Constructorul, februarie 1961 (Anul 13, nr. 578-581)
1961-02-04 / nr. 578
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNl-VĂ 1 ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Decorarea unor proiectanți și constructori ai sălii Palatului R. P. R. Prezidiul Marii Adunări Naționale a conferit ordine și medalii unor muncitori, tehnicieni, ingineri și arhitecți care s-au evidențiat la lucrările de proiectare și construcție a sălii Palatului Republicii Populare Române. La solemnitatea de înmînare a decorațiilor, care a avut loc marti 31 ianuarie, au luat parte tovarășii Mihail Ralea, vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, arh. Nicolae Bădescu, președintele Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare, Vasile Posteucă, al Comitetului prim vicepreședinte de Stat pentruonstrucții, Arhitectură și Sistematizare. Arh. Horia Maicu i-a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I. Au fost conferite, de asemenea, Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa IV și V și „Ordinul Muncii“ clasa I, II și III unui număr de 72 tovarăși, precum și „Medalia Muncii“ unui număr de 94 tovarăși. Tinerii mentori se angajează zilnic, macaralele Derrick ridică sute de tone de utilaje, pe care harnicii mentori le fixează la locul ce le e destinat in secțiile combinatului de cauciuc sintetic de la Onești. Printre formațiile de mentori fruntașe in întrecerea socialistă se numără echipa de tineret a lui Constantin Dinu, care lucrează la legăturile compresoarelor de la obiectivul D-35. Organizîndu-și activitatea pe puncte de lucru, ea își depășește zilnic norma cu 15%. Echipa s-a angajat să sporească depășirea la 25 °/C, să dea lucrări de bună calitate și să reducă prețul de cost cu cel puțin 19,5% peste sarcina planificată. CONSTANTIN BUTE i din postul nostru de corespondenți voluntari de la Onești „VOM SCURTA DURATA DE EXECUȚIE A NOILOR FURNALE HUNEDORENE“ La construirea noilor furnale de mare capacitate de la Combinatul siderurgic „Ch. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, I.C.S.H. folosește mijloace și sisteme moderne de lucru. Pentru a le face cunoscute cititorilor noștri, un redactor al ziarului nostru a solicitat o convorbire tov. ing. Gh. MOLDT, șeful șantierului de construcții nr. 1. Iată ce ne-a relatat șeful șantierului furnale : „In luna iunie 1960, constructorii șantierului nostru au atacat lucrările de organizare pentru construirea celor două furnale de 1000 mc. După o studiere amănunțită a proiectului tehnic și pe baza experienței cîștigate în anii 1952 și 1956 la construirea celorlalte furnale, de capacitate mai mică, ne-am orientat spre mecanizarea la maximum a lucrărilor și întrebuințarea pe scară largă a elementelor prefabricate din beton, a construcțiilor metalice preasamblate. Prima fază de organizare a șantierului s-a desfășurat întocmai după cum a fost concepută în proiect. S-a trecut mai intîi la efectuarea excavațiilor pe un front larg și a lucrărilor subterane. Paralel au fost atacate și lucrările de amenajare a șantierului — birouri, magazii, depozite pentru materiale refractare, rețele electrice cu post de transformare, rețele de apă, precum și drumurile de acces și liniile ferate definitive, care să poată fi folosite în timpul contracției. Tot în prima fază a început și construirea stației centrale de betoane, cu depozitele de materiale. Experiența din anii trecuți ne-a învățat ca la atacarea lucrărilor de bază să insistăm asupra celor de volum și durata mai mare. Astfel, au fost începute fundațiile furnalului și preîncălzitoarele de aer. la care vom avea de executat un mare volum de construcții metalice și zidărie refractară. In continuare a fost atacat depozitul de minereu pentru furnale, lucrare cu cel mai mare volum de construcții din acest ansamblu. Datorită folosirii celor mai moderne utilaje, reușim să scurtăm cu mult timpul necesar pentru excavații. Avem de săpat (Continuare in pag. 3-a, col. 7) Vedere parțială a centralei de betoane, cu silozurile de ciment. EXPERIENȚA BUNĂ A ANULUI