Constructorul, august 1961 (Anul 13, nr. 604-607)

1961-08-05 / nr. 604

; 2 Preocupare pentru prod­use noi, cîloscu­tc O atenție deosebită acordă colec­tivul fabricii „Rom­a, Cloșca și Cri­realizării de sortimente slim’ sfidente. Primul sortiment nou­­•resjiștjrt in acest an — plăci P.V.C. ” a intrat în producție industrială încă din luna iunie și pînă in pre­zent au fost livrate mari cantități șantierelor de construcții. Produsul se folosește la pardoseli și la placarea pe­reților de baie, înlocuind cu succes faianța, fiind ieftin, durabil și de bună calitate. In ultimele zile ale lunii iunie s-a produs în fabrica noastră carton as­faltat cu bitum cauciucat (cauciuc în proporție de 10%), care s-a dovedit de foarte bună calitate. S-au și livrat P1.000 mp șantierelor de construcții din Baia Mare. I­ncepînd din luna aceasta fabrica n attră va produce pe scară indus­­tr­ială următoarele produse din mase plastice : tapet lavabil pe suport textil p­entru lambriuri și placarea pereți­lor de baie, care poate fi livrat be­neficiarilor în culori diferite după comandă; materiale pentru protecția muncii, din mase plastice și soluție de bronz, cum sînt: mînecă de pro­tecție, mănuși, șorțuri etc. Cu un­ produs nou, realizat cu ajutorul sta­ției pilot din București, unde sau făcut și experimentările necesare, îl constituie căzile de băi din sticlă or­ganică, urmînd ca in cursul acestei luni, după amenajarea secției res­pective, să se treacă la fabricarea lor pe scară industrială. RADU GLIGOR cores­pondent Necazuri provocate de unii furnizori întreprinderea noastră a fost, pe bună dreptate, criticată pentru calitatea ne­­satisfăcătoare a unor locuințe executate. Nu-mi este în intenție să ascund lip­surile noastre, dar în bună parte la proasta calitate a lucrărilor au contribuit și materialele de construcții care nu co­respundeau STA.S-urilor. De pildă, in majoritatea cazurilor, D.R.ULF.-urile din regiunile Galați și Suceava ne furni­zează cherestrea de bună calitate, cu excepția I.F.L .farobeni, care apar­ține ultimei direcții și­ ne livrează pro­duse necorespunzătoare. De asemenea, primim cimenturi, materiale feroase etc. de la fabricile din regiunea noastră, despre care nu­­ putem spune decit cu­­­vinte de mulțumire. Din păcate,mai sunt, însă unii furnizori care nu se prea sin­chisesc de observațiile noastre tovără­șești și continuă să­ ne trimită niște­, r­a'e de proastă calitate. U­n furnizor care ne provoacă greutăți este într­epi­rti­fierea Gîrupica. De multe ori am tivului acestei întreprinderi, în scris, că mozaicul pe care ni-l furni­zează nu este corespunzător cerințelor. Sesizările au rămas fără răspuns, iar în­treprinderea respectivă continuă să ne trimită mozaic, în mari cantități, cu granule în mărime de 1—3 mm, în­ loc de 3—5 nm­. Pentru a obține mozaicul­­ pa care avem nevoie, trebuie să-l ciu­­ruițp. In afară de­ plata manoperei în plus pentru «'('um­ire, jumătate din acest material, fiind in granule foarte mici,­ devine nefolosibil pentru noi. Dificultă­­ț­ăți serioase ne produce și fabrica de cărămizi a întreprinderii „Spiridon Vrîn­­ceanu” din Galați. Nu știm ce s-a in­­tîmplat la această întreprindere, dar in acest an noi ne așteptăm să primim cărămizi de mai bună calitate, decit cele livrate în­ anul trecut. Spre surprinderea noastra, am constatat că nivelul calita­tiv în­­ joc­­ să crească este sub cel din 1960. Explicația nu poate fi alta decit aceea că­, în dorința de a satisface ce­rințele crescîn­de ale șantierelor, procesul tehnologic nu este respectat cu strictețe. In proporție de 30—40% am primit că­­răm­izi obișnuite și cu goluri, insuficient arse și cu dimensiuni necorespunzătoare. Facem­­ și pe această cale un apel la cără­midarii gălațieni să ne livreze cărămizi de bună cați­tare. Sînt unii­­ furnizori care nu respectă tonajul încă­ntă­tu­rii la vagoane. Pe lingă Discuție despre calitate plata inutilă pentru o cantitate de ma­teriale care de fapt n-au fost transpor­tate, nouă ne sînt provocate greutăți în realizarea planurilor operative de lucru și în obținerea unei calități bune. l'n, astfel dl > i c< ■ i Vui *1 n ră­dă­cin­a­t la I.I.F. 9 .