Constructorul, august 1961 (Anul 13, nr. 604-607)
1961-08-05 / nr. 604
; 2 Preocupare pentru produse noi, cîloscutc O atenție deosebită acordă colectivul fabricii „Roma, Cloșca și Crirealizării de sortimente slim’ sfidente. Primul sortiment nou•resjiștjrt in acest an — plăci P.V.C. ” a intrat în producție industrială încă din luna iunie și pînă in prezent au fost livrate mari cantități șantierelor de construcții. Produsul se folosește la pardoseli și la placarea pereților de baie, înlocuind cu succes faianța, fiind ieftin, durabil și de bună calitate. In ultimele zile ale lunii iunie s-a produs în fabrica noastră carton asfaltat cu bitum cauciucat (cauciuc în proporție de 10%), care s-a dovedit de foarte bună calitate. S-au și livrat P1.000 mp șantierelor de construcții din Baia Mare. Incepînd din luna aceasta fabrica n attră va produce pe scară industrială următoarele produse din mase plastice : tapet lavabil pe suport textil pentru lambriuri și placarea pereților de baie, care poate fi livrat beneficiarilor în culori diferite după comandă; materiale pentru protecția muncii, din mase plastice și soluție de bronz, cum sînt: mînecă de protecție, mănuși, șorțuri etc. Cu un produs nou, realizat cu ajutorul stației pilot din București, unde sau făcut și experimentările necesare, îl constituie căzile de băi din sticlă organică, urmînd ca in cursul acestei luni, după amenajarea secției respective, să se treacă la fabricarea lor pe scară industrială. RADU GLIGOR corespondent Necazuri provocate de unii furnizori întreprinderea noastră a fost, pe bună dreptate, criticată pentru calitatea nesatisfăcătoare a unor locuințe executate. Nu-mi este în intenție să ascund lipsurile noastre, dar în bună parte la proasta calitate a lucrărilor au contribuit și materialele de construcții care nu corespundeau STA.S-urilor. De pildă, in majoritatea cazurilor, D.R.ULF.-urile din regiunile Galați și Suceava ne furnizează cherestrea de bună calitate, cu excepția I.F.L .farobeni, care aparține ultimei direcții și ne livrează produse necorespunzătoare. De asemenea, primim cimenturi, materiale feroase etc. de la fabricile din regiunea noastră, despre care nu putem spune decit cuvinte de mulțumire. Din păcate,mai sunt, însă unii furnizori care nu se prea sinchisesc de observațiile noastre tovărășești și continuă să ne trimită niște, ra'e de proastă calitate. Un furnizor care ne provoacă greutăți este întrepirtifierea Gîrupica. De multe ori am tivului acestei întreprinderi, în scris, că mozaicul pe care ni-l furnizează nu este corespunzător cerințelor. Sesizările au rămas fără răspuns, iar întreprinderea respectivă continuă să ne trimită mozaic, în mari cantități, cu granule în mărime de 1—3 mm, în loc de 3—5 nm. Pentru a obține mozaicul pa care avem nevoie, trebuie să-l ciuruițp. In afară de plata manoperei în plus pentru «'('umire, jumătate din acest material, fiind in granule foarte mici, devine nefolosibil pentru noi. Dificultățăți serioase ne produce și fabrica de cărămizi a întreprinderii „Spiridon Vrînceanu” din Galați. Nu știm ce s-a intîmplat la această întreprindere, dar in acest an noi ne așteptăm să primim cărămizi de mai bună calitate, decit cele livrate în anul trecut. Spre surprinderea noastra, am constatat că nivelul calitativ în joc să crească este sub cel din 1960. Explicația nu poate fi alta decit aceea că, în dorința de a satisface cerințele crescînde ale șantierelor, procesul tehnologic nu este respectat cu strictețe. In proporție de 30—40% am primit cărămizi obișnuite și cu goluri, insuficient arse și cu dimensiuni necorespunzătoare. Facem și pe această cale un apel la cărămidarii gălațieni să ne livreze cărămizi de bună cațitare. Sînt unii furnizori care nu respectă tonajul încăntăturii la vagoane. Pe lingă Discuție despre calitate plata inutilă pentru o cantitate de materiale care de fapt n-au fost transportate, nouă ne sînt provocate greutăți în realizarea planurilor operative de lucru și în obținerea unei calități bune. l'n, astfel dl > i c< ■ i Vui *1 n rădăcinat la I.I.F. 9 .