Constructorul, noiembrie 1961 (Anul 13, nr. 617-620)

1961-11-04 / nr. 617

Pe drumul Marelui Octombrie, spre triumful comunismului! Multe evenimente de seamă a cunoscut omenirea In frămîntata sa istorie milenară. Dintre toate însă, cel mai important, cel care a deschis socie­tății omenești o nouă eră — era prăbușirii capi­talismului și a triumfului comunismului, este Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, însuflețit de idealurile comunismului proleta­riatul rus, condus de gloriosul partid comunist făurit de genialul Lenin, a înfăptuit cu 44 de ani în urmă actul zvîrlirii la coșul istoriei a peri­matului regim capitalist din Rusia țaristă, actul creării Statului Sovietic — primul stat din lume al muncitorilor și țăranilor. Atunci, în 1917, în zilele neuitate ale Marelui Octombrie, poporul rus a pornit la asaltul lumii vechi, rupînd lanțul ruginit al imperialismului, eliberindu-se din sclavia capitalistă. Victoria proletariatului rus în revoluție, victoria repurtată în construirea orînduirii noi, socialiste — ideal al omenirii — exercită o pu­ternică înrîurire asupra tuturor popoarelor lumii. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie dă un puternic impuls atît popoarelor din metropole, cit și celor din colonii în lupta lor justă pentru eli­berarea din robia capitalistă. Sub influența revoluției ruse, învățînd din expe­riența proletariatului rus, mișcarea muncitorească internațională prinde noi puteri și ia un deosebit avînt. Aceasta mai ales în urma înființării în întreaga lume de noi și noi partide comuniste, printre care se numără și Partidul Comunist din Romînia. Situîndu-se în avangarda popoarelor din țările respective, partidele comuniste nou create își pun ca țel sfărîmarea cătușelor sînge­­roasei exploatări capitaliste și construirea, ca și în Uniunea Sovietică, a noii societăți socialiste. Influența uriașă a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie se simte tot mai din plin. Ca urmare a victoriei în cel de al doilea război mondial a Țării Socialismului asupra Germaniei fasciste și Japoniei militariste, o serie de popoare din Europa și Asia, sub conducerea partidelor comuniste, s-au desprins și ele din lanțul imperialist, pășind pe drumul deschis de Marele Octombrie. Prin acea­sta, socialismul s-a transformat într-un puternic sistem mondial — ceea ce constituie cel mai mare eveniment din istoria mondială, după vic­toria în Rusia a Marii Revoluții Socialiste. Astăzi, la numai 44 ani de la epocalul eveniment din Octombrie, Uniunea Sovietică a devenit cea mai înaintată țară din lume, producînd singură aproape o cincime din întreaga produție indus­trială mondială. Ea pășește în fruntea omenirii în cele mai importante domenii ale științei și tehnicii. Anual, în U.R.S.S. sînt pregătiți de 3 ori mai mulți ingineri decit în S.U.A. : nu­mărul celor care studiază se ridică la 50 milioane de oameni, ceea ce înseamnă un sfert din popu­lația țării. Cele 20 de milioane de intelectuali, călătoria în Cosmos a comuniștilor Gagarin și Titov, primii oameni care s-au avîntat dincolo de planeta noastră și au revenit teferi pe pă­­mînt, dovedesc superioritatea culturii, științei și tehnicii sovietice, prioritatea pe plan mondial asupra culturii, științei și tehnicii din lumea ca­pitalistă Aplicînd în mod creator experiența Țării So­vietice în construirea socialismului, celelalte țări ale lagărului socialismului au repurtat și ele succese remarcabile în construirea socialismului. In întrecerea pașnică cu capitalismul, lagărul păcii și socialismului, în frunte cu U.R.S.S., dă acum, față