Constructorul, februarie 1961 (Anul 13, nr. 578-581)

1961-02-04 / nr. 578

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNl­­-VĂ 1 ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Decorarea unor proiectanți și constructori ai sălii Palatului R. P. R. Prezidiul Marii Adunări Na­ționale a conferit ordine și me­dalii unor muncitori, tehnicieni, ingineri și arhitecți care s-au evidențiat la lucrările de proiec­tare și construcție a sălii Palatu­lui Republicii Populare Române. La solemnitatea de înmînare a decorațiilor, care a avut loc marti 31 ianuarie, au luat parte tovarășii Mihail Ralea, vicepreșe­dinte al Prezidiului Marii Adu­nări Naționale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adu­nări Naționale, arh. Nicolae Bădescu, președintele Comitetu­lui de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare, Va­sile Posteucă, al Comitetului prim vicepreședinte de Stat pentru­­­­onstrucții, Arhitectură și Siste­matizare. Arh. Horia Maicu i-a fost con­ferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I. Au fost conferite, de asemenea, Or­dinul „Steaua Republicii Popu­lare Române“ clasa IV și V și „Ordinul Muncii“ clasa I, II și III unui număr de 72 tovarăși, precum și „Medalia Muncii“ unui număr de 94 tovarăși. Tinerii mentori se angajează zilnic, macaralele Derrick ridică sute de tone de utilaje, pe care har­nicii mentori le fixează la locul ce le e destinat in secțiile combinatului de cauciuc sintetic de la Onești. Printre formațiile de mentori frun­tașe in întrecerea socialistă se nu­mără echipa de tineret a lui Constan­tin Dinu, care lucrează la legăturile compresoarelor de la obiectivul D-3­5. Organizîndu-și activitatea pe puncte de lucru, ea își depășește zil­nic norma cu 15%. Echipa s-a anga­jat să sporească depășirea la 25 °/C, să­­ dea lucrări de bună calitate și să reducă prețul de cost cu­ cel puțin 19,5% peste sarcina planificată. CONSTANTIN BUTE i din postul nostru de corespondenți­­ voluntari de la Onești „VOM SCURTA DURATA DE EXECUȚIE A NOILOR FURNALE HUNEDORENE“ La construirea noilor furnale de mare capacitate de la Combinatul siderurgic „Ch. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, I.C.S.H. folosește mijloace și sisteme moderne de lucru. Pentru a le face cu­noscute cititorilor noștri, un redactor al ziarului nostru a solicitat o convorbire tov. ing. Gh­. MOLDT, șeful șantieru­lui de construcții nr. 1. Iată ce ne-a relatat șeful șantierului furnale : „In luna iunie 1960, constructorii șantierului nostru au atacat lucrările de organizare pentru construirea celor două furnale de 1000 mc. După o studiere a­­mănunțită a proiectului tehnic și pe baza experienței­­ cîștigate în anii 1952 și 1956 la construirea celorlalte furnale, de capacitate mai mică, ne-am orientat spre mecanizarea la maximum a lucră­rilor și întrebuințarea­ pe scară largă a elementelor prefabricate din beton, a construcțiilor metalice preasamblate. Prima fază de organizare a șantieru­lui s-a desfășurat întocmai după cum a fost concepută în proiect. S-a trecut mai intîi la efectuarea excavațiilor pe un front larg și a lucrărilor subterane. Pa­ralel au fost atacate și lucrările de a­­menajare a șantierului — birouri, ma­gazii, depozite pentru materiale refracta­re, rețele electrice cu post­­ de transfor­mare, rețele de apă, precum și drumu­rile de acces și liniile ferate definitive, care să poată fi folosite în timpul con­tracției. Tot în prima fază a început și construirea stației centrale de betoane, cu depozitele de materiale. Experiența din anii trecuți ne-a învă­țat ca la atacarea lucrărilor­­ de bază să