$?>() lif Jeft-il Tbril’—"“"A Tjud. De la balastiera din Răcăciuni, a acestei întreprinderi,’ ni se.., expediază, vagoane cu lipsă de tonaj,. Rccent la un transport de agregate am avut o lipsă de 117 mc din cantitatea totală de 567. Și asemenea cazuri se cam repetă. La începutul articolului am făcut rezerve asupra activității întreprinderii forestiere din Iacobeni a D.K.E.F.—Suceava. Și ea se numără printre furnizorii care trimit, materiale lipsă. De exemplu, la o cantitate de 60 mc bile am găsit o lipsă de 4 mc. Aceasta însă nu este totul. Colectivul acestei întreprinderi își închipuie că poate livra orice fel de bile (chiar și putrede) fără să țină seama de dimensiunile comandate. In astfel de cazuri noi sîntem siliți să refuzăm comanda. Iată clici țuicii inutile de transport. Pagubele pot fi însă și mai mari căci lipsa materialului lemnos pe șantiere provoacă perturbații în producție și uneori elibr stagnări. Conducerea I.F. Iacobeni ar trebui să chibzuiască mai atent că o astfel de activitate nu ajută cu nimic pe constructori, ci mai mult îi încurcă. E cazul ca să se facă la această întreprindere o cotitură : să se livreze material lemnos de bună calitate. La începutul anului am avut greutăți chiar din partea întreprinderii de producție industrială și de deservire din cadrul trustului nostru (T.H.C.F.). O parte din tîmplărie a fost confecționată din cherestea umedă. Refuzarea binalelor de către șantiere a determinat pe furnizor să ia măsuri pentru uscarea materialului lemnos înainte de a fi pus în operă. In prezent, întreprinderea livrează piese de tîmplărie uscate și îngrijit lucrate. De secția prefabricate din cadrul acestei întreprinderi însă nu sîntem mulțumiți nici acum. In dese rînduri, șantierele ne-au sesizat că termofoarele pentru coșuri nu sînt rezistente (se sfărîmă ușor). Văzînd că secția de prefabricate persistă în unele deficiențe am anulat 50% din comandă, schimbînd soluția pe coșuri din cărămidă. Fireșteră în acest fel a scăzut productivitatea muncii, iar din punct de vedere tehnic am făcut un pas... îndărăt. Șantierele mai fac observații cu privire la proasta finisare a unor tuburi din beton. (ă secția de prefabricate poate lucra mai bine ne-o dovedește și faptul că alte piese, cum ar fi plăcile pentru canalele termice elc, sînt de bună calitate. Așa ar fi bine să se confecționeze și celelalte piese prefabricate. Calitatea lucrărilor de construcții este influențată la întreprinderea noastră și de modul cum funcționează comisia de recepții. Responsabila comisiei, ing. Valeria Iordăchescu nu-și îndeplinește îndatoririle. Recepțiile nu se fac la timp și diferite sortimente de materiale, în cantități mari (mozaic, balast, bitum, bile de manele etc.) de o calitate necorespunzătoare, se strecoară pe șantier. Noi sîntem datori și acest lucru îi cerem și de la comisia de recepție să asigurăm constructorilor de pe șantierele noastre numai materiale de bună calitate, ca la rîndul lor ci să poată executa locuințe cît mai confortabile, mai ieftine și mai frumoase. STEFAN KINDEL din serviciul aprovizionării de la întreprinderea nr. 1 (T.R.C.L.)—Galați ,23 August’’ ,din i arătat colecverbal si Printr-o mai bună organizare a muncii Principala preocupare în cadrul activității noastre pe anul în curs o constituie rentabilizarea întreprinderii. Măsurile prin care am acționat pentru realizarea acestui obiectiv au fost: sporirea producției la cărămizi și țigle, îmbunătățirea calității producției, reducerea procentului de rebuturi, micșorarea sistematică a cheltuielilor, acțiuni ce au avut urmări favorabile asupra prețului de cost. Faptul că am cunoscut planul pe anul în curs cu cîteva luni înainte, a constituit pentru noi un factor important în succesele înregistrate în primul semestru. In acest fel am putut organiza