Constructorul, august 1962 (Anul 14, nr. 656-659)

1962-08-04 / nr. 656

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA! ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII : TOATE TRUSTURILE­­ cu planul îndeplinit și depășit! Participînd cu însuflețire la în­trecerea socialistă axată pe crite­riile principale stabilite de partid, oamenii muncii din sectorul con­strucțiilor locale dau bătălie pen­tru realizarea ritmică a planului de producție, pentru predarea la termen și înainte de termen a lo­cuințelor, clădirilor industriale, so­­cial-culturale, a obiectivelor agro­zootehnice. Rezultatele bune obținute în pri­mul semestru de către trusturile de construcții din regiunile Dobrogea, Bacău, Argeș, Galați, de Tru­stul de construcții edilitare și hidroteh­­nice­ din Constanța, care și-au în­deplinit și depășit planul­, le asi­gură în prezent condițiile pentru o activitate desfășurată la nivelul capacității și al resurselor, premisă certă pentru realizarea sarcinilor anuale. Și la alte unități au fost biruite consecințele rămânerii in urmă din primele luni ale anului, cauzate de lipsa frontului de lucru, a proiectelor, de timpul nefavora­bil și greutățile în aprovizionare — ca și de unele deficiențe inter­ne. Deosebit de semnificativă în ce privește bună o­­rientare a organe­­lor de conducere și eforturile­­ susți­nute ale întregului colectiv este evo­luția înregistrată la T.B.C.­Dobro­­gea. Aici, întrucît planul pe semestrul 1 era cu mult sub nivelul realizărilor din ultima parte a anului tre­cut și sub nivelul planului pe al doilea semestru din 1962, ca­pacitatea de producție disponibilă a fost mobilizată la șantierele care aveau condiții de lucru, obținîn­­du-se depășirea cu 23% a sarcini­lor pe 6 luni și, prin aceasta, în­deplinirea a jumătate din volumul planificat pe întregul an. Dinamica ascendentă a producției, prin­ rezol­varea pe parcurs a greutăților de la începutul anului, a făcut ca la T.R.C.­Argeș, realizările valorice pe trimestrul 11 să reprezinte du­blul celor din primele 3 luni. Dacă această orientare ar fi fost urmată cu fermitate și la T.R.C.L.­­Banat, s-ar fi putut înlătura în bună parte dificultățile provocate de defectuoasa repartizare a planu­lui pe trimestre. Insă lipsa de pre­vedere a conducerii trustului a avut ca urmare faptul că în momentul deschiderii masive a noilor fronturi de lucru, șantierele n-au avut efec­tive suficiente tocmai la meseriile de bază și, deci, n-au putut orga­niza munca în două schimburi la obiectele rămase în urmă. încă și în prezent, unele trusturi n-au asigurată complet documenta­ția pentru toate lucrările prevăzute în plan. (La T.R.C -Iași, de pildă, la începutul lunii iulie lipseau pro­iecte pentru 21,4% din valoarea anuală, iar nedeschiderea­ la timp a finanțărilor agrava și mai mult situația). Cu toate acestea există, în general, condiții pentru a folosi din plin fiecare echipă, fiecare uti­laj, fiecare zi de lucru. Accentul trebuie pus acum pe buna organizare a producției și a muncii, care, printr-o productivitate înaltă, să mărească ritmul lunar al realizărilor. Ridicînd nivelul consfătuirilor de producție, comite­tele sindicatelor sînt datoare să mobilizeze inițiativa colectivă pen­tru larga aplicare a tehnicii, pen­tru perfecționarea tehnologiei, pen­tru răspîndirea experienței înain­tate ; să întărească necontenit dis­ciplina socialistă a muncii , să ve­gheze la creșterea producției paralel cu aceasta și la îmbunătă­și­țirea condițiilor de muncă și de trai ale constructorilor. La T.B.C.