Constructorul, ianuarie 1962 (Anul 14, nr. 626-629)

1962-01-06 / nr. 626

PROLETARI DIN TOATE TARILE, lINIȚIALA 1 SPRE SUCCESE SPORITE ÍH liL III UE ÎMI Pe șantierele de construcții și în întreprinderile industriei materiale­lor de construcții, oamenii muncii au pășit cu noi succese în producție în anul 1962 — al treilea al sesena­­lului. Mobilizați de istoricele ho­­tărîri ale Congresului al 111-lea al P.M.R., ei își pun întreaga capaci­tate de muncă în slujba realizării uriașului program de construcții care schimbă fața patriei, mărind puterea industriei socialiste, dezvol­­tînd baza tehnico-materială a agri­culturii, înfrumusețînd orașele și centrele muncitorești, contribuind la ridicarea nivelului de trai al celor Ce muncesc. Anul ce s-a încheiat ne-a adus îndreptățită bucurie a unor mari înfăptuiri. După­ cum a subliniat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anu­lui Nou, „în toate regiunile și ora­șele țării iscusiții noștri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuințe, așezăminte de invățămint, sănătate, cultură“. Peste sarcinile de plan au fost produse însemnate cantități de ciment, pre­fabricate din beton armat, armături pentru instalații și alte materiale destinate șantierelor. S-a îmbună­tățit simțitor­ calitatea lucrărilor și produselor, s-a redus prețul lor de Cost. Toate acestea sunt urmarea întrecerii socialiste, pe care comite­tele sindicatelor, îndrumate de or­ganizațiile de partid, au ridicat-o la un nivel superior, pe baza criterii­lor stabilite în cinstea celei de a 40-a aniversări a întemeierii P.C.R. Acestor succese li se vor adăuga în 1962, prin activitatea entuziastă a oamenilor muncii, noi victorii ce vor trebui să se concretizeze în în­deplinirea și depășirea sarcinilor planului de stat — sarcini mobiliza­toare, care impun ridicarea pe o treaptă mai înaltă a organizării pro­ducției și a muncii, gospodărirea mai judicioasă a fondurilor mate­riale și bănești. Volumul investițiilor din fondu­rile statului pe anul 1962 va fi de 32,5 miliarde lei — aproape de două ori mai mare decât cel realizat în anul 1959. Constructorii vor tre­bui să dea în folosință o serie de noi obiective industriale, peste 46.000 apartamente, peste 3000 săli de cla­să, noi instituții de cultură ș.a. In­dustria materialelor de construcții se numără printre ramurile de bază care vor trebui­ să obțină cele mai mari sporuri de producție, atît prin intrarea în funcțiune a liniilor teh­nologice de ciment de mare capaci­tate, a noilor unități pentru pro­ducția materialelor de zidărie, de învelitori, prefabricate, agregate u­­șoare pentru betoane, băi, radiatoa­re, obiecte sanitare din porțelan, cît și prin folosirea mai judicioasă a capacităților existente ; paralel cu sporirea producției, se pune ac­centul pe lărgirea sortimentelor și îmbunătățirea calității produselor, în deosebi la materialele de insta­lații și finisaj. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1962, oamenii muncii au scos în evidență faptul că noile sarcini, realiste, științific funda­mentate, pot fi îndeplinite și chiar depășite în condițiile unei intense mobilizări a rezervelor interne din întreprinderi și șantiere, a eforturi­lor creatoare ale fiecărui muncitor, inginer, tehnician. Este edificator exemplul colectivului fruntaș de ci­­mentiști de la Bicaz, care, analizînd cu simț de răspundere și cu iniția­tivă obiectivele planului și posibi­litățile fabricii, a hotărît ca în 1962 să realizeze peste prevederi 15.000 tone de ciment, 12.000 tone de clincher și o mare cantitate de ar­ticole din azbociment. Astfel de an­gajamente avîntate au fost luate ANDREI HORVATH