insistăm asupra celor d­e volum și du­rata mai mare. Astfel, au fost începu­te fundațiile furnalului și preîncălzitoa­­rele de aer. la care vom avea de executat u­n mare volum de construcții metalice și zidărie refractară. In continuare a fost atacat depozitul de minereu pentru fur­nale, lucrare cu cel mai mare volum de construcții din acest ansamblu. Da­torită folosirii celor mai moderne utilaje, reușim să scurtăm cu mult timpul nece­sar pentru excavații. Avem de săpat (Continuare in pag. 3-a, col. 7) Vedere parțială a centralei de betoane, cu silozurile de ciment. EXPERIENȚA BUNĂ A ANULUI TRECUT SĂ FIE ÎMBOGĂȚITĂ, IAR LIPSURILE LICHIDATE Zilele trecute, în cadrul unei consfătuiri organizate de Direcția gene­rală a industriei materi­alel­­or de construcții, a fost analizată activitatea din anii 1960 a întreprinderilor din cadrul Direcției industriei materialelor de zidărie și s-au discutat măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinire­a sarcinilor de pian pe trimestrul I 1961. Consfătuirea trebuia să constituie, tot același timp, și un schimb de experiență, lucru care nu s-a realizat în totalitate, î­ntrucât la discuții s-au ridicat, în general, probleme cunos­cute sau care au fost arătate de conducerile întreprinderilor cu ocazia deplasărilor la direcția tutelară sau chiar în alte ședințe asemănătoare dar care mici pînă acum nu au fost rezolvate. Ar fi fost mai bine ca discuțiile să fie canalizate pe problemele principale ale sectorului, conducătorii între­prinderilor fruntașe să vorbească despre experiența lor, despre felul în care au învins greutățile întîm­pinate; de asemenea, unele greutăți care mai există în activitatea unor fabrici să fi fost discutate în colectiv, pentru a putea fi rezolvate operativ. Experiența multor conducători de întreprinderi ar fi putut contribui la acest lucru. In plus, ar fi trebuit invitati la această consfătuire și cei cu care conlucrează întreprinderile din D.I.M. și de care depinde buna desfășurare a activității (Atelierele „9 Mai“, organe ale M . O. etc.) pentru ca, în mod nemijlocit, conducerile fabricilor să arate greutățile întîmpinate și, eventual, să se stabilească un plan mai eficace de colaborare. In anul 1960, întreprinderile indus­triei materialelor de zidărie au des­fășurat o rodnică activitate, care s-a concretizat în depășirea cu 3,6% a planului producției globale, cu 3,5% a planului producției marfă, pe di­­recție. S-au produs în plus aproape 9 milioane de țigle și coame cera­mice, 9 milioane cărămizi. Cele mai importante depășiri le-au înregistrat fabricile „Ceramica“-Jimbo­ia (care singură a dat aproape 50% din de­pășirea planului la țigle), Mureșeni,­­„ReconstrucțiV-Feldioara, „Hercu­­­les“-Tîrnăveni, „Industria de lut“­­Ghiriș Arieș din Ci­mpia Turzii, „7 Noiembrie“-Sighișoara. Trebuie ară­tat că au fost și întreprinderi care nu și-au realizat planul. „Mondial“­­Lugoj, Roman, Urzicani, Deva au rămas datoare multe zeci de mii de țigle, cărămizi și cahle. îndeplinirea planului la toți indi­catorii n-a constituit o preocupare principală pentru toți conducătorii de întreprinderi. Astfel, dacă fabri­cile Mureșeni, „Hercules“-Tîrnăveni, „București“, „Soíomit“-Tulcea, „Izo­­latorul“-București, „Horia, Cloșca și Crișan“-Turda au obținut o bună corelație a principalilor indici, fabri­cile „7 Noiembrie“Sighișoara, „Indus­tria de lut“, „Ceramica“-Jimbolia, „Reconstrucția“-Feldioara, „Zorile noi“-Piatra Neamț etc. s-au mulțumit să realizeze planul fizic, fără să se străduiască să realizeze și principalii indici economici. In noul an, lupta pentru îndeplinirea planului