TRECUT SĂ FIE ÎMBOGĂȚITĂ, IAR LIPSURILE LICHIDATE Zilele trecute, în cadrul unei consfătuiri organizate de Direcția generală a industriei materialelor de construcții, a fost analizată activitatea din anii 1960 a întreprinderilor din cadrul Direcției industriei materialelor de zidărie și s-au discutat măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea sarcinilor de pian pe trimestrul I 1961. Consfătuirea trebuia să constituie, tot același timp, și un schimb de experiență, lucru care nu s-a realizat în totalitate, întrucât la discuții s-au ridicat, în general, probleme cunoscute sau care au fost arătate de conducerile întreprinderilor cu ocazia deplasărilor la direcția tutelară sau chiar în alte ședințe asemănătoare dar care mici pînă acum nu au fost rezolvate. Ar fi fost mai bine ca discuțiile să fie canalizate pe problemele principale ale sectorului, conducătorii întreprinderilor fruntașe să vorbească despre experiența lor, despre felul în care au învins greutățile întîmpinate; de asemenea, unele greutăți care mai există în activitatea unor fabrici să fi fost discutate în colectiv, pentru a putea fi rezolvate operativ. Experiența multor conducători de întreprinderi ar fi putut contribui la acest lucru. In plus, ar fi trebuit invitati la această consfătuire și cei cu care conlucrează întreprinderile din D.I.M. și de care depinde buna desfășurare a activității (Atelierele „9 Mai“, organe ale M . O. etc.) pentru ca, în mod nemijlocit, conducerile fabricilor să arate greutățile întîmpinate și, eventual, să se stabilească un plan mai eficace de colaborare. In anul 1960, întreprinderile industriei materialelor de zidărie au desfășurat o rodnică activitate, care s-a concretizat în depășirea cu 3,6% a planului producției globale, cu 3,5% a planului producției marfă, pe direcție. S-au produs în plus aproape 9 milioane de țigle și coame ceramice, 9 milioane cărămizi. Cele mai importante depășiri le-au înregistrat fabricile „Ceramica“-Jimboia (care singură a dat aproape 50% din depășirea planului la țigle), Mureșeni,„ReconstrucțiV-Feldioara, „Hercules“-Tîrnăveni, „Industria de lut“Ghiriș Arieș din Cimpia Turzii, „7 Noiembrie“-Sighișoara. Trebuie arătat că au fost și întreprinderi care nu și-au realizat planul. „Mondial“Lugoj, Roman, Urzicani, Deva au rămas datoare multe zeci de mii de țigle, cărămizi și cahle. îndeplinirea planului la toți indicatorii n-a constituit o preocupare principală pentru toți conducătorii de întreprinderi. Astfel, dacă fabricile Mureșeni, „Hercules“-Tîrnăveni, „București“, „Soíomit“-Tulcea, „Izolatorul“-București, „Horia, Cloșca și Crișan“-Turda au obținut o bună corelație a principalilor indici, fabricile „7 Noiembrie“Sighișoara, „Industria de lut“, „Ceramica“-Jimbolia, „Reconstrucția“-Feldioara, „Zorile noi“-Piatra Neamț etc. s-au mulțumit să realizeze planul fizic, fără să se străduiască să realizeze și principalii indici economici. In noul an, lupta pentru îndeplinirea planului fizic trebuie armonios împletită cu lupta pentru respectarea și a celorlalți indicatori. O atenție deosebită va trebui acordată în 1961 realizării de sortimente noi, eficiente — în special cărămizi cu găuri. Anul trecut, planul la cărămizi ceramice ușoare a fost îndeplinit abia în proporție de 93,0%, deși acesta reprezenta cca. 40% din planul de cărămizi ceramice. E necesar ca toate fabricile să ia din timp măsuri pentru pregătirea producției cărămiziilor cu găuri, pentru a realiza sortimente variate, de bună calitate. S-a reușit, într-adevăr, să se ușureze greutatea volumetrică, prin fabricarea cărămizilor cu găuri, tisă datorită faptului că nu se execută în permanență rectificarea măsurilor la filiere, greutatea specifică aparentă variază în limite largi (de la 1100 kg/mc la 1400 kg/mc) -în special la fabricile „1 Mai“-Bucov, Urziceni. De asemenea, se impune asigurarea stocului necesar de materie primă și pregătirea argilei în vederea macerării cît măii complete. Buna calitate a produselor e condiționată și de felul în care se desfășoară procesele de