­Maramureș și la alte trusturi a început să se lucreze, pe unele șantiere, in două schimburi. Sistemul trebuie extins, asigurin­­du-se în mod corespunzător aprovi­zionarea, servirea mecanică și con­ducerea tehnică și în schimbul de noapte. In general, în această pe­rioadă de vîrf este nevoie de tot ajutorul cadrelor tehnice,­­trimițând ca­ mai mulți dintre inginerii din centrala trusturilor, întreprinderilor, grupurilor, să ajute direct și efec­­tiv producția pe șantiere. Să nu se mai repete cazuri ca acelea de la T.R.C.­Suceava, tinde șantiere ca cele de locuințe de pe străzile Re­publicii și A. Șețu, aflate în ime­diata apropiere a sediului trustului și întreprinderii, au fost lipsite de un control care ar fi putut elimina din timp deficiențele șn organizarea execuției lucrărilor. îndeplinirea pla­nului pe trust nu trebuie lăsată pe seama unei sin­gure subunități, care să nereal­izările acopere celor­lalte așa cum s-a întîmplat in primul semestru la trusturile din re­giunile Cluj, Galați, Banat. Prin măsuri tehnico-organizato­­rice bine chibzuite, prin judi­cioasa distribuire a mijloacelor, prin intensificarea întrecerii socia­liste, planul trebuie realizat ritmic și în întregime la fiecare întreprin­dere, grup de șantiere, lot.. In acest scop este necesar să se lichideze de urgență șantierele mici, cu lu­crări restante sau completări, care rețin în mod neeconomic efective și utilaje și a căror existență pre­lungită mărește cheltuielile indi­recte. O atenție sporită trebuie să se acorde în această perioadă con­strucției de locuințe, școli, obiective agrozootehnice, la care termenele de punere în funcțiune să fie res­pectate întocmai. Nu poate satis­face pe nimeni faptul că în seme­strul I. T.R.C.-Ploiești a depășit, cu cca. 2 milioane lei valoarea anuală de plan la locuințe, însă n-a predat la timp 262 apartamente din sar­cina semestrială și 12 apartamente din cele replanificate din 1961. Ex­periența trusturilor din Banat și Dobrogea a arătat că dacă se iau măsuri pen­tru scurtarea duratei de execuție, planul de dare în folosin­ță­ a locuințelor poate fi îndeplinit și depășit . Am intrat în luna august. Fie­care zi devine tot mai prețioasă, căci sarcinile cresc. Colectivele trusturilor care nu și-au îndeplinit planul pe primul semestru s-au an­gajat să recupereze rămînerea în urmă in cinstea zilei de 23 Au­gust ; alte colective își reînnoiesc angajamentele, intensificîndu-și e­­forturile pentru a realiza planul cu multe zile mai devreme. Cuvântul dat partidului trebuie respectat în­tocmai, construcțiile prevăzute tre­buie să contribuie la timp la dez­voltarea economiei naționale, la ri­dicarea nivelului de trai al oame­nilor muncii . In sectorul construcțiilor locale Pe șantierele de locuințe de curind, constructorii din cadrul șantierului 5­ Reșița al T.R.C.L.-Banat au predat la Anina două blocuri insumind 52 apar­tamente. La parterul unuia din blocuri vor fi amenajate magazine. Mi­nerii Gh. Cioancă, Asultanei, T. Bogatu Fr. se numără printre locatarii noilor blocuri. IULIAN POPESCU corespondent Pe șantierul blocului El, cu 140 de apartamen­te, din Piatra Neamț se folosesc cu succes pa­nouri de inventar din placaj bach­elitizat. S-a ivit însă un neajuns. Pentru a ușura decofra­­rea, înainte de montare, cofrajele se ung cu o soluție grasă. Procedînd astfel, cofrajele se­ des­prind ușor, dar la tencuit mortarul nu aderă la suprafața betonului. Re­mediul a fost găsit. Șeful șantierului nr. 3-Pîatra Neamț al I.S.C.M.