Constructorul, noiembrie 1957 (Anul 9, nr. 407-409)
1957-11-02 / nr. 407
însemnări despre țara noastră intr-o carte sovietică In acest an a apărut la Moscova), in Editura de Stat pentru arhitectura și construcții volumul III — „Tăriile de democrație populară" din culegerea „EXPERIENȚA CONSTRUCȚIILOR DE PESTE HOTARE“, care prinde relatări ale delegațiilor sovietice de specialiști și alt material documentar. In tot cuprinsul cărții se fac dese referiri la realizările proiectanților și constructorilor din țara noastră, relevindu-se progresele în ce privește volumul lucrărilor de construcții, industrializarea și raționalizarea lor. Iată citeva din problemele tratate in volumul amintit: Proiectarea tip. Autorii amintesc evoluția de la tipurile de clădiri de locuit din 1950 la seriile din 1951, apoi la cele Îmbunătățite din 1955 și mai tîrziu. „La elaborarea noilor sectiuni-tip de locuințe, arhitecții romîni tind la îmbunătățirea distribuției încăperilor auxiliare, la mărirea confortului apartamentelor și, totodată, la o mai mare variație a tipurilor de locuințe,inind seama de unificarea dimensiunilor și de standardizarea elementelor de construcție. Aceasta contribuie la dezvoltarea proiectării tip și a metodelor industriale de execuție. Astfel ,noile proiecte-tip se deosebesc de cele elaborate în anii precedenți printr-o sistematizare perfecționată, precum și printr-un grad mai înalt de prefabricare a elementelor“. In domeniul clădirilor socialculturale sunt menționate proiecteletip de școli și cluburi, la care se adoptă de obicei forma în plan a unui dreptunghi alungit. Sunt descrise și prezentate prin fotografii sau schițe construcții ca: orășelul muncitoresc Năvodari, cvartalul Bd. Muncii din Capitală, spitalul ,,Dr. C. I. Parhon“ din Iași, bazinul acoperit de înot din Turda ș.a. Arhitectură industrială. Se menționează cele două soluții frecvente de arhitectură a clădirilor administrative (birouri-grupuri sociale) care sunt alăturate atelierelor de producție ; in prima variantă fațada reflectă clar destinația clădirii și împărțirea ei pe etaje, iar în a doua variantă fațada reproduce soluția de la atelierul principal. Se tinde să se renunțe la luminatoarele din deschiderile marginale ale clădirilor industriale, acestea sunt luminate prin ferestrele zidurilor frontale — ceea ce dăunează însă ventilației. Finisarea acestor clădiri se face economic, predominînd cărămida aparentă; elementele arhitecturale sunt prefabricate din beton armat. Gabaritele atelierelor au fost unificate, iar podurile rulante și dimensiunile elementelor de construcție au fost precizate în funcție de aceste gabarite. Ca exemple de tratare arhitecturală a clădirilor industriale se dau proiectele unor ateliere de sculărie, forje și prelucrare la rece a metalului. Clădiri din blocuri și panouri mari. Intrucît volumul a fost redactat în anul 1956, nu sunt redate ultimele noastre realizări în acest domeniu. Se dau, totuși, date tehnice in legătură cu primele clădiri din blocuri mari: Vatra Luminoasă-București și Petroșani, lucrări care, după părerea autorilor, „arată că arhitecții și constructorii romîni pășesc pe calea introducerii și extinderii metodelor industriale de execuție a construcțiilor de locuințe“. In legătură cu proiectele primelor clădiri din panouri mari se dau detalii asupra sistemelor de îmbinare și rigidizare, avînd în vedere că aceste construcții se execută fără schelet monolit și că aproape întreg teritoriul Romîniei se află în zona seismică-Construcții agrozootehnice. In agricultura R.P.R., majoritatea construcțiilor se execută după proiecte-tip. Pentru exemplificare se dau proiecte de ateliere mecanice, remize de utilaj agricol, pătule prefabricate pentru porumb, grajduri etc. De asemenea este prezentată soluția construcțiilor cu mai multe etaje, din prefabricate, pentru uscătoriile de hamei. Comandăm, cititorilor