de perioada antebelică, de 6,8 ori mai multe produse industriale, în timp ce țările la­gărului capitalist și-au sporit producția de numai 2,5 ori. Față de 1955, partea țărilor socialiste in producția industrială mondială a crescut de la 27%, la 36% în 1960. In preajma aniversării a 44 de ani de la Marea Revoluție din Octombrie, încercatul și gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice și-a ținut cel de al XXI­I-lea Congres. El a proclamat solemn în fața întregii lumi : „Actuala generație a oame­nilor sovietici va trăi în comunism !“ Adoptînd în unanimitate noul Program al P.C.U.S., denumit pe bună dreptate Manifestul Comunist al epocii noastre, Congresul al XXlI-lea al P.C.U.S. marchează începutul unei etape noi în construirea societății libere și fericite, a etapei superioare comuniste. In întrecerea pașnică cu capitalismul, Uniunea Sovietică, copilul viguros al Revoluției din Oc­tombrie, va depăși S.U.A. pînă în 1970 în ce privește producția pe cap de locuitor, iar în 1980 va produce de aproape 2 ori mai multe produse industriale decît se produc în prezent în întreaga lume capitalistă. „Este neîndoielnic — a spus N. S. Hrușciov — că expresul nostru socialist va depăși și va lăsa în urmă capitalismul. Capi­talismul nu are asemenea putere de tracțiune !“ Plaga șomajului cronic a devenit o adevărată calamitate națională în lumea capitalistă, și în primul rînd în S.U.A. Potrivit datelor oficiale, în S.U.A., în țările capitaliste din Europa oc­cidentală, precum și în Japonia și Australia există în permanență o numeroasă armată de șomeri totali, care reprezintă în medie un șomer la 9 muncitori industriali. Sub influența puternică a sistemului mondial socialist, devenit factorul hotărîtor al dezvoltării societății omenești contemporane, prăbușirea sis­temului colonial are loc într-un ritm tot mai in­tens. Africa, Asia și America Latină luptă pentru sfărîmarea definitivă a lanțurilor robiei coloniale Și in lupta lor, popoarele încă înrobite au prieteni sinceri în Uniunea Sovietică și toate celelalte țări ale lagărului socialist. Totul pentru fericirea omului, totul pentru el ! Acesta este țelul comunismului. In numele acestui țel, Congresul al XXll-lea al P.C.U.S. trasează sar­cina de a se asigura în Uniunea Sovietică cel mai înalt nivel de trai în comparație cu orice țară a capitalismului. Construirea comunismului în U.R.S.S. deschide posibilitatea tuturor celorlalte țări socialiste ca, folosind legitățile și avantajele sistemului socialist, să scurteze termenul de construire a socialismului, astfel încît să pășească la comunism mai mult sau mai puțin în același timp, în limitele aceleiași epoci istorice. Din prima clipă a existenței sale, Uniunea So­vietică a promovat neabătut politica leninistă de coexistență pașnică. Decretul asupra păcii — do­cument de seamă din primele zile ale instaurării dictaturii proletare în Rusia — își găsește întru­chiparea în generoasele propuneri ale Uniunii So­vietice privind dezarmarea generală și totală, în­cheierea Tratatului de pace cu Germania și regle­mentarea pe această bază a problemei Berlinului occidental, lichidarea imediată și deplină a colo­nialismului și a tuturor rămășițelor sale, înlăturarea din viața omenirii a războaielor, instaurarea unei păci trainice pe pămînt constituie misiunea istorică a comunismului. în acest sens, noul Program al P.C.U.S. menționează că : „lupta țărilor socialiste și a tuturor forțelor iubitoare de pace împotriva pregătirii unei noi agresiuni și a războiului constituie conținutul principal al politicii mondiale