Constructorul, mai 1963 (Anul 15, nr. 695-698)

1963-05-04 / nr. 695

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂI ANUL XV - nr. 695­4 pagini 25 bani sîmbătă 4 mai 1963 Barajul de la Secui a fost terminat Constructorii din cadrul întreprinderii de construcții hidroenergetice au obținut in preajma zilei de 1 Mai, o însemnată victorie : terminarea barajului de la Secui, de pe rîul Birzava. Executată după proiectul ela­borat de I.S.P.E., noua construcție hidroenergetică va contribui la re­gularizarea riului și la îmbunătățirea aprovizionării cu apă a Combi­natului siderurgic și a Uzinei constructoare de mașini din Reșița. înainte de termen Colectivul Întreprinde­rii de construcții-montaj nr. 5 a D.G.C.M.­Bucu­re­șt a intampinat ziua de 1 Mai cu noi succese in realizarea planului fi­zic. La blocul 12 au fost predate două scări, cu 11 zile Înainte de ter­men. A fost predat ți blocul 5 (cu 96 aparta­___. ,­mente) de pe bd. 1 Mmn.­tentelor S-au creat condiții pen­tru da­rea, in folosință înainte de termen a șco­­lii de pe str. Neculce, a blocului 11, a aparta­­și magazinelor din blocul de pe str. Brezoianu. INSTANTANEE IEȘENE Să treci prin Iași și să scapi ta­bloul de noapte al orașului cățărat pe șapte coline, e ca și cum ai omite vizita la Acropole, aflîndu-te la A­­tena. Ai prilejul să vezi o lume de basm. Pare că toate stelele cerului își dau întîlnire aci, să orneze cul­mile și să podească, cu fel și fel de lumini scînteindei, întinderile din­tre ele. ...De cînd umblu la Iași, nu țin minte insă să mă fi îmbiat cineva cu panorama de zi a orașului de pe malurile Bahluiului. Cu treabă pe Bucium, dea­lul de la poarta de sud a orașului, mi-am­ lăsat dßun azi pri­virile asupra „filmului“ ce-l făurisem cu o seară înainte, developat acum de pulberea razelor aurii ale soarelui Părea — de-acolo de sus — că un oraș nou, mare, modern, e lăsat de zeci de macarale peste vechiul Iași. Am­ zăbovit printre constructorii de dincolo de Podul Roș — străjuit acum de un bloc-turn așa de înalt, că-ți cade pălăria de pe cap uitîn­­du-te pînă în vîrful lui. De­ aici, de la albia croită de Bahlui, se desfă­șoară în secvențe cartierul indus­trial în construcție al Iașului. Co­șuri de fabrici ale căror steaguri urcă mereu, hale mari de proporția unor cetăți, pădurea de stu­pi de be­ton ce țin în spate sîrmă groasă cu­rentată la Borzești, toate laolaltă vestesc că aci se făurește inima de aur a frumosului Iași. Mi-am notat, la fața locului, cîteva aspecte din munca avîntată a con­structorilor. Pe șantierul 2 al gru­pului nr. 4 (Trustul nr. 1-București), continuă ofensiva recuperării timpului pierdut din pricina condițiilor vitrege de lucru din ianuarie și februarie. O măsură bună a fost aceea de a in­troduce și schimbul 2. Montarea utilajelor, care sosesc mereu, de­curge acum normal. S-a hotărît ca in fiecare secție să se meargă dintr-o dată cu lucrările pînă la capăt, în așa fel nicit să nu mai fie nevoie de întoarceri. Tot pe linia succcese­lor din ultima vreme se înscriu lucră­rile de zidărie și pardoseli de foarte bună calitate, executate de echipele lui N. Rotaru și Gh. Ursu. Benefi­ciarul e incîntat de ritmul și de ca­litatea lucrărilor pe care le execută Întreprinderea de izolații nr. 3 - Bucu­rești la peste 8000 mp de acoperiș, la circa 300 m conducte de termo­­ficare, la circa 3000 m conducte de interior. Echipele izolatorilor N. Tițu și Pavel Amironesei se mențin, de la începutul anului, pa primele locuri în întrecere. Pe șantierul nr. 1 al aceluiași grup, ies cu