uscare și de ardere, manipularea produselor etc. Pentru îmbunătățirea uscării și a arderii, conducerile fabricilor trebuie să ia măsuri pentru organizarea formațiilor de lucru ce să asigure o activitate permanentă la uscătorim și cuptoare. Pentru o manipulare corespunzătoare a produselor, comitetele sindicatelor, în colaborare cu conducerile, au datoria de a organiza cursuri de minim tehnic și de ridicare a calificării profesionale, precum și de a desfășura o muncă susținută de educare a oamenilor, de creștere a simțului lor de răspundere. Realizarea de sortimente noi și îmbunătățirea calității produselor sînt strîns legate și de îmbunătățirea proceselor tehnologice, de introducerea progresului tehnic, îmbinând antrenarea tehnicienilor și inginerilor în această acțiune cu folosirea creditelor acordate de stat pentru mica mecanizare, se pot obține rezultate frumoase. Fabrica „Horia, Cloșca și Crișan“ de la Turda a executat din credite o instalație de fabricat linoleum și tapete semilavabile Pe bază de PVC- Exemple asemănătoare mai există: Se impune totuși o mai largă preocupare pentru realizarea de sortimente noi, eficiente, pentru ridicarea nivelului tehnic al producției. Fabricile „Ceramica“-Jimbolia, „Mondial“-Lugoj, „Record“-Sibiu, „Industria de lut“Ghiriș , Arieș și altele trebuie să acorde mai multă atenție producerii în cantități mai mari de cărămizi cu găuri. Fabrica de carton asfaltat „Teleajen"-Berceni, care are un colectiv numeros de tehnicieni, trebuie să se preocupe mai intens de reali(Continuare in pag. 2 a, col. S—7) Anul XIII-r 578 ★ î pagini 25 nani * Sîmbătă 4 februarie 1961 Concurs de arhitectură pentru Teatrul Național din București Ministerul Invățămîntului și Culturii, împreună cu Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Uniunea Arhitecților din R.P.R., au organizat un concurs in scopul găsirii celor mai corespunzătoare soluții pentru realizarea Teatrului Național din București (pe terenul situat în piața Nicolae Bălcescu) și amenajarea zonei teatrului. Teatrul Național va fi o clădire modernă, cu o arhitectură care să exprime concepțiile vremii noastre, și care să fie reprezentativă pentru epoca construirii socialismului în Republica Populară Romînă. Tratarea armonioasă a volumelor, aplicarea judicioasă a tehnicii celei mai avansate în domeniul construcțiilor, instalațiilor și utilajelor specifice trebuie să asigure condiții optime de muncă colectivului artistic și tehnic al teatrului, creînd totodată cadrul corespunzător manifestațiilor teatrale de înaltă ținută artistică. Teatrul va avea o sală mare de spectacole, cu o capacitate de cca. 1200 locuri, și o sală mica - gen studio experimental — de cca. 600 locuri. Arhitectura interioarelor trebuie sa fie primitoare, sobră, luminoasă, sa asigure maximum de confort pentru spectatori, condiții optime de vizibilitate, audiție etc. Scenele vor fi dotate cu cele mai moderne instalații tehnice, oferind posibilități de schimbări rapide de decoruri și montări variate, scena mare va avea suprafața de cca. 730 mp, iar scena mică — de cca. 400 mp (legătura cu sala studioului putind fi transformată în funcție de diferitele genuri de spectacole). La concurs au dreptul să participe arhitecți din R.P.R. individual sau în colectiv (eventual cu ingineri și alți tehnicieni de specialitate). Proiectele vor fi depuse pînă la 3 mai a.c. inclusiv. Celor mai bune proiecte li se vor decerna : - Premiul I 40.000 lei - Premiul II 30.000 lei - Premiul III 20.000 lei - 5 mențiuni a 10.000 lei Tema de proiectare, regulamentul concursului și alte informații se pot lua de la Sectorul de studii și documentare al Uniunii Arhitecților din R.P.R., București, str. Episcopiei nr. 9. ȚARA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI 500ÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOO00000000000000 0<00<><x>›> Constructori candidați ai F. D. P. Ing. T. Gavril. De la piața „cinstită“ cu numele fostului primar Donescu, periferia își afla brusc capătul. De aici și pînă la linia de fier cu destinația