$?>() lif Jeft-il Tbril­’—"“"A­ Tjud. De la balastie­ra din Răcăciuni, a acestei întreprinderi,’ ni se.., expediază, vagoane cu lipsă de­ tonaj,. Rccent la un transport de agre­gate am avut o lipsă de 117 mc din cantitatea totală de 567. Și asemenea cazuri se cam repetă. La începutul arti­colului am făcut rezerve asupra activi­tății întreprinderii forestiere din Iaco­­beni a D.K.E.F.—Suceava. Și ea se nu­mără printre furnizorii care trimit, ma­teriale lipsă. De exemplu, la o cantitate de 60 mc bile am găsit o lipsă de 4 mc. Aceasta în­să nu este totul. Colectivul acestei în­tre­prind­eri își închipuie că poate livra orice fel de bile (chiar și putrede) fără să țină seama de dimensiu­nile comandate. In astfel de cazuri noi sîntem siliți să refuzăm comanda. Iată clici țuicii inutile de transport. Pagubele pot fi însă și mai mari căci lipsa mate­rialului lemnos pe șantiere provoacă per­turbații în producție și uneori elibr stagnări. Conducerea I.F.­­ Iacobeni ar trebui să chibzuiască mai atent că o ast­fel de activitate nu ajută cu nimic pe constructori, ci mai mult îi încurcă. E cazul ca să se facă la această între­prindere o cotitură : să se livreze ma­terial lemnos de bună calitate. La începutul anului am­ avut greutăți chiar din partea întreprinderii de pro­ducție industrială și de deservire din cadrul trustului nostru (T.H.C.F.). O parte din tîmplărie a fost confecționată din cherestea umedă. Refuzarea binale­lor de către șantiere a determinat pe furnizor să ia măsuri pentru uscarea materialului lemnos înainte de a fi pus în operă. In prezent, întreprinderea li­vrează piese de tîmplărie uscate și îngri­jit lucrate. De secția prefabricate din cadrul acestei întreprinderi însă nu sîn­tem mulțumiți nici acum. In dese rînduri, șantierele ne­-au sesizat că termofoarele pentru coșuri nu sînt rezistente (se sfă­­rîmă ușor). Văzînd că secția de prefa­bricate persistă în unele deficiențe am anulat 50% din comandă, schimbînd so­luția pe coșuri din cărămidă. Firește­ră în acest fel a scăzut productivitatea muncii, iar din punct de vedere tehnic am făcut un pas... îndărăt. Șantierele mai fac observații cu privire la proasta finisare a unor tuburi din beton. (­ă secția­­ de prefabricate poate lucra mai bine ne-o dovedește și faptul că alte piese, cum ar fi plăcile pentru canalele termice elc, sînt de bună calitate. Așa ar fi bine­ să se confecționeze și celelalte piese prefabricate. Calitatea lucrărilor de construcții este influențată la întreprinderea noastră și de modul cum funcționează comisia de recepții. Responsabila comisiei, ing. Va­leria Iordăchescu nu-și îndeplinește în­datoririle. Recepțiile nu se fac la timp și diferite sortimente de materiale, în cantități mari (mozaic, balast, bitum, bile de manele etc.) de o calitate neco­­respu­nzătoare, se strecoară pe șantier. Noi sîntem datori și acest lucru îi cerem și de la comisia de recepție să asigurăm constructorilor de pe șantierele noastre numai materiale de bună calitate, ca la rîndul lor ci să poată executa locuin­țe cît mai confortabile, mai ieftine și mai frumoase. STEFAN KINDEL din serviciul aprovizionării de la întreprinderea nr. 1 (T.R.C.L.)—Galați ,­23 August’’ ,din i arătat colec­­verbal si Printr-o mai bună organizare a muncii Principala preocupare în cadrul ac­tivității noastre pe anul în curs o constituie rentabilizarea întreprinderii. Măsurile prin care am acționat pentru realizarea acestui obiectiv au fost: sporirea producției la cărămizi­­ și țigle, îmbunătățirea calității producției, re­ducerea procentului de rebuturi, mic­șorarea sistematică a cheltuielilor, ac­țiuni ce au avut urmări favorabile asupra prețului de cost. Faptul că am cunoscut planul pe anul în curs cu cîteva luni înainte, a constituit pentru noi un factor im­portant în succesele înregistrate în primul semestru. In