temeinic activitatea pe 1961 și din primele zile să lucrăm cu întreaga capacitate. O problemă care in anii precedenți ne provoca greutăți în procesul tehnologic era materia primă. Anul acesta, datorită măsurilor de prevedere luate din timp, fabrica a avut asigurat un stoc de argilă suficient, secțiile fiind aprovizionate din plin cu materie primă. De asemenea, s-a avut grija ca să existe în cantități suficiente și la timp materiale și combustibil tehnologic. O dată create premise favorabile desfășurării ritmice a producției s-a urmărit utilizarea judicioasă a forțelor de muncă, evitîndu-se fluctuația prin permanentizarea lucrătorilor la locurile de muncă. Organizarea forțelor de muncă s-a făcut după normative și după necesarul formațiilor respective, nemaiexistînd oameni folosiți necorespunzător. Atenție a fost acordată în această perioadă și eliminării la maximum a întreruperilor prin executarea de bună calitate și la timp a reparațiilor și reviziilor la utilaje.. După terminarea schimburilor, agregatele sînt curățate și revizuite, în acest fel asigurîndu-se o mai judicioasă folosire atît a acestora cit și a timpului de lucru. Un ajutor efectiv in depășirea sarcinilor de plan și îmbunătățirea calității producției l-a constituit întrecerea socialistă. Bine organizată de comitetul sindicatului, întrecerea a avut ca obiective principale: realizarea unei producții sporite, îmbunătățirea calității produselor, reducerea prețului de cost. Rezultatele obținute au fost urmărite zilnic cu ajutorul graficelor, astfel că fiecare brigadă, echipă, muncitor, cunoștea ce a realizat atitel cit și „adversarul“ său. Consfătuirile de producție au fost organizate la un înalt nivel, în cadrul lor discutîndu-se problemele majore ale producției, făcîndu-se totodatăi și analiza întrecerii socialiste pe perioada precedentă. Toate acestea au contribuit ca in primul semestru să se producă peste prevederile planului 1.312.000 materiale de zidărie, în echivalent cărămizi normale,și 311.000 materiale de învelitori. Existînd o preocupare permanentă pentru calitatea produselor incepînd din carieră, unde se dă lupta pentru asigurarea unei argile bune, urmărind de-a lungul procesului tehnologic felul în care se manipulează produsele, probele de laborator pe faze, și terminînd cu livrarea produselor, am reușit să dezvoltăm spiritul de răspundere al lucrătorilor, să îmbunătățim calitatea produselor. Planul la țigle calitatea l-a a fost depășit, în primul semestru, cu 712.000 de bucăți, iar cel la cărămizi calitatea l — cu 060.000 de bucăți. Depășirea sarcinilor de plan, sporirea cantității de produse calitatea întîia, împreună cu alte măsuri au avut urmări pozitive asupra prețului de cost, unde s-au înregistrat 215.000 lei economii față de plan.. La aceste rezultate au mai contribuit: reducerea costului argilei cu 5,12 lei/tonă, față de anul trecut, prin mai buna organizare a carierelor ■ de la Măieruș și Feldioara); economii la fondul de salarii (prin reorganizarea locurilor de muncă și a formațiilor de lucru); reducerea procentului de rebuturi (la 3,5% față de 5% admisibile la cărămizi obișnuite, la 3,5% față de 8,5% la cărămizi cu goluri și 8,7% față de 11% la țigle); introducerea gospodăririi chibzuite pe secții. Factorul hotărîtor în obținerea acestor rezultate a fost însă omul. Fiecare lucrător și tehnician la locul lui de muncă a luptat pentru: îmbunătățirea activității, pentru obținerea de rezultate din ce în ce mai bune. Fruntași au fost mulți în această perioadă. Brigada de tineret condusă de Ioan Sebők, brigăzile conduse de Dumitru Molnár și Nicolae Stâncu de la presarea țiglelor, brigăzile lui Irina Székely și Paraschiva Keresztely, lucrătorii Vilmos Székely, Pavel Ustös, Ludovic Szabó, Maria Burețea, Ioan Hensel sunt doar o parte dintre aceștia. Rezultatele obținute în semestrul 1 puteau fi și mai bune dacă nu întimpinam unele greutăți. Datorită timpului nefavorabil, ciclul