fizic tre­buie armonios împletită cu lupta pen­tru respectarea și a celorlalți indi­catori. O atenție deosebită va trebui acor­dată în 1961 realizării de sortimente noi, eficiente — în special cărămizi cu găuri. Anul trecut, planul la cărămizi ceramice ușoare a fost în­deplinit abia în proporție de 93,0%, deși acesta reprezenta cca. 40% din planul de cărămizi ceramice. E ne­cesar ca toate fabricile să ia din timp măsuri pentru pregătirea pro­ducției cărămiziilor cu găuri, pentru a realiza sortimente variate, de bună calitate. S-a reușit, într-adevăr, să se ușureze greutatea volumetrică, prin fabricarea cărămizilor cu găuri, ti­să datorită faptului că nu se exe­cută în permanență rectificarea mă­surilor la filiere, greutatea specifică aparentă variază în limite largi (de la 1100 kg/mc la 1400 kg/mc) -­­în special la fabricile „1 Mai“-Bucov, Urziceni. De asemenea, se impune asigurarea stocului necesar de ma­terie primă și pregătirea argilei în vederea macerării c­ît măi­i complete. Buna calitate a produselor e con­diționată și de felul în care se des­fășoară procesele de uscare și de ardere, manipularea produselor etc. Pentru îmbunătățirea uscării și­­ a arderii, conducerile fabricilor trebuie să ia măsuri pentru organizarea formațiilor de lucru ce să asigure o activitate permanentă la­ uscătorim și cuptoare. Pentru o manipulare corespunzătoare a­­ produselor, comi­tetele sindicatelor, în colaborare cu conducerile, au datoria de a orga­niza cursuri de minim tehnic și de ridicare a calificării profesionale, precum și de a desfășura o muncă susținută de educare a oamenilor, de creștere a simțului lor de răspun­dere. Realizarea de sortimente noi și îmbunătățirea calității produselor sînt strîns legate și de îmbunătăți­rea proceselor tehnologice, de intro­ducerea progresului tehnic, îmbinând antrenarea tehnicienilor și ingineri­lor în această acțiune cu folosirea creditelor acordate de stat pentru mica mecanizare, se pot obține rezul­tate frumoase. Fabrica „Horia, Cloș­ca și Crișan“ de la Turda a exe­cutat din credite o instalație de fa­bricat linoleum și tapete semilava­­bile Pe bază de PVC- Exemple ase­mănătoare mai există: Se impune totuși o mai largă preocupare pen­tru realizarea de sortimente noi, eficiente, pentru ridicarea nivelului tehnic al producției. Fabricile „Cera­­m­ica“-Jimbolia, „Mondial“-Lugoj, „Record“-Sibiu, „Industria de lut“­­Ghiriș , Arieș și altele trebuie să acorde mai multă atenție producerii în cantități mai mari de cărămizi cu găuri. Fabrica de carton asfaltat „Teleajen"-Berceni, care are un co­lectiv numeros de tehnicieni, trebuie să se preocupe mai intens de reali­(Continuare in pag. 2­ a, col. S—7) Anul XIII-r 578 ★ î pagini 25 nani * Sîmbătă 4 februarie 1961 Concurs de arhitectură pentru Teatrul Național din București Ministerul Invățămîntu­lui și Culturii, împreună cu Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Uniunea Arhitecților din R.P.R., au organizat un concurs in scopul găsirii celor mai corespunzătoare soluții pentru realizarea Teatrului Național din Bucu­rești (pe terenul situat în piața Nicolae Bălcescu) și amenajarea zonei teatrului. Teatrul Național va fi o clădire mo­dernă, cu o arhitectură care să exprime concepțiile vremii noastre, și care să fie reprezentativă pentru epoca construirii socialismului în Republica Populară Ro­­mînă. Tratarea armonioasă a volumelor, aplicarea judicioasă a tehnicii celei mai avansate în domeniul construcțiilor, in­stalațiilor și utilajelor specifice trebuie să asigure condiții optime de muncă colectivului artistic și tehnic al teatrului, creînd