noștri volumul „Țările de democrație populară", ca și celelalte două volume ale culegerii „Experiența construcțiilor de peste hotare", care oferă o informare amplă, calificată și obiectivă asupra stadiului actual al tehnicii construcțiilor. Credem, de altfel, că Editura tehnică ar trebui să traducă această lucrare, pentru ca ea să fie accesibilă maselor largi de constructori. A. R. Participant la Marea Revoluție (Urmare din pag. 1)' H<>șit, am cerut permisiunea comandantului detașamentului de partizani la R3 prezentăm acolo, (în detașamentul de partizani eram acum 160 de rominiși ,7 unguri). In grupuri, grupuri de cite 20—30, primind învoirea comandantului, am plecat către Krasnoiarsk. Aici însă stăpînea regimul lui Kolceag așa că am plecat la Gorodok. Alb-gardiștii se retrăgeau. Intr-o noapte a venit la mal un tovarăș care ne-a anunțat că se formează unitățile Internaționale, in 3 zile se alcătuise un întreg regiment care a primit misiunea să taie retragerea armatelor lui Kolceag. Era un ger năprasnic și unitatea noastră timp de 2 luni a curățat întreaga regiune de resturile armatei lui Kolceag. Apoi am primit ordin ca regimentul nostru să meargă la Acinsk (la circa 250 km vest de Krasnoiarsk). Aici am avut misiunea să dezarmăm niște bande de contrarevoluționari care își făceau de cap, terorizînd regiunea. După lichidarea bandiților a avut loc o adunare în care comisarul regimentului ne-a arătat scopul luptei noastre spunîndu-ne că cei care s-au Înrolat în Armata Roșie cu gindul că vor merge în luptă numai către casă s-au înșelat și sunt liberi si predea arma și să plece căci regimentul poate să fie trimis nu numai către vest ci acolo unde puterea sovietică are nevoie, acolo unde se ordonă. Au fost și din cei care ne-au părăsit, dar puțini. Marea majoritate însă am rămas în regiment. Apoi ni s-a comunicat noua misiune : însoțirea unui transport important la Moscova. Dușmanii revoluției mu fuseseră încă definitiv zdrobiți din care cauză transportul a fost oprit la Kazan. Atunci am aflat cât de important fusese el. Erau 33 de vagoane pline cu aur, întreg tezaurul țării noastre care fusese capturat de la armata lui Kolceag și pe care no l-am depus în siguranță, la banca din Kazan. Faptele acestea se 1920,petreceau prin primăvara anului oprită la Kazan unitatea din care făceam parte a avut misiunea să vegheze la menținerea ordinei atit în oraș cit și in regiune. Sub influența atacului mîrșav al paupei polonezi se răsculaseră multe comune de culaci. Noi ceruserăm să fim trimiși pe front Împotriva interventioniștilor polonezi dar nu ni s-au probat. Tin primăvara lui 1330 am fost primiul candidat de partid și mai tîrziu am fost confirmat și ca membru al I.C.U.S., Ivind parte la diferite actuități de partid care de obicei se țineau în clădirea universității din Kazan, unde m se spunea că a studiat și marele benin. In 1921 am fost demobilizat și am plecat la Moscova. Aici am avut ocazia să-l ascult vorbind pe Béla Kun. La câteva zile am ajuns în patrie angajindu-mă ca muncitor la fabrica de cherestea din Beda-Bistra. După înapoierea din U.R.S.S. în mai multe rînduri am fost arestat de către poliția burghezo-moinrească din Romînia iar apoi, după 1840, cînd fasciștii lui Horthy au ocupat Ardealul ain soare fost condamnat la S ani închiDupă 4 ani de temniță, zorii lui 23 August care s-au născut din lumina orbitoare a Marii Revoluții Socialiste din octombrie, mi-au adus libertatea, o libertate adevărată. AJUTOR DE FRATE Nu mai este pentru niciun om din țară noastră un fapt necunoscut pretinsul ajutor primit sub cele mai variate forme din partea Uniunii Sovietice. Pentru muncitorii din industria lemnului acest adevăr este concretizat La fiecare pas fie prin utilajele și mașinile cu marcă sovietică, fie prin metodele avansate sovietice extinse în fabricile de cherestea ca pLin cele produse