Constructorul, februarie 1962 (Anul 14, nr. 630-633)

1962-02-03 / nr. 630

PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNIȚI-V­Ă 1 ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII ARIII­TECI­URA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.G. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Noile directive în proiectare . Sectorul de proiectare a construc­țiilor din țara noastră a înregistrat în ultimii ani progrese importante, re­­marcindu-se in mod deosebit utiliza­rea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, precum­ și străduința pen­tru o calitate superioară a documen­tației tehnice. S-au elaborat proiecte valoroase pentru necesitățile dezvol­tării industriei, realizîndu-se mari combinate, fabrici și uzine in toate ramurile industriale; de asemenea, s-au proiectat și construit ansambluri de locuințe, clădiri social-culturale ș.a., care dezvoltă și înfrumusețează orașele și regiunile patriei noastre. Cu toate acestea, în unele proiecte trimise la avizare se observă o serie de deficiențe: tratarea superficială a variantelor prezentate, analiza neopro­­tențială a soluțiilor de amplasament și plan general, lipsa de orientare în alegerea soluțiilor optime privind con­strucțiile, instalațiile, căile de comu­nicație și altele. Pentru o abordare organizată problemelor legate de lichidarea aces­­­tor deficiențe, în cadrul Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare s-au elaborat (și a­­probat prin Ordinul C.S.C.A.S. nr. 13 din 12.1.1962), cu consultarea unui larg colectiv de specialiști, instruc­țiuni tehnice cuprinzînd directive de proiectare pentru : — sistematizarea teritoriului, pre­cum și a surselor și rețelelor tehnico­­edilitare­­ — construcții industriale, inginerești și agrozootehnice. Scopul principal urmărit prin această documentație tehnică este de a-i în­druma pe proiectanți să aplice in mod creator Directivele Congresului al 111-lea al P.M.R., în special in dome­niul investițiilor și al lucrărilor de construcții-montaj. Considerindu-se cunoscute de către proiectanți toate hotăririle, dispozițiile, regulamentele, prescripțiile tehnice etc. in vigoare, precum și domeniul tehnic de specialitate, noile directive elaborate de C.S.C.A.S. își propun să îndrume proiectarea pe făgașul reali­zării unor lucrări de înaltă calitate tehnică, prin cheltuirea unor fonduri bănești cât mai reduse, ținând seama de economisirea materialelor de con­strucție deficitare și de necesitatea unei execuții cit mai rapide. Spre deosebire de directivele de proiectare elaborate în anul 1960, ele sunt întocmite astfel incit să cuprindă în mod distinct (in trei broșuri se­parate) indicații privind proiectarea construcțiilor­­ industriale (inginerești) și agrozootehnice, sistematizării teri­toriului, a clădirilor de locuințe și so­cial-culturale (in curs de elaborare). Această redactare ușurează studie­rea materialului și — cu toată uni­tatea conținutului său — imprimă ca­racterul specific celor trei domenii de proiectare menționate. Conținutul directivelor de proiectare privește problemele principale ale pro­iectării construcțiilor, dind îndrumări pentru alegerea celor mai eficiente so­luții tehnice. ★ „Instrucțiunile tehnice cuprinzînd di­rective de proiectare pentru construcții industriale, inginerești și agrozooteh­nice“ (indicativ P5-62) prevăd: modul de amplasare a construcțiilor (capito­lele „Amplasarea întreprinderilor“ și „întocmirea planului general“) ; cri­terii de alegere a soluțiilor construc­tive privind diferite tipuri de construc­ții (subcapitolele în legătură cu : hale parter, clădiri etajate, silozuri, rezer­voare, coșuri uzinale) ; modul de pro­iectare al unor lucrări speciale (con­strucții hidrotehnice, fundații etc.); elementele care trebuie luate în con­siderație la proiectarea diverselor