoare, dimensio­nări simplificatoare (și neeconomice) ale elementelor de beton armat, ar­mări constructive exagerate. Alte so­luții de rezistență, tratate în beton armat, n-ar fi putut căpăta o rezol­vare în beton simplu sau zidărie, d­acă autorii nu s-ar fi rezumat la po­ziția cea mai comodă! Cît metal nu s-ar fi economisit la urmarea funda­țiilor în terenuri slabe, dacă aceste terenuri ar fi fost consolidate prin metode simple și necostisitoare ! „Ce vreți, — se justifică proiec­tanții, — trebuie să fim și noi aco­periți; atît de des execuția e de slabă calitate, că nu-i putem încredința pro­iecte cu coeficientul normal de sigu­ranță“. Și, din păcate, au în bună parte dreptate. Sunt foarte numeroși inginerii și tehnicienii de pe șantiere care nu urmăresc calitatea betoane­­lor, folosesc materiale necorespunză­toare și, uneori, nici măcar nu stu­diază ca lumea proiectul. In ultimele două luni s-au luat — și continuă să intre în aplicare — unele măsuri generale pentru a re­glementa în sectorul nostru această situație. Ele trebuie adaptate, con­cretizate și duse mai departe în fie­care organizație de proiectare și de execuție. Ne vin în ajutor, pentru aceasta, procedeele tehnicii moderne. Rezulta­tele pe care le-au obținut fabricile de prefabricate prin folosirea oțelurilor speciale (torsionate și laminate la cald)­ o confirmă; cu sprijinul indus­triei metalurgice, această practică poate fi extinsă. E momentul, de a­semenea, să fie valorificate în pro­ducție feluritele cercetări și experi­mentări în legătură cu utilizarea be­­toanelor precomprimate, care permit o atît de importantă economie de­ oțel-beton. Sistemele de consolidare a solului încercate în acest an, ca și alte sisteme practicate peste hotare, pot avea mare eficacitate în proiec­tarea și execuția mai economică a f­undațiilor. In multe cazuri se subapreciază încă rolul laboratoarelor de șantier în obținerea unor betoane de bună cali­tate. Or, probele luate și cercetate la timp în laborator pot evita abate­rile de la caracteristicile din proiect, și aceasta va îngădui revizuirea a­­celei „margini de siguranță“ prea­ mari. La reducerea consumului de oțel­­beton pot contribui direct fiecare maistru, fiecare fierar-betonist. Pri­mul — prin cercetarea atentă a de­taliilor de execuție, prin controlul și îndrumarea la locul de muncă, celă­lalt — prin folosirea rațională a ma­terialului la dimensiunile prescrise, prin valorificarea cupoanelor. Econo­miile ce se pot obține în acest sector nu sunt deloc neglijabile, și se poate întîmpla ca risipa de oțel la fasonare și prin proasta depozitare să zădăr­i­nicească eforturile proiectanților tehnologilor pentru micșorarea nece­si­sarului de metal la betoanele armate.­ De aceea trebuie aplicate larg sti­­­mulentele luptei pentru economii, în­­ trecerea socialistă pentru reducerea­ consumurilor specifice, premierea con­­­form regulamentului republican a ce­lor ce se disting în această acțiune. Nu încape îndoială că o colaborare strînsă și bine orientată între cerce­tare, proiectare și execuție va putea duce la respectarea acestui imperativ de cea mai mare actualitate: realiza­rea unor construcții trainice, cu mate­riale eficiente și cu un consum mi­­­nim de oțel-beton. DAN CONDREA Croaica M.C.M.C. La 26-27 septembrie, Direcția gene­rală tehnică, in colaborare cu C­C. al Sindicatului, a organizat la Petroșani un schimb de experiență între cabinetele tehnice și inovatorii de la unitățile din regiunile Hunedoara și Craiova .• Trusturile de­­ construcții nr. 4, 6 și 7, T.R.C.L.H., întreprinderea „Bampoioc Deva, U-I.L.­Sebeș, I.F.I.L.-Craiova ș.a. Iov. ing. Mircea Ocheană, membru în Colegiul M.C.M.C., participă la șe­dința comisiei pentru lemn și celuloză a C.A.F.R., care se desfășoară la Bu­­­dapesta intre 1-12 octombrie.. R. D. Germană a împlinit 8 ani Azi se împlinesc 8 ani de la procla­marea Republicii Democrate Germane — factor activ al lagărului păcii, de­mocrației și socialismului. In decurs de 8­ ani, odată cu transfor­mările politice revoluționare populația Germaniei­ democrate a lu­ptat cu a­vânt pentru continua dezvoltare a e­­conomiei naționale și bunăstării. Ora­șele au renăscut din ruine­­ harta țării marchează azi localități noi, apărute în jurul marilor combinate industriale clădite in cadrul planului de 5 ani. Fotografia noastră de sus înfățișează o stradă nouă din Magdeburg — stra­dă ce poartă numele lui Wilhelm Pieck, președintele republicii. Aici s-au clădit mari imobile de locuit, la parterul că­­rora s-au amenajat magazine de spe­cialitate. Arhitecții au reușit să învio­reze stilul sobru ,rațional cu elemente ale­­ arhitecturii realismului socialist, realizând o plastică masivă și variată. Construcția de locuințe din R.D.G. se efectuează pe baza procedeelor teh­nicii moderne. Din blocuri mari de be­ton, de pildă, s-au construit in anul trecut cca. 2000 de apartamente, în acest an — cca. 12.000, iar pentru viitor se prevede un plafon de 60.000 apartamente anual. Fotografia de jos prezintă un aspect din depozitul de blocuri mari al fabricii de prefabricate, din Berlin-Annenstrasse- A

Next