Constructorul, ianuarie 1963 (Anul 15, nr. 678-681)

1963-01-05 / nr. 678

ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI C­E AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUC ______________ ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII_______________________ AL­CȚII IERI. STUDENTĂ. AZI ȘEFĂ DE ȘANTIER Anul trecut, cînd a absol­vit facultatea de construc­ții, tlnăra ingineră Elena Cazacu nu se tindea că înainte de a termina sta­­giatura va deveni șeful unui șantier și încă dintre cele mai importante. Re­partizată la T .B.C .­Mara­mureș, proaspăta ingineră a găsit un colectiv binevoi­tor care a îndrumat-o cu dragoste, ajutind-o să-și completeze cunoștințele a­­cumulate in facultate. Văzîndu-o harnică și pri­cepută, conducerea titlui i-a încredințat, trus­nu după mult timp, conduce­rea șantierului — regulari­zarea riului Săsar. Râs­­punzînd încrederii ce i s-a acordat, tinăra șefă de șan­tier a condus cu dinamism și pricepere lucrările șan­tierului, reușind să îndepli­nească planul fizic pe 1962 înainte de termen. Inginera Elena Cazacu nu se va opri aici, ci va merge tot mai sus spre cele mai înalte culmi ale meseriei. Drumul ii este larg deschis de regimul nostru democrat-popular. In fotografie, inginera Elena Cazacu verificind planurile chiar pe șantier, unde-și petrece, de altfel, cea mai mare parte a timpului Acest bloc cu 28 apartamente a fost terminat zilele trecu­te în orașul Cărei, d­e către un colectiv d­e constructori de la grupul nr. 7 al T.B.C. . Maramureș (maistru — Vasile Talpoș, șef de e­­chipă — comunistul Iosif Wagner). Fototext : IOSIF STEINER, coresp. Pe șantierele maramureșene GOIilUUistul ConStraltilI B­ Hited unul dintre fruntașii fabricii Un om nu prea înalt, slăbuț, dar cu o față senină și ochi arzători. Așa arată comunistul Constantin Bantea. E­vucător la fabrica „Zorile noi“ din P. Neamț, fruntaș în între­cerea socialistă, titlu ce și-l men­ține de peste doi ani. Despre el nu ai să auzi decit cuvinte de laudă, de altfel. Meseria o practică cu pa­siune. Succesele obținute de el, atît in ceea ce privește mărirea produc­ției cît și în îmbunătățirea calității, sunt urm­area preocupării permanen­te pentru îmbogățirea cunoștințelor profesionale. Adesea îl vezi la bi­blioteca tehnică luînd reviste și cărți de specialitate în domeniul ceramicei. El este autorul unor importante propuneri organizare a muncii în secția de­­ ardere a produselor, propuneri care au avut ca urmare întărirea simțului de răspundere al muncitorilor față de realizarea planului și a indicilor calitativi. Brigada de la cuptorul nr. 2 forma adesea obiectul discuțiilor și al cri­ticilor, pentru neîndeplinirea planu­lui, pentru rebuturi, indisciplină. Constantin Bantea căuta o soluție practică de a ajuta această brigadă. Și iată că într-o consfătuire de pro­ducție a cerut să i se încredințeze brigada de la cuptorul 2. Toți s-au mirat cind au auzit aceasta. S-au întrebat: de ce părăsește Bantea o­­ brigadă unde lucrurile merg foarte bine ? Dar Constantin Bantea nu gîndea așa. A-i ajuta pe cei rămași în urmă, ca să ajungă la nivelul celor­ fruntași, e o datorie de comu­nist și e în interesul producției. Desigur că nu i-a fost ușor. Dar a muncit mult cu oamenii, i-a con­vins, fiind el însuși un exemplu in toate privințele. Așa a reușit să transforme concepția despre muncă a lucrătorilor din brigada respectivă astfel ca aceștia să desfășoare o acti­vitate corespunzătoare. Au trecut câteva luni, iar astăzi brigada a II-a de jucători este fruntașă. Constantin Bantea s-a ocupat mult și de calificarea unor muncitori. In această privință Alexandru Nichita și Constantin Apostoaie sînt doar două