in­stalații (termice, de ventilații, gaze, electrice, apă, canalizare) sînt grupate Intr-un capitol separat, în continuare sînt tratate construcțiile agrozootehnice, ing. LULU CĂLIN din C. S. G. A. S. observîndu-se cu multă atenție ele­mentele caracteristice ale acestor lu­crări. Ultimele capitole cuprind indicații asupra organizării șantiere­lor și întocmirii documentației econo­mice, astfel incit să se realizeze creș­terea productivității muncii, paralel cu scurtarea duratei de execuție și scă­derea prețului de deviz. Directivele subliniază metodele de realizare a hotărîrilor din documentele de partid și de stat cu privire la re­ducerea costului, extinderea industria­lizării, îmbunătățirea calității ș.a. Ast­fel, incepind cu capitolul 1 — „Gene­ralități“, se dau recomandări in pri­vința modului de analiză a temei de proiectare, pentru a crea o bază justă elaborării ulterioare a proiectelor; de asemenea, se arată principiile generale care trebuie avute în vedere în pro­iectare și care sunt conturate și dez­voltate in capitolele următoare. Alegerea amplasamentului întreprin­derilor industriale, criteriile de stabi­lire a amplasamentului optim, precum și necesitatea zonelor industriale sis­tematizate trebuie să constituie o im­portantă preocupare a proiectanților. Este indicat ca întreprinderile indus­triale noi să se amplaseze în zone in­dustriale. Determinarea și sistematiza­rea zonei industriale din oraș sau alăturată acestuia se va rezolva în cadrul schiței de sistematizare a ora­șului, iar a zonelor industriale din afara orașelor — pe baza sistemati­zării teritoriului sau a zonei preoră­șenești din care fac parte, în cazul elaborării schiței de sistematizare a zonelor industriale, trebuie respectate „Directivele pentru sistematizarea zo­nelor industriale“ (întocmite în 1961), realizindu-se: reducerea terenului ocupat, cooperarea în privința con­struirii și exploatării in comun a sur­selor și instalațiilor, rețelelor de co­municații, clădirilor auxiliare și so­ciale, precum și o bază unică de con­strucții, de mare productivitate, even­tual cu caracter permanent. La întocmirea planului general se va urmări o compoziție arhitectonică expresivă, legată de desfășurarea pro­ceselor de fabricație și de celelalte clădiri din­ zona industrială. Se re­comandă o rezolvare cromatică a an­samblului în raport cu natura pro­ceselor tehnologice (condiții de muncă), cu mediul înconjurător și cu efectul plastic urmărit. Directivele de proiectare dezvoltă indicația de a reduce ponderea va­­lorii construcțiilor din valoarea to­tală a investițiilor, prin amplasarea utilajelor total sau parțial în aer liber, gruparea și cooperarea întreprinderi­lor, adoptarea agregatelor tehnologice de înaltă productivitate, comasarea clădirilor etc. In ceea ce privește stabilirea tipu­rilor de construcții executate in ace­lași ansamblu sau în aceeași zonă, se recomandă unificarea în cea mai mare măsură a parametrilor (deschi­deri, travei etc.). Alegerea tipurilor de construcții se va orienta spre adap­tarea unor hale universale care, avînd o rețea de stu­pi mărită in raport cu cele obișnuite, permit înscrierea unor procese tehnologice variate, eventual schimbări sau modernizări ale aces­tora, în raport cu progresul tehnic. Directivele de proiectare stabilesc în mod categoric obligativitatea folosirii în toate cazurile a proiectelor tip, refolosiibile sau directivă existente, precum și a elementelor de construc­ție tipizate. Stabilirea soluțiilor constructive cu elemente prefabricate trebuie să fie rezultatul unei analize tehnico-eco­­nomice în care să se ia in conside­rare volumul lucrărilor, distanța de transport și mijloacele de montaj, este indicat să se dea precădere ele­mentelor confecționate în fabrici sau ateliere specializate. In ceea ce privește instalațiile