-Săvi­­nești, ing. Valentin Puș­­teria, consultindu-se cu ceilalți tehnicieni a indi­cat ca inainte de tencuire, pereții să fie spălați cu apă și sodă, apoi cu apă curată. Biroul organiza­ției de partid și comitetul sindicatului au sprijinit conducerea șantierului ca această operație să fie temeinic însușită. Lucrările de la blocul El, conduse de candida­tul de partid ing. Liviu Stoica, avansează intr-un ritm rapid. Se îndeosebi zidarii remarcă Gheor­­ghe Rusu și Ioan Dască­lu, care dau lucrări de bună calitate. Constructo­rii de la Piatra Neamț luptă pentru realizarea angajamentului luat, de a realiza un palier in numai 6 zile de lucru. ALEX. BOTIȘ corespondent Recent, la Rom­an con­structorii din cadrul în­treprinderii nr. 3 a T.R.C.-Bacău au dat în folosință un bloc de lo­cuințe din panouri mari, cu două luni și jumătate înainte de termen. Rezul­tate bune in lupta pentru scurtarea duratei de exe­cuție și îmbunătățirea ca­lității au obținut echipele conduse de B. Fronea, I. Butnaru, A. Bicu ș.a. C. NICA corespondent Expoziția în aer liber „Noul în arhitectura U.R.S.S.", amenajată în centrul orașului Arad, a fost vizionată cu viu interes de nu­meroși oameni ai muncii. Foto text: PAVEL FLORIAN, coresp. ANGAJAMENTELE MORILOR Pe șantierul C.N­.­Comănești, in­stalatorii și montorii din cadrul In­­treprinderii nr. 506-Brașov a Trustu­lui nr. 5, conduși de ing. Arpad Nagy, desfășoară o susținută între­cere pentru realizarea lucrărilor înainte­ ,d.e­­•termen^.și,.da 6una .calita­te. In prezent, s-a trecut la monta­rea utilajelor grele ale fabricii de PFL. Montajul a început simultan în mai multe puncte. Se lucrează la montajul tocătoarelor defibratoare­­lor, al presei cu 25 etaje, greutate de 409 tone și o capacitate de pre­sare de 5000 t care este cel mai important utilaj al fabricii PFL. Maistrul Tiberiu Haragi s-a angajat, împreună cu colectivul pe care îl conduce, să reducă termenul de montaj al presei cu 5 zile, față de durata de montaj (45 zile) obținută la o altă fabrică similară. ȘTEFAN MOCOFANESCU corespondent Primele lucrări Numeroasele construcții industria­le și social-culturale ce se înalță în localitățile regiunii Oltenia au im­pus necesitatea utilizării pe scară din ce în ce mai mare a elemente­lor prefabricate din beton. Astfel, de curînd, la Craiova, lu­crătorii întreprinderii de construc­­ții-montaj nr. 6 (M.I.C.) au atacat primele lucrări de la noua unitate industrială pentru producerea pre­fabricatelor din beton armat. Economie: 250 mc material lemnos Constructorii din cadrul T.B.C.­Argeș­­ se preocupă de găsirea celor mai efi­ciente soluții tehnice pen­tru înlocuirea elementelor de construcție din lemn și reducerea consumului de material lemnos. Un colec­tiv de tehnicieni a alcătuit un plan de măsuri, stabilin­­du-se responsabilități pe grupuri, șantiere și puncte de lucru; planul acesta este o completare a planu­lui de măsuri tehnico-or­­ganizatorice întocmit de trust încă la începutul anu­lui și creează premisele u­­nor substanțiale reduceri ale consumului de cheres­tea. Pe șantierele argeșene își găsesc o tot mai largă fo­losire panourile demontabile pentru cofraje, executate din­ PFL și placaj bacheliti­zat. Cu acest prilej­­ trebuie să apreciem buna calitate a produselor furnizate de C.I.L.