exemple. Dar activitatea sa nu se limitează numai la atît­­a­ vezi mai tot timpul prin fabrică, în secții, discutînd cu oamenii, interesîndu-se cum merge producția, cum se îndeplinesc sar­cinile pe linie de partid, căci este locțiitor al secretarului organizației de bază. Se sfătuiește cu toți și pri­mește sfaturile oamenilor cu o mo­destie ce-i este caracteristică. In vara aceasta a urmat un curs de instruire la Bacău, întrucit comu­niștii l-au ales și ca propagandist la cursul seral, anul I. Și în această pri­vință se pregătește cu­ mai bine, pen­tru a transmite cursanților învăță­tura partidului. In ultimii ani, comunistului Bantea i s-au Încredințat și alte munci, cum ar fi cele de linie sindicală. Tot­deauna a dat dovadă de Inițiativă, energie, dar mai ales de răspundere față de sarcinile incredințale. Fa­brica se mîndrește cu el și aceasta pe bună dreptate. I. BERENSTEIN corespondent In ultimele săptămîni, constructorii de la Trustul nr. 1 au deschis citeva noi șantiere industriale : o fabrică de stofe de mobilă la București, o fa­brică de betoane celulare autoclavi­­zate la Doicești, dezvoltarea Combi­natului de cauciuc de la Jilava. Se fac pregătiri pentru deschiderea șan­tierului de la Scăieni — dezvoltarea Fabricii de geamuri. Pentru a se asigura condiții optime de lucru pe șantierele noi și pe cele în continuare, s-a trecut la realizarea unor sarcini de primă urgență din planul de măsuri tehnico-organizato­­rice. Astfel, s-au încheiat operațiile le­gate de pregătirea contractării lu­crărilor și de întocmirea graficelor. Numeroase cadre tehnice din și de la șantiere sunt mobilizate trust la elaborarea proiectelor de organizare pentru lucrările noi. In atelierele de confecții metalice ale trustului se execută elemente pentru stații de betoane pe schelet metalic. Aceste stații vor fi echipate cu dozatoare gravimetrice pentru a­­gregate și ciment (modelul este in curs de omologare la șantierul Mi­litari) și cu lopeți mecanice. Pînă la sfîrșitul lunii martie, șan­tierele vor fi dotate cu noi obiecte de inventar — panouri de cofraj din placaj, caloți metalici, grinzi exten­sibile — cu ajutorul cărora se vor executa toate lucrările de beton mo­nolit, în scopul de a economisi ma­terialul lemnos, a mări productivita­tea muncii și a îmbunătăți calitatea. Piesele sunt în curs de confecționare la atelierele trustului și la unele în­treprinderi republicane. Zilele trecute, la Militari a în funcțiune laboratorul central intrat trustului, dotat cu aparatura nece­as­­ară pentru­­ controlul calității mate­rialelor și lucrărilor de construcții. Inovația nr. 1 Chiar din prima zi de muncă a noului an, lucrătorii întreprinderii „Izolatorul“ din Capitală desfășoară o muncă avîntată, pentru a da viață angajamentelor luate cu ocazia dez­baterii cifrelor de plan pe 1963, pen­tru a îndeplini și depăși prevederile planului. 1 încă în primele ore ale zilei, la cabinetul tehnic a f­ost înregistrată prima propunere de inovație. Dispe­cerul Savu Oprescu a conceput un dispozitiv de alimentare mecanică cu plată a mașinilor semiautomate de ștanțat dopuri. Adaptarea acestui dispozitiv la mașinile de stanțat vs sport productivitatea muncii cu 20% la fiecare mașină. E un început promițător în activi­tatea de inovații, precum și în pro­ducție la întreprinderea „Izolatorul“. Cu 5 zile înainte de termen Constructorii de la șantierul 4 al T.K.C.