acest fel am putut organiza temeinic activitatea pe 1961 și din­­ primele zile să lucrăm cu întreaga capacitate. O problemă care in anii precedenți ne provoca greutăți în procesul teh­nologic era materia primă. Anul a­­cesta, datorită măsurilor de prevedere luate din timp, fabrica a avut asi­gurat un stoc de argilă suficient, secțiile fiind aprovizionate din plin cu materie primă. De asemenea, s-a avut grija ca să existe în cantități suficiente și­ la timp materiale și com­bustibil tehnologic. O dată create premise favorabile desfășurării rit­mice a producției s-a urmărit utili­zarea judicioasă a forțelor de muncă, evitîndu-se fluctuația prin permanen­tizarea lucrătorilor la locurile de muncă. Organizarea forțelor de muncă s-a făcut după normative și după ne­­­cesarul formațiilor respective, nemai­existînd oameni folosiți necorespun­zător. Atenție a fost acordată în­ a­­ceastă perioadă și eliminării la ma­ximum a întreruperilor prin executa­rea de bună calitate și la timp­­ a reparațiilor și reviziilor la utilaje.. După terminarea schimburilor, agrega­tele sînt curățate și revizuite, în acest fel asigurîndu-se o mai judicioasă fo­losire atît a acestora cit și a timpu­lui de lucru. Un ajutor efectiv in depășirea sar­cinilor de plan și îmbunătățirea ca­lității producției l-a constituit între­cerea socialistă. Bine organizată de comitetul sindicatului, întrecerea a avut ca obiective principale: realiza­rea unei producții sporite, îmbunătă­țirea calității produselor, reducerea prețului de cost. Rezultatele obținute au fost urmărite zilnic cu ajutorul graficelor, astfel că­ fiecare brigadă, echipă, muncitor, cunoștea ce a rea­lizat atit­el cit și „adversarul“ său. Consfătuirile de producție au fost or­ganizate la un înalt nivel, în cadrul lor discutîndu-se problemele majore ale producției, făcîndu-se totodatăi și analiza întrecerii socialiste pe perioada precedentă. Toate acestea au contribuit ca in primul semestru să se producă peste prevederile planului 1.312.000 mate­riale de zidărie, în echivalent cără­mizi normale,­­și 311.000 materiale de învelitori. Existînd o preocupare permanentă pentru calitatea produ­­­selor incepînd din carieră, unde se dă­­ lupta pentru asigurarea unei ar­gile bune, urmărind de-a lungul procesului tehnologic felul în care se manipulează produsele, probele de laborator pe faze, și terminînd cu livrarea produselor, am reușit să dezvoltăm spiritul de răspundere al l­ucrătorilor, să îmbunătățim calita­­tea produselor. Planul la țigle cali­tatea l-a a fost depășit, în primul semestru, cu 712.000 de bucăți, iar cel la cărămizi calitatea l — cu 060.000 de bucăți. Depășirea sarcinilor de plan, spo­rirea cantității de produse calitatea întîia, împreună cu alte măsuri au avut urmări pozitive asupra prețu­lui de cost, unde s-au înregistrat 215.000 lei economii față de plan.. La aceste rezultate au mai­­ contri­buit: reducerea costului argilei­­ cu­­ 5,12 lei/tonă, față de anul trecut, prin mai buna organizare a carie­relor ■ de la Măieruș și Feldioara); economii la fondul de salarii (prin reorganizarea locurilor de muncă și a formațiilor de lucru); reducerea procentului de rebuturi (la 3,5% față de 5% admisibile la cărămizi obișnuite, la 3,5% față de 8,5% la cărămizi cu goluri și 8,7% față de 11% la țigle); introducerea gospo­dăririi chibzuite pe secții. Factorul hotărîtor în obținerea a­­cestor rezultate a fost însă omul. Fiecare lucrător și tehnician la lo­cul lui de muncă a luptat pentru: îmbunătățirea activității, pentru ob­ținerea de rezultate din ce în ce mai bune. Fruntași au fost mulți în a­­ceastă perioadă. Brigada de tineret condusă de Ioan Sebők, brigăzile conduse de Dumitru Molnár­­ și Ni­­colae Stâncu­ de la presarea țigle­­­lor, brigăzile lui Irina Székely și Paraschiva Keresztely, lucrătorii Vil­mos Székely, Pavel Ustös, Ludovic Szabó, Maria Burețea, Ioan Hensel sunt doar o parte dintre aceștia. Rezultatele obținute în semestrul 1 puteau fi și mai bune dacă nu în­­timpinam