totodată cadrul corespunzător manifestațiilor teatrale de înaltă ținută artistică. Teatrul va avea o sală mare de spec­tacole, cu o capacitate de cca. 1200 locuri, și o sală mica - gen studio ex­perimental — de cca. 600 locuri. Arhi­tectura interioarelor trebuie sa fie pri­mitoare, sobră, luminoasă, sa asigure maximum de confort pentru spectatori, condiții optime de vizibilitate, audiție etc. Scenele vor fi dotate cu cele mai moderne instalații tehnice, oferind posi­bilități de schimbări rapide de decoruri și montări variate, scena mare va avea suprafața de cca. 730 mp, iar scena mică — de cca. 400 mp (legătura cu sala studioului putind fi transformată în funcție de diferitele genuri de specta­cole). La concurs au dreptul să participe arhitecți din R.P.R.­­ individual sau în colectiv (eventual cu ingineri și alți teh­nicieni de specialitate). Proiectele vor fi depuse pînă la 3 mai a.c. inclusiv. Celor mai bune proiecte li­­ se vor decerna : - Premiul I 40.000 lei - Premiul II 30.000 lei - Premiul III 20.000 lei - 5 mențiuni a 10.000 lei Tema de proiectare, regulamentul concursului și alte informații se pot lua de la Sectorul de studii și documentare al Uniunii Arhitecților din R.P.R., Bucu­rești, str. Episcopiei nr. 9. ȚARA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI 500ÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC­OOO­00000000000000 0<00<><x>›> Constructori candidați ai F. D. P. Ing. T. Gavril. De la piața „cinstită“ cu numele fostului primar Donescu, periferia își afla brusc capătul. De aici și pînă la linia de fier cu destinația Giurgiu se întindeau grădinile, câm­purile. După­ eliberare, orașul a crescut vertiginos ; în 15 ani a apă­rut noul cartier numit cu semnifi­cație „Progresul“. Fabrici, uzine, școli, blocuri de locuințe au prins viață din planurile partidului, din voința comuniștilor. Odată cu trans­formările săvîrșite, și traiul oame­nilor s-a schimbat, a căpătat sen­suri noi, cu largi și luminoase per­spective... Sala de festivități a școlii­­ ele­mentare nr. 103 devenise neîncăpă­toare. Se adunaseră aici muncitori de la întreprinderea de prefabrica­te „Progresul“, T.U.G., Stațiile de utilaj greu nr. 1 și 2, cetățeni, gos­podine pentru a propune candidatul F.D.P. în alegerile de deputați pen­tru sfaturile populare, în circum­scripția electorală nr. 27 — Nicolae Bălcescu. Prilej m­ai bun pentru a aminti de toate realizările dobîndi­­te în anii regimului democrat-popu­lar, în acest cartier altădată năpăs­tuit, nici că se putea. Și simplu, dar cu căldură, oamenii au subliniat că această parte a raionului, unde locuiesc mulți constructori, s-a bu­curat de gospodari aleși care au contribuit cu fa­pta la îmbunătăți­rile aduse. Dar, iată că, de astădată, din rân­durile alegătorilor se propune can­didatura tov. ing. Teodor Gavrilă. Cine este acest om ? Tovarășii Va­­sile Sărman, tâmplar, și Ion Fe­­raru, fierar-botanist, au susținut candidatura, arătînd că tov. Teodor Gavrilă, șeful serviciului produc­ției de la întreprinderea de prefa­bricate „Progresul“, organizator de partid la blocul C din cvartalul constructorilor, și-a cîștigat încre­derea cetățenilor prin acțiunile ob­ștești pe care le întreprinde și se bucură de stima tuturor. In unani­mitate, adunarea l-a desemnat pe tov. Teodor Gavrilă candidat în cir­cumscripția electorală nr. 27. Ing. M. Orhei Cu mult entuziasm s-au adunat salariații întreprinderii de con­strucții nr. 1 a T.R.C.