contemporane“. Poporul nostru ia parte cu însuflețire la sărbă­torirea celei de a 44-a aniversări a Marii Revoluții din Octombrie, înzecindu-și puterile pentru înde­plinirea Directivelor celui de-al 111-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Recunoscător Uniunii Sovietice eliberatoare, pen­tru sprijinul multilateral pe care i l-a dat și i-l dă în permanență, poporul român își aduce contri­buția la întărirea lagărului păcii și socialismului, la obținerea victoriei în întrecerea pașnică cu ca­pitalismul. „Angajat cu toate forțele sale în opera de construire a socialismului, poporul nostru — așa cum arăta tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîntarea sa la Congresul al XXll-lea al P.C.U.S. — vede în imaginea societății comuniste trasate de proiectul de Program, imaginea propriului­ său viitor de înflorire multilaterală, de înaltă bunăstare materială și culturală“. Victoriile repurtate de Uniunea Sovietică în cei 44 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie, victoriile celorlalte țări socialiste, creșterea impetuoasă a mișcării muncitorești internaționale confirmă nemuritoarele idei ale marxism-leninis­­mului despre universalitatea acestei geniale învă­țături, despre victoria inevitabilă a socialismului pe întregul glob ! Cu planul anual Îndeplinit Fabrica de ciment Dej a reali­zat planul anual al producției mar­fă la 19 octombrie, iar cel al pro­ducției globale la data de 24 oc­tombrie. Pe 9 luni au fost date peste plan beneficii în valoare de 1.057.000 lei și s-au realizat econo­mii, peste plan, la prețul de cost, în sumă de 633.000 lei. In acest an, colectivul fabricii a reușit să obțină succese deosebite în ridicarea productivității la cuptorul rotativ, la unele sorti­mente productivitatea fiind depă­șită, față de anul 1960, cu 10%. Fabrica a realizat unele sortimente de noi produse refractare: cromo­­magnezitice, dolomita metalurgică sinterizată, dolomită stabilizată și ■ piment refractar dolomagnezian. (ION BURTAN, corespondent) • Colectivul Fabricii de țigle și cărămizi Satu Mare a rea­lizat planul anual al producției globale la data de 20 octombrie a.c. In această perioadă au fost produse peste plan 1.124.000 de cărămizi arse și 181.000 țigle ; economiile peste plan însumează 441.000 lei, iar beneficiile peste plan, 186.000 lei. Sectorul A a produs numai cărămizi de calitatea I-a. S-au evi­dențiat în mod deosebit muncitorii Iosif Rațta, Iosif Olah, loan Nagy și loan Boroș. (ing. ALEX. BĂLAN, corespondent) Cu două luni mai devreme și-a în­deplinit planul anual de producție colectivul întreprinderii de produse industriale din Satu Mare a T.R.C.­­Maramureș. O NOUĂ REALIZARE ARHITECTURALĂ ÎN CAPITALĂ In scurtă vreme Capitala patriei noastre se va îmbogăți cu un nou obiecti­v arhitectural — pavilionul central al Expoziției Economiei Națio­nale a Republicii Populare Romîne. Pe baza hot­ărîrii conducerii de partid și de stat, se amenajează o expoziție permanentă a economiei na­ționale pentru a populariza importan­tele realizări obținute în dezvoltarea economiei țării noastre și în scopul lărgirii relațiilor economice cu alte țări. Prima construcție, din cadrul ex­poziției — pavilionul central — este aproape terminată, deși se află în lucru de numai 7 luni. Acest pavi­lion de formă circulară, este acoperit cu o impresionantă calotă sferică cu un diametru de peste 90 m.,­ realizată din țeavă de oțel și îmbrăcată cu plăci din tablă de aluminiu prevă­zute cu izolație acustică. Pereții exteriori din sticlă care în­chid pavilionul îi dau suplețe și con­tribuie la crearea unei strînse