-Blaj și C.I.L.­Rîmni­­cu Vîlcea și promptitudi­nea acestor întreprinderi in livrarea comenzilor. Consi­derăm insă necesar a men­ționa faptul că plăcile fi­­brolemnoase de 3—6 mm, așa cum au fost produse pină în prezent de C.I.L.­­Blaj, reclamă mult mate­rial lemnos ca schelet de rezistență la panourile de cofraj, iar domeniul lor de folosire este relativ redus. Acestea sunt, de altfel, concluziile normativului ex­si­perimental pentru folosirea PFL-ului. Plăcile fibrolem­­noase cu grosime mică, pri­mite până acum, au fost folosite la executarea uși­­lor du­blu placate, la exe­cutarea rafturilor, a astere­­lor pentru învelitorile cu țiglă, a tuburilor de venti­lații pentru grajduri, a di­verselor cofraje curbe etc. Se impune însă lărgrea sor­timentelor de materiale în­locuitoare de cherestea ; pe șantiere și-ar găsi o largă utilizare PFL-ul dur și ex­­tradur de 8-10—12—15 mm grosime și plăcile poroase de 10—12 mm ca strat su­port pentru pardoselile de parchet și ca material ter­mo și fonoizolant. Folosi­rea placajului bachelitizat de 8 și 15 mm (produs de C.I.L.­Rm. Vîlcea) la pa­nourile de cofraj duce la un consum foarte mic de material lemnos. El este rezistent la acțiunile care îl pot deforma, însă nu tot­deauna pelicula tego este bine prinsă de material. Am avut cazuri cînd unele plăci noi, neutilizate, deși erau bine depozitate, s-au deco­­jit de pelicula izolatoare ; in alte cazuri, pelicula s-a distrus la numai 5—6 folo­siri. Defecțiunile acestea impun a se studia posibili­tatea de a îmbunătăți tra­tamentul, pentru o mai bu­nă aderare a peliculei la placaj. Printre măsurile tehnice­­organizatorice aplicate pe șantierele trustului în ve­derea reducerii consumului de cherestea se numără: înlocuirea șarpantelor din lemn, extinderea folosirii elementelor prefabricate din beton și beton armat (trep­te, grinzi, blocuri mici la diverse fundații, canale etc). Pe scară tot mai largă se utilizează popi metalici te­lescopici, schele metalice, schele suspendate, cofraje glisante , etc. De la Începutul anului pină in prezent, pe șantie­rele T.R.C.­Argeș s-au folo­sit peste 75 mc de PFL și placaj bachelitizat, ceea ce, împreună cu alte măsuri tehnico-organizatorice apli­cate, a adus o economie de peste 250 mc cherestea de rășinoase. ing. C. OLTEANU corespondent Rezultate la nivelul sarcinilor Desfășurîrnd larg întrecerea socialistă pe șantiere, con­structorii din regiunea Argeș obțin rezultate din ce in ce mai bune. Planul de producție pe semestrul 11962 al Trustului re­gional de construcții a fost îndeplinit in proporție de 102,5%, realizările reprezentind o creștere de 24,67% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. In prima jumătate a anului, in orașele Pitești, Câmpulung, Rimnicu Vilcea și Slatina au fost date în folosință 359 apartamente cu o suprafață locuibilă totală de 12.056 mp, depășindu-se sarcina planificată pe această perioadă. De asemena, au fost predate vila „Oltul“ de la Călimănești, complexul comercial pentru minerii de la Schitu Golești, un complex de servire a populației la Curtea de Argeș și altul la Râmnicu Vilcea, o hală D.C.A. la Câm­pulung și alta la Drăgănești-Olt etc. Construcțiile de școli, pre­cum și cele agrozootehnice sunt avansate, ceea ce asigură predarea lor înainte de termen. Șantierele acestor lucrări au avut create condițiile pentru o desfășurare normală a