de uscare a fost destul de mare, uscătoria și cuptorul au lucrat sub indicii planificați, ceea ce a dus la depășirea consumului de combustibi. In plus, au fost multe absențe nemotivate, situație pentru a cărei lichidare trebuie ca, împreună cu comitetul sindicatului, să ne preocupăm în viitor mai mult. In acest semestru colectivul nosstru este hotărît să ințite pentru dezvoltarea succeselor din primul semestru, pentru rentabilizarea completă a întreprinderii. A fost întocmit și un plan de măsuri corespunzătoare. Totodată vom intensifica munca pentru crearea unui stoc important de cărămizi uscate la sfîrșitul anului. In acest fel colectivul nostru traduce în viață sarcinile ce-i revin și răspunde grijii permanente cu care ne înconjoară partidul și guvernul. N. RADU directorul fabricii de țigle și cărămizi „Reconstrucția“ Feldioara ing. 1. SUCIU inginer-șef 3257 t de ipsos peste prevederi Colectivul fabricii de ipsos „Rapid“ din Aghireș, antrenat într-o însuflețită întrecere socialistă, a obținut succese deosebite în producție. Activitatea pe semestrul I s-a încheiat cu o depășire de 13,80% la planul producției globale ,iar la cel al producției marfă cu 14,80%. Harnicii muncitori din fabrica noastră au dat peste plain 3257 tone de ipsos. Fruntașă pe fabrică, în această perioadă, este secția de bunuri de larg consum. Pînă la sfârșitul semestrului ea a dat în plus produse în valoare de 348.000 lei. ALEXANDRU VOINIX I) Corespondent PENTRU ASIGURAREA UNUI STOC MARE DE CĂRĂMIZI USCATE Pini la sfîrșitul anului, fabricile de cărămizi vor trebui să ia măsuri pentru crearea unui stoc însemnat de cărămizi uscate, care să fie arse în primul trimestru ale anului viitor, punînd astfel la dispoziția, constructorilor cărămizile necesare realizării volumului de construcții prevăzut a se executa în 19<>C. In acest scop trebuie descoperite și valorificate toate rezervele interne, utilizate la maximum capacitățile de uscare existente, folosirea timpului favorabil pentru uscarea produselor în aer liber. Fabricile de cărămizi „1 Mai“-Bucov și Roman au o vastă experiență în uscarea cărămizilor în aer liber. Amenajîndu-se la fiecare din ele cite o linie tehnologică în aer liber, colectivele acestor fabrici au produs în anii precedenți importante cantități de cărămizi în plus. Și în acest an aceste linii funcționează din plin. Fotografiile noastre înfățișează mișnettele la fabrica „1 Mai“-Bucov. Imaginea nr. 1 reprezintă o vedere generală a liniei de cărămizi în aer liber. In fund, presa iar de o parte și de alta a benzii transportoare să văd platformele de depozitare a cărămizilor. Aici cărămizile se banchetează în stive nu prea înalte ■ și se acoperă cu învelitori din carton asfaltat pe schelet de cherestea (imaginea nr 2) . In acest fel banchetele sunt ferite de ploaie, dar c» apa să nu se scurgă la baza stivei învelioarele silit lăsate puțin mai mari. Dar nu numai linia în aer liber este folosită din plin la Kucov. Și șoproanele cu rafturi (imaginea nr. 3)sunt utilizate la capacitatea maximă pentru crearea stocului de cărămizi. In acest fel cărămidarii de la „1 Mai“ imită pentru a traduce în viață sarcinile primite. Exporiența bună a cărămidarilor de la lineov trebuie aplicată și de celelate colective. AA IN FRUNTEA ÎNTRECERII In prima decadă a lunii iulie colectivul fabricii noastre a realizat 30 tone de cărămizi refractare peste prevederile planului. In fruntea întrecerii s-a situat schimbul condus de maistrul comunist Nicolae Sipoș, care printr-o mai bună organizare a muncii, în secțiile pe care le conduce, a depășit cu 5,7% planul fizic. S-au evidențiat și echipele de presari ale lui Ion Zoldu și Ilisie Panica, echipa de la prepararea pastei condusă de Cornel Popa și echipele comuniștilor Amironie Strîța și Carol Fodor de la ardere. ECONOMII ȘI BENEFICII Manipulârd cu grijă fiecare kilogram de materie primă, evitînd risipa, dînd o atenție deosebită transportului