unități între interior și parcul înconjurător. Platoul interior, împreună cu cele trei galerii circulare, cuprinde o­­ su­prafață destinată exponatelor, de cca. 20.000 m.p. Instalațiile de lumină, de radioficare, de acționare a utilajelor expuse, precum și tratamentul acustic al pavilionului, vor asigura condiții optime de prezentare a produselor. Paralel se desfășoară și lucrările exterioare care vor asigura buna funcționare a pavilionului, precum și u­n aspect cit mai agreabil întregului ansamblu. Un racord de cale­ ferată,­ prelungit pînă în centrul pavilionului, face po­sibil transportul direct cu vagoanele, a­­ celor mai grele piese care urmează a fi expuse. Accesul principal la expoziție se va face printr-o largă esplanadă ce se încadrează în noua sistematizare a Pieții Scînteii. Expoziția, care va cuprinde în viitor și alte pavilioane destinate prezen­tării de produse ale tuturor ramurilor economiei naționale, cît și prezentării de exponate ale țărilor străine, înca­drată cu bogate spații verzi, va forma împreună cu celelalte parcuri și car­tiere noi din nordul Capitalei un an­samblu arhitectonic unitar și ar­monios. (Agerpres) 'Xy—-- -iishff­­»a«» ROMÍNQ-SO ¥ ÍEíPIC H SIMPOZION Ieri după-amiază a avut loc, în sala A.S.I.T. din București, str. M. Eminescu nr. 8, simpozionul „Reali­zările sovietice în mecanizarea și automatizarea industriei construc­țiilor și materialelor de construcții — factor important în construirea comunismului în U.R.S.S.“. Au pre­zentat referate prof. ing. V. Har­­naj, conf. ing. L. Huzun, ing. I. 111- pasa. SER­I TEMATICE ★ CONFERINȚE In colaborare­ cu organele sindi­cale, comitetul A.R.L.U.S. de la I.P.E.C.-Brașov a organizat intere­sante activități consacrate „Lunii prieteniei romîno-sovietice“. Prin­tre acestea se numără conferințe despre : Programul P.C.U.S. , folo­sirea energiei atomice în septenal etc. De asemenea, un număr mare de salariați au vizionat flme și au participat la recenziile unor cărți sovietice. ★ Sub îndrumarea Consiliului sindi­catelor întreprinderilor de con­strucții din D.G.M.C.­București, pe șantiere au fost organizate seri te­matice, intitulate: „Octombrie 1917“. In cadrul acestora au fost ținute conferințe, recitări, etc. O a­­semenea acțiune a fost întreprinsă zilele trecute și la grupul social Carpați al întreprinderii I.C.H.F.­­București. ★ RASPINDIREA CĂRȚII Cu ocazia sărbătoririi Lunii prie­teniei și colectivul cultural de la întreprinderea de cărămizi „7 No­iembrie“ din Capitală a intensificat și mai mult munca de răspîndire a cărții. Bunăoară de la standul de cărți salariații au cumpărat un nu­măr mare de cărți sovietice, iar bi­blioteca sindicatului a fost solici­tată de mulți cititori . EXPOZIȚIE La Casa Arhitectului din Bucu­rești s-a deschis o expoziție de fo­tografii, realizate de arhitecții ro­­mîni care au făcut anul acesta vi­zite documentare în Uniunea So­vietică. Pavilionul central al Expoziției Economiei Naționale a R P.R. , i Pavilionul Expoziţiei din Piața Scânteii, proiectat 4« LP.CrM.G. fi executat 4« Trustul nr. 1 »1 Q.S.C4.S. I Trăiască a 44-a aniversare­ ­ a Marii Revoluții Socialiste­­ din Octombrie! Căliți în muncă. La un moment dat, una din cele trei pompe nu mai trăgea. Oamenii se uitau cu necaz la cuva care se desprinsese din nou de la locul ei și plutea pe apa ce creștea văzînd cu ochii. Ialomița și Ialomicioara, ce trec pe lingă Fabrica de ciment „Ilie Pintilie“ din Fieni, inundaț cu repeziciune prin pînza freatică groapa unde se monta cuva la noua rampă de însocuire. Cîteva indicații ale arhitectului Gh. Mădiuță, și