procesului tehnologic, proiectanții și beneficiarii făcin­­du-și pe deplin datoria. Nu la fel de bună este insă situația la toate obiectivele prevăzute in plan. Sunt lucrări care trebuiau Începute în trimestrele I și II, altele ce trebuiau predate în această perioadă, dar pentru care șantierele nu au fost deschise, deoarece nu s-a primit documentația tehnica de execuție. Din această categorie fac parte: locuințe in GOSTAT- urile Găteasa, Potcoava, Rătești, locuințe muncito­rești in exploatările Trustului de extracție Pitești, lucrări la Uzina „Vasile Tudose’’ și altele, reprezentind 8% din planul anual al trustului. Beneficiarii trebuie să urgenteze asigurarea proiectelor și obținerea tuturor avi­zelor in vedera începerii imediate a șantierelor, pentru ca plănul de investiții să fie realizat integral, Anul HIV b­r. 656 ★ 1 pagini 25 nani ★ Sâmbătă 4 august 1962 Montorii la lucru La baza de utila­­­­je a Co­mbinatului I de cauciuc sintetic , de la Onești conti­nuă să sosească numeroase utilaje,­­ instalații și confec­ții metalice — în marea lor majorita­te din U.R.S.S., iar­­ restul din R. D. Germană, R. S. Ce­­­­hoslovacă sau con­struite în tara- In­­­­dală după descăr­­c­i care sunt preluate de montorii de la j I.M.B. și instalatorii ]­­ de la I.I.B., pentru­­ a fi montate. Fototex­: C. BUTE $ corespondent § Cu calificativul „EXCEPȚIONAL” 1 Constructorii de la întreprinderea nr. a D.G.C.M.-București, vrind parcă anume să-și pună la încercare forțele și priceperea, au servit confraților de meserie o frumoasă lecție de ceea ce în­seamnă ritm și calitate. E vorba de blocul 6-Dinamo, de pe str. Ștefan cel Mare (P-­-9), cu 132 apartamente. Lucrarea, ca sistem con­structiv și tehnologie, nu are nimic deo­sebit. Și totuși, aici s-au înregistrat cîteva performanțe deosebit de valoroa­se. Prima este, fără doar și poate, dura­ta de execuție : 15 octombrie 1961 — 30 iunie 1962, adică cu șase luni mai scurtă decit cea planificată prin contract. Odată cu a­partamentele au fost terminate finisajele și amenajările exterioare și cele 4 magazine de la par­terul clădirii ! ! E lesne de înțeles că pe șantier munca a fost bine organi­zată, că au fost etape cînd s-a lucrat și în 2—3 schimburi, că s-a asigurat un ritm susținut de muncă, chiar în lunile friguroase de iarnă, că s-au depus efor­turi pentru aprovizionarea la timp cu materiale. Scurtarea duratei de execuție este, pe de altă parte, rodul colaborării strîr­se dintre constructor și proiectant („Proiect-București“ ) pe parcursul exe­cuției, al fructuoasei colaborări cu subantreprizele. La recepție, blocul a primit califica­tivul „excepțional“. Calificativul este pe deplin meritat. Finisajele acestei clă­diri sunt ireproșabile. Constructorul, îm­preună cu proiectantul, a adus cîteva îmbunătățiri bine inspirate, care ridică gradul de confort și întregesc aspectul plăcut al apartamentelor. Zugrăvelile in­terioare, de pildă, au fost realizate în culori pastel, care dau încăperilor o atmosferă veselă, plăcută. S-a avut însă grijă ca, în ansamblu, apartamentele să aibă un colorit unitar, agreabil. De aceea, în camerele de baie s-au montat obiecte sanitare în nuanța culorii apar­tamentului respectiv. Pentru a mări gra­dul de confort al locuințelor, ca și pen­tru a uniformiza aspectul fațadei, la toate apartamentele, între cercevele, s-au montat perdele de soare. Ferestrele și ușile de la balcoane sunt prevăzute cu