produselor mate și uscate etc., confelívul fabricii a reușit să încheie bilanțul pri la „Proletarul“Turcia ----------------------------■— mului semestru cu frumoase rezultate economice. Prețul de cost a fost redus cu •— 3,12% față de cel planificat, economiile însumînd 332.000 lei, sumă care depășește cu 75.000 lei angajamentul luat. Beneficiile realizate se cifrează la 1.359.000 lei, mai mult decît angajamentul luat, cu peste 370.000 lei. IN AJUTORUL COLECTIVIȘTILOR Din inițiativa comitetului U.T.M. din întreprindere, tinerii au pornit o acțiune de ajutorare a gospodăriilor agricole colective din comunele Cheia și Cornești, pe care fabrica noastră le patronează, încă din primele zile ale lunii iulie au fost organizate ieșiri la gospodăriile sus menționate. Tinerii noștri au lucrat la ridicarea unui grajd în comuna Cheia. In cîteva duminici și în mai multe după amiezi s-au deplasat, de asemenea, cu sculele necesare la G.A.C.Cornești unde au turnat tuburi pentru o fîntînă și piloni de beton pentru un grajd. In luna iulie s-au prestat 383 de muncă patriotică la care au luat parte 50 de tineri. S-au evidențiat tinerii Vasile Tușa, Ion Ilyeș, Constantin Lacea Petre Milion ILIE BFLCIN corespondent DE LA POSTUL NOSTRU DE CORESPONDENȚI VOLUNTARI O FAPTĂ PATRIOTICĂ In ziua de 20 iulie a.c. s-a abătut asupra orașului Medgidia o ploaie torențială. Secția concasoare de la fabrica rb3 ciment era amenințată de inundație.. Apa, care pătrundea șuvoi prin banda nr. 2, nu putea fi evacuată cu pompa Situația devenea din ce in ce mai primejdioasă. Atunci, fără a sta pe ginduri, comuniștii Dumitru Troșcă și Ilie Diblă au sărit să stăvilească apa. Ei au fost imediat urmați de tovarășii lor de muncă Ilie Radu, Dumitru Simigiu, Eugea Dincă, Marin Drăguț, Itaralambie Rugină și Nicolae Ioniță. Lupta a fost câștigată de vrednicii muncitori care, luptând cu multă abnegație, au reușit să salveze ele inundație secția concasoare, evitînd astfel însemnate pagube materiale. Fapta lor patriotică a fost apreciată de întregul colectiv al fabricii noastre. SECȚIE FRUNTAȘĂ Cu cîteva zile în urmă, Intram cadru festiv, a fost înmînat colectivului de la carieră, steagul de secție fruntașă pe fabrică. Cu acest prilej au fost premiați pentru merite deosebite 28 concasoriști: Pavel Bălan, Marin Drăguț, Dumitru Sibiceanu, Constantin Voicu, Stan Voicu, Dumitru Cojocaru, sînt numai cîțiva dintre cei evidențiați. In afară de bunele rezultate obținute în luna iunie (3001 t de calcar peste, plan), harnicul colectiv din această secție a reușit, ca pînă la data de 16 iunie să mai adauge încă 186 tone de calcar, respectând în același timp coeficientul de granulație, cia zero pe sită de 30 mm. PRIMII MC DE PAMINT EXCAVAT De curbil au fost atacati de constructori lucrările de extindere a fabricii Din Medgidia noastre, conform Directivelor celui de al 111-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romín. Primii mi de pămînt la fundația noului omogenizator au și fost excavați. CULTURALE Tînărul Marin Dină, de la secția mori ciment, este fruntaș în producție, și unul dintre cei mai buni activiști obștești. Pe linia culturală el desfășoară o intensă activitate. In prezent, a reușit să antreneze la citit, din totalul efectivului de 82 salariați din această secție, 66 de lucrători. Metodele sale nu sînt deosebite. In permanență împrospătează cu noi volume biblioteca mobilă, popularizează prin viu grai, de la om la om, și în adunările sindicale, cărțile noi apărute. Nu neglijează nici discuțiile despre conținutul cărților cu cititorii, atrăgînd astfel atenția asupra subiectului cărții celor care n-au citit-o. Tilda sa este demnă de urmat. COLECTIVUL DISCUTĂ De curînd cimentiștii de la Medgidia s-au adunat într-o consfătuire de producție ca să analizeze rezultatele obținute în semestrul I. Harnicul nostru colectiv a dobîndit în această perioadă succese frumoase. Planul semestrial a fost realizat cu 