deosebire în evidență adevăra­tele recorduri dobîndite de lucrătorii Trustului de instalații nr. 21 Bucu­rești. Folosirea tot mai largă a su­durii electrice la țevi aduce mari e­­conomii de carbid și oxigen. Brigada complexă condusă de comunistul Gh. Mihăilă, președintele comitetului sindical de secție, folosește sudura electrică și la confecționarea corpu­rilor de încălzire. ...Inchipuiți-vă un tren cu 160 de vagoane, încărcate cu mașini compli­cate. Acesta este volumul utilajelor ce trebuie montate în noua fabrică. Pentru a reduce timpul necesar a­­cest­or operații, s-a luat măsura ca montajul să se execute numai me­canizat. Pentru aceasta, s-au montat mai m­uii podurile rulante. Cunoscuta echipă a lui Petre Mustețea are cu ce se mândri: cele 5 poduri cu o des­chidere de 22,5 m, pentru sarcini de 15/5 t, au fost ridicate și ambuio­­nate într-o singură zi. Măsurile teh­nic­o­ organizat­orice luate creează po­sibilitatea dării în folosință înainte de termenele prevăzute. Succesele înregistrate în cinstea zilei de 1 Ma­i au dat și mai mult avînt întrecerii socialiste. Mii de constructori se străduie clipă de clipă să dea viață programului tra­sat de partid, cu privire la dezvol­tarea economică și socială a orașu­lui Iași. B. NI­COL AB BLOCURI NOI Zilele trecute, în comuna Bolin­­■ ținut din Deal, raionul Titu, au fost date în folosință 3 blocuri P-13. (I. PROTOPOPESCU, corespondent) Fruntașe pe ramura Recent, î­n cadrul unor adunări festive, colectivelor Intreprinderii-țan­­sier de construc­ți-montaj Craiova și IPROCHIM-București li s-au înmînat distincțiile acordate de Consiliul Central al Sindicatelor, pentru rezultatele obținute în întrecerea socialistă pe fără pe anul 1962 . Steagul roșu și diploma de fruntașe pe ramură. In 1962, I.S.C.M.­Craiova și-a îndeplinit planul în proporție de 101%, a realizat toate obiectivele înscrise în plan: materialele economisite (1286­­ ciment, 355.000 cărămizi, cca. 3500 mc material lemnos ș.a.) însumează o valoare de 5.563.000 lei. La rîndul său, IPROCHIM, realizîndu-și în bune condiții sarcinile de plan prin utilizarea proiectelor tip și refolosibile, a economisit 1.200.000 ece-normă de proiectare, iar ca urmare a adoptării unor soluții tehnice avansate, valoarea de deviz a investițiilor proiectate a fost redusă cu peste 65.000.000 lei, față de fazele anterioare. Consiliul Central al Sindicatelor a decernat titlul de „întreprindere fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe țară“ grupului de șantiere Bistrița-aval al I.C.H. Anul trecut, constructorii hidrocentralelor de pe Bis­trița și-au realizat planul cu 2 luni mai devreme, au depășit cu 2,4% sarcina planificată 1a productivitatea muncii și au realizat economii de peste 1,4 milioane lei.­­Steagul roșu și diploma de institut fruntaș pe ramură au fost decernate și Direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor­ Ploiești, care în 1962 a elaborat 631 de documentații tehnice, depășind planul cu 9,9%. Steagul roșu și Diploma de întreprindere fruntașă au fost decernate, de către C.C.S., și întreprinderii de poduri metalice și prefabricate din beton-Pitești, al cărei colectiv și-a depășit planul pe 1962 cu 29,6% la producția globală și cu 28,5% la producția marfă, mărind productivitatea muncii cu 6,2% peste prevederi și economisind 500.000 lei. Demonstrația oamenilor uncii din Capitală Ca in fiecare an, capitala patriei noastre a cunoscut freamătul ți voioșia, entuziasmul și haina festivă, proprii marii sărbători de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Pe