­Hunedoara au dat în folosință înainte de termen și de bună calitate cele 220 apartamente din planul pe 1%2. Dezbătând sarcinile pe noul an, care cresc valoric cu peste 28%, ei și-au exprimat hotărîrea de a obține noi succese. Comunistul Ioan Ursu s-a an­gajat să execute cu 5 zile înainte termen instalațiile electrice la 270 apar­tamente; brigada lui Samoilă fluier se va strădui să reducă durata, lucrărilor de zidărie și tencuieli, la­­­ blocuri de cite 32 apartamente, cu­­ mais­trul Constantin Georg­esc.1­7 a scurta cu 46 zile timpul de execuție a lucrării pe care o conduce. Extinderea lucrului în lanț cu brigăzi complexe și de spe­cialitate, centralizarea efectuării unor operații, creșterea gradului de mecani­zare, introducerea unor procedee de teh­nică nouă și alte măsuri teh­nico-organi­za­torice vor ajuta la îndeplinirea anga­ja­mentel­or. T. SXRIOPOL corespondent PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA 7 i Se lărgește baza tehnico-materială Planul de măsuri tehnico-organiza­­torice al T.R.C.­Cluj, prezentat cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1963, prevede o serioasă dezvoltare a bazei tehnico-materiale a construc­țiilor, in scopul unei mai largi indus­trializări a lucrărilor, care să ducă la creșterea productivității muncii și la reducerea prețului de cost. La Cluj va începe construcția unui poligon de panouri mari prefabricate. Alt poligon va fi organizat la Turda. Amenajarea unui atelier de prefa­bricate pentru instalații va permite introducerea pe scară mai largă a materialelor noi. Șantierele clujene vor fi asigurate cu agregate sortate, la un preț redus, prin înființarea unei balastiere mecanizate. Vor lua ființă o stație centrală de betoane la Dej, o stație de măcinare a varu­lui nestins (pentru lucrările din iarna 1963—1964) la Cluj, ateliere centrale de preconfecționare pentru dulgherie și armături la șantierele Grigorescu- Cluj, Oprișani-Turda și Dej. FLORIAN HOȚUPAN corespondent Anul m­ir. 678 ★ 4 D30ÍI­! 25 Dani ★ Sîmbătă 5 ianuarie 1963 Intrarea în producție a primelor unități ale Combinatului de cauciuc sintetic și produse petrochimice de la Onești In cinstea celei de a 15-a aniver­sări a republicii, constructorii de la I. S.C.M. și montorii de la I.M.B. au dat în funcțiune primele unități ale marelui Combinat de cauciuc sin­tetic și produse petrochimice de la Onești, instalațiile de fabricare a fenolului și acetonei. Noile instalații au o capacitate de producție de 18.000 tone fenol și 11. 000 tone acetonă pe an. Ambele produse au o mare importanță pen­tru economia națională. Fenolul constituie una din materiile prime de bază pentru industria de fire și fibre sintetice și cea a maselor plas­tice. Utilizînd ca materie primă ben­zenul și profilenul, obținute în rafi­nării prin prelucrarea superioară a țițeiului, se va produce de aproape 4 ori mai mult fenol și de peste 5 ori mai multă acetonă decit se rea­liza pînă acum în țară. Prețul de cost al acetonei va fi de aproape trei ori mai redus, iar cel al feno­lului de două ori mai mic decit cel realizat prin procedeele tehnice vechi de pînă acum. Utilajele au fost executate în uzi­nele constructoare de mașini din țara noastră și Uniunea Sovietică. Specialiștii sovietici au acordat și acordă asistență tehnică, iar nume­roase cadre ale combinatului s-au specializat în unități similare din Uniunea Sovietică. In prezent, continuă probele teh­nologice și lucrările de montaj în vederea terminării și dării în func­țiune a celorlalte unități din cadrul combinatului. Una din secțiile combinatului instalația D4a. NOI UNITĂȚI COMERCIALE 9 . In orașul petrochimiștilor, Onești, constructorii de la șantierul 3 al I.S.C.M. au dat în folosință, primele unități ale noului complex comercial din cvartalul 8. Aceasta înlesnește aprovizionarea populației cu pîine, carne, produse lactate, legume și­­i zarzavaturi. V CONSTANTIN BUTE corespondent Expoziție de fotografii de arhitectură industrială La Casa