afe­rente întreprinderilor industriale, și anume: instalații de alimentare cu energie electrică, combustibil, căldură, apă, instalații de canalizare a apelor reziduale și evacuarea deșeurilor etc., directivele prevăd necesitatea înca­drării acestora în proiectele de siste­matizare ale localității și ale zonei industriale respective. In detaliu se dau indicații asupra unificării agen­ților termici la instalațiile termice, fie ventilații și gaze și a parametri­lor lor, recuperării căldurii reziduale rezultate din procesele tehnologice sau instalații centrale de încălzire, adop­tarea sistemului de încălzire optim in halele industriale și altele. In proiectarea instalațiilor electrice se indică folosirea cit mai largă a sub­­ansamblelor mari (posturi prefabri­cate, celule de 6 și 10 kW prefabri­cate etc.), reducindu-se și prin aceasta volumul lucrărilor de montaj pe șan­tier, în privința instalațiilor de apă și canalizare se arată obligativitatea recirculării și refolosirii apei, nece­sitatea utilizării tehnicii noi în teh­nologia tratării apei potabile și epu­rării apelor uzate etc. Atît la instala­țiile electrice, cit și la cele de apă și canalizare se recomandă utilizarea cit mai largă a materialelor plastice (polimerice). Proiectarea ansamblurilor agricole este indicată a se face pe baza pro­­filelor economice și în concordanță cu organizarea teritoriului. Reducerea investițiilor specifice ale ansamblelor zootehnice se va putea realiza prin concentrarea și specializarea produc­ției, prin gruparea animalelor și pă­sărilor la densitatea și efectivele op­time în adăposturi și padocuri, prin introducerea sistemelor mecanizate la operațiile de colectare a produselor și de curățire etc. Se recomandă folo­sirea cu precădere a proiectelor di­rective, elaborate în vederea aplicării unei tehnologii avansate și a meca­nizării lucrărilor de construcții. In privința alegerii materialelor de con­ (continuare în pag. 3-a) După prima lună . Prima lună a noului an­ de muncă a fost deosebit de rodnică la Fabrica „Horia, Gloșca și Crișan“ din Turda. Aprovizionarea­ ritmică cu materii prime, o mai bună organizare a locurilor de muncă, au creat bazele unei însuflețite­ întreceri socialiste, care a dus la însemnate depășiri ale sar­cinilor de producție. Secția de mase­ plastice, fruntașă pe întreprindere, a dobîndit importante succese, prin spo­rirea capacității de producție­ a utile­­jelor, prin aplicarea de noi metode de muncă. Cele mai frumoase rezul­tate le-au obținut muncitorii Zoltán Ostrowski, Sofia Neca, Vasile Becan și alții. Succese au înregistrat și mun­citorii de la secțiile unde se produc pînză și turte asfaltate. în aceste secții s-au evidențiat tovarășii: An­drei Serepi, Alexandru Komorony, Ion Boldi și Vasile Rotaru. • Chiar din primele zile ale lunii ianuarie, inovatorii din fabrica noas­tră au început să lucreze, depunînd la cabinetul tehnic, la sîrșitul lunei, in­­­­teresante propuneri. Pînă in prezent s-au înregistrat 5 dosare, care con­țin : propunerea maistrului Ion Wolf pentru confecționarea unui dispozitiv de introducere și scoatere automată a plăcilor dlim etrie, a tehnicianului Zoltán Ostrowski pentru realizarea unui vibrator cu ajutorul căruia se vor putea elimina bulele de aer din pasta PALC. Ing. Vasile Andrica și lăcătușul Gligor Bordeanu au pro­pus prelungirea carcaselor la mași­nile de carton asfaltat, ceea ce va contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Pentru reducerea deșeuri­lor, tehnicianul Leon Feldeham a con­ceput un dispozitiv de încălzire a val­­țurilor de la băile de impregnare, inovatorii sunt sprijiniți in activitatea lor de cercul A.S.I.T. din fabrică, prin consfătuiri periodice. De asemenea, de mult folos le este inovatorilor biblio­­teca tehnică, recent dotată cu încă 100 de cărți de