galerii cu rigole pentru montarea per­delelor interioare. Vestibulele au fost prevăzute cu cuiere executate din panel, (vopsite cu cluce) și oglinzi montate în perete. La pardoselile debaralelor, parchetul a fost înlocuit cu mozaic, iar mozai­cul de la căm­ări cu scliviseală. Din eco­nomiile astfel realizate, în vestibule și bucătării pardoselile de mozaic au fost executate cu borduri și desene. Pentru economisirea materialului lemnos, la raf­turile din cămări și-au găsit folosirea plăcile fibrolemnoase, montate pe rame de lemn, fixate în suporturi metalice realizate din cupoane de oțel-beton. Binevenite s-au dovedit — atît din punct de vedere calitativ, cît și din punct de vedere economic — și unele îmbunătățiri aduse lucrărilor exterioare. Ru­lajele verticale, montate prin sudură de armătura plăcii în fațada principală, care înlocuiesc ru­lajele orizontale cu suporți metalici, îmbunătățesc aspectul plastic al fațadei, aducînd și economii de 18.000 lei. Soluția aceasta a atras după sine și modificarea parapetelor balcoanelor din fațada principală, care a adus alte economii. Au mai fost a­­plicate: la terasă — per­gol­ă de beton armat, in locul copertinei ; ln fațada posterioară — tencuieli stropite cu praf de piatră. De menționat că toate îmbu­nătățirile aduse acestui bloc se înca­drează, ca preț, în valorile cuprinse în deviz. Constructorii care, sub ing. Didi Moise și maistrului conducerea Eugen Ștefăn­escu, au executat această lucrare au cu ce se mîndri. Din rîndul lor meri­tă a fi citați zugravii din echipele con­duse de Florian Baumgarten și Dumitru Preda, mozaicarii conduși de E. Casa­­grande și Gh. Alexandreanu, dulgherii conduși de M. Schiller și fierar-belo­­niștii lui I. Topor. Reprezentanții beneficiarului —■ rela­tează cu îndreptățită mîndrie construc­torii prezenți la recepție —s n-au făcut de data aceasta nici o observație critică. Au folosit stiloul doar pentru a scrie in procesul verbal calificativul „excepțio­nal ”. AURELIAN Comuniștii in fruntea întrecerii Succesele obținute în semestrul I au constituit un puternic stimulent în ac­tivitatea colectivului întreprinderii de prefabricate din Roman, întrecerea so­cialista s-a desfășurat cu același elan și în luna iulie. Chiar din prima de­cadă planul a fost depășit cu 3%. Frumoase rezultate în producție a do­­bîndit harnicul nostru colectiv și în următoarele decade ale lunii trecute. Printre brigăzile fruntașe în între­­­­cere se numără cele conduse de co­muniștii: Teodor Ușvat, de la linia tehnologică pentru fabricarea panou­rilor mari, Ilie Sîia, de la stîlpi pre­­comprimați, Gheorghe Molodoi, de la fîși, cu goluri, Laurențiu Caraiman, de la atelierul de prelucrarea fierului be­ton și alfii. N. CONSTANTIN r corespondent Se toarnă primul coș de fum în cofraj glisant In cadrul lucrărilor de investiții de la Fabrica de ciment „Victoria socialis­tă“ din Turda a început, aplicarea pen­tru prima dată în țară, a unei importan­te realizări tehnice romînești — proce­deul de turnare a coșurilor de fum tron­­conice, în cofraj glisant (vezi „Con­structorul", nr. 639), întreprinderea de izolații nr. 3 a Ministerului Industriei Construcțiilor a trimis aici un colectiv bine pregătit, din care fac parte autorii­ invenției — ing. Armando Speri și ing­­. Kontza, șeful de șantier arh. Nico­­lae Smărăndoi, brigada montorului Ioan Popa, electricianul Vasile Luchian, tro­listul V. Rădulescu, montorii