președintele C. C. al Uniunii sin­dicatelor din întreprinderile indus­triei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții în toate unitățile. Așa cum s-a a­­rătat la recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, oamenii muncii consideră planul ca propria lor cauză; acesta este izvorul hotăririi maselor de a îndeplini și a depăși planul de stat, nu aceasta rezidă forța mobilizatoare a planului. Un ajutor substanțial în îndepli­nirea sarcinilor sporite ale planului pe 1962 sunt chemate să-l dea oa­menilor muncii organele sindicale din întreprinderi și șantiere. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, comitetele­ sindicatelor au datoria să-și axeze întreaga activitate multi­laterală pe obiectivele planului, con­­centrînd asupra acestor obiective preocupările colectivelor de muncă, flacăra vie a întrecerii socialiste. Acele probleme trebuie puse în dis­cuția consfătuirilor, acele sarcini trebuie să stea la baza formulării angajamentelor în întrecere, care prezintă cea mai mare importanță și cea mai mare urgență pentru fie­care unitate din construcții și din industria materialelor de con­strucții : scurtarea duratei de exe­cuție a lucrărilor, depășirea planu­lui la producția-marfă cu respec­tarea sortimentelor prevăzute, creș­terea productivității muncii, redu­cerea prețului de cost, îmbunătă­țirea calității. Problema esențială a planului de investiții este punerea in funcțiune a capacităților de producție la ter­menele stabilite. Aplicînd cu fermi­tate linia trasată în acest sens de Congresul al III-lea al partidului, colectivele a o serie de organizații de construcții-montaj au obținut succese în scurtarea termenului de punere în funcțiune a noilor obiec­tive industriale, agrozootehnice, so­­cial-culturale, a clădirilor de locuit etc. Constructorii de la Trustul nr. 1-București, de pildă, au cules în anul trecut roadele entuziastei în­treceri socialiste, ale bunei organi­zări a producției, dînd în folosință mai devreme decît era prevăzut fa­brica de tuburi din beton precom­­primat de la „Progresul“-București, dezvoltarea întreprinderilor textile „11 Iunie“-Pitești și „Dacia“-Bucu­­rești, secțiile de însilozare și ex­tracție de la noua fabrică de ulei din Iași, secțiile de rondele de plută și fire de sticlă de la „Izolatorul“, complexul avicol Crevedia, 472 a­­partamente în ansamblul din piața Palatului R.P.R.. Planul fizic în număr de apartamente a fost depășit și de către D.G.C.M.­București, ca și de o serie de trusturi regionale de construcții, în schimb, acolo unde nu s-au asigurat condițiile necesare bunei desfășurări a producției, acolo unde comitetele sindicatelor nu au axat întrecerea socialistă pe redu­cerea duratei lucrărilor și nu au lămurit masele că aceasta determi­nă în cea mai mare măsură efi­ciența economică a investițiilor, planul fizic nu a fost realizat — așa cum s-a întîmplat la trusturile de construcții din regiunile Oltenia, Crișana, Banat, Argeș, care au ră­mas datoare cu un număr însemnat de apartamente. Reducerea duratei de execuție se obține prin accelerarea fiecărei faze din complexul de lucrări ce contri­buie la realizarea construcției. De aceea, este de cea mai mare însem­nătate ca în fiecare meserie, fiecare formație de lucru să participe la întrecere cu angajamente concrete privind creșterea productivității muncii, și să fie ajutată să-și reali­zeze aceste angajamente, prin mă­suri tehnico-organizatorice cores­punzătoare. Planul de stat pe 1962 prevede ca în construcții, productivitatea muncii să crească cu 7%. E o sar­cină importantă, pentru a cărei în­făptuire este nevoie să se perfec­ționeze continuu organizarea