unele greutăți. Datorită timpului nefavorabil, ciclul de uscare a fost destul de mare, uscătoria și cuptorul au lucrat sub indicii pla­nificați, ceea ce a dus la depășirea consumului de combustibi. In plus, au fost multe absențe nemotivate, si­tuație pentru a cărei lichidare tre­buie ca, împreună cu comitetul sin­dicatului, să ne preocupăm în viitor mai mult. In acest semestru colectivul nos­­stru este hotărît să ințite pentru dez­voltarea succeselor din primul se­mestru, pentru rentabilizarea com­pletă a întreprinderii. A fost întoc­mit și un plan de măsuri corespun­zătoare. Totodată vom intensifica mun­ca pentru crearea unui stoc impor­tant de cărămizi uscate la sfîrșitul anului. In acest fel colectivul nostru traduce în viață sarcinile ce-i­ revin și răspunde grijii permanente cu care ne înconjoară partidul și gu­vernul. N. RADU directorul fabricii de țigle și cărămizi „Reconstrucția“ Feldioara ing. 1. SUCIU inginer-șef 3257 t de ipsos peste prevederi Colectivul fabricii de ipsos „Rapid“ din Aghireș, antrenat într-o însufle­țită întrecere socialistă, a obținut suc­cese deosebite în producție. Activi­tatea pe semestrul I s-a încheiat cu o depășire de 13,80% la planul pro­ducției globale ,iar la cel al produc­ției marfă cu 14,80%. Harnicii mun­citori din fabrica noastră au dat peste plain 3257 tone de ipsos. Fruntașă pe fabrică, în această perioadă, este secția de bunuri de larg consum. Pînă la sfârșitul se­mestrului ea a dat în plus produse în valoare de 348.000 lei. ALEXANDRU VOINIX I) Corespondent PENTRU ASIGURAREA UNUI STOC MARE DE CĂRĂMIZI USCATE Pini la sfîrșitul anului, fa­bricile de cărămizi vor trebui să ia măsuri pentru crearea unui stoc însemnat de cără­mizi uscate, care să fie arse în primul trimestru ale anului viitor, punînd astfel l­a dispo­ziția, constructorilor cărămizile necesare realizării volumului d­e construcții prevăzut a se executa în 19<>C. In acest scop­ trebuie descoperite și valorificate toate rezervele in­terne, utilizate la maximum capacitățile de uscare existen­te, folosirea timpului favorabil pentru uscarea produselor în aer liber. Fabricile de cărămizi „1 Mai“-Bucov și Roman au o vastă experiență în uscarea cărămizilor în aer liber. Ame­­najîndu-se la fiecare din ele cite o linie tehnologică în aer liber, colectivele acestor fa­brici au produs în anii pre­cedenți importante cantități de cărămizi în plus. Și în acest an aceste linii funcționează din plin. Fotografiile noastre înfățișează mișnette­­le la fab­ri­ca „1 Mai“-Bucov. Imaginea nr. 1 reprezintă o vedere gene­rală a liniei de cărămizi în aer liber. In fund, presa iar de o parte și de alta a benzii transportoare să văd platfor­mele de depozitare a cărămi­zilor. Aici cărămizile se ban­­chetează în stive nu prea înalte ■ și se acoperă cu învelitori din carton asfaltat pe sch­e­let de cherestea (imaginea nr 2) . In acest fel banchetele sunt ferite de ploaie, dar c» apa să nu se scurgă la baza stivei înveli­oarele silit lăsate puțin mai mari. Dar nu numai linia în aer liber este folosită din plin la Kucov. Și șoproa­­nele cu rafturi (imaginea nr. 3)­­sunt utilizate la capacitatea maximă pentru crearea stocu­lui de cărămizi. In acest fel cărămidarii de la „1 Mai“ imită pentru a traduce în viață sarcinile primite. Exporiența bună a cărămidarilor de la lineov trebuie aplicată și de celelate colective. A­A IN FRUNTEA ÎNTRECERII In prima decadă a lunii iulie colecti­vul fabricii noastre a realizat 30 tone de cărămizi refractare peste prevederile planului. In fruntea întrecerii s-a situat schim­bul condus de maistrul comunist Ni­­colae Sipoș, care printr-o mai bună or­ganizare a muncii, în secțiile pe care le conduce, a depășit cu 5,7% planul fizic. S-au evidențiat și echipele de pre­sari ale lui Ion Zoldu și Ilisie Panica, echipa de la prepararea pastei condusă de Cornel Popa și echipele comuniștilor Amironie Strîța și Carol Fodor de la ardere. ECONOMII ȘI BENEFICII Manipulârd cu grijă fiecare kilogram de materie