Constructorul, ianuarie 1962 (Anul 14, nr. 626-629)
1962-01-06 / nr. 626
PROLETARI DIN TOATE TARILE, lINIȚIALA 1 SPRE SUCCESE SPORITE ÍH liL III UE ÎMI Pe șantierele de construcții și în întreprinderile industriei materialelor de construcții, oamenii muncii au pășit cu noi succese în producție în anul 1962 — al treilea al sesenalului. Mobilizați de istoricele hotărîri ale Congresului al 111-lea al P.M.R., ei își pun întreaga capacitate de muncă în slujba realizării uriașului program de construcții care schimbă fața patriei, mărind puterea industriei socialiste, dezvoltînd baza tehnico-materială a agriculturii, înfrumusețînd orașele și centrele muncitorești, contribuind la ridicarea nivelului de trai al celor Ce muncesc. Anul ce s-a încheiat ne-a adus îndreptățită bucurie a unor mari înfăptuiri. După cum a subliniat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou, „în toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuințe, așezăminte de invățămint, sănătate, cultură“. Peste sarcinile de plan au fost produse însemnate cantități de ciment, prefabricate din beton armat, armături pentru instalații și alte materiale destinate șantierelor. S-a îmbunătățit simțitor calitatea lucrărilor și produselor, s-a redus prețul lor de Cost. Toate acestea sunt urmarea întrecerii socialiste, pe care comitetele sindicatelor, îndrumate de organizațiile de partid, au ridicat-o la un nivel superior, pe baza criteriilor stabilite în cinstea celei de a 40-a aniversări a întemeierii P.C.R. Acestor succese li se vor adăuga în 1962, prin activitatea entuziastă a oamenilor muncii, noi victorii ce vor trebui să se concretizeze în îndeplinirea și depășirea sarcinilor planului de stat — sarcini mobilizatoare, care impun ridicarea pe o treaptă mai înaltă a organizării producției și a muncii, gospodărirea mai judicioasă a fondurilor materiale și bănești. Volumul investițiilor din fondurile statului pe anul 1962 va fi de 32,5 miliarde lei — aproape de două ori mai mare decât cel realizat în anul 1959. Constructorii vor trebui să dea în folosință o serie de noi obiective industriale, peste 46.000 apartamente, peste 3000 săli de clasă, noi instituții de cultură ș.a. Industria materialelor de construcții se numără printre ramurile de bază care vor trebui să obțină cele mai mari sporuri de producție, atît prin intrarea în funcțiune a liniilor tehnologice de ciment de mare capacitate, a noilor unități pentru producția materialelor de zidărie, de învelitori, prefabricate, agregate ușoare pentru betoane, băi, radiatoare, obiecte sanitare din porțelan, cît și prin folosirea mai judicioasă a capacităților existente ; paralel cu sporirea producției, se pune accentul pe lărgirea sortimentelor și îmbunătățirea calității produselor, în deosebi la materialele de instalații și finisaj. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1962, oamenii muncii au scos în evidență faptul că noile sarcini, realiste, științific fundamentate, pot fi îndeplinite și chiar depășite în condițiile unei intense mobilizări a rezervelor interne din întreprinderi și șantiere, a eforturilor creatoare ale fiecărui muncitor, inginer, tehnician. Este edificator exemplul colectivului fruntaș de cimentiști de la Bicaz, care, analizînd cu simț de răspundere și cu inițiativă obiectivele planului și posibilitățile fabricii, a hotărît ca în 1962 să realizeze peste prevederi 15.000 tone de ciment, 12.000 tone de clincher și o mare cantitate de articole din azbociment. Astfel de angajamente avîntate au fost luate ANDREI HORVATH președintele C. C. al Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții în toate unitățile. Așa cum s-a arătat la recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, oamenii muncii consideră planul ca propria lor cauză; acesta este izvorul hotăririi maselor de a îndeplini și a depăși planul de stat, nu aceasta rezidă forța mobilizatoare a planului. Un ajutor substanțial în îndeplinirea sarcinilor sporite ale planului pe 1962 sunt chemate să-l dea oamenilor muncii organele sindicale din întreprinderi și șantiere. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, comitetele sindicatelor au datoria să-și axeze întreaga activitate multilaterală pe obiectivele planului, concentrînd asupra acestor obiective preocupările colectivelor de muncă, flacăra vie a întrecerii socialiste. Acele probleme trebuie puse în discuția consfătuirilor, acele sarcini trebuie să stea la baza formulării angajamentelor în întrecere, care prezintă cea mai mare importanță și cea mai mare urgență pentru fiecare unitate din construcții și din industria materialelor de construcții : scurtarea duratei de execuție a lucrărilor, depășirea planului la producția-marfă cu respectarea sortimentelor prevăzute, creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, îmbunătățirea calității. Problema esențială a planului de investiții este punerea in funcțiune a capacităților de producție la termenele stabilite. Aplicînd cu fermitate linia trasată în acest sens de Congresul al III-lea al partidului, colectivele a o serie de organizații de construcții-montaj au obținut succese în scurtarea termenului de punere în funcțiune a noilor obiective industriale, agrozootehnice, social-culturale, a clădirilor de locuit etc. Constructorii de la Trustul nr. 1-București, de pildă, au cules în anul trecut roadele entuziastei întreceri socialiste, ale bunei organizări a producției, dînd în folosință mai devreme decît era prevăzut fabrica de tuburi din beton precomprimat de la „Progresul“-București, dezvoltarea întreprinderilor textile „11 Iunie“-Pitești și „Dacia“-București, secțiile de însilozare și extracție de la noua fabrică de ulei din Iași, secțiile de rondele de plută și fire de sticlă de la „Izolatorul“, complexul avicol Crevedia, 472 apartamente în ansamblul din piața Palatului R.P.R.. Planul fizic în număr de apartamente a fost depășit și de către D.G.C.M.București, ca și de o serie de trusturi regionale de construcții, în schimb, acolo unde nu s-au asigurat condițiile necesare bunei desfășurări a producției, acolo unde comitetele sindicatelor nu au axat întrecerea socialistă pe reducerea duratei lucrărilor și nu au lămurit masele că aceasta determină în cea mai mare măsură eficiența economică a investițiilor, planul fizic nu a fost realizat — așa cum s-a întîmplat la trusturile de construcții din regiunile Oltenia, Crișana, Banat, Argeș, care au rămas datoare cu un număr însemnat de apartamente. Reducerea duratei de execuție se obține prin accelerarea fiecărei faze din complexul de lucrări ce contribuie la realizarea construcției. De aceea, este de cea mai mare însemnătate ca în fiecare meserie, fiecare formație de lucru să participe la întrecere cu angajamente concrete privind creșterea productivității muncii, și să fie ajutată să-și realizeze aceste angajamente, prin măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare. Planul de stat pe 1962 prevede ca în construcții, productivitatea muncii să crească cu 7%. E o sarcină importantă, pentru a cărei înfăptuire este nevoie să se perfecționeze continuu organizarea producției și a muncii, să se folosească mai bine mijloacele tehnice existente, să se promoveze cu hotărîre tehnica modernă. Comitetele sindicatelor trebuie să vegheze îndeaproape și să colaboreze cu conducerile tehnico-administrative la transpunerea în viață a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, elaborate pe baza propunerilor făcute de oamenii muncii; să urmărească felul cum sînt folosite utilajele, dispozitivele de mică mecanizare ; să organizeze răspîndirea și generalizarea metodelor avansate de lucru, a procedeelor tehnice avantajoase; să ajute la ridicarea nivelului profesional al cadrelor, controlînd activitatea școlilor cursurilor de calificare, de specialișizare etc. Organele sindicale ale constructorilor trebuie să colaboreze îndeaproape cu cele ale instalatorilor și mentorilor, pentru coordonarea eforturilor întregului colectiv care contribuie la realizarea fiecărei investiții. Mai sunt încă șantiere , unde timpul de lucru este prost folosit, unde dăinuie fluctuația efectivelor de la un loc de muncă la altul, unde aprovizionarea cu materiale