pro­ducției și a muncii, să se foloseas­că mai bine mijloacele tehnice e­­xistente, să se promoveze cu hotă­­rîre tehnica modernă. Comitetele sindicatelor trebuie să vegheze în­deaproape și să colaboreze cu con­ducerile tehnico-administrative la transpunerea în viață a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, elaborate pe baza propunerilor fă­cute de oamenii muncii; să urmă­rească felul cum sînt folosite uti­lajele, dispozitivele de mică meca­nizare ; să organizeze răspîndirea și generalizarea metodelor avansate de lucru, a procedeelor tehnice a­­vantajoase; să ajute la ridicarea nivelului profesional al cadrelor, controlînd activitatea școlilor cursurilor de calificare, de speciali­și­zare etc. Organele sindicale ale constructorilor trebuie să colaboreze îndeaproape cu cele ale instalatori­lor și mentorilor, pentru coordona­rea eforturilor întregului colectiv care contribuie la realizarea fiecă­rei investiții. Mai sunt încă șantiere , unde timpul de lucru este prost folosit, unde dăinuie fluctuația efectivelor de la un loc de muncă la altul, unde aprovizionarea cu materiale nu se face ritmic, ceea ce dezor­ganizează producția și dă întrecerii socialiste un caracter formal. La trusturile regionale de construcții din Cluj, Ploiești, Galați, aseme­nea deficiențe au dus în 1961 la stagnări în lucru, la o productivitate scăzută, nerealizarea cîștigului me­diu planificat și cheltuieli supli­mentare. Astăzi, în perioada de iarnă, unele șantiere — cum sunt cele ale T.R.C.L.­Banat și cel de la fabrica de bere din Timișoara, al întreprinderii de construcții nr. 6, — nu lucrează la întreaga capaci­tate, din cauză că nu s-au făcut din vreme pregătirile pentru anotimpul friguros. Comitetul executiv al Sfa­tului popular regional Banat și Di­recția generală a construcțiilor din D.C.M.C. s-au mulțumit să traseze directive cu privire la pregătirile de iarnă, fără să controleze însă și modul cum ele sunt aplicate pe te­ren de către conducerile întreprin­derilor pe care le tutelează. Nu în­cape îndoială că de această stare de lucruri sunt vinovate și comitetele sindicatelor respective, pentru că n-au asigurat controlul de masă asupra organizării producției și a folosirii raționale a programului de lucru, n-au tras la răspundere con­ducerile tehnice care nu și-au fă­cut datoria, n-au întărit educația maselor în scopul respectării dis­ciplinei socialiste a muncii. Sporul de productivitate prevăzut pentru 1962 nu va putea fi obținut decît prin lichidarea hotărîtă a tuturor acestor abateri. De mare importanță pentru reali­zarea lucrărilor în termen și cu o înaltă productivitate este întocmirea din timp a proiectelor de execuție necesare desfășurării ritmice a ac­tivității pe șantiere, îmbunătățirea calității documentației tehnice. O serie de institute de proiectare — cum este, de pildă, I.P.C.M.C.-Bucu­­rești — au reușit să asigure de pe acum și la un nivel tehnic ridicat cea mai mare parte a documentației pentru investițiile din 1962. Mai sînt însă institute ce dau proiecte cu întîrziere și cu soluții insuficient studiate, neeconomice, care sunt res­pinse la avizare — ceea ce dă loc la stagnări în producția șantierelor. Comitetele sindicatelor din institu­tele de proiectări, sub îndrumarea organizațiilor de partid, trebuie să mobilizeze masele de proiectanți la îmbunătățirea simțitoare a activi­tății, prin folosirea rațională a ca­pacității, prin utilizarea proiectelor tip și refolosibile și mai ales prin ridicarea calității proiectelor. Pro­iectanții trebuie să simtă răspunde­rea morală pentru mersul lucrărilor pe șantiere, asigurînd predarea de­taliilor de execuție la