specialitate . Ridicarea calificării profesionale este o altă latură a activității legată de producție a multor muncitori din fabrica noastră. Comitetul sindicatu­lui a sprijinit îndeaproape organiza­rea a trei cursuri la care participă peste 120 de muncitori. Secțiile sunt axate pe specificul locului de muncă. Cursanților de la secția mase plastice li se predă cunoștințe teoretice des­pre materiile prime care intră în fa­bricarea materialelor plastice, precum și despre tehnologia covorului P.V.C., a tapetelor lavabile pe suport de car­ton și textil ; lucrătorii de la secțiile moa­ră, carton și turte asfaltate sunt pregătiți pentru cunoașterea materiilor prime necesare confecționării acestor pro­duse, iar muncitorii din cadrul ate­lierului mecanic urmează cursul pen­tru întreținerea utilajelor și prelucra­rea metalelor. RADU GLIGOR din subredacția noastră voluntară de la Turda Anul XIV­ nr. 131­4 spi 25 nani Sîmbătă 3 februarie 1962 PRODUCȚIE DI CĂRĂMIZI ÎN PLINĂ IARNĂ La întreprinderea de materiale de con­strucții „7 Noiembrie“ din Capitală S-au asigurat condiții de lucru și pe timp de iarnă, la unitățile nr. 2 și 4. Cărămidarii din aceste unități au putut astfel începe activitatea chiar din pri­mele zile ale anului. Desfășurînd între­cerea socialistă cu o deosebită însufle­țire, harnicele colective au reușit să producă, pînă la 20 ianuarie, 200.000 de cărămizi, de bună calitate. Succesul de mai sus se datorește și depășirilor de norme, între 10—15%, realizate de fruntașii în producție: Petre Daicev, Sabina Rădulescu, Petre Chirtoacă, Ioan Stan, Ana Covete și alții. Cărămidarii de la „7 Noiembrie“ au dovedit practic că se pot produce cărămizi pe timp fri­guros și la fabricile de cărămizi sezo­niere, chiar dacă n-au uscătorie­i tunel, luîndu-se însă pentru aceasta anumite măsuri speciale. ION VASILESCU corespondent REȘIȚA FIBIALIS nr. 2 PRIBICG Ziarele de joi au vestit o nouă vic­torie a sesenalului: în seara ultimei zi­le a lui ianuarie, al doilea furnal de 700 mc de la Com­binatul metalurgic Rețița a dat pri­ma șarjă de fontă. Alături de jurna­­liști, au sărbătorit acest eveniment constructorii de la I.C.M.M.R., care, cu concursul uzi­nelor furnizoare, au redus durata de e­­xecuție cu 7 luni — adică aproape la jumătate — față de primul furnal, in­trat în funcțiune în 1961. Proiectanții de la IPROMET au intro­dus la noile furna­le soluții de execu­ție și tehnologice avansate, neaplica­te pină acum b­­­ara noastră, care vor asigura indici înalți de utilizare și un preț de cost re­dus. Cele două noi furnale de 700 mc de la Reși­a vor da anual de 4 ori mai multă fontă decit s-a produs în Ro­­mînia în 1938. 2.560 apartamente din panouri mari vor fi montate pe șoseaua Giurgiu­lui. Elementele prefabricate pentru aceste locuințe vor fi produse de între­prinderea „Progresul“ din Capitală. Zilnic se expediază către șantier 11—12 apartamente, îmbunătățirea calității elementelor, mărirea gradului de fini­sare a panourilor sunt preocupări principale cele colectivului de la „Pro­gresul“. In acest scop s-a modificat tehnologia, utilizindu-se sistemul de tratare termică cu tipare încălzitoare pentru betoane, tipare fixe căptușite cu tablă etc. Fotografia înfățișează plecarea unui nou transport de panouri mari din depozitul de produse al fabricii către șantier. Construcții noi pe întinsul patriei Complex studențesc la Baia Mare La Baia Mare se află în plină con­strucție complexul studențesc destinat Institutului pedagogic de trei ani. El va fi compus dintr-un pavilion cu 24 săli de cursuri, un cămin cu 312 locuri, o cantină, săli de sport și alte spații necesare desfășurării în bune condiții a procesului de învățămînt. Pînă în prezent, constructorii de la T.B.C.