nu se face ritmic, ceea ce dezorganizează producția și dă întrecerii socialiste un caracter formal. La trusturile regionale de construcții din Cluj, Ploiești, Galați, asemenea deficiențe au dus în 1961 la stagnări în lucru, la o productivitate scăzută, nerealizarea cîștigului mediu planificat și cheltuieli suplimentare. Astăzi, în perioada de iarnă, unele șantiere — cum sunt cele ale T.R.C.L.Banat și cel de la fabrica de bere din Timișoara, al întreprinderii de construcții nr. 6, — nu lucrează la întreaga capacitate, din cauză că nu s-au făcut din vreme pregătirile pentru anotimpul friguros. Comitetul executiv al Sfatului popular regional Banat și Direcția generală a construcțiilor din D.C.M.C. s-au mulțumit să traseze directive cu privire la pregătirile de iarnă, fără să controleze însă și modul cum ele sunt aplicate pe teren de către conducerile întreprinderilor pe care le tutelează. Nu încape îndoială că de această stare de lucruri sunt vinovate și comitetele sindicatelor respective, pentru că n-au asigurat controlul de masă asupra organizării producției și a folosirii raționale a programului de lucru, n-au tras la răspundere conducerile tehnice care nu și-au făcut datoria, n-au întărit educația maselor în scopul respectării disciplinei socialiste a muncii. Sporul de productivitate prevăzut pentru 1962 nu va putea fi obținut decît prin lichidarea hotărîtă a tuturor acestor abateri. De mare importanță pentru realizarea lucrărilor în termen și cu o înaltă productivitate este întocmirea din timp a proiectelor de execuție necesare desfășurării ritmice a activității pe șantiere, îmbunătățirea calității documentației tehnice. O serie de institute de proiectare — cum este, de pildă, I.P.C.M.C.-București — au reușit să asigure de pe acum și la un nivel tehnic ridicat cea mai mare parte a documentației pentru investițiile din 1962. Mai sînt însă institute ce dau proiecte cu întîrziere și cu soluții insuficient studiate, neeconomice, care sunt respinse la avizare — ceea ce dă loc la stagnări în producția șantierelor. Comitetele sindicatelor din institutele de proiectări, sub îndrumarea organizațiilor de partid, trebuie să mobilizeze masele de proiectanți la îmbunătățirea simțitoare a activității, prin folosirea rațională a capacității, prin utilizarea proiectelor tip și refolosibile și mai ales prin ridicarea calității proiectelor. Proiectanții trebuie să simtă răspunderea morală pentru mersul lucrărilor pe șantiere, asigurînd predarea detaliilor de execuție la termenele sau înainte de termenele prevăzute în grafice. Pentru anul 1962 se prevede reducerea prețului de cost în construcții cu 4,8%. O scădere importantă a prețului de cost trebuie ob Productivitatea în construcții muncii Prin folosirea mijloacelor tehnicii moderne, și în primul rînd a procedeelor industriale de lucru, prin perfecționarea organizării producției și a muncii, prin ridicarea continuă a nivelului calificării cadrelor din producție, productivitatea muncii în construcții va crește în 1962 cu 7% față de 1961. (Continuare în pag. 4-a) Anul XIII nr. 6264 pagini 25 nani Sîmbătă 6 ianuarie 1962 Rafinăria de la Gauhati — rod al colaborării româno-indiene La 1 ianuarie, primul ministru al Indiei, ]. Nehru, a inaugurat la Gauhati, într-un cadru festiv și de mare entuziasm, prima rafinărie de petrol din India. Rafinăria, proiectată și utilată în întregime de către R. P. Romînă, are o capacitate de 750.000 tone produse petrolifere. Cei prezenți la inaugurare au felicitat călduros pe invitații și specialiștii romîni. In cuvîntarea sa, tov. Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului și Chimiei, a transmis primului ministru al Indiei, Nehru, tuturor celor care au contribuit la punerea în funcțiune a rafinăriei, poporului indian, felicitări și urări de prosperitate din partea guvernului R. P. Române. El a subliniat că construirea acestei rafinării este rodul colaborării prietenești care caracterizează relațiile dintre cele două țări. Primul ministru J. Nehru i-a felicitat pe specialiștii romîni și indieni pentru ridicarea acestui obiectiv într-un timp record , 22 de luni, în ciuda a numeroase greutăți. El a mulțumit ministrului Industriei Petrolului și Chimiei al R. P. Române pentru colaborarea și ajutorul acordat de guvernul român în construirea rafinăriei. Instalațiile rafinăriei funcționează in cele mai bune condiții. Randamentul și calitatea produselor obținute depășesc din prima zi prevederile planului. Creșterea volumului de investiții in anul 1962, din mijloacele bugetare și din celelalte resurse de finanțare se va realiza un volum de investiții de 32,5 miliarde lei, cu 16,5 la sută mai mult decît în anul 1961 și aproape dublu fată de cel realizat în 1959. In acest fel, volumul de investiții în primii trei ani ai sesenalului este mai mare decît cel stabilit pentru această perioadă de Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. întreprinderea I.A.E.C. din Capitală a pășit in noul an 1962 realizind din primele zile însemnate succese in producția de echipament electric pentru întreprinderile de construcții și de materiale de construcții din toată tara. Primele lucrări efectuate au fost pentru automatizarea noilor linii de ciment de la fabricile din Bicaz și Fieni, urmînd ca în următoarele zile să înceapă executarea unor comenzi pentru Combinatul metalurgic de la Galați. In clișeu, o parte din brigada de electricieni a lui MIHAI BREȘTEANU lucrînd la echiparea tabloului de comandă a semnalizării pentru automatizarea noilor linii de ciment de la Fieni. REZULTATELE CONCURSULUI corespondenților noștri voluntari La 30 decembrie s-a încheiat concursul corespondenților voluntari organizat de ziarul „Constructorul“ în anul 1961. Concursul a fost încă un prilej de antrenare in și mai mare măsură a corespondenților voluntari pentru îmbunătățirea conținutului scrisorilor, stilului lor in munca de redactare a materialelor, de creștere a spiritului critic. Cu ajutorul corespondenților voluntari redacția a putut să acționeze și mai intens pentru extinderea experienței înaintate in construcții și materiale de construcții, să popularizeze cele mai bune rezultate obținute de oamenii muncii in producție și pe țărim social-cultural. . Pentru importantele succese obținute de corespondenții ce s-au evidențiat în cadrul concursului redacția acordă următoarele premii și mențiuni: Premiul I — ing. Ioan Neagu de la D.S.A.P.C.-Oltenia Premiul II — Aurel Munteanu, dulgher la T.R.C.L.-Cluj Premiul III — ing. Ion Moiceanu de la I.P.E.C.-Brașov Premiul IV — Constantin Nica Tudor la întreprinderea de prefabricate Roman. Au primit mențiuni tovarășii: Iulian Ionașcu de la Întreprinderea de construcții nr. 3 a T.R.C.L.-Brașov, ing Alex. Bălan — D.S.A P.C.Maramureș, Anton Hadady - Comitetul regional P.M.R-Maramureș, Gh Raduta — Fabrica de ciment „Ilie Pintilie“-Fieni, ing. C. Amariței — Întreprinderea de costrucții nr. 2 a T.R.C.-Ploiești, Ion Vasilescu din comisia de presa a C.L.S.-București, Ion Crăciun — T.R.C.L.-Dobrogea, Gh. Năstăsescu — șantierul nr. 2 Borzești, Gh. Găvănescu - T.C.M.S.-Ploiești, Radu Gligor — N.C.C.-Turda, Ion Radu — Fabrica de ciment Medgidia, Ilie Beleai — Fabrica „Proletarul“Turda, Dan Comănescu — I.S.C.M.Brazi, Sigi Sonntag combinatul de celuloză Suceava, Maria Condrescu și Julieta Oancea — întreprinderea „Feroemail“ Ploiești, Iulian Popescu — șantierul nr 5-Reșița al T . C.L.Banat, Alex. Voinescu — Fabrica „Rapid -Aghireș, Aurel Birsan șantierul „Steagul roșu“ al Trustului de construcții-montaje nr. 5-Brașov, Dumitru Vasile — întreprinderea „Izolatorul"-București, Dumitru Anghel — întreprinderea de construcții orășenești-Galați, Radu Creții șantierul C.I.L.Blaj și Teodor Burnea —„Industria de lut“-Ghiriș Arieș. Redacția ziarului „Constructorul“ felicită cu aceasta ocazie pe toți corespondenții voluntari ce au participat la concurs și le urează succese din ce în ce mai mari și în 1962, atit în producție cit și in activitatea de corespondenți voluntari. in B1* ime & llttttttlil....III....1......................................................................................I III I I I I I I I I I I I I I I I I I I IIIIIIII II I