7 zile mai devreme, iar la sarcina de reducere a prețului de cost s-a obținut o economie peste plan de 1.612.000 lei. La această rodnică activitate au contribuit toate secțiile productive. Cariera de calcar a expediat materie primă peste prevederi cu 6,5%, concasoarele și-au sporit indicile intensiv cu 7,8 % pe oră, asigurîndu-se astfel o ritmică alimentare a morilor brute. Acestea, la rîndul lor, au produs 10.000 tone de pastă în plus peste plan. Indicele intensiv al morilor a sporit astfel de la 28,5 t pe oră la 29,2 tone. Secția cuptoare a contribuit la depășirea planului realizînd 4880 t clincher peste plan. Pe lingă depășirea indicelui intensiv la cuptoare cu 0,300 t pe oră, cocătorii au reușit să economisească 900 t de păcură. Datorită sporirii Indicelui intensiv la morile de ciment cu 0,600 t/oră această secție a produs mai mult cu 13.615 tone de ciment. Bune rezultate a obținut in această perioadă și serviciul transporturi, care și-a depășit planul cu 511.480 t de calcar, obținînd și economii la combustibil. Aceste succese au fost dezvoltate în iulie, cînd în numai 16 zile s-au produs 900 t de clincher, și 1034 t de ciment peste prevederi.Lista celor evidențiați în întrecerea socialistă numără mulți fruntași în producție. Printre aceștia: Constantin Vișan, Paraschiv Ilie, Dumitru Hampu, Dumitru Davidescu, Alexandru Popa, Radu Baboi, Florea Voicu și alții. N. MF.LȚFR și F. VERESCEAG din postul nostru de corespondenți voluntari de la Medgidia Sîmbătă 5 august 1961 — nr. 604 ^ Traverse din beton precomprimat Unul din cele mai recente domenii de utilizare în proporții de masă a betonului precomprimat în țara noastră îl constituie fabricarea traverselor pentru calea ferată. Introducerea acestui tip modern de traversă, recomandat și de Organizația de colaborare a căilor ferate din țările socialiste, oferă posibilitatea unei economii substanțiale de lemn de esențe superioare la lucrările de întreținere a căii și la construcția de noi linii. Primele experimentă; în legătură cu realizarea traverselor precomprimate (cu armătura neaderentă) datează la noi din 1955. Ele au fost continuate, din 1958, de întreprinderea de poduri metalice și prefabricate din beton, de la Ritești, care a executat pe un stand experimental traverse cu armătura aderentă. Prin îmbunătățirile aduse succesiv, s-a ajuns la un tip de traversă pentru liniile principale, din beton de marca B600, cu 10 corzi SPB de 3,7 mm (împletite din două fire, pentru a asigura aderența la beton), împrăștiate aproape pe toată secțiunea piesei. Traversa are greutatea de 230 kg. Anul acesta, la I.P.M.P.B. a fost pusă în funcțiune o linie tehnologică experimentală, cu baterii mobile pe conveier. Tiparele metalice pentru clte două traverse se deplasează, pe role acționate mecanic, la diferitele faze (așezarea armăturii, tensionare, turnarea betonului cu ajutorul unui buncăr cu avans mecanizat,tratare termică, decofrare, ungerea tiparului), intr-un circuit închis. Prin introducerea unei a doua prese de tensionare, s-a asigurat un tact uniform la toate pozițiile de lucru ale conveierului. De asemenea, executarea prin forțe proprii a unei mașini de împletit sirmă a eliminat dificultățile legate de realizarea acestei operații în altă întreprindere. Producția se desfășoară in trei schimburi — pentru cel de noapte iluminatul locurilor de muncă fiind asigurat de lămpi fluorescente. Planul pe schimb, de 96 bucăți, este de regulă depășit, astfel incit zilnic se realizează efectiv peste 300 de traversete .Măsurile tehnico-organizatorice luași conștiinciozitatea colectivului de muncitori și tehnicieni fac să fie satisfăcute pe deplin cerințele de calitate. Aceasta o demonstrează rebuturile puține (0,3-0,6%), rezultatele încercărilor de laborator pe cuburi și pe traverse, rezultatele încercărilor la sarcini dinamice în laboratorul de rezistență a materialelor de la Institutul politehnic București și comportarea