finite.Fotografiile de mai jos fixează doar citeva obiective din de acest ajutor frățesc Anul acesta s-au instalat două gatere BD-75 de mare productivitate, cu alimentare pe vagonet mecanizată, fapt care contribuie la reducerea efortului fizic al muncitorilor la această operație. La fabricile de la Putna, Tazlău și din alte localități funcționează mașini de forță sovietice — semi- stabie CTK — al căror cazan are o productivitate cu 28% mai mare decit celelalte cazane de aburi. In aproape toate depozitele de bușteni retezatul se face acum mecanic. Noul tip de fierăstrău electric Vacoop este condus numai de un singur om și atinge o productivitate record de 100—120 mc/cm/8 ore. In clișeu și medalion, la retezatul buștenilor cu ajutorul ferăstrăului electric omul nu trebuie decit să supravegheze și să dirijeze tăierea. Metoda inginerului sovietic F. L. Kovaliov privind studierea și generalizarea științeiică a experienței matentate și-a găsit un rodnic teren de aplicare și ln fabricile de produse finite din lemn . Prima care a preluat metoda Kovaliov este fabrica ,,Simo Geza" j din Tg. Mureș. Rezultatul a fost că o serie de muncitori mai slab calificați au reușit să reducă timpul de lucru la operații de montare de la 2,95 ore la 2,25 ore. O In clișeu : timplarul Teofi Bercea lucrind la montarea garniturilor de toaletă; el iși depășește cu 20—25 ° le angajamentul luat In cinstea lui 7 Noiembrie , Draga mea: ’Aveam de mut dorința să scriu une muncitoare sovietice, s-o rog să-mi împărtășească din experiența ei, să-mi povestească despre fabrica în care lucrează, despre viața sa. Nu știam insă cum să încep, cum să realizez acest lucru. Dar iată că tovarășii din comitetul nostru <e întreprindere m-au îndrumat să trimit scrisowci de față la comitetul sindical al fabricii de cherestea Solomens, Trustul Kareldiev- Petrozavodsk cu rugămintea de a fi tnmbrxtă unei fruntașe în muncă. "Așa s-au născut rândurile de față. Și pentru că nu ne cunoaștem încă, socotesc ca-t de datoria mea să-ți spun citeva lucruri despre mine. Mă numesc Viorica Prince și am 20 de ani. La părinți suntem ■ 5 copii, eu fiind cea mai mică. Mama este acum pensionară și locuiesc împreună cu ea. Fratele meu mai mare este ofițer în armata R.P.R. și face serviciul la Timișoara. Eu lucrez de cîțiva ani ca circularistă la U.I.L. Toplița. Fabrica noastră este situată intr-o regiune pitorească. De jur împrejur sînt munți împăduriți și nu departe curge Mureșul. Toplița este un centru raional in Regiunea Autonomă Maghiară. Meseria am învățat-o aici, In fabrică, unde m-am ’calificat ‘cu sprijinul circularistului Bela Baratfas și pot spune că nu l-am făcut niciodată de ris. Deși munca la circular nu-i așa ușoară căci la noi nu avem încă — fișa cum am auzit că sunt in fabricile din U.R.S.S. — circulare cu role, totuși eu cit și alte circulariste, ca Iulia Horvath sau Viorica Lopa, nu ne dăm bătute în întrecerea cu bărbații. Mult aș dori să aflu cum se lucrează la voi, ce fel de utilaje aveți. M-ar interesa aceste lucruri nu numai din curiozitate dar cred, draga mea, că ași avea destule de învățat din experiența sa. Așa cum ți-am spus la începutul scrisorii, fabrica noastră este in Regiunea Autonomă Maghiară și aici lucrează maghiari și romîni. Toți ne străduim să îndeplinim cit mai bine planul, să contribuim la construirea socialismului in scumpa noastră patrie. Prietenia care leagă din ce in ce mai strins pe muncitorii romîni de cei maghiari s-a putut dezvolta numai datorită drumului nou pe care l-a deschis și țării noastre Marele Octombrie. De aceea noi ne pregătim să Intimpinăm cu dragoste și recunoștință cea de-a 40-a aniversare a sa. Mi-am luat Angajamentul ca la întrecerea socialistă închinată acestui important eveniment să dau material de cea mai bună calitate, să nu se piardă nici o sărimă din materialul lemnos ce-ar putea fi folosit, pianul