bulevardele și magistralele orașului, frumos împodobite, șuvoaie de oameni ai muncii se îndreaptă spre tribunele insta­late în Piața Aviatorilor pentru a-și manifesta, in această zi de primăvară, atașamentul față de partid și guvern. Se simte peste tot în decorul multicolor al străzilor, în sufletele și pe fețele manifestanților, aerul sărbătoresc al acestei zile. Se pare că tot orașul a ieșit astăzi pe străzi. Fiecare colectiv de muncă are înscrise, pe grafice sugestive, realizările obținute în cinstea zilei de 1 Mai, raportînd că angajamentele pe anul 1963 sunt îndeplinite con­secvent. In preajma Pieței Aviatorilor, în fața tri­bunelor, uralele nu mai contenesc, entuziasmul nu mai cunoaște margini. Mulțimile scandează lozinci din care reiese dragostea față de regimul democrat­­popular, față de Uniunea Sovietică , numele condu­cătorilor partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, sunt pe buzele fiecărui om al muncii. Iată, acum trec coloanele constructorilor harnici, care dau înfățișare nouă Bucureștiului nostru iubit. O imensă hartă, purtată de acești minunați muncitori, prezintă noile construcții industriale din capitală : Fabrica de radiatoare și băi din fontă, Fabrica de obiecte sanitare din porțelan, uzina „Danubiana“, C.I.L. — Pipera ș.a. Dar acestea nu sunt singurele realizări pe care constructorii le raportează cu min­­drie. Pe zecile de panouri, cu fotografii mari, care arată noile cartiere cu care s-a înnoit Bucureștiul, constructorii reliefează ce e în stare să facă un popor stăpin pe soarta sa. Trec constructorii blocurilor de locuințe din Piața Palatului, a Gării de Nord, din Drumul Taberei, de pe Giulești, Ștefan cel Mare, Pajurei, Giurgiului și Olteniței — toți cei ce dau viață înaripatelor planuri inițiate de partid. Laolaltă cu ceilalți oameni­ ai muncii, constructorii pășesc în rânduri masive, aclamînă și manifestînă pentru viață frumoasă pe care o trăiesc. Ei asemuiesc zborul către înălțimi al porumbeilor imaculați cu drumul poporului nostru — tot mai sus, spre socialism, spre fericire, bunăstare și pace. „TOMI­S“ noul cinematograf cu 1000 de locuri din Constanța La începutul anului a fost dat în folosință ansamblul de pe bd. Republicii, din Constanța, care cu­prinde un bloc de locuințe, maga­zine și cinemascop. Ansamblul e dezvoltat pe subsol parțial, parter și 4 etaje. Lucrările au fost execu­tate de întreprinderea nr. 1 T.C.E.H., pe baza proiectelor ela­­­borate de D.S.A.P.C. — Constanța (arhitectură — arh. D. Constanti­­nescu, arh. V. Simion; rezistență — ing. C. Stavu, ing. A. Arvinte ; in­stalații — ing. P. Vlădescu, ing. C. Mladen ș.a.). Prefabricatele au fost confecționate la I.P.M.C. — Con­stanța, iar precomprimarea și mon­tajul fermelor de acoperiș s-au realizat cu sprijinul ÎNCERC. Modernul cinemascop „Tomis", cu 1000 de locuri, este destinat pro­iecțiilor de filme pe ecran normal, lat și panoramic. Sala de spectacole — care se prezintă ca un sector de cerc cu vîrfurile racordate — are suprafața de 760 mp și volumul interior de 5600 mc. Dimensiunile ecranului panoramic sunt de 17­x7,80 m. Scheletul construcției este format din stîlpi de beton armat pe fun­dații izolate (bloc și cuzinet), iar acoperișul — din ferme de beton armat precomprimat, cu o deschi­dere maximă de 32,5 m și greutatea globală, de cca. 40 t. Fermele con­stau din tronsoane prefabricate, asamblate la sol prin mare postcompui­­(4 cabluri din 36 fire SBP (1)­5 mm) și mon­tate cu ajutorul unei macarale­ fu­­nicular, concepută și