Giurgiu se întindeau grădinile, câmpurile. După eliberare, orașul a crescut vertiginos ; în 15 ani a apărut noul cartier numit cu semnificație „Progresul“. Fabrici, uzine, școli, blocuri de locuințe au prins viață din planurile partidului, din voința comuniștilor. Odată cu transformările săvîrșite, și traiul oamenilor s-a schimbat, a căpătat sensuri noi, cu largi și luminoase perspective... Sala de festivități a școlii elementare nr. 103 devenise neîncăpătoare. Se adunaseră aici muncitori de la întreprinderea de prefabricate „Progresul“, T.U.G., Stațiile de utilaj greu nr. 1 și 2, cetățeni, gospodine pentru a propune candidatul F.D.P. în alegerile de deputați pentru sfaturile populare, în circumscripția electorală nr. 27 — Nicolae Bălcescu. Prilej mai bun pentru a aminti de toate realizările dobîndite în anii regimului democrat-popular, în acest cartier altădată năpăstuit, nici că se putea. Și simplu, dar cu căldură, oamenii au subliniat că această parte a raionului, unde locuiesc mulți constructori, s-a bucurat de gospodari aleși care au contribuit cu fapta la îmbunătățirile aduse. Dar, iată că, de astădată, din rândurile alegătorilor se propune candidatura tov. ing. Teodor Gavrilă. Cine este acest om ? Tovarășii Vasile Sărman, tâmplar, și Ion Feraru, fierar-botanist, au susținut candidatura, arătînd că tov. Teodor Gavrilă, șeful serviciului producției de la întreprinderea de prefabricate „Progresul“, organizator de partid la blocul C din cvartalul constructorilor, și-a cîștigat încrederea cetățenilor prin acțiunile obștești pe care le întreprinde și se bucură de stima tuturor. In unanimitate, adunarea l-a desemnat pe tov. Teodor Gavrilă candidat în circumscripția electorală nr. 27. Ing. M. Orhei Cu mult entuziasm s-au adunat salariații întreprinderii de construcții nr. 1 a T.R.C.-Ploiești și cetățenii din circumscripția electorală orășenească nr. 77 pentru a-și propune candidatul în alegerile de deputați în sfatul popular orășenesc. Tov. Gheorghe Ungureanu, din partea Consiliului orășenesc F.D.P., a propus candidat în alegerile de la 5 martie pe tov. ing. Mihai Orhei. Inginerul Mihai Orhei, directorul întreprinderii de construcții nr. 1 Ploiești, are o bogată experiență în organizarea procesului de producție. El se bucură de o mare popularitate în rîndurile salariaților și ale cetățenilor din circumscripție. ALEXANDRU COMANICI din postul nostru de corespondenți voluntari de la Ploiești Dintre constructorii ploieșteni au mai fost propuși candidați în alegerile de deputați pentru sfaturile populare : tov. ing. Ion Cojac — directorul T.B.C., tov. ing. Ion Bălășescu — directorul întreprinderii de construcții nr. 2, tov. Ion Constantinescu — secretarul organizației de bază P.M.R. de la trust. La Casa alegătorului „Nu mai e ce-a fost odată, Ne-aruncară la gunoi. S-au dus vechile alegeri Și ne-am dus de mult și noi...” Bătăușul și jandarmul, personaje de tristă amintire ale farselor electorale din vremea burgheso-moșierimii, părăsesc scena lamentîndu-se. Din culise apare un grup de tineri voioși, care cîntă împlinirea năzuințelor oamenilor muncii, democratismul orînduirii noastre de stat : „Votez acum întîia oară. Votez cu drag, căci viața mea A început să înflorească...“. Programul special oferit de brigada artistică de agitație a T.B.C. face parte dintre manifestările cele mai atractive de la Casa alegătorului nr. 25 din Ploiești, instalată la clubul „Constructorul“. Cetățenii cartierului și numeroși constructori frecventează cu mare interes Casa alegătorului, desfășurând o vie activitate politică in întîmpinarea importantului eveniment de la 5 martie. Aici au avut loc intilniri ale alegătorilor cu candidații F.D.P., o întilnire a tinerilor care vor vota pentru prima dată, o seară pentru tineret (in cadrul căreia brigada artistică a T.B.C. a prezentat o scenetă), o conferință — urmată de exemplificări pe discuri — cu tema „Compozitorii noștri cîntă viața nouă”, o conferință despre realizările T.R.C.Ploiești în anul 1960 etc. In pregătire sunt și alte manifestări