termenele sau înainte de termenele prevăzute în grafice. Pentru anul 1962 se prevede re­ducerea prețului de cost în con­strucții cu 4,8%. O scădere impor­tantă a prețului de cost trebuie ob­ Productivitatea­­ în construcții muncii Prin folosirea mijloacelor tehnicii moderne, și în primul rînd a proce­deelor industriale de lucru, prin perfecționarea organizării producției și a muncii, prin ridicarea continuă a nivelului calificării cadrelor din producție, productivitatea muncii în construcții va crește în 1962 cu 7% față de 1961. (Continuare în pag. 4-a) Anul XIII­ nr. 626­4 pagini 25 nani Sîmbătă 6 ianuarie 1962 Rafinăria de la Gauhati — rod al colaborării româno-indiene La 1 ianuarie, primul ministru al In­diei, ]. Nehru, a inaugurat la Gauhati, într-un cadru festiv și de mare entuzi­asm, prima rafinărie de petrol din In­dia. Rafinăria, proiectată și utilată în în­tregime de către R. P. Romînă, are o capacitate de 750.000 tone produse pe­trolifere. Cei prezenți la inaugurare au felicitat călduros pe invitații și specia­liștii romîni. In cuvîntarea sa, tov. Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului și Chi­miei, a transmis primului ministru al Indiei, Nehru, tuturor celor care au con­tribuit la punerea în funcțiune a rafină­riei, poporului indian, felicitări și urări de prosperitate din partea guvernului R. P. Române. El a subliniat că con­struirea acestei rafinării este rodul co­laborării prietenești care caracterizează relațiile dintre cele două țări. Primul ministru J. Nehru i-a felicitat pe specialiștii romîni și indieni pentru ridicarea acestui obiectiv într-un timp record , 22 de luni, în ciuda a nume­roase greutăți. El a mulțumit ministru­lui Industriei Petrolului și Chimiei al R. P. Române pentru colaborarea și a­­jutorul acordat de guvernul român în construirea rafinăriei. Instalațiile rafinăriei funcționează in cele mai bune condiții. Randamentul și calitatea produselor obținute depășesc din prima zi prevederile planului. Creșterea volumului de investiții in anul 1962, din mijloacele bugetare și din celelalte resurse de finan­țare se va realiza un volum de investiții de 32,5 miliarde lei, cu 16,5 la sută mai mult decît în anul 1961 și aproape dublu fată de cel realizat în 1959. In acest fel, volumul de investiții în primii trei ani ai sesenalului este mai mare decît cel stabilit pentru această perioadă de Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. întreprinderea I.A.E.C. din Capitală a pășit in noul an 1962 realizind din primele zile însemnate succese in producția de echipament electric pen­tru întreprinderile de construcții și de materiale de construcții din toată tara. Primele lucrări efectuate au fost pentru automatizarea noilor linii de ciment de la fabricile din Bicaz și Fieni, urmînd ca în urmă­toarele zile să înceapă executarea unor comenzi pentru Combinatul me­talurgic de la Galați. In clișeu, o parte din brigada de e­­lectricieni a lui MIHAI BREȘTEANU lucrînd la echiparea tabloului de comandă a semnalizării pentru auto­matizarea noilor linii de ciment de la Fieni. REZULTATELE CONCURSULUI corespondenților noștri voluntari La 30 decembrie s-a încheiat concursul corespondenților voluntari orga­­nizat de ziarul „Constructorul“ în anul 1961. Concursul a fost încă un prilej de antrenare in și mai mare măsură a corespondenților voluntari pentru îm­bunătățirea conținutului scrisorilor, stilului lor in munca de redactare a ma­terialelor, de creștere a spiritului critic. Cu ajutorul corespondenților voluntari redacția a putut să acționeze și mai intens pentru extinderea experienței înaintate in construcții și materiale de construcții, să popularizeze cele mai bune rezultate obținute de oamenii muncii in producție și pe țărim social-cultural. . Pentru importantele succese obținute de corespondenții ce s-au eviden­țiat în cadrul concursului redacția acordă următoarele premii și mențiuni: Premiul I — ing. Ioan Neagu de la D.S.A.P.C.