arhitectului din Bucu­rești, str. Episcopiei nr. 9, s-a deschis o expoziție de fotografii de arhitec­tură industrială și în domeniul con­strucțiilor pentru transporturi. Expo­ziția poate fi vizitată zilnic, între orele 10—14 și 17,30—20,30. Au ciștigat cupa In Orașul Ploiești, a avut loc un interesant turneu de volei, dotat cu cupa „30 Decembrie“, la care au par­ticipat cele mai bune echipe din ca­drul campionatului regional de cali­ficare. Echipa constructorilor ploieșteni, care a participat la această competi­ție, nu a pierdut nici un joc, ciști­­gind trofeul mult dorit. S-au remarcat din echipa construc­torilor jucătorii: Giuvelea, Tanase și Busuioc. MARIAN TATARU corespondent După zilele de repaus prile­jui­te de sărbăt­oarea Anului Nou, șantierele și-au reluat activitatea. Oamenii și-au strîns mîinile, și-au urat sănătate și un an încă mai bogat în succese decit cel încheiat. Același freamăt, aceleași preocupări. Și totuși, pri­ma zi e parcă mai altfel. In răstimpurile de pauză se schimbă impresii despre sărbătoarea revelionului, despre năzuințele ce-și vor găsi împlinirea în 1963. Constructorii de pe șan­tierul Institutului de onco­logie, al I.C.M. nr. 4 din D.G.C.M.­­B­ucureș­ti, au deschis ușile clădirilor a­­flate în finisaj cu senti­mentul revederii unui pei­saj drag, familiar. Poate că de aceea au fost ne­plăcut impresionați de stropii de mortar înghețați, de încăperile reci, tăcute. In citeva clipe, atmosfera s-a schimbat. Oamenii și-au reluat locurile de muncă : zidarii conduși de Tom­a Ioniță au ocupat etajele I și III, la casa pompelor, echipa condusă de zidarul Dumitru Bălan execută tencuieli ,la coșul de fum lucrează tencuitorii con­duși de Stelian Ioniță. Pre­zenți la datorie sunt faion­­țerii conduși de Gheorghe Mugureanu, mozaicarii lui Constantin Popa, dulgherii lui Gheorghe Coandă ș.a. Șantierul trăiește din nou. Se aud zgomotele în­fundate ale mașinilor de frecat mozaic, la punctele de preparat mortar, și-a făcut apariția apa caldă, obișnuitele materiale și scule sunt din nou soli­citate. Prima zi de muncă va aduce constructorilor suc­cese ce vor contribui la realizarea sarcinilor de plan. Muncitorii de pe șan­tier știu că unele obiec­tive trebuie terminate chiar în cursul lunii ianuarie și ei țin să respecte terme­nele de predare. O. CÎMPEANU Pe platforma cuptoarelor E miezul n­opții. Ultimele "clipe ale anului 1962.. ie".scurg Ancei. Pe coșurile înalte ale Fabricii de­ ciment București ies cuiere de fum ce se învălătucesc în aer. Cuptoarele, uriașii cilindri de metal, se învârtesc monoton. Platforma cup­toarelor e populată. Cucătorii sunt la datorie, își petrec aici revelionul, la gum cuptorului. Dar nu numai ei. Și lăcătușii și morarii și sudorii, schimbul întreg, care e la datorie, așteaptă mo­mentul solemn, hotarul dintre cei doi ani, ca să-și facă urările cuvenite. E ora 12. Cucătorul Emil Niculescu, morarii Gheorghe Stoicescu și Gheorghe Ispas, lăcătușii Ion Adam, Gheorghe­­ . Ion și alții își urează „La mulți anni­­ noi succese în muncă și îndepli­nirea tuturor dorințelor în­ noul an. Iată că se apropie de grup și directorul întreprinderii, ing. Constantin Cristache și secretarul organizației de bază P.M.R., Radu Modern, care au dorit să întîmpine noul an împreună cu schimbul din a­­ceastă noapte, la gura cuptoarelor. Urări de sănătate și de noi succese , moment solemn de scurtă durată, de­oarece producția nu putea fi neglijată. Prima zi de muncă trebuie să consem­neze și primele succese. VASILE DUMITRU corespondent MASURI care vor contribui LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1963 . Cucătorii de la Fabrica de ciment din Bicaz au început noul an de muncă