o voi depăși cu 3>k față de sarcina ce o am și pot spune că realizările de pină acum îmi dau siguranța că-mi voi îndeplini angajamentul luat. Mie îmi place mult să fac sport; in afară de aceasta, in timpul meu liber, activez și în echipa artistică a fabricii. De citeva ori Am jucat împreună cu alți tineri, romîni și maghiari, în piesele pregătite de către echipa noastră de artiști amatori. Tot in timpul liber citesc diferite cărți de literatură. Printre cărțile sovietice care mi-au plăcut mai mult se numără: „Zoia și Șura", Tinera Gardă", „Mama". In anul trecut am avut o mare bucurie: am fost primită candidată de partid. E o mare cinste pentru mine. Acum mă pregatesc pentru cel de-al V-la Congres al Sindicatului nostru care va aveț tot un curifid la București și la care voi participa și eu ca delegată. Draga mea imi pare rău că n-am la îndemină o fotografie mai recentă și mai reușită. Ți-aș fi trimis o cji dragă inimă, rugindu-te să-mi trimft și la fotografia ta. O vom face pe viitor. Poate în curând voi reuși să-mi îndeplinesc visul de a vizita Uniunea Sovietică, să văd și eu Moscova, să cunosc oamenii sovietici și bine-înțeles să ne cunoaștem personal. Plută atunci ași dori însă să ne scriem mereu, cit mai des. Aștept plină de nerăbdare prima sa scrisoare. VIORICA PRI nCZ U.I.L.-Toplița, raionul Toplița, Regiunea Autonomă Maghiară % Cu ajutorul instalațiilor sovietice TL 3 cheltuielile de prott '' »llducție ale fabricilor de cherestea, alimentate prin plutărit, sínt^ <' |||| Up substanțial reduse. La Fabrica de cherestea din Bacău, unde A i ’S IV troliul TL 3 a fost instalat in ultimele luni, se economisește << zilnic, In zile cu scos continuu, cca 1000 de lei numai datorită» »mecanizării totale a scosului buștenilor din apă, operație ce se executa inainte cu mijloace, de tracțiune animală. La U.I.L. Mânăștur, instalația TL 3 << aduce economii de 2000 lei pe lună numai din manevrarea vagaoanelor » >> C.F.R. pe liniile de garaj ale fabricii. /) · In clișeu: buștenii sunt scoși din apă cu ajutorul TL 3 Colaborarea tehnico - științifică romîno - sovietică Colaborarea tehnico-științifică reprezintă o formă importanta a sprijinului pe care Luniunea Sovietică îl acordă țării noastre pentru promovarea progresului tehnic în toate ramurile economiei noastre naționale, inclusiv in construcții. In cadrul acestei colaborări, născută din inițiativa Uniunii Sovietice, țara noastră beneficiază de folosirea în condiții deosebit de avantajoase a celor mai valoroase realizări ale tehnicii sovietice. La rîndul său, țara noastră oferă Uniunii Sovietice posibilitatea folosirii celor mai importante realizări tehnice și științifice din diferite sectoare ale economiei naționale. Din anul 1951 — cînd s-a ținut prima sesiune de colaborare tehnico-ștințifică româno-sovietică — și pină în prezent, am primit din Uniunea Sovietică peste 500 de documentații tehnice, printre care documentația tehnică pentru fabricarea excavatoarelor cu cupa de 0,3 mc, proiectul unui funicular cu o singură linie, documentația tehnică pentru o moară cu o producție de 130 tone pe zi, fișe tehnologice etc. Potrivit prevederilor convențiilor tehnico-științifice încheiate între R.P. Romînă și U.R.S.S. țara noastră a predat Uniunii Sovietice 263 de documentații tehnice. Printre documentațiile romînești predate recent Uniunii Sovietice se află și proiectele unor clădiri demontabile destinate șantierelor petrolifere (la construcția cărora se folosesc elemente de beton armat, carcase metalice și plăci prefabricate din beton armat), materiale despre construcția și folosirea instalației pentru desalinarea electrică a țițeiului, desenele funicularului de călători, ale mobilierului universal pentru o cameră de copil, rețete și descrieri ale preparatului chimic GS-4 (care permite ca betonul să facă priză în medii cu infiltrații de apă) etc. Urmărind