-Oltenia Premiul II — Aurel Munteanu, dulgher la T.R.C.L.-Cluj Premiul III — ing. Ion Moiceanu de la I.P.E.C.-Brașov Premiul IV — Constantin Nica Tudor la întreprinderea de prefabricate Roman. Au primit mențiuni tovarășii: Iulian Ionașcu de la Întreprinderea de construcții nr. 3 a T.R.C.L.-Brașov, ing Alex. Bălan — D.S.A P.C.Maramu­­reș, Anton Hadady - Comitetul regional P.M.R-Maramureș, Gh Raduta — Fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, ing. C. Amariței —­ Întreprinderea de cos­­­trucții nr. 2 a T.R.C.-Ploiești, Ion Vasilescu din comisia de presa a C.L.S.-București, Ion Crăciun — T.R.C.L.-Dobrogea, Gh. Năstăsescu — șantie­rul nr. 2 Borzești, Gh. Găvănescu - T.C.M.S.-Ploiești, Radu Gligor — N­.C.C.-Turda, Ion Radu — Fabrica de ciment Medgidia, Ilie Beleai — Fa­brica „Proletaru­l“­Turda, Dan Comănescu — I.S.C.M.­Brazi, Sigi Sonntag combinatul de celuloză Suceava, Maria Condrescu și Julieta Oancea — în­treprinderea „Feroemail“ Ploiești, Iulian Popescu — șantierul nr 5-Reșița al T . C.L.­Banat, Alex. Voinescu — Fabrica „Rapid -Aghireș, Aurel Birsan șantierul „Steagul roșu“ al Trustului de construcții-montaje nr. 5-Brașov, Dumitru Vasile — întreprinderea „Izolatorul"-București, Dumitru Anghel — întreprinderea de construcții orășenești-Galați, Radu Creții șantierul C.I.L.­­Blaj și Teodor Burnea —­­„Industria de lut“-Ghiriș Arieș.­­ Redacția ziarului „Constructorul“ felicită cu aceasta ocazie pe toți cores­pondenții voluntari ce au participat la concurs și le urează succe­se din ce în ce mai mari și în 1962, atit în producție cit și in activitatea de corespon­denți voluntari. in B1* im­e & llttttttlil....III....1......................................................................................I III I I I I I I I I I I I I I I I I I I IIIIIIII II I IIIIIIIII«^^..........111,1111111111111111111111,1111111111111 Preludiul unor noi realizări Primele tone fle ament in plus să aflam zilele acestea în secția cup­toare de la Fabrica de ciment București. Era tocmai ora de preluare a schimbu­lui. Un muncitor, de statură înaltă, s-a oprit în fața graficului de producție, a scos un carnet, a notat ceva și a ple­cat. Eram curios să aflu taina (pentru mine). — Tovarășe, pot afla și eu ce ai no­tat în carnet ? — Cum de nu — mi-a răspuns cu­­c­ătorul Ion Alexe, căci el era interlocu­torul meu. Notez în fiecare zi, atît rea­lizările echipei mele cit și pe cele ale echipei cu care sîntem in întrecere. — Cine e în frunte ? La această întrebare răspunsul întîr­­zie. După cîteva clipe se hotărî: — în luna decembrie schimbul meu a realizat 7 tone de clincher mai mult de­cît schimbul condus de cucătorul Emil Niculescu. Acum, de abia am­ început să ne „încălzim“"... Și cocătorii s-au „încălzit“ bine chiar de la începutul noului an de muncă. Ion Alexe a realizat în primele 2 zile din 1962 o depășire de cinci tone de clin­­cher, iar Emil Niculescu două tone. în­ceputul e bun ! Dar cucătorul Niculescu este, deocamdată, nemulțumit. „Adver­sarul" său în întrecere i-a luat-o din nou înainte. Șansa de a-l întrece însă nu este­­ pierdută. Au trecut doar cîteva zile... Se întrec cucătorii. Se întrec și mo­rarii. Atmosfera din fabrică în primele zile de lucru ale noului an este entu­ziastă. Responsabilul cu întrecerea so­cialistă mi-a recomandat să stau de vorbă cu tov. Aurel Dicov — „tatăl morarilor“. Nu l-am găsit imediat și am fost nevoit să-l aștept. S-a reîntors in secția mori ciment cu o piesă in mină, indreplindu-se spre moara care se află in revizuire. — E început de lună, mi-a spus șeful secției mori, și ne grăbim să terminăm cu revizuirea agregatelor ca să nu avem in cursul lunii vreo surpriză neplăcută.