Constructorul, octombrie 1961 (Anul 13, nr. 613-616)

1961-10-07 / nr. 613

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INITI­VA­T ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE ȘI­­ A. O.G. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII gi||lllllillllllll!lllll!!lllll!ll||||l!i!ll!llllllllllll!lllll!lll!lllllll!ll!l[l!ll!!llil|||lll[il[|!||||ll![|[III||!lll!llll!l!l!ll!lll!l!l[lllll!![l!!IIIII|||||||||||![||||||||!|]|[||||||[|||||g [In prag de iarnă[ §] A venit toamna. Iarna-i și ea , pe undeva, pe aproape, vine cu = pași mari. Ce vor face construc­­­­torii, cărămidarii, cimentiștii a­­­­tunci cind afară se vor așterne s nămeții de nea ? Vor sta la hi­ll­bernare după cuptor? In nici un­­ caz nu! Ei vor trebui să­­ lucreze IH ca și-n timpul verii. Sarcinile­­ mari de plan ale anului în curs, H și cele ale anului viitor și mai­­ mari, le impun să desfășoare o­­ activitate intensă pe tot­ timpul Ü anotimpului friguros. Lucrul în H timpul iernii cere, bineînțeles, pre­l­ gătiri speciale care trebuie făcute , din vreme, în raport cu specificul­­ fiecărei întreprinderi.­­ Din experiența, destul de bo­­g­­ată, a anilor trecuți, construc­­­­torii, cimentiștii și cărămidarii —­­ la aceste sectoare se pune în­­ special problema pregătirilor pen­­­­tru iarnă — știu că buna pregătire­­­ și la timp a lucrului pentru timpul­­ friguros are o mare influență a­­­ supra realizării tuturor indicato­­­­rilor planului pe anul in curs —­­ predarea în termen a obiectelor, și calitatea, reducerea prețului de­­ cost, productivitatea muncii etc.­­ Se pare însă că experiența ani­­­­lor trecuți nu a folosit prea mult­­ constructorilor noștri in acest sens.­­ Deși timpul este destul de inain­­­g­rat, pregătirile pentru lucrul în §­ timpul iernii sunt într-o fază re­­g­lativ înapoiată; proiectele de or­a­­ganizare pentru lucrul pe timp Fri­ll­guros abia au sosit de la unități­­ la direcțiile generale tutelare (D.G.C. 1 din D.C.M.C., = D.G.C.M.-București D.G.C.M.U.C.R . I.c.) urmind­­ ca acestea să le sti­ze și apoi g să le înapoieze unităților în forma­­ definitivă. Această operație va cere­­ o bucată de timp, iar frigul a in­n­­ceput să-și facă simțită prezența, s Astfel ftind lucrurile, va fi ne­­g­cesară o impulsionare a lucrări­­le lor pregătitoare pentru întîmpinarea­­ anotimpului friguros. Conducerile­­ tehnico-administrative, sprijinite de­­ comitetele sindicatelor, trebuie să­­ mobilizeze întreaga masă a sa­i­­­ariaților în lupta pentru realiza­și rea la timp și in bune condiții si a proiectelor de organizare , aprobate de direcțiile tutelare.­­ Mergînd pe linia reducerii pe­­ f­oit este posibil a cheltuielilor de­­ organizare, întreprinderile de con­i­­strucții vor acorda atenție aduce­ți­rii lucrărilor, fie industriale, fie g social-culturale și de locuințe, în g stadiul de a putea fi închise, g pentru o m­oare, executarea lucrărilor inte­­rencuieli, mozaicuri, par­ii dossii, zugrăveli, vopsitorii etc. g Aceasta impune și institutelor de­­ proiectare să predea cu mai multă­­ operativitate proiectele lucrărilor­­ prevăzute a fi executate în timpul­­ iernii — pînă acum unele intre­­g­prinderi n-au putut să-și defini­­­­tiveze proiectele de organizare toc­­­­mai datorită lipsei de proiecte de­­ execuție.­­ De asemenea, antreprenorul ge­ll nsral, în colaborare cu subantre­­­­prizele, trebuie să urgenteze lu­­­­crările aferente încălzirilor centrale pentru ca acestea să fie principa­­­­lul mijloc de încălzire a interioa­­­­relor, iar acolo unde nu este po­­­­sibil acest lucru, să fie procurate­­ mijloacele corespunzătoare de în­­­­călzire și combustibilul necesar.