primă, evitînd risipa, dînd o atenție deosebită transportului produ­selor mate și uscate etc., confelívul fabricii a reușit să încheie bilanțul pri­ la „Proletarul“­Turcia ----------------------------■­— mului semestru cu frumoase rezultate e­­con­om­ice. Prețul de cost a fost redus cu •— 3,12% față de cel planificat, economiile însum­înd 332.000 lei, sumă care depă­șește cu 75.000 lei angajamentul luat. Beneficiile realizate se cifrează la 1.359.000 lei, mai mult decît angaja­mentul luat, cu peste 370.000 lei. IN AJUTORUL COLECTIVIȘTILOR Din inițiativa comitetului U.T.M. din întreprindere, tinerii au pornit o acțiune de ajutorare a gospodăriilor agricole colective din comunele Cheia și Cornești, pe care fabrica noastră le patronează, încă din primele zile ale lunii iulie au fost organizate ieșiri la gospodăriile sus menționate. Tinerii noștri au lucrat la ridicarea unui grajd în comuna Cheia. In cîteva duminici și în mai multe după amiezi s-au deplasat, de asemenea, cu sculele necesare la G.A.C.­Cornești unde au turnat tuburi pentru o fîntînă și piloni de beton pentru un grajd. In luna iulie s-au prestat 383 d­e muncă patriotică la care au luat parte 50 de tineri. S-au evidențiat tinerii Va­sile Tușa, Ion Ilyeș, Constantin Lacea Petre Milion ILIE BFLCIN corespondent DE LA POSTUL NOSTRU DE CORESPONDENȚI VOLUNTARI O FAPTĂ PATRIOTICĂ In ziua de 20 iulie a.c. s-a abătu­t asupra orașului Medgidia o ploaie to­rențială. Secția concasoare de la fabrica rb3 ciment era amenințată de inundație.. Apa, care­ pătrundea șuvoi prin banda nr. 2, nu putea fi evacuată cu pompa Situația devenea din ce in ce mai pri­mejdioasă. Atunci, fără a sta pe ginduri, comuniștii Dumitru Troșcă și Ilie Diblă au sărit să stăvilească apa. Ei au fost imediat urmați de tovarășii lor de muncă Ilie Radu, Dumitru Simigiu, Eugea Din­­că, Marin Drăguț, Itaralambie Rugină și Nicolae Ioniță. Lupta a fost câștigată de vrednicii muncitori care, luptând cu multă abne­gație, au reușit să salveze ele inundație secția concasoare, evitînd astfel însem­nate pagube materiale. Fapta lor patrio­tică a fost apreciată de întregul co­lectiv al fabricii noastre. SECȚIE FRUNTAȘĂ Cu cîteva zile în urmă, Intram cadru festiv, a fost înmînat colectivului de la carieră, steagul de secție fruntașă pe­ fabrică. Cu acest­ prilej au fost premiați pentru merite deosebite 28 concasoriști: Pavel Bălan, Marin Drăguț, Dumitru Sibiceanu, Constantin Voicu, Stan Voicu, Dumitru Cojocaru­, sînt numai cîțiva dintre cei evidențiați. In afară de bunele rezultate obținute în luna iunie (3001 t de calcar peste, plan), harnicul colectiv din această secție a reușit, ca pînă la data de 16 iunie să mai adauge încă 186 tone de­ calcar, respectând în același timp coefi­cientul de granulație, cia zero pe sită de 30 mm. PRIMII MC DE PAMINT EXCAVAT De curb­il au fost atacati de construc­tori lucrările de extindere a fabricii Din Medgidia noastre, conform Directivelor celui de al 111-lea Congres al Partidului Munci­toresc Romín. Primii mi de pămînt la fundația noului omogenizator au și fost excavați. CULTURALE Tînărul Marin Dină, de la secția mori ciment, este fruntaș în producție, și unul dintre cei mai buni activiști obștești. Pe linia culturală el desfă­șoară o intensă activitate. In prezent, a reușit să antreneze la citit, din totalul efectivului de 82 salariați din această secție, 66 de lucrători. Metodele sale nu sînt deosebite. In permanență împros­pătează cu noi volume biblioteca mobilă, popularizează prin viu grai, de la om la om, și în adunările sindicale, cărțile noi apărute. Nu neglijează nici discuțiile despre conținutul cărților cu cititorii, atrăgînd astfel atenția asupra subiec­tului cărții celor care n-au citit-o. Tilda sa este demnă de urmat. COLECTIVUL DISCUTĂ De curînd cimentiștii de la Medgi­dia s-au adunat într-o consfătuire de producție ca să analizeze rezultatele obținute în semestrul I. Harnicul nos­tru colectiv a dobîndit în această pe­rioadă succese frumoase. Planul