­Maramureș au terminat lucră­rile la pavilionul central și au ridicat de roșu centrala termică. A început turnarea fundațiilor la cantină și cămin, se montează aparantajul in sala centralei termice. Pe șantier se lu­­crează in trei schimburi. Complexul urmează să fie terminat pînă la deschiderea viitorului an de învățămînt. ing. ALEX. BĂLAN corespondent Anul acesta în regiunea Cluj— 1868 apartamente Bilanțul realizărilor din anul trecut al T.R.C.-Cluj este bogat. Constructorii clujeni au predat 1142 a­­partamente, 8 cămine stu­dențești cu 2500 locuri, școli, cinematografe, ate­­ierul mecanic al Uzinei „Unirea­ Cluj“. Fabrica de produse lactate din Turda ș.a. Pentru anul în curs, sarcinile încredințate con­structorilor marchează o Însemnată creștere. Oame­nii muncii din regiune vor primi 1868 aparta­mente (din care 947 a­­partamente în orașul Cluj). Dintre acestea peste 500 — blocurile din piața Gării, cartierele Jaszai și Donath ș.a. — vor fi pre­date chiar în cursul pri­mului semestru. In plus, în trimestrul IV vor fi atacate alte 516 aparta­mente ce vor servi drept front de lucru pentru pri­mele luni din 1963. O mare parte din volu­mul de investiții pe anul 1962 o constituie construc­țiile social-culturale. T.R.C.L.­Cluj va executa­­ 4 școli cu un număr total de 48 săli de clasă, o școală profesională de construcții cu 30 săli de clasă etc. Sume importante au fost alocate lucrărilor de alimentare cu apă a ora­șelor Cîmpia Turzii și Gherla, construcțiilor a­­gricole, spațiilor și­ depo­zitelor comerciale etc. Pentru realizarea în bune condiții a acestor sarcini se va pune un ac­cent deosebit pe folosirea metodelor de" lucru" avan­sate, a materialelor noi, eficiente, pe temeinica or­ganizare a șantierelor. AUREL MUNTEANU corespondent Orașul minier Vulcan se dezvoltă Vulcan — unul din orășelele minerilor din Valea Jiului — este azi de nerecu­noscut. In locul maghernițelor de altă dată s-au construit 1i blocuri cu peste 550 de apartamente confortabile (din care 4 blocuri cu încălzire centrală), 3 cămine pentru nefamiliști cu 850 de locuri, 27 case in șir cu 200 de aparta­mente, 6 case individuale, o cantină cen­trală și un pavilion spitalicesc cu 70 de paturi. In cursul anului trecut, constructorii de la T.B.C.­Hunedoara au mai dat în folosință minerilor din Vulcan 5 blocuri cu peste 140 de apartamente, cu încăl­zire centrală. De curînd a început construcția unei noi școli cu 16 săli de clasă, 2­ labora­­­toare, 2 ateliere, sală de sport și biblio­tecă. Lucrările sînt conduse de maistrul Otto Corciani; printre brigăzile frunta­șe de aici se numără cele de săpători, dulgheri și betoniști conduse de șefii de echipă Constantin Tutunaru, Nicolae Căplescu și Ioan Chitu. Constructorii de la șantierul nr. 10­ Vulcan vor începe lucrările la încă 520 apartamente, din care 200 vor fi date în folosință pînă la sfir­și­tul anului. De asemenea, încep lucrările de introdu­cere a iluminatului fluorescent pe str. Republicii. I. ARAMA corespondent Pentru pregătirea cadrelor de muncitori și tehnicieni necesare noi­lor combinate ale industriei chi­mice, la Onești s-a construit un modern complex școlar. Aici func­ționează o școală profesională o școală tehnică și o școală de maiștri chimiști. Cele 16 săli de clasă, la­boratoare, biblioteca, dormitoarele, cantina (cu 100 locuri într-o serie) oferă elevilor condiții optime de studiu și de trai. Lucrările au fost executate de I.S.C.M.