realizată de constructor. Dea­supra fermelor s-au montat pene prefabricate din beton și inveli­toare din plăci de armeciment, peste care s-a realizat o terasă cu izo­lații clasice. Finisajele interioare ale sălii de spectacole și ale încăperilor auxi­liare (foaier, vestiare, grup sanitar etc.) au fost realizate cu o deosebită grijă. Pardoseala sălii este din mo­chetă prinsă pe dușumeaua oarbă, iar a podiumului din fața ecranului — din parchet; în foaier s-au folo­sit plăci de marmură albă, montate în cîmp continuu, punctat cu plăci negre. Plafonul, in formă de scoică, prin linia curbelor concentrează a­­tenția spre zona ecranului; el pre­zintă scafe circulare, paralele, dar acentrice. In aceste scafe s-au mon­tat corpurile de iluminat indirect și gurile de absorbție a aerului viciat. Tot pe plafon au fost pla­sate și difuzoarele pentru Stereo­fonie. Problemele de acustică a sălii au fost rezolvate cu asistența tehni­că a Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București, obținîndu-se bune rezultate prin soluțiile alese pentru forma plafonului (suprafață reflectantă), volumul sălii și prin tratamentul fonoabsorbant al pere­ților. In afara rolului funcțional, tratamentul pereților asigură re­zolvarea plastică agreabilă a interio­rului, prin lambriul furniruit și draperia de pluș cu pliuri verticale. Instalațiile electroacustice sunt concepute și realizate la un înalt nivel tehnic. Instalația de ampli­ficare este de tip stereofonic, func­­ționînd cu 3 canale și un canal de efect. In timpul spectacolelor, datorită instalațiilor de ventilație cu posi­bilități de filtrare, preîncălzire și umidificare a aerului, se menține un microclimat plăcut. ing.MIRCEA NAUM corespondent Cinemascopul „Tomis" din Constanța, foaierul, sala, ecranul. 9 MAI Ziua independenței de stat a Romiei și a victoriei asupra fascismului german Poporul nostru sărbătorește, la 9 Mai, Ziua proclamării independenței de stat a României și Ziua Victoriei asupra fascismului german. In aceas­tă zi, cei ce munc­esc, de la orașe și sate, cinstesc glorioasele tradiții patriotice, faptele de vitejie săvîrșite de înaintașii lor, în lupta pentru libertatea și independența patriei, pentru o viață mai bună a celor ce muncesc. Aceste faptte de vitejie vor rămine pentru totdeauna înscrise în istoria patriei noastre, constituind pentru noi un necontenit îndemn la luptă și muncă harnică pe frontul măreț al construcției socialiste, al făuririi unui trai tot mai îmbelșugat. Masele populare, ale căror năzu­ințe spre independența națională se împleteau cu aceea de a dobîndi pă­­mînt, drepturi și libertăți democra­tice, au sprijinit cu înflăcărare răz­boiul de la 1877. Cînd s-a hotărît mobilizarea, tinerii de la sate și orașe au cerut să fie înrolați în armată, iar masele au sprijinit războiul cu bani, alimente și alte daruri. Mun­citorii și intelectualii nu numai că s-au înrolat in oștire, ci au și sub­scris o parte din salariul lor pentru întreținerea armatei. Acest entuziasm patriotic s-a manifestat nu numai în țările romîne, ci și dincolo de Car­­pați, în Transilvania, unde masele populare au ținut să arate că sunt o singură nație. Entuziasmul cu care masele populare au sprijinit războiul pentru Independență constituie izvorul vitejiei cu care ostașii romîni s-au luptat pe redutele Plevnei, în bătă­liile de la Rahova, Grivița, Smirdan, înscriind pagini de glorie nepieritoare in istoria patriei. Lupta dreaptă a poporului român și a celorlalte popoare din Balcani, pentru eliberarea d­e sub jugul tur­cesc, a