se­mestrial a fost realizat cu 7 zile mai devreme, iar la sarcina de reducere a prețului de cost s-a obținut o econo­mie peste plan de 1.612.000 lei. La această rodnică activitate au con­tribuit toate secțiile productive. Ca­riera de calcar a expediat materie primă peste prevederi cu 6,5%, con­­casoarele și-au sporit indicile intensiv cu 7,8 % pe oră, asigurîndu-se astfel o ritmică alimentare a morilor brute. Acestea, la rîndul lor, au produs 10.000 tone de pastă în plus peste plan. Indicele intensiv al morilor a sporit astfel de la 28,5 t pe oră la 29,2 tone. Secția cuptoare a contribuit la depă­șirea planului realizînd 4880 t clin­cher peste plan. Pe lingă depășirea indicelui intensiv la cuptoare cu 0,300 t pe oră, cocătorii au reușit să eco­nomisească 900 t de păcură. Datorită sporirii Indicelui intensiv la morile de ciment cu 0,600 t/oră această sec­ție a produs mai mult cu 13.615 tone de­ ciment. Bune rezultate a obținut in această perioadă și serviciul trans­porturi, care și-a depășit planul cu 511.480 t de calcar, obținînd și econo­mii la combustibil. Aceste succese au fost dezvoltate în iulie, cînd în numai 16 zile s-au pro­dus 900 t de clincher, și 1034 t de ci­ment peste prevederi.Lista celor evidențiați în întrecerea socialistă numără mulți fruntași în producție. Printre aceștia: Constantin Vișan, Paraschiv Ilie, Dumitru Hampu, Dumitru Davidescu, Alexan­dru Popa, Radu Baboi, Florea Voicu și alții. N. MF.LȚFR și F. VERESCEAG din postul nostru de corespondenți voluntari de la Medgidia Sîmbătă 5 august 1961 — nr. 604 ^ Traverse din beton precomprimat Unul din cele mai recente domenii de utilizare în proporții de masă a betonului precomprimat în țara noas­tră îl constituie fabricarea traverse­lor pentru calea ferată.­ Introducerea acestui tip modern de traversă, reco­mandat și de Organizația de colabo­rare a căilor ferate din țările socia­liste, oferă posibilitatea unei economii substanțiale de lemn de esențe supe­rioare la lucrările de întreținere a căii și la construcția de noi linii. Primele experimentă;­ în legătură cu realizarea traverselor precompri­­m­ate (cu armătura neaderentă) datea­ză la noi din 1955. Ele au fost conti­nuate, din 1958, de întreprinderea de poduri metalice și prefabricate din beton, de la Ritești, care a executat pe un stand experimental traverse cu armătura aderentă. Prin îmbunătățirile aduse succesiv, s-a ajuns la un tip de traversă pen­tru liniile principale, din beton de marca B600, cu 10 corzi SPB de 3,7 mm (împletite din două fire, pentru a asigura aderența la beton), împrăș­tiate aproape pe toată secțiunea pie­sei. Traversa are greutatea de 230 kg. Anul acesta, la I.P.M.P.B. a fost pusă în funcțiune o linie tehnologică experimentală, cu baterii mobile pe conveier. Tiparele metalice pentru clte două traverse se deplasează, pe role acționate mecanic, l­a diferitele faze (așezarea armăturii, tensionare, tur­narea betonului cu ajutorul unui bun­căr cu avans mecanizat,tratare ter­mică, decofrare, ungerea tiparului), intr-un circuit închis. Prin introduce­rea unei­ a doua prese de tensionare, s-a asigurat un tact uniform la toate pozițiile de lucru ale conveierului. De asemenea, executarea prin forțe pro­prii a unei mașini de împletit sirmă a eliminat dificultățile legate de rea­lizarea acestei operații în altă între­prindere. Producția se desfășoară in trei schimburi — pentru cel de noapte ilu­minatul locurilor de muncă fiind a­­sigurat de lămpi fluorescente. Planul pe schimb, de 96 bucăți, este de re­gulă depășit, astfel incit zilnic se realizează efectiv peste 300 de tra­verse­­te .Măsurile tehnico-organizatorice lua­și conștiinciozitatea colectivului de muncitori și tehnicieni fac să fie satisfăcute pe deplin cerințele de calitate. Aceasta o demonstrează re­buturile puține (0,3-0,6%), rezultatele încercărilor de laborator pe cuburi și pe traverse, rezultatele încercărilor la sarcini dinamice în laboratorul de rezistență a materialelor de la Insti­tutul politehnic