­­Luptăm să ne îndeplinim planul pe pri­ma luna a noului an, cu cîteva zile mai devreme. Colaborarea intre lăcătuși și morari e rodnică. Și unii și alții știu că de aceasta depinde ob­ligarea între­cerii socialiste pe sedii. , — Noi o să vă dăm — au spus în glumă lăcătușii Nicolae Georgescu și Ion Adam, morarilor — agregate care să funcționeze ca ceasornicul, iar vor să măcinați cu ele cu­ mai mult ciment. Și morarii țin să fie pe placul tova­rășilor lor de muncă lăcătuși. De pildă intre morarul Asan Asan și Aurel Flo­­rea se desfășoară o entuziastă întrecere. Ei luptă ca ritmul de depășire a pro­ducției de ciment să crească zi de zi. In ultimul timp, depășirea a săltat de la 20 t la­­ 40 t zilnic. întrecerea pe luna decembrie a fost cîștigată de Asan Asan, care a măcinat peste sarcina de plan 279 t ciment, pe cind Aurel Flo­­rea — 225 t. Acesta din urmă speră insă că el va fi primul in această lună. Rezultatele din primele două zile sunt egale: ambii au măcinat cite 4 tone de ciment in plus. La marele stat major al întrecerii — comitetul sindicatului — se tine o evidentă strictă a realizărilor. In pri­mele zile ale anului s-au produs in plus 116 tone de ciment, sunt primele succese pe anul 1962 ! Elanul depus in muncă de harnicii cimentiști bucureșteni va duce desigur la alte noi realizați. M. PRUNDARU Fleri Pentru comunistul Ion Udroiu a devenit un lu­cru obișnuit să petreacă revelionul la gura cupto­rului. In atîția și atîția ani, de cînd e cimentist, multe nopți ale Anului Nou le-a petrecut în fa­brică. De aicfel aici e cea de a doua familie a sa, așa că se­ simte în fabri­că aproape la fel de bine ca și acasă. La hotarul dintre anul vechi și cel nou, atît cucă­torul Ion Udroiu cit și ceilalți lu­crători din­­ tură — cucă­­torul Mihai Iacobescu, morarul Ion Manțoc și alții — erau preocupați să încheie 1961 cu reali­zări cît mai frumoase și să-l înceapă pe '62 cu noi succese, predînd schimbului următor o zestre , frumoasă. Lucru pe care l-au și realizat ! Bineînțeles că n-a fost uitat nici tradiționalul pahar cu vin, cu care se întîmpină de obicei un an nou. Pe platforma cup­toarelor au ciocnit cocă­­torii și morarii, lăcătușii și electricienii pentru suc­cesele anului vechi și pen­tru cele ale anului nou. Schimbul următor, care a preluat primele cantități de clincher și ciment în plus, a dezvoltat succe­sul, predînd mai departe o zestre și mai bogată. Și așa, de la schimb la schimb, realizările au crescut. In primele 2 zile cimentiștii de la Fabrica „Ilie Pintilie" — Fieni au dat peste plan 200 de tone de clincher și 350 de tone de ciment. E un început bun, care arată hotărîrea colectivului de la Fieni de a dezvolta în 1962 succesele obținute în anul trecut. Medgidia an Primele zile ale noului au constituit pentru colectivul de la Medgidia și primele succese, încă din în un­ele ore ale anu­lui 1962 lucrătorii cimen­­tiști au desfășurat o rod­nică activitate, pentru a da viață angajamentelor luate, pentru a dezvolta realizările obținute în a­­nul care a trecut. La fie­care loc de muncă se ob­serva o preocupare de seamă pentru organiza­rea bună a producției, exploatarea judicioasă a agregatelor, astfel ca să se producă cantități spo­rite de pastă, clincher și ciment. Roadele acestor preo­cupări au fost bogate: in primele 3 zile din 