dezvoltarea și adîncirea relațiilor de colaborare dintre cele două țări, în utimele sesiuni ale comisiei de colaborare tehnico-științifică au fost adoptate hotărîri care prevăd colaborarea directă între institutele de cercetări științifice din R.P. Romînă și U.R.S.S. atit privind schimbul de tematici, de materiale documentare, cit și în ceea ce privește schimbul de cercetători. Asemenea colaborare s-a creeat, de pildă, între Institutul complex de cercetări științifice al M.C.M.C. și institutele Academiei de Arhitectură și Construcții din U.R.S.S. . C.A.E.R - Recenta ședință a comisiei permanente de colaborare economică și tehnico-științifică în domeniul materialelor lemnoase și a industriei de hîrtie și celuloză, ce s-a ținut la Budapesta, a însemnat un fructuos schimb de experiență între țările membre ale Consiliului de ajutor economic reciproc (G.A.E.R.). Ședința a analizat, pentru fiecare țară în parte, gradul de tehnicitate, cifrele valorice și de plan ale producției industriale cât și pe cap de locuitor atinse în aceste ramuri industriale. S-au făcut constatări prețioase pentru dezvoltarea viitoare a industriei de hîrtie celuloză și de prelucrarea lemnului în țările participante. Luîndu-se în considerație informațiile delegaților țărilor reprezentate in comisie, s-a constatat că în anul ce s-a încheiat a continuat in toate țările membre procesul de creștere și perfecționare a mecanizării, s-a mărit exportul de lemn, s-au obținut indici mai mari de ameliorare calitativă a lucrului în întreprinderi. Iată doar citeva cifre interesante asupra stadiului la care au ajuns țările socialiste, membre ale C A.E.R., in dezvoltarea acestor ramuri industriale ; producția de hîrtie a R. D. Germane a ajuns la 70 kg pe cap de locuitor iar a Uniunii Sovietice la cca 95 kg; mecanizarea lucrărilor de exploatări forestiere a atins în U.R.S.S. 90% înregistrind creșteri însemnate și in celelalte țări. Pentru sporirea acestor succese este necesar, s-a arătat în ședință, să se stabilească o colaborare și mai strînsă în legătură cu lucrările efectuate de țările participante. Pe această linie am avut plăcutul prilej de a oferi prietenilor bulgari ajutorul cerut în ceea ce privește indicarea metodelor de utilizare rațională și conservare a lemnului de fag. Deosebit de prețioase au fost discuțiile purtate în cadrul secției industrializării și prelucrării lemnului, în legătură cu stadiul atins in fabricarea semifabricatelor superioare din lemn, a plăcilor din așchii și a celor de fibra Acest capitol capătă importanță și mai mare în legătură cu scăderea continuă a volumului exploatărilor de rășinoase, scăderi care vor putea fi compensate prin dezvoltarea industriei de placaje, PAL și PFL. Pentru a înțelege ritmul de dezvoltare pe care trebuie să-l ia fabricarea acestor produse voi menționa că, numai in R. P.Polonă se prevede ca pînă în 1960 producția de placaj să crească cu 43% față de 1955, prin sporirea construcțiilor de fabrici noi. Pe baza rezultatelor cercetărilor tuturor țărilor participante și a experiențelor practice a unora dintre ele s-au purtat discuții în legătură cu cele mai indicate specii pentru producția de PAL și PFL, cu capacitățile de producție pentru fiecare fabrică în parte. S-a conturat planul de cercetări menite să rezolve o serie de probleme tehnice, cum ar fi aceea privind utilizarea procedeului uscat de fabricare a plăcilor de fibre în locul celui umed folosit In prezent. Rezolvarea cu succes a acestei teme va aduce însemnate economii prin eliminarea marilor cantități de apă necesare in prezent la producția plăcilor de fibră. In felul acesta, fabricile de plăci de fibră nu vor mai trebui expresie a colaborării frățești Intre țările socialiste amplasate neapărat în apropierea surselor naturale de apă și atunci construcția lor se va putea face in preajma fabricilor de cherestea ceea ce va