cu o deosebită însuflețire. Ei s-au an­gajat ca în acest an să sporească pro­ductivitatea muncii prin aplicarea mai multor măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, se va experimenta un nou tip de injector, se va introduce analiza micro­­­scopică a clincherului, în cel mai scurt timp se vor monta instalațiile necesare pentru desprăfuirea liniilor tehnologice 1—6, se vor efectua studii pentru folo­sirea căldurii gazelor de la cuptoare, aducerea cuptorului nr. 7 la nivelul pro­ducției proiectate și se va ridica califi­carea profesională a muncitorilor și teh­nicienilor. (I. CONSTANTINESCU.I. c.– respondent). • Pentru a realiza o producție sporită, față de pianul anual, colectivul FA­BRICII DE CIMENT „ILIE PINTILIE“. FIENI a făcut 280 de propuneri. Majo­ritatea lor au și fost incluse in planul de măsuri tehnico-organizatorice pe în­treprindere, care a început să fie apli­cat în procesul de producție. Se preco­nizează ca in acest mod să se realizeze economii în valoare de 1.500.000 lei peste sarcina planificată, precum și be­neficii de 400.000 lei. (GH. RĂDUȚĂ corespondent). • I.a ÎNTREPRINDEREA ..FEISO EMAIL“ DIN PLOIEȘTI pe baza pro­punerilor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, procesul de producție va fi cu mult îmbunătățit față de anul 1062. Prin aplicarea măsurilor tehnice organizatorice, preconizate pentru acest an, se vor putea depăși sarcinile de plan cu 290 t produse în următoarele sorti­mente: 1000 de băi din fontă emailată, 100 t de radiatoare, 60 t tuburi de scurgere și 30 t articole sanitare pentru instalații igienice (I. OANCEA și M CONDRESCU, corespondente). • Aplicarea propunerilor colectivului de la ÎNTREPRINDEREA DE PREF­A­­ERICATE DIN GALAȚI va contribui in bună măsură la sporirea productivității muncii cu peste 5%. Astfel, prin intro­ducerea unor bancuri mobile la mașinile de sudat prin puncte, indicele de utili­zare va crește cu peste 30%. Aprovizio­narea cu beton a pistelor de fabricație cu ajutorul benzilor rulante va duce la exploatarea malaxoarelor la capacitatea reală, precum și la ușurarea efortului fizic al muncitorilor. Alte măsuri tehni­­co-organizatorice vor determina reduce­rea consumului specific la ciment și îmbunătățirea calității produselor. (F. STANCIST, corespondent). • Propuneri interesante au fost inclu­se în planul de măsuri tehnico-organiza­torice și la ÎNTREPRINDEREA „IZO­LATORII],“ DIN BUCUREȘTI. Mărirea capacității de uscare a cărămizilor dinht va fi efectuată prin modificarea a 15 vagonete etajere; transporturile interne vor fi mecanizate prin dotarea fabricii cu un autostivuitor; de asemenea, cu ajutorul unor dispozitive, va fi mecani­zată și evacuarea deșeurilor de plută de la mașinile „Record“ ; se va mări ca­pacitatea de aburire a cazanului de abu­rit pluta ; se va sistematiza în flux tehno­logic utilajul din secția de prelucrare a plutei etc., măsuri care vor contribui la îndeplinirea sarcinilor de plan sporite cu 18% față de anul 1962. (V. DUMI­TRU, corespondent). • FABRICA DE CĂRĂMIZI „MUN­CITORUL” DIN DOROHOI își va spori producția cu 29%­ față de anul prece­dent. In acest scop se va mări capaci­tatea de producție a fabricii prin noi construcții și se vor mecaniza unele faze de lucru. Colectivul întreprinderii s-a an­gajat să producă, în campania de fa­bricație din acest an, un milion de că­rămizi peste sarcina planificată. (S. SONNTAG, corespondent)* H i mi n mu CREȘTEREA VOLUMULUI INVESTIȚIILOR DIN FONDURILE STATULUI CREȘTEREA VOLUMULUI CONSTRUCȚIILOR DE LOCUINȚE CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII IN CONSTRUCȚII CREȘTEREA PRODUCȚIEI IN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ?

Next