1962, colectivul Fabricii de ci­ment Medgidia a realizat in plus 504 tone de clin­cher și 294 tone de ci­ment. Șeful de tură de la cuptoare, Ion Zanet, coco­­torul Mircea Stoian mo­rarii Dumitru Nampu, Iz­mail Neghip, Constantin Berechet, Geafer Duleș sunt doar cîțiva din cei care s-au evidențiat în primele zile ale noului an. Iar lupta pentru o pro­ducție sporită continuă Turda Cimentiștii turdeni au început noul an sub sem­­nul luptei pentru o pro­ducție sporită, întrecerea ce se desfășoară între secții, schimburi și indi­vidual e viu disputată chiar din prima zi. Orga­nized bine munca și ur­mărind cu atenție proce­sul de ardere a clinche­­rului, funcționarea cup­toarelor, cucătorul Ion Cioc­îrlan a reușit să pro­ducă, în plus, intr-un sin­gur schimb 34 tone de clincher. Aceeași dorință, de a-și depăși sarcinile de plan, ii animă și pe morari. Eforturile lor au fost încununate de succes: au produs peste prevederi 120 de tone de ciment. Brăila In 1962 colectivul Fa­brici de ciment „Stinca“­­Brăila este hotărit să ob­țină rezultate bune în producție, să ajungă în rindul întreprinderilor fruntașe din sector Anga­jamentele luate cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1962 au fost conclu­dente in acest sens. Pri­mele zile ale noului an au confirmat practic ho­­tărirea cimentiștilor brăi­­leni Acordind atenție spo­ririi indicilor intensivi, colectivul de la „Stînca“ a produs in primele zile, în plus, la 6 tone de ci­ment și importante can­tități de clincher. Printre cei evidențiați, care au luptat pentru realizări de­osebite, se numără cimen­tiștii Victor Drușcă, Ma­rin Ciutacu și alții. e Mici un constructor în afara activității cultural - educative Sub conducerea organizațiilor de partid și mobilizați de organele sindi­­cale și conducerile administrative, oa­menii muncii din cadrul întreprinderilor de construcții din Capitală desfășoară o intensă muncă pentru a ridica clădiri de bună calitate, ieftine, confortabile și la timp. In vederea realizării cu suc­ces a sarcinilor de producție (cu spri­jinul Comitetului orășenesc de partid București, care a analizat adeseori des­fășurarea lucrărilor în construcții) se duce o intensă muncă și pentru întă­rirea continuă a activității politice și cultural-educative, în scopul generali­zării experienței pozitive a organizațiilor de partid și organizațiilor de masă. Astfel, în cursul lunii iunie 1961, a fost organizată o consfătuire pe tema „Munca politică și cultural-educativa în construcții“. Consiliul sindicatelor­ în­treprinderilor D.G.C.M.­București a mai primit sprijin și în alt mod. Nu de mult, Comitetul Orășenesc de partid București a trimis pe șantiere o brigadă formată din 30 de tovarăși care timp de 2 săp­­tămîni au controlat și îndrumat înde­aproape munca politică și cultu­ral-edu­­cătivă pe șantiere, în cluburi și săli de cultură, cît și în dormitoarele con­structorilor. Cu acest prilej s-a consta­tat că organele și organizațiile de par­tid, comitetele sindicatelor și comitetele U.T.M. se ocupă cu competență de în­drumarea muncii politice și culturale de masă. Colective de muncitori, ingi­neri și tehnicieni și colective de agita­tori au desfășurat o susținută muncă politică pentru îmbunătățirea calității construcțiilor, pentru întărirea discipli­nei, pentru înlăturarea risipei de mate­riale. Ca urmare a activității rodnice a organelor amintite s-au obținut multe realizări pe tărîm politic și cultural. Spre exemplu, agitația vizuală a fost îmbunătățită, fiind mai strîns legată de sarcinile concrete ale șantierelor. Pe șantierele Mihai Bravu, Giulești-I.R.T.A. și altele, sunt expuse panouri mari care popularizează angajamentele și realiză­rile colectivelor de muncitori. S-a îm­bunătățit simțitor și activitatea unor gazete de perete în care apar articole lega­te de viața șantierelor, care ge­neralizează experiența pozitivă și com­bat în același timp unele deficiențe ce se mai manifestă în producție. La pa­nourile de onoare din multe întreprin­deri sunt popularizați constructorii frun­tași în întrecerea socialistă. Consiliul sindicatelor întreprin­derilor D.G.C.M.