București și compor­tarea în cale­a traverselor. Tehnologia liniei pilot de I.P.M.P.B. — Pitești va servi la ela­la­borarea procesului tehnologic pentru perfecționarea fabricării traverselor. Bacurile de ancorare asigură ten­sionarea uniformă a celor 10 corzi SBP pentru fiecare traversă In depozitul de produse finite all.P.M.PB. - Pitești, traversele aș­­­­teaptă să fie trimise șantierelor de căi ferate- Noi succese ale cimentiștilor de la „Temelia“ Cimentiștii de la „Temelia" au încheiat primul semestru cu rezultate frumoase in producție. Ei au produs in plus în această perioadă 2672 tone de clincher și 29S0 tone de ciment. In primele două decade din luna iulie au dezvoltat aceste succese producînd în plus 1100 tone de ciment. O atenție deosebită acordă colectivul cimentiștilor de la poalele Timpei și producerii de sortimente superioare, ciment P500 și RIM. De altfel acesta constiuie unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste. De la începutul anului și pînă în prezent colectivul de la „Temelia"­­Brașov a produs cca. 30.000 tone de ciment P500 și cca. 3500 tone de ciment RIM. LIPSURILE DIN SEMESTRUL I TREBUIE LICHIDATE ȘI RECUPERATĂ RĂMÎNEREA IN URMĂ Fabrica de ciment „Stînca din Brăila nu și-a realizat planul fizic la ciment și clincher și nici sarcina de reducere a prețului de cost pe semestrul I. La prima vedere s-ar părea că acest lucru s-ar datora ,­­așa cum susține conducerea întreprinderii și nerealizării investițiilor preconizate (director - Gh. Comșa și ing. șef — Ștefan Gheorghiță) . Pă­­trunzînd însă mai adînc în probleme se constată că pe lingă cauze obiective apar și unele cauze subiective. Fabrica „Stînca“ nu e o fabrică modernă­ E adevărat că au fost fă­cute aici o serie de transformări, dar mai sînt necesare și altele. Cariera Topalu se află la o distanță (socotită pe Dunăre), de cca 80 km de fabrică. Insă pină la cheiul de încărcare, cal­carul trebuie transportat cîțiva km­­pe uscat. In aceste condiții, aprovi­zionarea fabricii trebuie făcută nu­mai pe timp favorabil. Anul acesta cimentiștii brăileni n-au mai fost atît de prevăzători ca în anii trecuți. Stocul de calcar pe timp de iarnă n-a fost suficient. Aceasta a avut re­­percursiuni chiar în primul trimestru asupra planului: din lipsă de făină fabrica a rămas datoare în această perioadă cu 5451 t de ciment. In pri­mele zile ale lunii ianuarie — spiții conducătorii fabricii — au fost ploi puternice care au împiedicat activita­tea în carieră, iar la sfîrșitul lunii, transportul pe Dunăre a fost sistat din cauza înghețului. Justificările a­­duse nu sînt in întregime plauzibile. Destul de lesne se poate întrezări aici lipsa de preocupare pentru asi­gurarea cantității de calcar necesară producției pe trimestrul I. Ca să ne dăm seama că simțul de prevedere la conducerea fabricii din Brăila nu e îndeajuns de dezvoltat, e suficient să arătăm o altă cauză su­biectivă care a contribuit la frînarea activității în producție. Pină la sfîrși­tul lunii mai, fabrica recuperase 4311 tone de ciment din restanța trimes­trului I. La un moment dat se re­marca, că planul pe luna iunie este periclitat. Ce s-a întîmplat? S-a ter­minat zgura. Și, culmea, în trimestrul I, fabrica a renunțat la o parte din repartiții numai de teama de a nu-și crea stocuri supranormative ! Lipsa de prevedere în acest caz s-a soldat cu nerealizarea a 2741 t de ciment. Din lipsă de zgură, fabrica a fost nevoită să producă alte sortimente de cimen­turi la care consumul de clincher a fost majorat. Să presupunem că aprovizionarea cu calcar și zgură ar fi fost normală. Puteau oare cuptoarele să pregăteas­că, cantitatea de clincher necesară ? Nu. De ce? Fiindcă agregatele au lu­crat majoritatea din timp sub randa­mentul planificat. Cuptorul „Lepoi“ a realizat un indice mai mic față de plan cu 1,20 t­ pe oră. Cau­zele: creș­terea returului de la capul rece, pro­vocată de deteriorarea cărămizilor, tendința de formare a inelelor din cauza granulelor necorespunzătoare în urma