IIIIIIIII«^^..........111,1111111111111111111111,1111111111111 Preludiul unor noi realizări Primele tone fle ament in plus să aflam zilele acestea în secția cuptoare de la Fabrica de ciment București. Era tocmai ora de preluare a schimbului. Un muncitor, de statură înaltă, s-a oprit în fața graficului de producție, a scos un carnet, a notat ceva și a plecat. Eram curios să aflu taina (pentru mine). — Tovarășe, pot afla și eu ce ai notat în carnet ? — Cum de nu — mi-a răspuns cucătorul Ion Alexe, căci el era interlocutorul meu. Notez în fiecare zi, atît realizările echipei mele cit și pe cele ale echipei cu care sîntem in întrecere. — Cine e în frunte ? La această întrebare răspunsul întîrzie. După cîteva clipe se hotărî: — în luna decembrie schimbul meu a realizat 7 tone de clincher mai mult decît schimbul condus de cucătorul Emil Niculescu. Acum, de abia am început să ne „încălzim“"... Și cocătorii s-au „încălzit“ bine chiar de la începutul noului an de muncă. Ion Alexe a realizat în primele 2 zile din 1962 o depășire de cinci tone de clincher, iar Emil Niculescu două tone. începutul e bun ! Dar cucătorul Niculescu este, deocamdată, nemulțumit. „Adversarul" său în întrecere i-a luat-o din nou înainte. Șansa de a-l întrece însă nu este pierdută. Au trecut doar cîteva zile... Se întrec cucătorii. Se întrec și morarii. Atmosfera din fabrică în primele zile de lucru ale noului an este entuziastă. Responsabilul cu întrecerea socialistă mi-a recomandat să stau de vorbă cu tov. Aurel Dicov — „tatăl morarilor“. Nu l-am găsit imediat și am fost nevoit să-l aștept. S-a reîntors in secția mori ciment cu o piesă in mină, indreplindu-se spre moara care se află in revizuire. — E început de lună, mi-a spus șeful secției mori, și ne grăbim să terminăm cu revizuirea agregatelor ca să nu avem in cursul lunii vreo surpriză neplăcută.Luptăm să ne îndeplinim planul pe prima luna a noului an, cu cîteva zile mai devreme. Colaborarea intre lăcătuși și morari e rodnică. Și unii și alții știu că de aceasta depinde obligarea întrecerii socialiste pe sedii. , — Noi o să vă dăm — au spus în glumă lăcătușii Nicolae Georgescu și Ion Adam, morarilor — agregate care să funcționeze ca ceasornicul, iar vor să măcinați cu ele cu mai mult ciment. Și morarii țin să fie pe placul tovarășilor lor de muncă lăcătuși. De pildă intre morarul Asan Asan și Aurel Florea se desfășoară o entuziastă întrecere. Ei luptă ca ritmul de depășire a producției de ciment să crească zi de zi. In ultimul timp, depășirea a săltat de la 20 t la 40 t zilnic. întrecerea pe luna decembrie a fost cîștigată de Asan Asan, care a măcinat peste sarcina de plan 279 t ciment, pe cind Aurel Florea — 225 t. Acesta din urmă speră insă că el va fi primul in această lună. Rezultatele din primele două zile sunt egale: ambii au măcinat cite 4 tone de ciment in plus. La marele stat major al întrecerii — comitetul sindicatului — se tine o evidentă strictă a realizărilor. In primele zile ale anului s-au produs in plus 116 tone de ciment, sunt primele succese pe anul 1962 ! Elanul depus in muncă de harnicii cimentiști bucureșteni va duce desigur la alte noi realizați. M. PRUNDARU Fleri Pentru comunistul Ion Udroiu a devenit un lucru obișnuit să petreacă revelionul la gura cuptorului. In atîția și atîția ani, de cînd e cimentist, multe nopți ale Anului Nou le-a petrecut în fabrică. De aicfel aici e cea de a doua familie a sa, așa că se simte în fabrică aproape la fel de bine ca și acasă. La hotarul dintre anul vechi și cel nou, atît cucătorul Ion Udroiu cit și ceilalți lucrători din tură — cucătorul Mihai Iacobescu, morarul Ion Manțoc și alții — erau preocupați să încheie 1961 cu realizări cît mai frumoase și să-l înceapă pe '62 cu noi succese, predînd schimbului următor o zestre , frumoasă. Lucru pe care l-au și realizat ! Bineînțeles că n-a fost uitat nici tradiționalul pahar cu vin, cu care se întîmpină de obicei un an nou. Pe platforma cuptoarelor au ciocnit cocătorii și morarii, lăcătușii și electricienii pentru succesele anului vechi și pentru cele ale anului nou. Schimbul următor, care a preluat