-București, sub îndru­marea Comitetului de partid, a îndru­mat comitetele sindicatelor să-și întoc­mească planuri comune cu organizațiile U.T.M., în care sunt prevăzute dife­rite acțiuni culturale de masă cum ar fi: simpozioane, conferințe, seri lite­rare, seri de întrebări și răspunsuri, concursuri „Cine știe răspunde“, vizio­nări de spectacole artistice, filme ș.a. Astfel, în perioada 1 ianuarie — 1 de­cembrie 1961 au avut loc peste 1500 manifestări pe teme politice, științifice și de cultură generală urmate de fil­me, programe ale artiștilor amatori și profesioniști. Tot așa, prin intermediul clubului „Constructorul“, au fost pre­zentate peste 600 de proiecții de filme, au fost organizate peste 70 acțiuni pri­vind popularizarea cărții, 362 de mani­festări culturale, științifice și de cul­tură generală. La aceste inimoase ac­țiuni au participat peste 200.000 de constructori. De asemenea, la grupul social din str. Drumul Murgului, unde sunt cazați aproape 3000 de muncitori ai întreprinderii de construcții nr. 1, s-a organizat un montaj literar pe tema „Constructorii în literatura con­temporană“. In ultima vreme, cu ajuto­rul brigăzii Comitetului orășenesc de partid­ București, s-au mai organizat o serie de expuneri pe temele „Știința și religia“, „Adevărul despre calendar“, „Scăderea prețului de cost în construc­ții“, „Cronica evenimentelor internațio­nale“ etc. La întreprinderea de con­strucții nr. 5, comitetul sindicatului a organizat un simpozion pe tema „Me­tode și materiale noi în construcții“. De asemenea, au luat ființă cluburi și săli de cultură înzestrate cu mobilier, instrumente muzicale, aparate de radio și televiziune, etc., la grupurile sociale din șos. Ciurel, bd. Muncii, str. Dru­mul Murgului etc. Cu toate realizările obținute de orga­nizațiile de partid, comitetele sindicate­lor și comitetele U.T.M. în munca po­litică și culturală pe șantierele de con­strucții, brigada a scos în evidență și o serie de lipsuri. Bunăoară, pe unele șantiere cum ar fi cele ale Între­prinderilor de construcții-montaje nr 1, 4 și 5, agitația vizuală nu întotdeauna este ținută la curent cu sarcinile de actualitate, graficele, lozincile și panou­rile nu sunt prezentate într-o formă su­ficient de atractivă. Ele nu oglindesc sarcinile cît și realizările fiecărui loc de muncă. Unele gazele de perete de pe șantierele aparținind întreprinderilor nr. 1 și nr. 4 nu sînt schimbate la timp, iar articolele nu tratează cele mai esențiale probleme ale vieții colectivelor respective. Clubul „Constructorul“, în­ființat pentru a desfășura o serie de acțiuni pe șantierele de construcții și a deveni astfel un centru de îndrumare metodică a unitunii culturale, nu s-a ȘTEFAN NICOLAE secretar al Consiliului sindicatelor întreprinderilor D.G.C.M.­București (Continuare în pag. 4-a) Construcții­le din fondurile locuințe statului Pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale oamenilor muncii, în acest an vor fi date în folosință peste 46.000 apartamente — cu circa 30 la sută mai multe decît în 1961. Pentru construcția de locuințe în orașe și centrele muncitorești, în Bugetul de stat pe anul 1962 s-a prevăzut suma de 2,1 miliarde lei.

Next