fiecare om acționa cu vigoare pentru evitarea perico­lului. Mecanicii N. Băzăvan și N. Maria lucrau iute la curățirea sor­bului care se înfundase. Iată că de­fectul a fost înlăturat și harnicii mecanici au trecut la ungerea axe­lor, răcirea electromotoarelor care de cîteva zile nu se mai opriseră. Din nou cantități­ uriașe de apă au fost scoase cu ajutorul pompelor. In același timp, brigăzile conduse de betoniștii I. Safta și I. Țuțuia­­nu, lucrînd în lanț, au trecut la turnarea betonului care avea me­nirea să consolideze cuva „buclu­cașă". Nu lipseau nici fierar-beto­­niștii, conduși de fruntașul în pro­ducție Gh. Ududui, care de cu ore- înving greutățile ce își pregătiseră totul și gieșeau cu­ repeziciune armătura. Nici dul­gherii lui Ion Grecu care așezau cofrajele nu se lăsaseră mai prejos Pe schelele improvizate în jurul și deasupra cuvei, la o înălțime de 8 m, lăcătușii și sudorii din brigada condusă de Mitică Firoiu tăiau, po­triveau și sudau de jos în sus, plăci mari de tablă. Era mai bine de 11 noaptea. Oamenii uitaseră și de foame și de somn. Animați de comitetul sindical (președintele I. Grigorescu lucra și el în acea seară) și de arh. Gh. Mădiuță (șe­ful șantierului), muncitorii lucrau cu nădejde. Ei știau cît de impor­tant era ca lucrarea o dată înce­pută să fie dusă pînă la capăt. Rodul eforturilor muncitorilor nu a întirziat. O dată cu scăderea apei la nivelul ridicat și creșterea rapidă a fundației de beton, uriașa piesă care va servi nu peste multă vre­me ca punct important la umple­rea sacilor cu prețiosul ciment, s-a așezat supusă la locul dinainte sta­bilit. Trecuse de miezul nopții cînd arh. Mădiuță, maistrul D. Dumitru și alți lucrători, asigurîndu-se că totul merge bine, au lăsat schim­bul de noapte în lucru și au por­nit spre dormitoare obosiți, dar mulțumiți că învinseseră greută­țile ce apăruseră în calea muncii lor în acea zi. De fapt, nu o dată a fost verificată tenacitatea în muncă a acestor lucrători ai grupu­lui de șantiere nr. 3­ Ploiești, din cadrul Trustului de construcții nr. 1. Lucrînd la dezvoltarea Fabricii de ciment „Ilie Pintilie“ din Fieni, printr-o mai bună organizare a muncii și intensificare­a întrecerii socialiste, cît și prin folosirea unor procedee avansate de lucru (cum ar fi cofrajele glisante), ei au ob­ținut realizări de mare importanță. Spre exemplu, planul valoric al producției globale pe anul 1961 a fost realizat la 30 august a.c. De­sigur că acest lucru spune foarte mult. Astfel, o serie de obiective destul de complexe au fost realizate înainte ,de termen, fiind creat din vreme front de lucru pentru sub­­antreprize­.De aceea,, beneficiarul — fabrica de ciment — are întotdea­una numai­­ cuvinte de laudă pentru constructorii­, Trustului nr. 1-Bucu­­rești, care-și­ fac cu prisosință da­toria. w 1 X. GHEORGHE Tn cinstea zilei de 7 Noiembrie, întreprinderi­le de construcții din ca­drul D.G.C.M.-București pregătesc pentru oamenii muncii noi locuințe con­fortabile. Astfel, I.C.M. nr. 4 a terminat de curînd finisajul la 2 blocuri de lingă podul Basarab, în­­sumîn­d 330 apartamente. La șantierul din str. Pa­­jurei al I.C.M. nr. 3 au fost recepționate 2 vile cu cîte 12 apartamente și un bloc cu 64 apar­tamente. Pe Calea Grivi­­ței, al cărei aspect s-a transformat uimitor prin munca harnicilor con­structori, I.C.M. nr. 5 a terminat în primele 2 luni ale trimes­trului trecut 388 apar­tamente, iar în cinstea zilei de 7 Noiembrie va da în folosință încă 2 m­ii i­n­­te șit blocuri, totaliztnd 64 a­­partamente. Pe șantierul Giulești-Ul­­mului al I.C.M. nr. 3, blocurile