atractive: recenzii de card, o seară literară despre alegerile din trecut și cele de azi oglindite în operele scriitorilor noștri, conferințe despre realizările sfaturilor populare regional și orășenesc etc. A. R. Citiți continuarea acestei rubrici in pag. 4 a La sfîrșitul anului trecut, grupul de șantiere nr. 2 al Trustului de construcții nr. 1 a dat in exploatare centrul de finisaj textil de la întreprinderea „Dacia"A București, cu o capacitate de 29 milioane mp țesături de bumbac anual. In prezent, constructorii lucrează la altiterie. (anexă a halei de finisaj), la finisarea magaziei de chimicale, la terminarea rețelelor de drumuri, apă, canalizare etc. In planul pe 1961 figurează și executarea unei magazii de produse finite. In clișeu : castelul de apă, secția de imprimerie și anexa (care cuprinde birouri, laboratoare, vestiare etc.). a. învățăminte pentru a proiectanților de la numărul trecut al „Constructorului" au fost publicate materiale de la ședințele de analiză a activității pe anul 1960 a D.S.A.P.C.Banat și D.S.A.P COltenia. Continuînd publicarea unor asemenea materiale, nu numărul de fatăvom relata aspecte din activitatea pe anul trecut de la D.S.A.P.C.-Crișana și D.SA.P.C.-Maramureș. La D.S.A.P.C. - Crișana Se impune o mai temeinică organizare a muncii activitatea viitoare la D. S. A. P. C.-uri Realizarea planului anual în proporție de 104,9%, reducerea sensibilă a costului proiectării, care în 1960 reprezenta doar 1,93% din valoarea de investiție (în 1959 el însuma 2,4% din valoarea de investiție), economisirea prin proiectare a aproape 4 milioane lei din volumul investițiilor prevăzute (în special economii importante de investiții au fost obținute în proiectarea unor drumuri și modernizări de drumuri, precum și în sectorul electrificărilor. Astfel, la 213 km de rețea de electrificări rurale s-a realizat un preț mediu pe km de rețea de 25.000 lei, față de 35.000 în 1959, ceea ce a dus în final la o economie de 2.130.000 lei) sunt dovezi ale eforturilor depuse de proiectanții de la D.S.A.P.C.Crișana în anul trecut, dovezi că aici există un colectiv capabil, care poate satisface într-o măsură tot mai mare necesitățile privind proiectarea și sistematizarea în această regiune. Din unele cauze — independente de D.S.A.P.C. — în cursul lui 1960 ritmul de lucru a fost foarte inconstant. Astfel, dacă în primul trimestru — din lipsa comenzilor de la beneficiari — n-a fost folosită decît 76,6% din capacitatea de proiectare, în schimb către sfîrșitul anului s-a lucrat în asalt (depășindu-se cu peste 24.000 de medii de proiectare planul aferent trimestrului IV), planul fiind îndeplinit pe ultimul trimestru al anului 1960 in proporție de 136%. In deosebi aceasta munca in asalt s-a facut simțită in cadrul atelierelor conduse de ing. Vasile Brocă, ing. Juliu Zavodszky, ing. Nicolae Ftntînă. Nu total, dar în bună măsură o asemenea situație se putea evita, dacă și D.S.A.P.C.Crișana, în loc să fi așteptat ca brațele încrucișate să-i vină comenzi de la beneficiari, lua măsuri de a-i ajuta la întocmirea temelor de proiectare — așa cum, de altfel, se precizează în dispozițiunile superioare privind proiectarea și sistematizarea, privind relațiile dintre beneficiar, proiectant și constructor, factori care contribuie la realizarea cît mai eficientă a investiției. Această colaborare absolut necesară dintre proiectant, beneficiar și constructor nu prea se face simțită în regiunea Crișana. Din această cauză, atunci cînd se ivesc unele lipsuri la proiectare execuție, Trustul regional de construcșii dă vina pe D.S.A.P.C., sau invers. Proiectantul nu-l consultă pe constructor (decît arareori), iar acesta trece cu de la sine putere peste indicațiile proiectantului. Este un sistem de lucru dăunător — și aci sfatul popular regional, for tutelar atît al proiectantului cît și al executantului, este chemat să pună la punct lucrurile. De asemenea, socotim că din partea sfatului popular regional ar trebui acordat pe viitor un sprijin și mai mare în ceea ce privește completarea