-Ploiești și ce­tățenii din circumscripția electorală orășenească nr. 77 pentru a-și pro­pune candidatul în alegerile de de­putați în sfatul popular orășenesc. Tov. Gheorghe Ungureanu, din partea Consiliului orășenesc F.D.P., a propus candidat în alegerile de la 5 martie pe tov. ing. Mihai Or­hei. Inginerul­­ Mihai Orhei, directorul întreprinderii de construcții nr. 1­ Ploiești, are o bogată experiență în organizarea procesului de produc­ție. El se bucură de o mare popu­laritate în rîndurile salariaților și ale cetățenilor din circumscripție. ALEXANDRU COMANICI din postul nostru de cores­pondenți voluntari de la Ploiești Dintre constructorii ploieșteni au mai fost propuși candidați în alege­rile de deputați pentru sfaturile populare : tov. ing. Ion Cojac — di­rectorul T.B.C., tov. ing. Ion Bălă­­șescu — directorul întreprinderii de construcții nr. 2, tov. Ion Con­­stantinescu — secretarul organiza­ției de bază P.M.R. de la trust. La Casa alegătorului „Nu mai e ce-a fost odată, Ne-aruncară la gunoi. S-au dus vechile alegeri Și ne-am d­us de mult și noi...” Bătăușul și jandarmul, personaje de tristă amintire ale farselor electorale din vremea burgheso-moșierimii, părăsesc scena­ lamentîndu-se. Din culise apare un grup de tineri voioși, care cîntă împlinirea năzuințelor oamenilor muncii, democratismul orînduirii noastre de stat : „Votez acum întîia oară. Votez cu drag, căci viața mea A început să înflorească...“. Programul special oferit de brigada artistică de agitație a T.B.C. face parte dintre manifestările cele mai atractive de la Casa alegătorului nr. 25 din Ploiești, instalată la clubul „Construc­torul“. Cetățenii cartierului și numeroși con­structori frecventează cu mare interes Casa alegătorului, desfășurând o vie activitate politică in întîmpinarea im­portantului eveniment de la 5 martie. Aici au avut loc intilniri ale alegătorilor cu candidații F.D.P., o întilnire a ti­nerilor care vor vota pentru prima dată, o seară pentru tineret (in cadrul căreia brigada artistică a T.B.C. a prezentat o scenetă), o conferință — urmată de exemplificări pe discuri — cu tema „Compozitorii noștri cîntă viața nouă”, o conferință despre realizările T.R.C.­­Ploiești în anul 1960 etc. In pregătire sunt și alte manifestări atractive: recenzii de card, o seară li­terară despre alegerile din trecut și cele de azi oglindite în operele scriito­rilor noștri, conferințe despre realizările sfaturilor populare regional și orășenesc etc. A. R. Citiți continuarea acestei rubrici in pag. 4 a La sfîrșitul anului trecut, grupul de șantiere nr. 2 al Trustului de construcții nr. 1 a dat in exploatare centrul de finisaj textil de la între­prinderea „Dacia"A București, cu o capacitate de 29 milioane mp țesă­turi de bumbac anual. In prezent, constructorii lucrează la altiterie. (anexă a halei de finisaj), la fini­sarea magaziei de chimicale, la ter­minarea rețelelor de drumuri, apă, canalizare etc. In planul pe 1961 figurează și executarea unei magazii de produse finite. In clișeu : castelul de apă, secția de imprimerie și anexa (care cuprin­de birouri, laboratoare, vestiare etc.). a. învățăminte pentru a proiectanților de la numărul trecut al „Constructorului" au fost publicate materiale de­ la ședințele de analiză a activității pe anul 1960 a D.S.A.P.C.­Banat și D.S.A.P C­­Oltenia. Continuînd publicarea unor asemenea materiale, nu numărul de fată­­vom relata aspecte din activitatea pe anul trecut de la D.S.A.P.C.-Crișana și D.SA.P.C.-Maramureș. La D.S.A.P.C. - Crișana Se impune o mai temeinică organizare a muncii activitatea viitoare la D. S. A. P. C.