­Onești. Proiectanții de la I.S.C.A.S. vor îndeplini cu succes sarcinile de plan pe 1962 Recent, la Institutul central de studii,... cerce­tări Științifice Și proiec­tare în construcții, arhi­tectură și sistematizare (I.S.C.A.S.) a avut loc, în cadrul unei ședințe de lucru inițiate de Pre­zidiul C.C. al Uniunii noastre sindicale și de conducerea C.S.C.A.S., analiza activității desfă­șurate de lucrătorii aces­tui­ institut în 1961 și a stadiului documentațiilor pentru asigurarea inves­tițiilor din 1962. In afară de conducerea institutu­lui, biroul organizației de partid, membri ai comi­tetului sindicatului, șefi de atelier, șefi­ de pro­iect, proiectanți fruntași, la ședință au luat parte și delegați de la C.S.P., D.C.M.C., ÎNCERC, re­prezentanți ai diferiților beneficiari. A participat iov. arh. Gustav Gus­ti, vicepreședinte al C.S.C.A.S. Lucrările șe­dinței de lucru au fost conduse de tov. Andrei I­ Iorvath, președintele C.C. al Uniunii noastre sindicale. Atît din referatul în­­întocmit de brigada co­mună a Prezidiului C.C. al Uniunii noastre sindi­cale și a C.S.C.A.S. care a studiat la fața locului situația din institut, cit și din discuțiile purtate de numeroși participanți s-au desprins o serie de învățăminte și propuneri valoroase care, puse în practică, pot contribui efectiv la îmbunătățirea activității de viitor. Fără a intra în întreaga com­plexitate a problemelor legate de activitatea des­fășurată de I.S.C.A.S. i vom încerca să redăm succint, în articolul de față, principalele aspec­te ale muncii din 1961, insistind în special asu­pra problemelor ce se impun a fi rezolv­te cit mai grabnic pentru asi­gurarea unei munci rod­nice in 1962. Anul 1961 s-a încheiat la I.S.C.A.S. cu realizări de seamă. Acest lucru­­ oglindesc și rezultatele obținute la principalii indicatori de plan : capa­citatea de­ proiectare — 103%, pro­ducția globală — 103,8%, producția­­marfă - 101,1%, beneficii - 113% (1.371.697 lei). Prețul de cost al pro­iectării a fost redus cu 4,3% față de cel planificat. De asemenea, produc­tivitatea muncii a crescut în anul tre­cut cu 8%. Dintre proiectele întocmite de I.S.C.A.S. în 1961 pentru construirea unor importante obiective, pot fi men­ționate : ansamblul turistic Mamaia, locuințe la Galați, Onești, Hunedoara, spitalele de la Onești și Hunedoara. Institutul oncologic din Cluj, proiecte tip pentru spitale, policlinici, cluburi, cinematografe cu 500 locuri, hale in­dustriale, sistematizarea orașului Bra­șov, sistematizarea zonei preorășe­nești București, sistematizarea Deltei Dunării etc. Mobilizat de comitetul sindicatului, sub conducerea organizației de bază P.M.R., colectivul de proiectanți de la I.S.C.A.S. a obținut în anul trecut și, o îmbunătățire a calității proiecte­lor. Atit comisia tehnică interioară (care a fost mai bine organizată și încadrată cu cadre corespunzătoare), cât și consiliile tehnico-științifice ale beneficiarilor și celelalte foruri de a­­vizare - C.S.C.A.S. și C.S.P. - au constatat că față de anul precedent, în 1961 calitatea proiectelor elaborate de I.S.C.A.S. s-a îmbunătățit. Așa, de exemplu, la un număr de 150 de pro­iecte avizate de C.T.S. și C.T.S. au fost obținute calificativele : „bine“-10, „foarte bine“-130,­­ „excepțional“-10 (C.T.S.) și respectiv 9,­­138, 3 (C.T.S.­­beneficiar). La 115 proiecte avizate de C.T.I. și CS.C.A.S.,­­calificativele ob­ținute au fost: „bine“-10, „foarte bi­­ne“-88,­­„excepțional”-17 (C.T.S.) și res­pectiv 17, 89, 9 (C.S.C.A.S.). Demn de relevat este și faptul că îmbunătățirea calității proiectelor, nu s-a făcut pe seama­­ creșterii, prețului de cost1 sau al creșterii consumurilor specifice de materiale. Prin străduința lor, proiectanții de la I.S.C.A.S. au reușit să realizeze o serie de proiecte superioare calitativ, reducînd, totodată prin proiectare cu circa 7,12% , prețul de cost­ al investiției față de lucrările­­ similare executate anterior și ■ mic­­șorînd cu 16,8% consumul de oțel-be­­ton, cu 6% cel de ciment și cu 15,7% cel de material lemnos față de indicii­ plafon și limită existenți. Toate a­­ceste frumoase rezultate obținute în 1961­ ,la care trebuie să­ adăugăm și scurtarea cu 1,666 zile calendaristice a termenului de proiectare la un număr de 377 proiecte, arată că lucrătorii de la I.S.C.A.S., luptînd