crea posibilitatea utilizării cu ușurința a tuturor deșeurilor provenite din prelucrarea cherestelei. O contribuție deosebită la dezvoltarea viitoare a fabricilor de plăci aglomerate și de fibră de lemn a adus-o hotărirea luată in cadrul ședinței privind fabricarea utilajelor pentru fabricile de PAL și PFL in țările prietene (R. P. Polonă și R. Cehoslovacă). Lucrările au fost astfel planificate incit din 1959 să înceapă producția de serie a utilajului. In vederea măririi utilizării deșeurilor de lemn comisia a considerat necesară rezolvarea în anul 19mg a citorva probleme de bază pentru producția plăcilor din așchii și a celor din fibră. S-a stabilit, printre altele, necesitatea modernizării utilajelor și perfecționării regimului tehnologic, în care scop se vor face cercetări privind scurtarea timpului de presare, accelerarea uscării, utilizarea combinată a plăcilor prin metoda de contact și aplicarea curenților de înaltă frecvență. S-a apreciat că este necesar schimbul de experiență pe calea informării între întreprinderile care produc plăci din așchii în diferitele țări membre ale C.A.E.R. precum și organizarea schimbului de lucrări științifice și de cercetare. In cadrul acestui plan de lucrări Republicii Populare Române i-a fost încredințată elaborarea tehnologiei producției plăcilor stratificate cu suprafața exterioară din foioase moi și a stratului interior din stuf. Tot țării noastre îi revine sarcina de a elabora, propuneri de unificare Stas-urilor pentru cheresteaua de tăușinoase și fag precum și pentru materia primă necesară producției ei. De mare valoare tehnică și economică sînt lucrările științifice și de cercetare pe care și le-au luat în sarcină celelalte țări și din care vor aminti doar citeva. Uniunea Sovietică va studia folosirea în producția plăcilor de fibră a esențelor foioase (mesteacăn, plop,) sub formă pură și un amestec cu rășinoase; va cerceta posibilitatea aplicării în producție a plăcilor, a coajei și a deșeurilor necojite din industria celulozei și hîrtiei; va elabora metoda de fabricare a plăcilor și altor produse din deșeuri fără uscarea lor prealabilă. R. Cehoslovacă va studia, printre alte probleme, posibilitatea prelucrării pe cale uscată a fagului în plăci de fibră și folosirea rumegușului și a talajului ca materie prima suplimentară. In afară de alte teme, R. p. Polonă va cerceta și influența coajei de rășinoase asupra calității plăcilor de fibră și va determina procentul admisibil. întregul plan de lucrări este o expresie vie a spiritului de colaborare, bazată pe egalitate și dorința de ajutor reciproc. Schimbul sincer de păreri ce a avut loc cu prilejul acestei ședințe precum și înfăptuirea planului proiectat nu vor interzia să-și arate roadele în interesul comun al tuturor țărilor socialiste. ing. M. OCHIANA director general al Direcției generale a industrializării lemnului Nu mi-am închipuit că am să-l reîntîlnesc atît de curînd pe Victor Makarov și încă la noi în patrie. Nl cunoscusem cu un an și jumătate înainte la Voskresensk (U.R.S.S.) ca maistru de fabricație la combinatul de materiale de construcții. „Constructorul roșu“. Dînsul ne-a deslușit tainele procesului tehnologic și ne-a descris mașinile automate pentru fabricația azbocimentului. Timp de 6 luni cît am studiat în U.R.S.S. producția de azbociment, Victor Makarov ne-a ajutat să ne specializăm în această meserie, nouă pentru noi, fiindu-ne și dascăl și prieten. N-am să-l uit niciodată, așa cum n-am să-i uit nici pe ceilalți specialiști sovietici care ne-au împărtășit din experiența lor cu dragă inimă. Era deci firească bucuria pricinuită de întîlnirea noastră la Bicaz, pe șantierul noii fabrici de azbociment. Victor Makarov nu se dezmințise. Ne ajuta acum și la montarea mașinilor și utilajului, cu aceeași dragoste cu care ne-a inițiat și în tainele meseriei. Cum să nu iubești un astfel de