cu personalul necesar atît a serviciilor de sistematizare și arhitectură de la raioane, cît și a diferitelor ateliere din cadrul D.S.A.P.C. Un impediment care influențează activitatea de proiectare îl constituie lipsa C.T.I. Se impune de urgenți ca acesta să fie înființat și să funcționeze așa cum o cere regulamentul. In discuțiile purtate de către participanți, aceștia au relevat, pe lângă părțile pozitive sau negative din activitatea C.S.A.P.C., și unele probleme ce depășesc sfera competenței locale, dar care creează o serie de greutăți în proiectare. Așa, de pildă, în Buletinul C.S.C.A.S. s-au publicat indicații despre cărămizile cu găuri, la aproape un an de la fabricarea acestor cărămizi. Aceasta nu înseamnă că proiectantul și executantul, împreună cu beneficiarul cel mai important — sfatul popular regional — n-ar fi putut interveni pentru ca fabrica „Crișul“ din Oradea să fabrice cărămizi cu găuri încă în cursul anului 1960. De asemenea, în publicația menționată apar cu mari întîrzieri unele instrucțiuni care trebuie aplicate imediat, dar care nu pot fi cunoscute la timp de către proiectanți. Din această cauză, în unele proiecte se mai întîlnesc abateri de la disciplina de proiectare. Nu se poate spune că D.S.A.P.C.Crișana n-a primit un sprijin substanțial din partea I.S.C.A.S.,în special prin coordonatorul pe regiune, arh. Gabriela Bertume, dar în unele cazuri el a creat și unele greutăți în munca proiectanților. Așa, de exemplu, I.S.C.A.S. a trimis niște planșe privind împrejmuiri, ce-i drept foarte frumoase, dar care nu se pot aplica, neinscriindu-se în prețul plafon stabilit și nici în indicii actuali. O altă încurcătură a provocat-o proiectul tip pentru sala de cinematograf. Cum e posibilă atîta neglijență, ca piesele desenate să se refere la o sală cu 450 de locuri, iar devizele să fie întocmite pentru o sală cu 400 de locuri ? Participanții au făcut și unele propuneri cu privire la organizarea mai judicioasă a muncii în cadrul D.S.A.P.C. . Reținem, de exemplu, propunerea ca în momente de vîrf, cînd unele ateliere sînt mai încărcate, unii desenatori de la altei ateliere să dea ajutor colegilor lor mai aglomerați. Cît privește stabilirea șefului de proiect, considerăm că aici conducerea D.S.A.P.C. trebuie să intervină, în sensul de a-l numi, ea, nu de a lăsa acest lucru la latitudinea fiecărui șefi de atelier în parte. De asemenea, socotim binevenită propunerea ca atunci cînd este cazul unii topometri să lucreze un timp mai îndelungat în cadrul altor ateliere decît atelierul topo, aceasta pentru a se specializa în diferitele topo specifice diferitelor ateliere lucrării (de exemplu, în lucrările topo care au specific de hidro-edilitare). Invățînd din experiența anului trecut, luînd măsuri pentru lichidarea lipsurilor ce-au existat, și din care unele mai persistă încă, D.S.A.P.C.-Crișania, întărind colaborarea cu beneficiarii și constructorii, organizîndu-și mai bine munca, va putea face față cu succes volumului sporit de lucrări pe care le are de executat în acest an. AL. GHERETE La D.S.A.P.C.-Maramureș CALITATEA PROIECTELOR POATE FI ÎMBUNĂTĂȚITĂ In bilanțul pe 1960 al D.S.A.P.C.-Maramureș există numeroase realizări care evidențiază maturitatea câștigată de această instituție în numai un an de existență. Planul unore medii convenționale a fost depășit cu 4,2%, valoarea producției globale — cu 3,7%, coeficientul de sporire a capacității de proiectare a crescut la 1,27% (față de 1,24% planificat). Prin utilizarea proiectelor și secțiunilor tip și refolosibile la lucrări* social-culturale, industriale, hidrotehnice, edilitare, electrificări etc, s-au economisit 45,000 oe medii convenționale,I I. PREDA (Continuare In pag. 3-a, col. 3—4—5) Ce au aflat alegătorii de la Suceava despre orașul și regiunea lor In ciuda gerului care se răzbuna nemilos de câteva zile pe suceveni, in această seară, Casa alegătorului nr. 1 s-a populat mai mult decit altădată cu cetățenii de prin jur care, obișnuiți cu tot felul de surprize plăcute ce le erau rezervate de fiecare