­­§ Aprovizionarea tehnico-materială jg — în special cu materiale de­­ masă: nisip, pietriș, care nece­­­­sită un volum mare de transport g­­reu realizabil în condițiile de­­ iarnă — trebuie făcută din vreme,­­ iar pentru depozitarea acestora să­­ se creeze depozite amenajate in­­ mod corespunzător. Pregătiri pentru lucrul pe timp g friguros se impun și la fabricile­­ de ciment, cărămizi — în mod­­ special — ca și la celelalte fabrici­­ de materiale de construcții. Crea­­­­rea în fabricile de ciment a unor­­ stocuri tampon de calcar, marnă, g argilă, zgură de furnal, care să­­ asigure continuitatea fabricației în­­ cazul unor intemperii mai aspre, g este o necesitate care trebuie să g stea în atenția conducerilor tehni­­­­co-administrative și a comitetelor g sindicatelor. Aceeași atenție tre­­­­buie acordată și luării măsurilor g de tehnica securității și protecția gi muncii pentru prevenirea acciden­­­­telor și a îmbolnăvirilor cauzate­­ de zăpezi, gheață, curent etc. Măsuri deosebite pentru lucrul g în timpul iernii se impun a se g lua în fabricile de cărămizi și g țigle, atit la cele sezoniere cit și­­ la cele cu proces de producție g continuu. Pentru a asigura conti­­­­nuitatea în ardere, fabricile sezo­­­­niere trebuie să-și asigure de pe g acum stocurile de produse uscate q și combustibilii corespunzători.­­ De­­ asemenea, trebuie luate măsuri in­­ vederea bunei exploatări a carie­­­­relor de argilă pe timp friguros, g pentru asigurarea stocurilor cores­­­­punzătoare producției anului viitor, g Avînd în vedere că fabricile se­­g­zoniere folosesc perioada de iarnă g pentru efectuarea reparațiilor la g utilaje, conducerile tehnico-admi­­­­nistrative trebuie să se îngrijească­­ de procurarea pieselor ce trebuie g schimbate la utilaje. Aceeași grijă s­e acorde organele­r tehnico-administrative și sindicale d­in pregătirea condițiilor sociale g corespunzătoare. Căminele munci­­­­torilor să fie amenajate pentru a­­ face față unei vremi oricât de­­ aspre; ușile, ferestrele, mijloacele­­ de încălzire să fie bine reparate,­­ camerele zugrăvite, iar combustibi­­­­­ul, necesar încălzirii, asigurat din­­ timp. Acele întreprinderi care au un cantine trebuie să asigure aprovi­­­­zionarea cu alimentele, legumele, s zarzavaturile și conservele cores­­­­punzătoare preparării unei mîncări g variate și consistente.­­Muncind cu perseverență și or­­g­­anizat pentru realizarea măsuri­­­­lor de pregătire a lucrului pe­­ timp friguros, conducerile tehnico-­­ administrative, comitetele sindica­­­­telor, vor contribui la crearea­­ premiselor îndeplinirii sarcinilor de­­ plan pe anul 1962 în toate do­­­­meniile de activitate. i PiilllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHIIIIlIHlIlllllllllllllllllllllllllllllllllHIIHIIIIIIIIIIIinillHIIIIllllllllllllllIllllllllllllllllllllllllHIIIIl'Illllllllllllli^ fill Kill nr. 613 ★ 4 pagini 25 tani * Sîmhătă 7 octombrie 1961 Produse noi la „Granitul“ întreprinderea de ma­teriale de construcții „Gra­nitul”, a D.G.C.M.