în calea traverselor. Tehnologia liniei pilot de I.P.M.P.B. — Pitești va servi la elalaborarea procesului tehnologic pentru perfecționarea fabricării traverselor. Bacurile de ancorare asigură tensionarea uniformă a celor 10 corzi SBP pentru fiecare traversă In depozitul de produse finite all.P.M.PB. - Pitești, traversele așteaptă să fie trimise șantierelor de căi ferate- Noi succese ale cimentiștilor de la „Temelia“ Cimentiștii de la „Temelia" au încheiat primul semestru cu rezultate frumoase in producție. Ei au produs in plus în această perioadă 2672 tone de clincher și 29S0 tone de ciment. In primele două decade din luna iulie au dezvoltat aceste succese producînd în plus 1100 tone de ciment. O atenție deosebită acordă colectivul cimentiștilor de la poalele Timpei și producerii de sortimente superioare, ciment P500 și RIM. De altfel acesta constiuie unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste. De la începutul anului și pînă în prezent colectivul de la „Temelia"Brașov a produs cca. 30.000 tone de ciment P500 și cca. 3500 tone de ciment RIM. LIPSURILE DIN SEMESTRUL I TREBUIE LICHIDATE ȘI RECUPERATĂ RĂMÎNEREA IN URMĂ Fabrica de ciment „Stînca din Brăila nu și-a realizat planul fizic la ciment și clincher și nici sarcina de reducere a prețului de cost pe semestrul I. La prima vedere s-ar părea că acest lucru s-ar datora ,așa cum susține conducerea întreprinderii și nerealizării investițiilor preconizate (director - Gh. Comșa și ing. șef — Ștefan Gheorghiță) . Pătrunzînd însă mai adînc în probleme se constată că pe lingă cauze obiective apar și unele cauze subiective. Fabrica „Stînca“ nu e o fabrică modernă E adevărat că au fost făcute aici o serie de transformări, dar mai sînt necesare și altele. Cariera Topalu se află la o distanță (socotită pe Dunăre), de cca 80 km de fabrică. Insă pină la cheiul de încărcare, calcarul trebuie transportat cîțiva kmpe uscat. In aceste condiții, aprovizionarea fabricii trebuie făcută numai pe timp favorabil. Anul acesta cimentiștii brăileni n-au mai fost atît de prevăzători ca în anii trecuți. Stocul de calcar pe timp de iarnă n-a fost suficient. Aceasta a avut repercursiuni chiar în primul trimestru asupra planului: din lipsă de făină fabrica a rămas datoare în această perioadă cu 5451 t de ciment. In primele zile ale lunii ianuarie — spiții conducătorii fabricii — au fost ploi puternice care au împiedicat activitatea în carieră, iar la sfîrșitul lunii, transportul pe Dunăre a fost sistat din cauza înghețului. Justificările aduse nu sînt in întregime plauzibile. Destul de lesne se poate întrezări aici lipsa de preocupare pentru asigurarea cantității de calcar necesară producției pe trimestrul I. Ca să ne dăm seama că simțul de prevedere la conducerea fabricii din Brăila nu e îndeajuns de dezvoltat, e suficient să arătăm o altă cauză subiectivă care a contribuit la frînarea activității în producție. Pină la sfîrșitul lunii mai, fabrica recuperase 4311 tone de ciment din restanța trimestrului I. La un moment dat se remarca, că planul pe luna iunie este periclitat. Ce s-a întîmplat? S-a terminat zgura. Și, culmea, în trimestrul I, fabrica a renunțat la o parte din repartiții numai de teama de a nu-și crea stocuri supranormative ! Lipsa de prevedere în acest caz s-a soldat cu nerealizarea a 2741 t de ciment. Din lipsă de zgură, fabrica a fost nevoită să producă alte sortimente de cimenturi la care consumul de clincher a fost majorat. Să presupunem că aprovizionarea cu calcar și zgură ar fi fost normală. Puteau oare cuptoarele să pregătească, cantitatea de clincher necesară ? Nu. De ce? Fiindcă agregatele au lucrat majoritatea din timp sub randamentul planificat. Cuptorul „Lepoi“ a realizat un indice mai mic față de plan cu 1,20 t pe oră. Cauzele: creșterea returului de la capul rece, provocată de deteriorarea cărămizilor, tendința de formare a inelelor din cauza granulelor necorespunzătoare în urma