A1, A2, A3, AL și B1, însumind 200 apar­tamente, își așteaptă lo­catarii. Și la șantierul din str. Maior Coravu al I.C.M. nr. 2, comisiile de recepție și-au dat avizul pentru 410 apartamente terminate în trimestrul Iii, iar pînă la 7 Noiem­brie vor mai recepționa 78 apartamente. Pe Calea Călărași nr. S3, I.C.M. nr. 1 a dat în folosință un bloc-plombă P+7, cu 26 apartamente. Zilele acestea vor mai fi date în folosință 4S apar­tamente în blocul „Vol­ga'" de pe șos. Ștefan cel Mare. Totalul apar­tamentelor terminate de I.C.M. nr. 1, de la 1 iulie pînă acum, se ridică la 900. Planul pe trimestrul III a fost rea­lizat, la Trustul de construcții edili­tare și hidrotehnice din Constanța, in proporție de 113%. Față de sarcinile planificate, s-au obținut 110,8% la productivitatea muncii pe salariat (108,5% pe muncitor), 107% la fon­dul de salarii, 104,2% (107,8% la muncitori) la cîștigul mediu. Au fost predate 5 blocuri cu un total de 103 apartamente și 5 școli. ★ Colectivul de muncă al Fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“-Bicaz și-a încheiat activitatea pe primele 9 luni ale anului cu frumoase realizări. Bunăoară, productivitatea orară a cuptoarelor a crescut cu 5,4 % față de plan, datorită introducerii recupe­ratoarelor de căldură, iar a morilor de ciment cu 1,5%, prin urmărirea riguroasă a diagramei încărcăturilor. Anul acesta muncitorii au dat șan­tierelor peste plan 29.584 t ciment și 19.000 t clincher; economiile la pre­țul de cost pe cele 9 luni au atins 4.143.000 lei, iar beneficiile peste plan — 6.528.000 lei. ★ ★ VERA NI­STOR corespondentă Bilanțul primelor 9 luni arată că harnicii șamotori de la Fabrica de produse refractare „Proletarul“-Turda au repurtat succese frumoase la ca­pitolul preț de cost. Astfel, ei au economisit suma de 730.000 lei, din care 207.000 lei peste prevederile planului anual. De ase­menea, fabrica a dat beneficii în va­loare de 2.237.000 lei, din care 524.000 lei peste plan. ILIE BELCIN corespondent Extinderea mecanizării la cît mai multe categorii de lucrări și folosi­rea intensivă a utilajelor au permis mecanizatorilor de la T.B.C.­Mara­mureș să mărească simțitor indicii de exploatare a parcului. In trimestrul III, acești indici au fost — în comparație cu cei din 1960, la betoniere de 150 1 — 0,83 (față de 0,50), la betoniere de 250 1 — 0,62 ( 0,82), la buldozer de 35 CP­ —1,71 (0,57), la macara B15 — 0,93 (0,84), la automacarale — 1,00 (0,96), la macara KSK3 — 0,92 (0,89), la cilindri compresori — 0,79 (0,60), la malaxoare de asfalt — 0,98 (0,87), la motocompresor — 0,81 (0,76). In­dicele de exploatare la excavatoare de 0,3 mc a fost 0,93, față de 0,89 planificat. ★ Pe primele 9 luni ale anului T.R.C.L.­Maramureș și-a îndeplinit sarcinile de plan în proporție de 101,23%. Pe grupuri de șantiere, cele mai bune rezultate le-au obținut, în ordine, grupurile 6, 1 și 2. Prețul de cost a fost redus cu 3,56% față de 2,31%, cît era sarcina planificată, ob­­ținîndu-se economii peste plan în va­loare de 819.000 lei. In acest interval s-au predat, printre altele, 443 apar­tamente, 3 cămine cu 540 de locuri (la Baia Borșa, Baia Sprie și Cavnic) școala cu 24 săli de casă din Baia Mare, școala cu 2 săli de clasă de la Repedea, 11 grajduri, cinematograful de la Baia Sprie, 3 dispensare vete­rinare (Hodod, Petin și Făurești) ș.a. T.R.C.L. trebuie să ia măsuri pen­tru urgentarea lucrărilor întîrziate, printre care școlile de la Borșa, Vișeu, Negrești, Baia Sprie și altele, pe care nu le-a atacat la timp din lipsa do­cumentației și a amplasamentelor. ANTON HADADY corespondent

Next