­Bucu­rești, se ocupă cu prelucrarea pietrei și a marmurei necesare con­strucțiilor. In ultimul timp, în această întreprindere a început să se dezvolte o nouă secție: e vorba de secția de abrazive și pie­tre de frecat mozaicul. Secția a luat ființă cu pri­lejul comasării unităților, printre care și aceea din Șoseaua Vitan, unde mais­trul Mihail Sfetea făcea experimentări cu diferiți lianți, pentru a ajunge la un produs de bună cali­tate. Ideea fabricării abra­zivelor a pornit pe de o parte de la faptul că în­treprinderile de construcții și materiale de construcții aveau mare nevoie de a­­cest produs, iar pe de alta de la faptul că o cantitate apreciabilă de abraziva uzate erau pur și simplu aruncate. Revalorificarea deșeurilor de abrazive se face pe două căi: cele mari se montează direct în ma­șina de frecat mozaic iar cele mici se macină, obți­­nîndu-se materia primă (electrocorindonul nobil, oxidul de siliciu etc.) pen­tru fabricarea pietrelor noi. In acest proces, liantul din pietrele vechi, fiind ars, devine o parte inte­grantă a noului produs, îmbunătățindu-i calitatea. In afară de­­ abrazivele realizate prin revalorifica­rea deșeurilor, a căror cantitate nu ajunge să acopere cerințele, s-a ob­ținut de la M.M.C.M. ma­teria primă necesară pen­tru fabricarea produselor. Noua secție produce lunar cca. 8 tone de abrazive și între 5—8 tone piatră de frecat mozaic. Se prevede o creștere în viitor a pro­ducției, de peste 13 ori. Colectivul de aici condus de ing. Paraschiva Mavro­­matis și maistrul Mihail Sfetea sînt mumări de scri­sorile de mulțumire sosite de la diferite întreprinderi, care folosesc abrazivele de la noua secție a I.M.C. „Granitul“ din cadrul D.G.C.M.B. Echipa de presari formată din Marin Mihăilescu, presînd Popescu, Florica Apostol și Ioana pietre de polizor. In existența fiecărui popor sînt tradiții care devin cu vremea tot mai puternice, cîștigind in conținut, in intensitate și în amploare. Luna prieteniei romîno-sovietice, ce se des­fășoară in fiecare an în zilele ce preced aniversarea glorioasă a Ma­relui Octombrie este o astfel de tra­diție. In ea își găsesc expresia veacurile de prietenie ce ne leagă de marele popor din răsărit, dra­gostea frățească și recunoștința pen­tru cei ce au contribuit la libertatea ciștigată în August 1944. In ea se oglindește întreaga adm Varie față de constructorii neînfricați ai comu­nismului. Născută în lupta comună împotriva fascismului, prietenia romîno-sovieti­­că a căpătat în anii regimului de­mocrat-popular posibilități largi de manifestare și s-a dezvoltat pe o nouă temelie, pe măsura trecerii țării noastre pe drumul construirii socialismului: temelia ideologiei co­mune — ideologia marxism-leninis­­mului, a unui țel comun — con­struirea societății comuniste, a lup­tei comune pentru o pace trainică in lume. Poporul român urmărește cu ad­mirație și vede pe drept cuvint o imagine a propriului său viitor în istoricele izbînzi obținute de poporul sovietic in construirea desfășurată a comunismului, în înfăptuirea gran­dioaselor sarcini ale septenalului. Vechea Rusie, înapoiată din punct de vedere economic, a fost transfor­mată de popoarele sovietice, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, într-una dintre cele mai mari și mai bogate puteri industriale ale lumii; strălucite suc­cese au fost dobîndite in ridicarea nivelului de trai al oamenilor mun­cii. Primii cosmonauți, întorși din fantastica lor călătorie printre aștri, au produs o impresie covîrșitoare a­­supra întregului glob, demonstrind o dată mai mult superioritatea științei și tehnicii sovietice. U.R.S.S. și vic­toriile sale sunt în centrul atenției întregii omenirii, care recunoaște in ele măreția realității orînduirii sale sociale și de stat. un Poporul nostru, care