om, un astfel de prieten? Astăzi prietenia noastră continuă prin scrisorile pe care ni le scriem. Adesea îi cer și sfaturi tehnice, iar el îmi răspunde cu bunătatea-i cunoscută. GHEORGHE 1ONIȚA șeful serviciului producție al Fabricii de azbociment Bicaz Aș vrea să comunic doar citeva observații pe care le-am făcut cu ocazia excursiei in Uniunea Sovietică privind vitrinele magazinelor sovietice de mobilă. In afară de preocuparea pentru aranjarea cît mai atrăgătoare a vitrinelor, privind exponatele se desprinde o trăsătură de ordin general și anume intenția de a face mobilă care să ofere cit mai multă comoditate. In garniturile dormitor, studioul (de 1,25 m lățime) este înlocuit de paturi cu tăblii a căror lățime, ajunge la 1,45 m. Un alt exemplu al aceleași preocupări este garnitura sufragerie din care am văzut trei tipuri diferite. In plus amploarea pieselor și a garniturii întregi vorbește despre spațiul locativ încăpător de care dispun cumpărătorii sovietici. ing. A1IHAI BUZA ,șeful serviciului tehnic IPROFIL București n 1949—1954 am urmat cursurile Facultății de construcții din Sverdlovsk și am făcut practica pe șantierul din localitate. Cu acest prilej am constatat tendința accentuată a tehnicienilor și muncitorilor constructori sovietici de a soluționa mai simplu și mai rapid problemele de execuție; această tendință e larg sprijinită de conducătorii întreprinderii și șantierelor, care sunt strâns legați sufletește de întregul colectiv și-l încurajează în muncă. Și încă ceva interesant — între multe alte lucruri care dovedesc organizarea superioară a industriei construcțiilor în U.R.S S., se reușește să se lucreze după proiecte de organizare bine studiate, organizarea șantierelor se face în toate cazurile înainte de a se ataca lucrările de bază. ing. TIBERIU DULL ing.-șef al I.P.I. nr. 409 Timișoara Printre cei care au avut bucuria să meargă vara aceasta în croazieră pe Marea Neagră, cu motonava „Transilvania", mă număr și eu. Fiecare turist se grăbește să povestească prietenilor, cunoscuților ce l-a impresionat mai mult în călătoria făcută. Același lucru l-am făcut și eu și-l repet aici. M-a mișcat pur și simplu, peste tot, la Odesa, la Ialta, Soci, Suhumi, disciplina oamenilor sovietici, educația lor aleasă. Pe străzi, în magazine, e o curățenie admirabilă. Nu vezi un bilet de tramvai sau o hîrtie pe jos. Intr-un mare magazin de încălțăminte din Odesa am avut prilejul să văd un lucru interesant. Un cetățean și-a aprins o țigară; de îndată s-au oprit lingă el trei persoane atrăgîndu-i atenția că în magazin nu se fumează — eu credeam că fac parte din personalul magazinului; erau însă cetățeni veniți după cumpărături... ANGHEL PANAIT președintele comitetului de întreprindere de la A.R.U.G.C.-București In vizita ce am făcut-o în vara aceasta pe citeva șantiere de locuințe din Moscova m-a impresionat în deosebi folosirea tencuielilor uscate pentru interioare. Fixarea pe perete a unei plăci de ipsos gata finisate, cu suprafața de 2x1 m și grosimea de 2 cm, se face în decurs de 20 de minute (inclusiv pregătirea tampoanelor din ipsos, rumeguș și clei) de către o formație compusă din 3 muncitoare. Procedeul aduce însemnate economii de materiale și manoperă și reduce la jumătate durata lucrării. CONSTANTIN TUDORACHE zidar de la Trustul nr. 3-București in cartierul industrial al Leningradului, pe canalul Obvbdnîi, se găsesc clădirile, laboratoarele și fabrica experimentală a Institutului , de cercetări științifice pentru industria placajului și a mobilei. La sosire, tovarășul Kondeașkin, directorul Institutului ne-a întîmpinat cu bucurie prezentîndu-ne colaboratorii săi științifici. Cîte strîngem de mînă atîtea nume cunoscute. Deși ne vedeam pentru întîia data rea: Uzările și lucrările acestora au purtat de cîțiva ani mesajul lor prietenesc peste granița Uniunii Sovietice făcîndu-i de mult cunoscuți lucrătorilor ramurei industriei prelucrătoare a lemnului din țara noastră. ing. T. ORADEAND, din I.G.E.I.S.