-uri Realizarea planului anual în proporție de 104,9%, reducerea­­ sensibilă a costu­lui proiectării, care în 1960 reprezenta doar 1,93% din valoarea de investiție (în 1959 el însuma 2,4% din valoarea de investiție), economisirea prin proiec­tare a aproape 4 milioane lei din volu­mul investițiilor prevăzute (în special economii importante de investiții au fost obținute în proiectarea unor drumuri și modernizări de drumuri, precum și în­­ sectorul electrificărilor. Astfel, la 213 km de rețea de electrificări rurale s-a realizat un preț mediu pe km de rețea de 25.000 lei, față de 35.000 în 1959, ceea ce a dus în final la o economie de 2.130.000 lei) sunt dovezi ale eforturilor depuse de proiectanții de la D.S.A.P.C.­­Crișana în anul trecut, dovezi că aici există un colectiv capabil, care poate satisface într-o măsură tot mai mare ne­cesitățile privind proiectarea și siste­matizarea în­ această regiune. Din unele cauze — independente de D.S.A.P.C. — în cursul lui 1960 ritmul de lucru a fost foarte inconstant. Astfel, dacă în pri­mul trimestru — din lipsa comenzilor de la beneficiari — n-a fost folosită decît 76,6% din capacitatea de proiec­tare, în schimb către sfîrșitul anului s-a lucrat în asalt (depășindu-se cu pes­te 24.000 d­e medii de proiectare pla­nul aferent trimestrului IV), planul fiind îndeplinit pe ultimul trimestru al anului 1960 in proporție de 136%. In deosebi aceasta munca in asalt s-a facut simțită in cadrul atelierelor conduse de ing. Vasile Brocă, ing. Juliu Zavodszky, ing. Nicolae Ftntînă. Nu total, dar în bună măsură o aseme­nea situație se putea evita, dacă și D.S.A.P.C.­Crișan­a, în loc să fi așteptat ca brațele încrucișate să-i vină comenzi de la beneficiari, lua măsuri de a-i a­­juta la întocmirea temelor de proiectare — așa cum, de altfel, se precizează în dispozițiunile superioare privind proiec­tarea și sistematizarea, privind relațiile dintre beneficiar, proiectant și construc­tor, factori care contribuie la reali­zarea cît mai eficientă a investiției. A­­ceastă colaborare absolut necesară din­tre proiectant, beneficiar și constructor nu prea se face simțită în regiunea Crișana. Din această cauză, atunci cînd se ivesc unele lipsuri la proiectare execuție, Trustul regional de construc­și­­­i dă vina pe D.S.A.P.C., sau invers. Pro­iectantul nu-l consultă pe constructor (decît arareori), iar acesta trece cu de la sine putere peste indicațiile proiec­tantului. Este un sistem de lucru dău­nător — și aci sfatul popular regional, for tutelar atît al proiectantului cît și al executantului, este chemat să pună la punct lucrurile. De asemenea, socotim că din partea sfatului popular regional ar trebui acordat pe viitor un sprijin și mai mare în ceea ce privește comple­tarea cu personalul necesar atît a ser­viciilor de sistematizare și arhitectură de la raioane, cît și a diferitelor ate­liere din cadrul D.S.A.P.C.­­ Un impediment care influențează acti­vitatea de proiectare îl constituie lipsa C.T.I. Se impune de urgenți ca acesta să fie înființat și să funcționeze așa cum o cere regulamentul. In discuțiile purtate de către partici­panți, aceștia au relevat, pe lângă păr­țile pozitive sau negative din activitatea C.S.A.P.C., și unele probleme ce depă­șesc sfera competenței locale, dar care creează o serie de greutăți în proiectare. Așa, de pildă, în Buletinul C.S.C.A.S. s-au publicat indicații despre cărămizile cu găuri, la aproape un an de la fabri­carea acestor cărămizi. Aceasta nu înseamnă că proiectantul și executantul, împreună cu beneficiarul cel mai important — sfatul popular re­gional — n-ar fi putut interveni pen­tru ca fabrica „Crișul“ din Oradea să fabrice cărămizi cu găuri încă în cursul anului 1960. De asemenea, în publica­ția menționată apar cu mari întîrzieri unele instrucțiuni care trebuie aplicate imediat, dar care nu pot fi cunoscute la timp de către proiectanți. Din această cauză, în unele proiecte se mai întîlnesc abateri de la disciplina de proiectare. Nu se poate spune că D.S.A.P.C.