I. Mirea și I. Andreescu ș.a. Coșul a fost reproiectat în cadrul în­treprinderii nr. 3, pentru a fi adaptat la execuția după noul sistem. El va avea 70 m înălțime, formă tronconică și sec­țiune poligonală cu 12 laturi și nervuri (obținîndu-se un efect arhitectural iden­tic cu al coșurilor existente, din cla­­vouri prefabricate) — ceea ce demons­trează posibilitatea de a utiliza noul tip de cofraj glisant, cu unele modificări, și la­­ construcții cu altă secțiune decit cea circulară. Prin introducerea unor cofraje intermediare, peretele coșului se realizează în 3 straturi, din care cel exterior — beton armat de rezistență B200, cel interior — căptușeală armată din beton refractar (peste cota­­ 1- 21,25 m — beton special de granulit), iar cel intermediar — termoizolație din praf de Kieselgur. Sistemul electrohidraulic de pompe și verine comandă atît ridicarea cofra­jului, cît și strîngerea lui prin panourile mobile. Betonul e adus de la stația de pre­parare în bene ce circulă pe o monoșină și e ridicat la locul de turnare cu un lift prevăzut cu limitator de cursă auto­mat și cu dispozitiv automat de frînare pe șinele de ghidaj în cazul ruperii ca­blului. Un sistem de semnalizare asi­gură comunicarea permanentă între cabina de comandă, situată jos, și platforma cofrajului. Turnarea decurge rapid, continuu, rit­mic și în condiții de perfectă securitate Recent, constructorii din cadrul T.B.C.-Ploiești au predat în orașul Bu­zău blocul A1, cu 40 de apartamente. Intr-un stadiu avansat au ajuns blocu­rile CI și B1, cu 32 și respectiv 48 apartamente, cărora li se execută ultimele finisaje. Pe strada Dobrogeanu Gherea s-a deschis un nou șantier. Constructorii toarnă fundațiile a două noi blocuri cu 60 de apartamente. In clișeu : unul din r­ryle bropuri din centrul orașului. iooocoootxxxxjoocooooooocxxw Printre cei mai harnici macaragii din cadrul Stagiunii nr. 4-Brätlau T.U.G. se numără și tînă­­rul Florea Biban, în prezent, el face parte din eșalonul Iași și lucrează pe șantierul 3 al grupu­lui nr. 4 din cadrul Trustului nr. 1. Cu automacaraua „Ta­tra”, el ajută montarea elemen­ta­relor prefabricate. Unde începe și unde sfîrșește exigenta A venit proiectul! In viața oricărui colectiv de con­structori, acest moment marchează în­ceputul mișcării unui mecanism com­plex, care nu se va opri decit odată cu predarea construcției către benefi­ciar. Deocamdată însă șantierul­ n-a luat ființă, viitoarele sale cadre lucrează încă în cine știe ce alte locuri, cără­mizile sunt încă un depozit, sau nici n-au apucat să iasă din cuptor. Viito­rul bloc, viitoarea fabrică sunt doar între coperțile unui dosar pe care la trust, la întreprindere un grup de teh­nicieni îl răsfoiesc cu legitimă nerăb­dare : „Ce avem de făcut ?“ Nu greșește de loc cine afirmă că, tocmai în această clipă se hotărăște în bună măsură dacă blocul, dacă fa­brica vor fi realizate repede, bine și ieftin. Atiția ani de participare laolaltă la mărețele construcții ale socialismului au statornicit, în general, o colaborare rodnică între proiectanți și construc­tori. Sunt tot mai frecvente cazurile cînd tehnicienii din execuție se intere­sează, încă pe parcursul elaborării do­cumentației, de modul cum se rezolvă în principiu problemele cărora ei vor trebui să le facă față concret, pe șan­tiere. Multe din­ elementele reușite ale soluției constructive pentru Fabrica de radiatoare și băi din București au