însuflețit de fierbinte patriotism își făurește viața sa nouă, socialistă, știe că o garanție esențială a victoriilor pe această cale o constituie prietenia și colaborarea frățească cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări din la­gărul socialist. O nemărginită satisfacție umple ini­ma fiecăruia dintre noi, la repetatele dovezi de prietenie, ce le primim sub toate aspectele din partea ma­relui popor sovietic. Pentru că ori­unde se muncește in țara noastră — pe șantiere, pe ogoare, în uzine, în laboratoare — oriunde se face ceva demn trăim, de marea epocă pe care o peste tot găsim intr-o im­presionantă complexitate nenumăratele forme ale prieteniei ce leagă po­poarele noastre. Și in acest an, Luna prieteniei romîno-sovietice va prilejui felurite manifestări sărbătorești, de rodnică cunoaștere reciprocă. Cluburile, colțurile roșii, bibliote­cile din cadrul întreprinderilor de materiale de construcții și de pe șantiere, vor oferi lucrătorilor din sectoarele noastre de activitate, bo­gate programe, consacrate acestei sărbători, scumpă tuturor oamenilor muncii din patria noastră. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT La 30 septembrie, colectivul șantie­rului nr. 4 al I.S.C.M.Suceava și-a îndeplinit planul anual la construcția de locuințe. Au fost date in folosință 30 apartamente, iar alte 84 sînt într-un stadiu avansat de finisaj. Pînă la sfîr­­șitul anului se vor mai preda 109 apar­tamente și se va crea front de lucru la încă 200. De la deschiderea șantieru­lui, economiile totalizează peste 60.000 lei. In fruntea întrecerii socialiste sînt brigăzile zidarilor Iile Bucur, Vasile Ono­­frei și Aurel Ciugă. (S. SONNTAG, corespondent) 75.322 T CIMENT PESTE PLAN Desfâșurînd cu elan întrecerea socia­listă, cimentiștii din țara noastră obțin succese însemnate în producție. Depăși­rile realizate pînă la data de 20 septem­brie a.c. scot puternic în evidență mun­ca lor rodnică. Pe primul loc se situea­ză în prezent fabrica „Congresul al XIX-lea“­Bicaz cu o depășire peste plan ce întrece 28.600 t ciment. Colectivul de la Bicaz este urmat de cel de la Fa­brica de ciment-Medgidia care a realizat 22.362 t ciment peste plan. Succese deo­sebite au obținut și celelalte fabrici, de­pășind cu mult sarcinile de producție planificate. Astfel, fabrica „Victoria socialistă”-Turda a dat în plus 10.461 t; „Temesia“-Brașov — 5150 t ; fabrica din București — 3900 t; „Ideal “-Cerna­voda — 1200 t; f­abrica din Comarnic - 859 t. Singura fabrică din sector care nu și-a depășit planul este „Stînca“-Brăila. Din anumite cauze obiective, dar și unele subiective, colectivul acestei fabrici nu a realizat nici măcar producția plani­ficată. Un fapt important, care trebuie scos în evidență, este că în trimestrul III s-a îndeplinit pe direcție și norma de consum la combustibil. Acest fapt se datorește în mare măsură introducerii schimbătorului de căldură (o realizare a ÎNCERC) la mai multe din fabricile noastre de ciment. LUCRĂRI DE DEZVOLTARE LA P.A.L.­BRAILA La fabrica de plăci aglomerate din lemn de la Brăila se desfășoară, pe baza proiectului întocmit de I.S.P.F., lucrări de investiții care vor mări capa­citatea de­ producție anuală de la 25.000 la 67.000 tone PAL. La noile linii de fabricație, procesul tehnologic și con­trolul calității produselor vor fi intens automatizate. Grupul 1 al Trustului de construcții nr. 1—București a deschis șantierul la începutul lunii august. In prezent se execută săpături și fundații. Aici se vor construi două corpuri de fabricație (din­tre care unul cu structură din beton ar­mat monolit, iar celălalt cu stîlpi pre­­turnați, ferme din panouri prefabricate asamblate prin precomprimare și plăci de armociment), centrala termică (ce va folosi la ardere rumegușul rezultat din procesul de fabricație), pavilionul administrativ, supraetajarea magaziei de materiale etc. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. trasează sarcina ca prin folosirea eficientă a materialelor ușoare și prefabricatelor, prin gospodă­rirea cit mai rațională a materialelor pe șantiere. SA SE AJUNGĂ PINA IN ANUL 1965­ LA O REDUCERE A CONSUMULUI DE CHERESTEA CU CIRCA 40%, DIN CARE CHERESTEA RAȘINOASA CIRCA 60%. Se știe că in construcții se consumă 20% din întreaga producție de lemn de lucru. Față de creșterea producției industriale și investițiilor, care cer mereu cantități sporite de material lemnos, este necesar să se ia măsuri ca pe de o parte, lipsa acestora să nu constituie o frină pentru construcții, iar pe de altă parte nici să nu se forțeze exploatările fores­tiere — fiind evident că producția de masă lemnoasă brută nu se poate mări prea mult, deoarece tăierile sunt limitate de nivelul creșterii pădurilor, care trebuie refăcute, îngrijite și exploatate rațional. Sarcina economisirii lemnului apare, deci, ca o problemă de stat de însemnătate generală. Importanța realizării economiilor de material lemnos este atît de mare, încit se impune să se depună toate eforturile pentru realizarea prevederi­lor Directivelor într-un timp cu mult mai scurt, eliberîndu-se astfel cantități însemnate, care pot fi folosite cu mare eficiență în alte sectoare. De altfel, chiar normele de consum pentru anul 1962 țin seama de acest lucru. Sarcina reducerii în decurs de cîțiva ani a consumului de material lemnos, și în special a cherestelei rășinoase, sub jumătate din consumul obișnuit, implică o schimbare radicală în mo­dul cum trebuie privită folosirea lem­nului în construcții, în modul de exe­cuție a lucrărilor, în soluțiile de pro­iectare. Proiectanții vor trebui să dea dovadă de multă ingeniozitate în adop­tarea de noi soluții, iar executanții — de multă chibzuință în folosirea lem­nului pe șantiere. La rîndul lor, insti­tutele de cercetări trebuie să definiti­veze cercetările care duc la­ reducerea consumului de material lemnos, la fo­losirea sa rațională și la înlocuirea lemnului cu alte produse, să pună la dispoziție proiectanților și executanți­lor rezultatele acestor cercetări. Problema nu este, de fapt, nouă, căci preocuparea pentru reducerea ma­terialului lemnos a fost urmărită cu stăruință începind din anii primului plan cincinal, obținîndu-se rezultate Aceste realizări au putut fi obținute prin gospodărirea chibzuită a mate­rialului lemnos și datorită unor soluții eficiente de proiectare, dintre care unele pot fi aplicate în continuare și extinse. O sarcina de cea mai mare importanța pentru proiectanți si constructori bune, care pot fi apreciate prin scă­derea indicilor de consum la milion lei lucrări de construcții. Astfel, la construcțiile civile s-au aplicat următoarele măsuri: realizarea blocurilor de locuințe cu 4—5 nivele (Continuare în pag. a 3-a) 1952 1953 1954 1955 1956 1958 — mc cherestea la 1 mil. lei construcții-montaj 136 97,8 94,8 64,7 55 — idem la 1 mil. lei construcții industriale 97,9 100,9 70,8 44,2 * — idem la 1 mil. lei construcții social­culturale 79,2 72,4 47,3 S2,6 