fost sprijinită activ de Rusia. Lupta dusă cot la cot, singele văr­sat in comun pe cîmpiile Bulgariei, de către ostașii romîni, ostașii ruși și de patrioții bulgari ,a cimentat prietenia de veacuri dintre aceste popoare. Dar, în ciuda tuturor jertfelor fă­cute, poporul român nu s-a putut bucura de Independența cucerită. Coaliția burghezo-moșierească, în frunte cu monarhia, a Înăbușit aspi­rațiile maselor populare spre liber­tate și progres, a călcat in picioare independența națională și a înfeudat țara, pe plan economic și politic, pu­terilor imperialiste. Eroii de pe câmpurile de luptă, care au adus glorie neamului, um­blau goi, flăminzi și obidiți, cerșind prin sate și orașe. In poezia „Eroii de la Plevna", marele nostru poet Vasile Alecsandri biciuiește, plin de Indignare, micșăvia claselor domi­nante. In versurile : Ce-i astă sărăcime și goală și flămindă ! Eroii de la Plevna !... Iată-i!... Ah ! cine-ar crede ! Se plînge chiar de milă tot neamul care-l vede, Și eu plîng de rușine... în țara Să văd cerînd pomană vitejii Romîniei.“ el zugrăvește cu revoltă și amără­ciune soarta tristă a celor ce și-au vărsat singele pentru independența patriei. Crunta asuprire a burgheziei și mo­­șierimii n-a putut însă infringe do­rința de libertate a poporului, năzu­ințele lui nobile spre progres social. Clasa muncitoare, în frunte cu înflă­­căratul luptător pentru eliberarea na­țională și socială a poporului nostru — Partidul Comunist din Romînia — a ridicat sus steagul luptei pentru deplina independ­ență națională. Co­muniștii, cei mai buni fii ai clasei muncitoare, infruntind prigoana tur­bată a regimului burghezo-moșieresc, au mobilizat masele la lupta pentru apărarea intereselor naționale, împo­triva aservirii economice și politice a Romîniei față de puterile imperia­liste, împotriva subjugării țării de către fascismul german și impotriva dictaturii militare fasciste. Adevărata independență națională, eliberarea socială și politică le-a cu­cerit poporul nostru abia după actul Istoric de la 23 August 1944. In acele zile ale lui august, cînd armata so­vietică inainta victorioasă, dînd lo­vituri zdrobitoare hoardelor hitle­­riste, Partidul Comunist din Româ­­nia a mobilizat clasa muncitoare, toate forțele patriotice și a înfăp­tuit insurecția armată, inlăturind de la conducerea statului dictatura mi­litară fascistă. Armata română a în­tors armele împotriva cotropitorilor hitleriști și a luptat eroic alături de glorioasa armată sovietică, până la zdrobirea Germaniei fasciste. Astfel, prin jertfa sa de singe, poporul ro­mân a contribuit la victoria obținută de coaliția antihitleri­stă, creată de U.R.S.S., S.U.A. și Anglia, în cel de al doilea război mondial. Rolul hotă­­rîtor în obținerea acestei victorii Îm­potriva celui mai singeros asupritor al popoarelor — fascismul german — l-a avut Uniunea Sovietică, ai cărei fii au luptat cu eroism pentru eli­berarea popoarelor din robia hitle­­ristă. Se împlinesc 18 ani de cînd eroicii ostași sovietici au înfipt steagul vic­toriei deasupra Reichstagului hitlerist, vestind lumii Întregi că pustiitorul război provocat de fascism a luat sfîrșit. Popoarele au pornit cu hărnicie munca pentru vindecarea rănilor actinei provocate de război. Această muncă pașnică este amenințată însă de uneltirile cercurilor imperialiste. (Continuare în pag. a 2-a) ospeției RĂSPLATĂ BINEMERITATĂ Săptămâna trecută, într-un cadru festiv, a avut loc decernarea „Stea­gului roșu de întreprindere frun­tașă“, „Diploma de întreprindere fruntașă“ ale Consiliului