­Crișana n-a primit un sprijin substanțial din par­tea I.S.C.A.S.,în special prin coordona­torul pe regiune, arh. Gabriela Bertume, dar în unele cazuri el a creat și unele greutăți în munca proiectanților. Așa, de exemplu, I.S.C.A.S.­ a trimis niște planșe privind împrejmuiri, ce-i drept foarte frumoase, dar care nu se pot a­­plica, nein­scri­in­du-se în prețul plafon stabilit și nici în indicii actuali. O altă încurcătură a provoca­t-o proiectul tip pentru sala de cinematograf. Cum e posibilă atîta neglijență, ca piesele de­senate să se refere la o sală cu 450 de­ locuri, iar devizele să fie întocmite pen­­­­tru o sală cu 400 de locuri ? Participanții au făcut și unele pro­­­puneri cu privire la organizarea mai ju­dicioasă a muncii în cadrul D.S.A.P.C. . Reținem, de exemplu, propunerea ca în­­ momente de vîrf, cînd unele ateliere sînt­ mai încărcate, unii desenatori de la alte­i ateliere să dea ajutor colegilor lor mai­­ aglomerați. Cît privește stabilirea șe­fului de proiect, considerăm că aici con­­­ducerea D.S.A.P.C. trebuie să intervină, în sensul de a-l numi, ea, nu de a lăsa acest lucru la latitudinea fiecărui șefi de atelier în parte. De asemenea, socotim binevenită propunerea ca atunci cînd­­ este cazul unii topometri să lucreze un timp mai îndelungat în cadrul altor a­­­teliere decît atelierul topo, aceasta pen­­­tru a se specializa în diferitele topo specifice diferitelor ateliere lucrării (de­ exemplu, în lucrările topo care au spe­cific de hidro-edilitare). Invățînd din experiența anului trecut,­­ luînd măsuri pentru lichidarea lipsurilor­ ce-au existat, și din care unele mai per­­­sistă încă, D.S.A.P.C.-Crișania, întărind­­ colaborarea cu beneficiarii și construc­­­­torii, organizîndu-și mai bine munca, va putea face față cu succes volumului­ sporit de lucrări pe care le are de exe­­­cutat în acest an. AL. GHERETE La D.S.A.P.C.-Maramureș CALITATEA PROIECTELOR POATE FI ÎMBUNĂTĂȚITĂ In bilanțul pe 1960 al D.S.A.P.C.-Ma­ramureș există numeroase realizări care evidențiază maturitatea câștigată de a­­ceastă instituție în numai un an de exis­tență. Planul un­ore medii convenționale a fost depășit cu­ 4,2%, valoarea pro­ducției globale — cu 3,7%, coeficientul de sporire a capacității de proiectare a crescut la 1,27% (față de 1,24% pla­nificat). Prin utilizarea proiectelor și­ secțiunilor tip și refolosibile la lucrări* social-culturale, industriale, hidrotehni­­­ce, edilitare, electrificări etc, s-au eco­­­nomisit 45,000 o­e medii convenționale,I I. PREDA (Continuare In pag. 3-a, col. 3—4—5) Ce au aflat alegătorii de la Suceava despre orașul și regiunea lor In ciuda gerului care se răzbuna nemilos de câteva zile pe suceveni, in această seară, Casa­ alegătorului nr. 1 s-a­­ populat mai mult decit altă­dată cu cetățenii de prin jur care, obișnuiți cu t­ot felul de surprize plăcute ce le erau rezervate de fiecare dată de către comisia electorală, ve­niseră acum un număr și mai mare. Aveau și de ce. Se anunțase o con­ferință cu privire la perspectivele de dezvoltare a Sucevei. A sosit și conferențiarul, arhitec­tul Nicolae Sculy, director tehnic la D.S.A.P.C.