( Una din problemele de care, delegația in*treprinderii de prefabricatei „Progresul", București s-a interesat in cursul vizitei pe care a făcut-o In U.R.S.S.- în vara trecută a fost sistemul de descărcare a vagoanelor de agregate Astfel, la fabrica de prefabricate ,sharicad" din Leningrad, tehnicienii sovietici ne-au arătat cum au rezolvat descărcarea rapidă a vagoanelor de agregate prin folosirea unei dragline. Conducerea întreprinderii noastre a hotărit ca la întoarcerea in țară să aplice aceeași metodă. Incepînd din luna august, in depozitul de agregate al fabricii, lingă linia ferată normală pe care vin vagoanele cu agregate s-a adus un graifer pe șenile, cu cupa de 0,5 mc, care descarcă vagoanele, încarcă buncărele-tampon și execută depozite masive, de balast, cu înălțimea maximă de 10 mm.Ca urmare, un depozit formația de lucru s-au redus cu 10 oameni, s-au eliminat benzile transportoare și au scăzut considerabil penalizările pentru locații. TUDOR MARIN președintele comitetului sindical al fabricii „Progresul“ cu sprijinul U.RS.S. se conif^rc» o iiile chismnlfi în lin Ca urmare a tratativelor romînosovietice de la Moscova, nu de mult a început în Moldova construirea primei uzine de cauciuc sintetic din Romînia. Acest neprețuit ajutor în dezvoltarea tinerei noastre industrii chimice ne este acordat de către U.R.S.S. in condiții foarte avantajoase. Plata creditului industrial pentru echiparea acestei uzine este eșalonată pe o perioadă de zece ani de la data intrării ei în funcțiune. Creditul constă în livrarea de proiecte (de către institutul „Ghidrocauciuc“), utilaj și aparatură de măsură și control (de către uzinele de specialitate din Uniunea Sovietică). La definitivarea proiectelor, care vor livrate în anii 1958—1959, vor participa și proiectanți din țara noastră, care vor da indicații asupra posibilităților noastre specifice în construcții. In acest scop a și plecat un grup de proiectanți de la IPROCHIM iar în curînd va pleca alt grup de la IPC. Proiectul urmărește, în general, aplicarea tehnicii înaintate in construcții prin folosirea prefibricatelor, însă nu se va păstra o linie rigidă în această privință. Acolo unde se va considera că din punct de vedere tehnic și economic este mai bună soluția betonului monolit, se va lucra în acest mod. Prin construirea acestei uzine, care va ocupa un teren de cca. 100 ha, se creează pentru prima dată în țara noastră o bază a industriei de cauciuc sintetic care va folosi ca materie primă (cea mai ieftină) gazele de rafinare rezultata de la cracare, precum și gazele de sondă. Se va folosi automatizarea atit în controlul fabricației, cît și în producția propriu-zisă. Astfel se va realiza cauciucul rece — cel mai bun podus sintetic pentru anvelope, a cărui calitate o depășește cu mult pe cea a cauciucului natural .Cu anvelopele fabricate din cauciuc sintetic se pot parcurge 160.000 km pe cînd cele confecționate din cauciuc natural — numai cca. 64.000 km. Uzina de cauciuc sintetic din Moldova se va număra prin capacitatea sa de producție (50.000 tone anual), printre cele mai moderne și mai mari din Europa. Iată o cifră care ne poate da o idee despre proporția acestei construcții; în perioada de vîrf, șantierul va primi zilnic 600 vagoane de materiale. De cîteva săptămîni, Trustul nr. 13,București,f căruia i s-a încredințat această sarcină, a început lucrările de organizare a șantierului. Se construiesc în prezent 100 de barăci pentru casarea muntătorilor, apoi se vor atacă drumurile de acces, liniile de racord c.f. și magaziile pentru materiale. In prima etapă, la 30 iunie 1960, uzina va intra în producție cu o capacitate de 25 000 tone de cauciuc anual, după care lucrările vor continua până la realizarea capacității finale. -1 M. 5, 1