dată de către comisia electorală, veniseră acum un număr și mai mare. Aveau și de ce. Se anunțase o conferință cu privire la perspectivele de dezvoltare a Sucevei. A sosit și conferențiarul, arhitectul Nicolae Sculy, director tehnic la D.S.A.P.C.Suceava. Localnicii ii cunoșteau, știau că el venise nu de mult din Capitală pe plaiurile moldovene, animat de dorința de a contribui cu priceperea sa, alături de alți harnici proiectanți, la punerea in practică a indicațiilor partidului : ridicarea pe culmi înalte a regiunii. De aceea, gata pentru a sta de vorbă cu cetățenii, el s-a înfățișat in fața lor înarmat cu schițele care explicau viitoarea față a orașului, a întregii regiuni, schițe la care tot colectivul de proiectanți a lucrat cu pasiune. Vocea plină de căldură a conferențiarului suscita interesul fiecărui om prezent în sală. Ceea ce spunea nu era nou, insă, era frumos. Se arăta că, acum, Suceava își trăiește a doua și adevărata ei tinerețe. Prima, s-a aflat de mult, pe vremea vitejilor voievozi ai Moldovei: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, care au ridicat țara, Cetatea Sucevei, la mare prețuire. Dar, cu timpul, strălucirea tîrgului a apus. Burghezia nu era interesată in dezvoltarea lui. De-abia o dată cu instaurarea vieții noi, grija părintească a partidului s-a revărsat cu toată dragostea asupra istoricei cetăți, a întregii regiuni. O mătușică se uita cu drag la nepoțica ei. O codană roșie în obraz cum numai prin partea locului găsești. Cot la cot, tînar și bătrîn, ascultau cu atenție. — Da, populația orașului va crește și aceasta nu intimplător — spuse In continuare conferențiarul. La bază stau calcule minuțioase, proiecte făcute ca urmare a hotăririi partidului de a ridica Moldova pe treaptă de industrializare... o înaltă Nepoți ca da din cap, aprobator, ,așa învață și la școală. Integrarea orașului Suceava in rețeaua energetică republicană, deci asigurarea acestuia cu energie electrică, creează condiții optime pentru valorificarea pe cale industrială a tuturor bogățiilor naturale ale regiunii. De altfel, toți sucevenii știu că în toamna trecută, au început pe malul sting al Jiului lucrările de construire a marelui combinat de prelucrare a lemnului, a uzinei de celuloză și fabricii de mobile. Tot în această zonă se vor construi mari Ateliere, o centrală termoelectrică care va alimenta industria cu abur și va asigura apa caldă pentru termoficarea orașului. — Și cum zice dumnealui că-i cu lumina aia... fi... florcentă ? — Fluorescentă, bunicuța. Este o lumină albă, seamănă cu lumina zilei. Așa este acum la București și in alte orașe. Așa o să fie și la toi. — Mare lucru ! Noaptea să fie zi— Bunicuța căzu pe gînduri, își amintea de ulița noroioasă unde s-a născut ea. Cei din jur se uitau cam supărați la bătrinică. Vorbea prea tare. Și ei voiau să asculte in liniște. Să afle cu mai multe de la conferențiar, să știe pentru ce-și vor da votul la 5 martie. Dar bunicuța deveni atentă. Arhitectul începuse să vorbească de niște lucruri și mai și. I— In zona parcului Arini se va înălța curînd un impunător imobil cu 9 caturi. Aici va funcționa un modern spital cu 600 de paturi. Nici cei mici nu sint uitați. In afară de școala cea nouă din str. Mihai Vitează, o alta asemănătoare va fi înălțată in zona străzii Sturza Vodă. Tot in scopul ridicării nivelului cultural al sucevenilor va fi construit și un mare centru poligrafic. Construcțiile de locuințe vor lua o amploare mai mare în următorii ani. Numai în 1961 vor fi construite peste 1000 de apartamente. De-a lungul străzilor 7 Noiembrie, Mihai Viteazu, in Piața Malinovschi și in viitoarea Piață Centrală, blocuri impunătoare, cu magazine moderne la parter, vor schimba aspectul orașului. Viitoarea Piață Centrală, ce se va deschide undeva între străzile Ștefan cel Mare și Ana Ipătescu, de-a lungul noului hotel, ce se află încă un lucru, va schimba înfățișarea întregului centru... O furtună de aplauze izbucni în sală. Bucuria zilei de azi, a zilei de mtine, se vedea pe chipul fiecăruia. GH. V01CU