Muncitori, ingineri, tehnicieni constructori! Lucrători din institutele de proiectare și de cercetări! Participați la ancheta organizată de ziarul nostru în scopul de a sprijini înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al lll-lea al P.M.R. cu privire la reducerea consu­mului de material lemnos, ziarul „CONSTRUCTORUL" des­chide o rubrică-anchetă specială. Cititorii și corespondenții noștri sînt rugați să contribuie la redactarea acestei rubrici, trimițîndu-ne informații despre diverse soluții eficiente din experiența colectivelor din întreprinderi și institute, observații critice asupra cazurilor de risipă, propuneri fundamentale pentru noi soluții de economisire a lemnului. Cu ajutorul vostru, dragi tovarăși, ancheta „SĂ ECONO­MISIM LEMNUL" va servi ca o tribună a schimbului de expe­riență în realizarea unuia din cele mai importante și mai actuale obiective tehnico-economice ale lucrătorilor din con­strucții. Așteptăm scrisorile voastre pentru rubrica Un gigant in portul Tomis Vasele de croazieră „Costinești”, „Borsec“, „Vulcana-Bai“, „Păltiniș“, care toată vara au purtat vizitatorii de-a lungul litoralului, se odihnesc acum la chei, în apele liniștite ale noului port constănțean Tomis. Printre ele și-a făcut loc un adevărat gigant, macaraua plu­titoare sovietică „Titan”, cu o putere de ridicare de 50 tone. Alături de ea, macaralele pe șenile par neînsemnate. Ca uriașii legendari al căror nume îl poartă, „Titanul“ ridică și clădește unul peste altul blocurile de 40 de tone din beton hidrotehnic, din care se execută motoarele — capetele digurilor printre care se intră în port. In afară de lucrările de protejare a bazinului, întreprinderea de construcții hidrotehnice din Constanța a M.T.T. execută acum cheiurile de minus 4 m și minus 2,50 m. La acesta din urmă s-au făcut derocări prin explozii sub apă, folosindu-se munca scafandrilor. Se pregătește frontul de lucru la zidul de­ gardă și la definitivarea digului de nord. Portul Tomis devine o bază bine a­­menajată pentru vasele turistice și de agrement. Soluții și metode noi - roade bogate întreprinderea orășenească de in­dustrie locală „I. C. Frimu“ - Brăila acordă o deosebită atenție introduce­rii tehnicii moderne la fiecare loc de muncă, în cadrul unităților producă­toare de materiale de construcții. Avînd in vedere specificul tehnolo­giei de fabricație, care s-a desfășurat pe baze învechite pînă mai acum cîtăva vreme, se cerea mai multă preo­cupare pentru noile metode de spori­re a productivității muncii, prin per­fecționări tehnice. Pentru a asigura rentabilizarea fabricilor de materiale de construcții aparținînd întreprinde­rii noastre, s-au aplicat în producție diferite metode avansate care să con­tribuie la creșterea productivității la operațiile de presare, uscare și ar­dere. Deși o parte din metodele noi aplicate (așezarea cărămizilor în sis­tem frunză la uscare etc.) au consti­tuit un prim pas în această direcție, totuși ele n-au dat în final rezulta­tele dorite. Colectivul întreprinderii a studiat încă din anul 1959 posibilitatea în­locuirii combustibilului clasic cu altul provenit din deșeuri. Astfel, lignitul a fost înlocuit la ardere cu rumeguș de la fabrica PAL, amestecat cu coa­jă de sămință de floarea-soarelui, ce­ea ce a dus la o economie de peste 80.000 lei anual. Plecînd de la acest prim succes s-a studiat și la unitatea de cărămizi nr. 2 posibilitatea înlocu­irii combustibilului cu deșeuri locale, cit și măsurile în ce privește