returului. Acest cuptor, care trebuia înzidit mult mai devreme, a fost reparat deabia în luna iulie. Din cauza tirajului natural insuficient, nici cuptorul „Fellner“ nu și-a putut realiza indicele intensiv planificat, producînd cu 0,46 t. pe oră mai puțin. Sub indicele planificat au lucrat și La fabrica de ciment 1 „Stîlcea“-Brăila 1 morile brute. Ele n-au fost alimen­tate cu materie primă, bine uscată. Capacitatea de uscare pentru calcar și argilă este insuficientă. Cu depășiri peste sarcina de plan, cu 7-8%, s-au prezentat, în această perioadă, morile de ciment. Și aceasta se datorește, in bună parte, intrării în funcțiune a uscătorului rotativ pentru zgură: îndeplinirea planului de producție pe acest semestru în proporție de numai 98,2% a influențat negativ pre­țul de cost. La acest capitol fabrica „Stînca“ a rămas în urmă cu sute de mii de lei. Să vedem de unde au provenit pierderile. La materii prime și materiale directe s-au înregistrat economii însumînd 101.000 lei față de anul de bază, însă cu o majo­rare destul de însemnată față de sar­cina planificată pe semestrul I. De­pășirea se datorește creșterii consu­mului specific la calcar, din cauza calității inferioare (planificat 1­430 kg pe tona de clincher și s-au consumat 1.482 kg pe tonă) și depășirii prețu­lui la calcar cu 2,76 lei la tonă. In schimb, la argilă, consumul specific planificat a fost redus cu 0,022 tone, obținîndu-se o reducere, pe tonă, de 1,42, lei. Nerealizarea indicilor inten­sivi la ambele cuptoare a avut drept consecință și depășirea consumului specific la combustibil. De pildă, nor­ma de consum stabilita a fost de 0,168 tone făcură pe tona de clin­cher și s-a consumat 0,195. Față de anul trecut s-a înregistrat în semes­trul I o economie la capitolul chel­tuieli pentru energie electrică de 184­ 000 lei. In acest caz s-a făcut sim­țită creșterea indicilor intensivi la amîndouă morile de ciment: „Solo“, Și „Vulcan“. La alte capitole, însă, depășirile, față de sarcina de redu­cere a prețului de cost,­­sunt însem­nate: cheltuielile de întreținere și funcționare a utilajelor au fost în­trecute cu 375.000 lei, cheltuielile ge­nerale ale întreprinderii cu 73.000 (deoarece în trimestrul II s-au ivit cheltuieli cu caracter neproductiv) etc­ In general, situația prețului de cost la fabrica „Stînca“ pe semestrul I arată că n-au fost suficient valori­ficate posibilitățile preconizate la multe capitole de cheltuieli. Astfel ne aflăm in semestrul I în fața unei depășiri, în raport cu anul precedent, de 1­375.000 lei. Cimentiștii de la Bră­ila n-au pus suficient accent pe gos­podărire. Cu mai multă sîrguință și prevedere, cu mai mult spirit econo­mic s-ar fi putut reduce într-o bună măsură pierderile arătate mai sus. Nu contestă nimeni cauzele obiective, dar s-a abuzat de ele, aruncindu-se totul pe seama lor. Că realitatea este alta o dovedește și faptul că exploa­tarea calcarului în carieră (șeful ca­rierei — Petre Matevici) n-a fost bine organizată. De aceea și calcarul nu a fost totdeauna de bună calitate și în cantități suficiente. Cariera a livrat într-o vreme doar 450 tone de calcar pe zi, pe cînd astăzi ea expediază 600 — 650 tone. Această diferență s-a răsfrînt asupra ritmului de alimen­tare a fabricii. Pe lingă alte defi­ciențe de natură tehnico-administrati­­vă s-a mai adăugat în această peri­oadă și nesatisfăcătoarea activitate de­pusă de comitetul sindicatului (pre­ședinte­l V­ Băiculescu), întrecerea socialistă n-a fost bine organizată și urmărită de organele sindicale la lo­cul de producție, ci lăsată în seama unui funcționar de la organizarea muncii. Firește că procedînd așa co­mitetul sindicatului n-a mobilizat co­lectivul la înlăturarea greutăților. In semestrul II, colectivul fabricii „Stînca“, trăgînd învățăminte din lip­surile semestrului I, trebuie să lupte cu mai multă hotărîre pentru recupe­rarea pierderilor, pentru înlăturarea tuturor lipsurilor ce se mai fac sim­țite in activitatea de zi cu zi. M. NEGREANU

Next