fost stabilite la I.P.C.M.C. cu concursul ne­mijlocit al Trustului nr. 1 și al direc­ției generale tutelare. O astfel de în­trajutorare nu dăunează nimănui, de­cit celor care înțeleg individualist ro­lul de autor de­ proiect și cărora ifosele nu le îngăduie nici măcar ideea că ar putea avea nevoie să fie ajutați prin experiența altora,­­ precum și celor care înțeleg , funcționărește minunata meserie de constructor, considerînd că ei nu sînt chemați să gindească, numai să execute. Dimpotrivă, o ast­ei fel de colaborare e de folos și proiec­tantului, și constructorului, și mai pre­sus de toate e de folos intereselor eco­nomiei, naționale, intereselor oameni­lor muncii. In condițiile muncii și producției so­cialiste, colaborarea presupune o­ înal­tă principialitate, o înaltă exigență re­ciprocă. Dacă zugravului nu-i este in­diferent cum muncește tencuitorul, în­­trucît de conștiinciozitatea acestuia de­pinde calitatea propriei sale lucrări, cu atît mai mult constructorului, în general, nu-i poate fi indiferent felul în care proiectantul a conceput con­strucția. Partidul a trasat sarcini precise în sectorul nostru. La înfăptuirea acestor obiective contribuie nu numai lucră­torul de pe șantier, ci și cel de la planșetă, ca și­ beneficiarul însuși. Dar pe cînd institutul de proiectare are pentru calitatea proiectelor, numai un plan tehnic, iar pentru controlul ei numai organele interne și exterioare de avizare, organizația de execuție are plan concret și la producție, și la pro­ductivitate, și la preț de cost; mij­locul de control îl constituie însuși planul, care trebuie îndeplinit integral și la toți indicatorii. Apoi, cînd e vor­ba, de pildă, de economisirea chereste­lei, controlul realizării acestei sarcini se face și mai direct, prin repartizarea unei cote în care vrei­ nu vrei, poți­ nu poți, trebuie să te încadrezi, căci alt­fel n-ai cum. Cerințele obiective ale producției îl obligă pe constructor să se gindească, să-l ajute pe proiectant, căci în felul acesta se ajută pe sine însuși. Nu de mult, D.G.C.M. din Ministe­rul Industriei Construcțiilor a respins două proiecte elaborate de I.P.I.U.: centrul școlar de la Craiova și centrul „Vinalcool“ de la Iași. Motivul ? Be­toane monolite acolo unde se preta foarte bine prefabricarea. Refacerea documentației îi va învăța pe proiec­tanți să aibă mai mult simț de răspun­dere în muncă — și va­­ economisi țării sute de metri cubi de lemn. Este aici un aspect al exigenței față de proiectant: acela de a-i impune să respecte partea ce-i revine din obliga­țiile comune — de a realiza în terme­ne scurte construcții de cea mai bună calitate și la un preț de cost scăzut. Dar exigența îmbracă și aspecte care mai puțin pot fi cîntărite în cifre. Iată un exemplu : întreprinderea de con­strucții siderurgice din Hunedoara ac­ceptă an de an de la I.S.C.A.S. pro­iecte pentru locuințe, la care nivelul finisajelor — cu influență directă asu­pra confortului — este mai scăzut de­cit la o scurtă parte din locuințele pro­iectate, de pildă, de D.S.A.P.C.-ul din regiune. „Așa se prevede, așa execu­tăm“. Este oare aceasta o atitudine de conștiinciozitate profesională ? Este oare admisibil ca I.C.S.H. — o unitate puternică, bine încadrată și bine do­tată, care s-a dovedit capabilă să rea­lizeze de calitate foarte bună obiective industriale deosebit de complexe, s. D. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3-a)

Next