re­ducerea rebuturilor la cuptoarele se­­mistabile. Deoarece aceste cuptoare nu mai pot fi controlate după încăr­care și aprindere, pe toată durata ar­derii fiind complet închise, s-au fă­cut încercări la un cuptor cu bolți, la care s-au folosit deșeuri de plăci aglomerate. Rezultatele obținute fiind îmbucurătoare, s-a luat măsura de a se construi o baterie de cuptoare, la care lignitul să fie complet înlocuit cu deșeuri locale (plăci aglomerate, stuf balotat, coceni de porumb, coji de salcie etc­); ca urmare a acestor­­ per­fecționări, s-a realizat o economie de combustibil de peste 58.000 lei anual, precum și o scădere a procentului de­ rebuturi de la 7 la 1“/», obținîndu-se in același timp și o calitate superioa­ră a produselor ceramice. In prezent, colectivul studiază mo­dul de îmbunătățire a tehnologiei pro­ducției pe toate fazele, aplicînd so­luțiile cele mai avantajoase. De e­­xemplu, in urma așezării spațiilor în chip judicios, stabilirii vinturilor dominante, unghiului de cădere al ra­zelor solare, circulației aerului ln uscătoriile naturale ș-a. s-a obținut în ultimul timp o creștere de 24% a productivității pe mp de uscătorie. Paralel cu aceste preocupări, între­prinderea noastră a pus un accent deosebit și pe sporirea gamei sorti­mentelor de produse. Pînă acum, s-au făcut experimentări încununate de succes in ce privește folosirea cojilor de orez pentru realizarea de plăci termoizolante. Dintre toate soluțiile încercate, cea mai bună a fost aceea care a indicat eliminarea pînă la distruge­re a zaharurilor pentoze, care înceti­nesc procesul de priză al liantului. Mineralizarea aceasta s-a făcut prin lapte de var stins în aceeași groapă cu cojile de orez. Rezultatele acestor experimentări sînt din cele mai bune. S-au realizat astfel plăci termoizolan­te cu caracteristici superioare (40—50 kg/cmp rezistență la compresiune, după 23 zile; 450-550 kg/mp greutate spe­cifică). O ultimă propunere care se va anexa la dosarul de inovații nr. 32 este a­­ceea a folosirii in amestec a apei de sticlă, care creează posibilitatea aderă­rii etanșe a materialului la metal și micșorează cantitatea de ciment. Adoptarea celor mai tehnologice, perfecționarea bune soluții tehnicii , vor constitui și în viitor o preo­cupare însemnată a tehnicienilor și inginerilor din întreprinderea noas­tră. ION V. MARIN membru în comisia de presă de pe lingă C.S.S.­Brăila Capitala patriei noastre se dezvoltă armonios, căpătînd treptat trăsătunle unui adevărat oraș socialist. Fotografiile noastre înfățișează două aspecte sem­nificative. Blocul cu 9 nivele și 171 apartamente (proiect — I.P.C.M.C., execuția — Trustul nr. 1), terminat recent pe str. dr. Sion, completează pe un front larg sistematizarea ansamblului, de locuințe din Piața Palatului B.P . Înălțat pe locul unor clădiri vechi, mărunte, prost dotate, el se adaugă masivului vertical al centrului Capitalei. Cealaltă imagine — un colț din noul Ciulești, cartierul mărginaș care a devenit azi un modern microraion (proiect — I.P.B . execuție — Întreprinderea nr. 3 a D G.C.M.B.). Cele 34 blocur care au fost construite aici totalizează 1593 apartamente; alte 120 apartamente sînt în curs de finisare pe str. Ulmului., iar în continuare au fost atacate noi cvartale cu 1824 apartamente. Aer, spațiu, zone verzi, străzi și alei asfaltate — Giuleștiul nu e cu nimic mai prejos de centrul orașului, în ce privește condițiile de confort oferite oamenilor muncii. Foto: C. MIERLESCU

Next