primele cantități de clincher și ciment în plus, a dezvoltat succesul, predînd mai departe o zestre și mai bogată. Și așa, de la schimb la schimb, realizările au crescut. In primele 2 zile cimentiștii de la Fabrica „Ilie Pintilie" — Fieni au dat peste plan 200 de tone de clincher și 350 de tone de ciment. E un început bun, care arată hotărîrea colectivului de la Fieni de a dezvolta în 1962 succesele obținute în anul trecut. Medgidia an Primele zile ale noului au constituit pentru colectivul de la Medgidia și primele succese, încă din în unele ore ale anului 1962 lucrătorii cimentiști au desfășurat o rodnică activitate, pentru a da viață angajamentelor luate, pentru a dezvolta realizările obținute în anul care a trecut. La fiecare loc de muncă se observa o preocupare de seamă pentru organizarea bună a producției, exploatarea judicioasă a agregatelor, astfel ca să se producă cantități sporite de pastă, clincher și ciment. Roadele acestor preocupări au fost bogate: in primele 3 zile din 1962, colectivul Fabricii de ciment Medgidia a realizat in plus 504 tone de clincher și 294 tone de ciment. Șeful de tură de la cuptoare, Ion Zanet, cocotorul Mircea Stoian morarii Dumitru Nampu, Izmail Neghip, Constantin Berechet, Geafer Duleș sunt doar cîțiva din cei care s-au evidențiat în primele zile ale noului an. Iar lupta pentru o producție sporită continuă Turda Cimentiștii turdeni au început noul an sub semnul luptei pentru o producție sporită, întrecerea ce se desfășoară între secții, schimburi și individual e viu disputată chiar din prima zi. Organized bine munca și urmărind cu atenție procesul de ardere a clincherului, funcționarea cuptoarelor, cucătorul Ion Ciocîrlan a reușit să producă, în plus, intr-un singur schimb 34 tone de clincher. Aceeași dorință, de a-și depăși sarcinile de plan, ii animă și pe morari. Eforturile lor au fost încununate de succes: au produs peste prevederi 120 de tone de ciment. Brăila In 1962 colectivul Fabrici de ciment „Stinca“Brăila este hotărit să obțină rezultate bune în producție, să ajungă în rindul întreprinderilor fruntașe din sector Angajamentele luate cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1962 au fost concludente in acest sens. Primele zile ale noului an au confirmat practic hotărirea cimentiștilor brăileni Acordind atenție sporirii indicilor intensivi, colectivul de la „Stînca“ a produs in primele zile, în plus, la 6 tone de ciment și importante cantități de clincher. Printre cei evidențiați, care au luptat pentru realizări deosebite, se numără cimentiștii Victor Drușcă, Marin Ciutacu și alții. e Mici un constructor în afara activității cultural - educative Sub conducerea organizațiilor de partid și mobilizați de organele sindicale și conducerile administrative, oamenii muncii din cadrul întreprinderilor de construcții din Capitală desfășoară o intensă muncă pentru a ridica clădiri de bună calitate, ieftine, confortabile și la timp. In vederea realizării cu succes a sarcinilor de producție (cu sprijinul Comitetului orășenesc de partid București, care a analizat adeseori desfășurarea lucrărilor în construcții) se duce o intensă muncă și pentru întărirea continuă a activității politice și cultural-educative, în scopul generalizării experienței pozitive a organizațiilor de partid și organizațiilor de masă. Astfel, în cursul lunii iunie 1961, a fost organizată o consfătuire pe tema „Munca politică și cultural-educativa în construcții“. Consiliul sindicatelor întreprinderilor D.G.C.M.București a mai primit sprijin și în alt mod. Nu de mult, Comitetul Orășenesc de partid București a trimis pe șantiere o brigadă formată din 30 de tovarăși care timp de 2 săptămîni au controlat și îndrumat îndeaproape munca politică și cultural-educătivă pe șantiere, în cluburi și săli de cultură, cît și în dormitoarele constructorilor. Cu acest prilej s-a constatat că organele și organizațiile de partid, comitetele sindicatelor și comitetele U.T.M. se ocupă cu competență de îndrumarea muncii politice și culturale de masă. Colective de muncitori, ingineri și tehnicieni și colective de