hotărît pentru — " ■ [UNK]­c­ă •" 1 • lichidarea lipsurilor ce mai dăinuie încă în activitatea lor, vor putea ob­­­ține pe viitor realizări și mai de sea­mă. In desfășurarea activității sale, I.S.C.A.S. a avut și o serie de greu­tăți ale căror cauze­ sunt în afara lui și care au influențat negativ des­­fășurarea normală a muncii de proiec­tare. Așa, de­­ exemplu, s-a putut re­marca slaba preocupare a unor bene­ficiari de a lansa comenzile la timp, de a perfecta contractele pentru pro­iectele investițiilor respective. De a­­semenea, au­­ apărut­ evidente unele greutăți cauzate de lipsa precizării u­­nor poziții, în planul de proiectare, de tergiversarea avizării unor proiecte de către­ C.S.C.A.S. și C.S.P. La acestea se adaugă și slabul spri­jin pe care I.S.C.A.S. îl primește din partea INCERC. Deși ambele insti­tute sunt tutelate de același for­m» C.S.C.A.S., coordonarea muncii lor e defectuoasă. Iată și un exemplu : con­­form indicației C.S.C.A.S. de a se e­­fectua de către ÎNCERC unele încer­cări pe prototip pentru folosirea­­ fer­melor longitudinale la halele cu ce­lulă mărită, I.S.C.A.S. a predat proiec­tul la 8 august 1961, dar nici pină i­n prezent încercările n-au fost făcute. Justificări — așa cum a încercat să aducă în ședință și tov. ing. Dan Du­­­mitrescu, din conducerea ÎNCERC — se pot găsi oricînd. Ele nu duc insă la soluționarea cu operativitate­ a pro­blemelor ce le au de rezolvat în co­mun cele două institute. Era bine ca la ședință să fi parti­cipat și unii reprezentanți ai orga­nelor de avizare a proiectelor din­ C.S.C.A.S. Nu însă aceste cauze exterioare in­stitutului — asupra cărora au insistat mulți vorbitori, unii chiar cu­­ lux de amănunte și exagerări — sunt­ factorul prim care a determinat elaborarea „u­­nor proiecte de slabă calitate și care au necesitat refaceri, care au dus la nerespectarea termenelor și chiar la nerealizarea unor poziții înscrise în planul de proiectare. Aceste lipsuri, la­ care se adaugă și situația nesatis­făcătoare a asigurării documentației pentru Unele investiții din 1962, se datoresc, în cea mai mare măsură, cauzelor interne existente în institut. Lipsa contactului direct și personal al proiectanților cu diferiții beneficiari* înlocuirea acestui mod operativ de rezolvare a problemelor pendinte, de C.S.C.A.S., C.S.P. sau alte foruri* printr-o puzderie de adrese, reveniri* memorii etc. arată că la I.S.C.A.S. birocratismul e ca la el acasă. Pentru asemenea „lucrări“ institutul are o e­­vidență bine pusă la punct. In schimb, pentru volumul de muncă cheltuit­­ cu diferitele refaceri cauzate din vina sa proprie, evidența lipsește - așa cum lipsește și evidență precisă a proiectelor pentru investițiile prevă­zute în planul pe 1962 și care au fost predate beneficiarilor pînă la 31 de­cembrie 1961. Tendința unor șefi de ateliere, șefi, de proiect etc. de a amplifica cauzele exterioare ale lipsurilor și a le di­minua pe cele proprii institutului, deci și ale­ lor, demonstrează slaba activi­tate de îndrumare și control dusă de către conducerea Institutului (director arh. Gh. Pavlu), un scăzut spirit de­­ răspundere personală al acestora față de sarcinile ce le revin. Ocolirea cau­zelor subiective ce rezidă în lipsa­ de control și în slaba exigență a șefilor de atelier în ce privește calitatea mun­cii desfășurate, lipsa de colaborare a diferitelor sectoare din institut, ten­dințele de individualism și chiar de vedetism, manifestate cînd și cînd­ de unii proiectanți, au efecte negative în buna desfășurare a activității institu­tului. Așa cum a reieșit din referatul pre­zentat de brigadă și din discuțiile purtate de către unii tovarăși, care au făcut și o serie de propuneri con­structive, un institut se simte necesi­tatea acută a reorganizării muncii, a ALEX. GHERITE (Continuare în pag. a 3-a)

Next