returului. Acest cuptor, care trebuia înzidit mult mai devreme, a fost reparat deabia în luna iulie. Din cauza tirajului natural insuficient, nici cuptorul „Fellner“ nu și-a putut realiza indicele intensiv planificat, producînd cu 0,46 t. pe oră mai puțin. Sub indicele planificat au lucrat și La fabrica de ciment 1 „Stîlcea“-Brăila 1 morile brute. Ele n-au fost alimentate cu materie primă, bine uscată. Capacitatea de uscare pentru calcar și argilă este insuficientă. Cu depășiri peste sarcina de plan, cu 7-8%, s-au prezentat, în această perioadă, morile de ciment. Și aceasta se datorește, in bună parte, intrării în funcțiune a uscătorului rotativ pentru zgură: îndeplinirea planului de producție pe acest semestru în proporție de numai 98,2% a influențat negativ prețul de cost. La acest capitol fabrica „Stînca“ a rămas în urmă cu sute de mii de lei. Să vedem de unde au provenit pierderile. La materii prime și materiale directe s-au înregistrat economii însumînd 101.000 lei față de anul de bază, însă cu o majorare destul de însemnată față de sarcina planificată pe semestrul I. Depășirea se datorește creșterii consumului specific la calcar, din cauza calității inferioare (planificat 1430 kg pe tona de clincher și s-au consumat 1.482 kg pe tonă) și depășirii prețului la calcar cu 2,76 lei la tonă. In schimb, la argilă, consumul specific planificat a fost redus cu 0,022 tone, obținîndu-se o reducere, pe tonă, de 1,42, lei. Nerealizarea indicilor intensivi la ambele cuptoare a avut drept consecință și depășirea consumului specific la combustibil. De pildă, norma de consum stabilita a fost de 0,168 tone făcură pe tona de clincher și s-a consumat 0,195. Față de anul trecut s-a înregistrat în semestrul I o economie la capitolul cheltuieli pentru energie electrică de 184 000 lei. In acest caz s-a făcut simțită creșterea indicilor intensivi la amîndouă morile de ciment: „Solo“, Și „Vulcan“. La alte capitole, însă, depășirile, față de sarcina de reducere a prețului de cost,sunt însemnate: cheltuielile de întreținere și funcționare a utilajelor au fost întrecute cu 375.000 lei, cheltuielile generale ale întreprinderii cu 73.000 (deoarece în trimestrul II s-au ivit cheltuieli cu caracter neproductiv) etc In general, situația prețului de cost la fabrica „Stînca“ pe semestrul I arată că n-au fost suficient valorificate posibilitățile preconizate la multe capitole de cheltuieli. Astfel ne aflăm in semestrul I în fața unei depășiri, în raport cu anul precedent, de 1375.000 lei. Cimentiștii de la Brăila n-au pus suficient accent pe gospodărire. Cu mai multă sîrguință și prevedere, cu mai mult spirit economic s-ar fi putut reduce într-o bună măsură pierderile arătate mai sus. Nu contestă nimeni cauzele obiective, dar s-a abuzat de ele, aruncindu-se totul pe seama lor. Că realitatea este alta o dovedește și faptul că exploatarea calcarului în carieră (șeful carierei — Petre Matevici) n-a fost bine organizată. De aceea și calcarul nu a fost totdeauna de bună calitate și în cantități suficiente. Cariera a livrat într-o vreme doar 450 tone de calcar pe zi, pe cînd astăzi ea expediază 600 — 650 tone. Această diferență s-a răsfrînt asupra ritmului de alimentare a fabricii. Pe lingă alte deficiențe de natură tehnico-administrativă s-a mai adăugat în această perioadă și nesatisfăcătoarea activitate depusă de comitetul sindicatului (președintel V Băiculescu), întrecerea socialistă n-a fost bine organizată și urmărită de organele sindicale la locul de producție, ci lăsată în seama unui funcționar de la organizarea muncii. Firește că procedînd așa comitetul sindicatului n-a mobilizat colectivul la înlăturarea greutăților. In semestrul II, colectivul fabricii „Stînca“, trăgînd învățăminte din lipsurile semestrului I, trebuie să lupte cu mai multă hotărîre pentru recuperarea pierderilor, pentru înlăturarea tuturor lipsurilor ce se mai fac simțite in activitatea de zi cu zi. M. NEGREANU