Central al Sindicatelor și „Diploma de în­treprindere fruntașă“ a Consiliului regional al Sindicatelor­ Bacău, pen­tru frumoasele rezultate obținute în anul 1962 de Fabrica de cărămizi din Roman. E un moment solemn­­ tov. An­drei Horvath, membru supleant al Prezidiului C.C.S., înmînează Stea­gul roșu de întreprindere fruntașă pe sector delegaților harnicului co­lectiv al fabricii. In aceeași clipă izbucnesc ropote de aplauze. Ziua de 27 aprilie se transformă astfel într-o entuziastă sărbătoare pentru cărămidarii de la Roman... Cîteva cifre asupra rezultatelor obținute în 1962 vor fi edifica­toare : aproape 7 milioane de că­rămizi (în echivalent), peste sar­cina de plan. Aceasta înseamnă necesarul pentru construirea a cca. 350 de apartamente sau 9 blocuri a cite 40 de apartamente. Propor­ția de cărămizi calitatea s-a a sporit de la 83,3% (planificat) la 97,8%. Valoarea economiilor obți­nute în plus : 932.000 lei, iar a be­neficilor : 973.000 lei. Primul tri­mestru din 1963 marchează, de asemenea, succese deosebite în pro­ducție. Planul a fost realizat la toți indicatorii, obținîndu-se în plus 1.550.000 de cărămizi, datorită creșterii productivității muncii cu 4,5% și o economie la prețul de cost de 234.000 lei. De la începutul anului se des­fășoară cu entuziasm întrecerea so­cialistă între cele trei schimburi conduse de comuniștii Gheorghe Bucur, Vasile Chirică și Florin Bîrsan. Maiștrii sunt mereu în mij­locul oamenilor, îi ajută efectiv în muncă, le creează toate condi­țiile ca să poată obține succese în întrecere. La preluarea schimbului, graficul de întrecere este urmărit cu atenție de muncitorii ambelor schimburi (de cei care predau și de către cei care preiau). In trimestrul I, schimbul comu­nistului Vasile Chirică câștigase în­trecerea. Lui i-a revenit cinstea de a primi Steagul roșu. Și depă­șise celelalte schimburi doar cu 16.000 de cărămizi. In luna aprilie, succesul înclina spre schim­bul condus de maistrul Bucur, care în ziua de 26 aprilie avea deja o depășire de 150.000 de cărămizi, cu 50.000 mai multe față de cele­lalte brigăzi. După înmînarea Steagului roșu, numeroși muncitori și muncitoare și-au luat­­ însuflețite angajamente. Pe fața fiecăruia se citea o nespusă bucurie. Ei erau mindri, pe bună dreptate, de distincția acordată și s-au angajat că vor munci cu și mai mult elan pentru ca și pe anul 1963 să se mențină fruntași pe sector. ^ 1 NEGREANU în cinstea zilei de 1 Mai, la Cluj a fost dat în folosință cel de al doilea bloc-turn cu 11 ni­vele din piața Abatorului, execu­tat de către constructorii de la T.R.C.L., cu ajutorul cofrajului gli­sant, FLORIAN HOȚOPAN corespondent PRIMA ETAPĂ S-A ÎNCHEIAT CU SUCCES Numeroși constructori de pe șantierul Fabricii de ciment din Turda, al Trustului nr. 5, au venit să lucreze la lotul Oradea, sub con­ducerea ing. Alexandru Dunckler. Bogata experiență acumulată în executarea silozurilor de ciment și a rezervoarelor de pastă cu aju­torul cofrajelor glisante îi ajută acum să aplice în condiții optime această metodă avansată.. La 20 aprilie a început turnarea primelor 4 silozuri din beton ar­mat, din totalul de 16 ce urmează a fi executate. In ajunul zilei de 1 Mai, glisarea s-a și terminat. Durata redusă a lucrărilor și buna lor calitate sunt meritul echipelor conduse de dulgherul Gherasim Hălăștean, de fierar-betonistul Alexandru Horșea, de betoniștii Ioan Broizan, Augustin Moldovan, Mihai Bogătean ș.a., ajutați per­manent de betoniștii Ștefan Hor­váth și Mi­hai Crețu. EVA FURMA ÎE corespondentă -

Next