agitatori au desfășurat o susținută muncă politică pentru îmbunătățirea calității construcțiilor, pentru întărirea disciplinei, pentru înlăturarea risipei de materiale. Ca urmare a activității rodnice a organelor amintite s-au obținut multe realizări pe tărîm politic și cultural. Spre exemplu, agitația vizuală a fost îmbunătățită, fiind mai strîns legată de sarcinile concrete ale șantierelor. Pe șantierele Mihai Bravu, Giulești-I.R.T.A. și altele, sunt expuse panouri mari care popularizează angajamentele și realizările colectivelor de muncitori. S-a îmbunătățit simțitor și activitatea unor gazete de perete în care apar articole legate de viața șantierelor, care generalizează experiența pozitivă și combat în același timp unele deficiențe ce se mai manifestă în producție. La panourile de onoare din multe întreprinderi sunt popularizați constructorii fruntași în întrecerea socialistă. Consiliul sindicatelor întreprinderilor D.G.C.M.-București, sub îndrumarea Comitetului de partid, a îndrumat comitetele sindicatelor să-și întocmească planuri comune cu organizațiile U.T.M., în care sunt prevăzute diferite acțiuni culturale de masă cum ar fi: simpozioane, conferințe, seri literare, seri de întrebări și răspunsuri, concursuri „Cine știe răspunde“, vizionări de spectacole artistice, filme ș.a. Astfel, în perioada 1 ianuarie — 1 decembrie 1961 au avut loc peste 1500 manifestări pe teme politice, științifice și de cultură generală urmate de filme, programe ale artiștilor amatori și profesioniști. Tot așa, prin intermediul clubului „Constructorul“, au fost prezentate peste 600 de proiecții de filme, au fost organizate peste 70 acțiuni privind popularizarea cărții, 362 de manifestări culturale, științifice și de cultură generală. La aceste inimoase acțiuni au participat peste 200.000 de constructori. De asemenea, la grupul social din str. Drumul Murgului, unde sunt cazați aproape 3000 de muncitori ai întreprinderii de construcții nr. 1, s-a organizat un montaj literar pe tema „Constructorii în literatura contemporană“. In ultima vreme, cu ajutorul brigăzii Comitetului orășenesc de partid București, s-au mai organizat o serie de expuneri pe temele „Știința și religia“, „Adevărul despre calendar“, „Scăderea prețului de cost în construcții“, „Cronica evenimentelor internaționale“ etc. La întreprinderea de construcții nr. 5, comitetul sindicatului a organizat un simpozion pe tema „Metode și materiale noi în construcții“. De asemenea, au luat ființă cluburi și săli de cultură înzestrate cu mobilier, instrumente muzicale, aparate de radio și televiziune, etc., la grupurile sociale din șos. Ciurel, bd. Muncii, str. Drumul Murgului etc. Cu toate realizările obținute de organizațiile de partid, comitetele sindicatelor și comitetele U.T.M. în munca politică și culturală pe șantierele de construcții, brigada a scos în evidență și o serie de lipsuri. Bunăoară, pe unele șantiere cum ar fi cele ale Întreprinderilor de construcții-montaje nr 1, 4 și 5, agitația vizuală nu întotdeauna este ținută la curent cu sarcinile de actualitate, graficele, lozincile și panourile nu sunt prezentate într-o formă suficient de atractivă. Ele nu oglindesc sarcinile cît și realizările fiecărui loc de muncă. Unele gazele de perete de pe șantierele aparținind întreprinderilor nr. 1 și nr. 4 nu sînt schimbate la timp, iar articolele nu tratează cele mai esențiale probleme ale vieții colectivelor respective. Clubul „Constructorul“, înființat pentru a desfășura o serie de acțiuni pe șantierele de construcții și a deveni astfel un centru de îndrumare metodică a unitunii culturale, nu s-a ȘTEFAN NICOLAE secretar al Consiliului sindicatelor întreprinderilor D.G.C.M.București (Continuare în pag. 4-a) Construcțiile din fondurile locuințe statului Pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale oamenilor muncii, în acest an vor fi date în folosință peste 46.000 apartamente — cu circa 30 la sută mai multe decît în 1961. Pentru construcția de locuințe în orașe și centrele muncitorești, în Bugetul de stat pe anul 1962 s-a prevăzut suma de 2,1 miliarde lei.