­Suceava. Localnicii ii cu­noșteau, știau că el venise nu de mult din Capitală pe plaiurile mol­dovene, animat de dorința de a con­tribui cu priceperea sa, alături de alți harnici proiectanți, la punerea in practică a indicațiilor partidului : ri­dicarea pe culmi înalte a regiunii. De aceea, gata pentru a sta de vorbă cu cetățenii, el s-a înfățișat in fața lor înarmat cu schițele care explicau viitoarea față a orașului, a întregii regiuni, schițe la care tot colecti­vul de proiectanți a lucrat cu pa­siune. Vocea plină de căldură a confe­rențiarului suscita interesul fiecărui om prezent în sală. Ceea ce spunea nu era nou, insă, era frumos. Se arăta că, acum, Suceava își trăiește a doua și adevărata ei tinerețe. Prima, s-a aflat de mult, pe vremea vitejilor voievozi ai Moldovei: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, care au ridicat țara, Ce­tatea Sucevei, la mare prețuire. Dar, cu timpul, strălucirea tîrgului a apus. Burghezia nu era interesată in dez­voltarea lui. De-abia o dată cu in­staurarea vieții noi, grija părintească a partidului s-a revărsat cu toată dragostea asupra istoricei cetăți, a întregii regiuni. O mătușică se uita cu drag la ne­poțica ei. O codană roșie în obraz cum numai prin partea locului gă­sești. Cot la cot, tînar și bătrîn, as­cultau cu atenție. — Da, populația orașului va crește și aceasta nu intimplător — spuse In continuare conferențiarul. La bază stau calcule minuțioase, proiecte fă­cute ca urmare a hotăririi partidului de a ridica Moldova pe treaptă de industrializare... o înaltă Nepoți ca da din cap, aprobator, ,așa învață și la școală. Integrarea o­rașului Sucea­va in rețeaua energetică republicană, deci asigurarea acestuia cu energie electrică, creează condiții optime pen­tru valorificarea pe cale industrială a tuturor bogățiilor naturale ale re­giunii. De altfel, toți sucevenii știu că în toamna trecută, au început pe malul sting al Jiului lucrările de con­struire a marelui combinat de pre­lucrare a lemnului, a uzinei de celu­loză și fabricii de mobile. Tot în a­­ceastă zonă se vor construi mari Ate­liere, o centrală termoelectrică care va alimenta industria cu abur și va asigura apa caldă pentru termoficarea orașului. — Și cum zice dumnealui că-i cu­ lumina aia... fi... florcentă ? — Fluorescentă, bunicuța. Este­­ o lumină albă, seamănă cu lumina zilei. Așa este acum la București și in alte orașe. Așa o să fie și la toi. — Mare lucru ! Noaptea să fie zi— Bunicuța căzu pe gînduri, își amin­tea de ulița noroioasă unde s-a năs­cut ea. Cei din jur se uitau cam su­părați la bătrinică. Vorbea prea tare. Și ei voiau să asculte in liniște. Să afle cu­ mai multe de la conferențiar, să știe pentru ce-și vor da votul la 5 martie. Dar bunicuța deveni aten­tă. Arhitectul începuse să vorbească de niște lucruri și mai și. I— In zona parcului Arini se va înălța curînd un impunător imobil cu 9 caturi. Aici va funcționa un mo­dern spital cu 600 de paturi. Nici cei mici nu sint uitați. In afară de școala cea nouă din str. Mihai Vi­tează, o alta asemănătoare va fi înălțată in zona străzii Sturza Vodă. Tot in scopul ridicării nivelului cul­tural al sucevenilor va fi construit și un mare centru poligrafic. Construcțiile de locuințe vor lua o amploare mai mare în următorii ani. Numai în 1961 vor fi construite peste 1000 de apartamente. De-a lungul străzilor 7 Noiembrie, Mihai Vitea­zu, in Piața Malinovschi și in viitoa­rea Piață Centrală, blocuri impună­toare, cu magazine moderne la par­ter, vor schimba aspectul orașului. Viitoarea Piață Centrală, ce se va deschide undeva între străzile Ștefan cel Mare și Ana Ipătescu, de-a lun­gul noului hotel, ce se află încă un lucru, va schimba înfățișarea între­gului centru... O furtună de aplauze izbucni în sală. Bucuria zilei de azi, a zilei de mtine, se vedea pe chipul fiecăruia. GH. V01CU

Next