Constructorul, decembrie 1963 (Anul 15, nr. 726-729)

1963-12-07 / nr. 726

Jk PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XV — nr. 726­4 pagini 25 bani Sîmbătă 7 decembrie 1963 Peste plan: 9 milioane lei economii Peste sarcina planificată de redu­cere a prețului de cost, colectivul Trus­tului de construcții și montaje schele­ Ploiești a economisit, în primele 10 luni ale anului, 9 087 000 lei. în aceeași perioadă, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,3% (volumul lucrărilor executate fiind cu peste 60 milioane lei mai mare d­ecît în primele 10 luni din 1962), iar productivitatea muncii a crescut cu 7,6%, față de cea prevă­zută și cu 20,9%, față de cea reali­­zată în anul trecut. Au fost puse în funcțiune 460 km de conducte di­verse, 40 parcuri de separatoare, 6 stații de dezbenzinare și compresoare, 83 km drumuri de schelă, 10 813 mp construcții industriale, 5630 mp con­strucții sociale etc. în cadrul măsurilor pentru iarnă, care vor asigura menținerea și dez­voltarea acestor succese, s-au realizat în cea mai mare parte pregătirile so­­cial-gospodărești, s-au reparat drumu­rile de acces, au fost create subdepo­­zite de agregate, se urmăresc aprovi­zionarea cu materiale și închiderea obiectelor în lucru. G. GAVANESCU planificator Noi înălțimi După cum prevede documentația ela­borată de „Proiect-București", noul an­samblu de locuințe ce face legătura intre cartierul Jiului și Casa Scînteii va fi dominat de 7 blocuri cu parter și 9 etaje, fiecare cu cite 80 apartamente, ai căror pereți se execută cu cofraj glisant. I.C.M. nr. 5 a terminat glisarea pri­mului bloc și pregătește acum turnarea planșeelor monolite. După 11 luni La capătul a 11 luni de activitate, bilanțul întreprinderii de construcții nr. 4,Cernavoda, a T.R.C.L.-Dobrogea, consemnează îndeplinirea sarcinilor de plan in proporție de 122%; indicele prevăzut la productivitatea muncii a fost depășit cu 9%. O contribuție de seamă la obține­­rea­ acestor frumoase realizări au adus șantierele Hirșova și Negru Vodă, care au predat numeroase obiective, printre care se numără un cinematograf, o fa­brică de piine, blocuri de locuințe ș.a recepționate cu calificativele „bine“ și „foarte bine“. în ce privește prețul de cost, pe primele 10 luni, șantie­rele Negru Vodă și Hirșova au rea­lizat —5,4% și +0,8%, față de +2,1 și respectiv +739, cit era planificat. NI CU BONCOTA corespondent Planul anual îndeplinit „PROLETARUL" — TURDA Pentru colectivul fabricii de produ­se refractare „Proletarul" — Turda, 29 noiembrie a constituit o zi de săr­bătoare. La această dată sarcinile de plan pe anul 1963 au fost în­deplinite. Succesul se datorește mă­surilor tehnico-organizatorice aplicate în cursul anului, precum și entuzias­tei întreceri socialiste, care se des­fășoară între brigăzi. Productivitatea muncii a sporit cu 8,6%. Indicii in­tensivi de exploatare ai agregatelor au crescut cu 1,92%- în această pe­rioadă, colectivul a dat în plus 325 t de produse refractare. Au adus un aport deosebit în realizarea acestor frumoase succese evidențiații în între­cerea socialistă, comuniștii: N. Cro­­șan, Gh. Harțăgan, I. Pop II, A. Struta, I. Vîtcă, C. Fodor, I. Covaci II, C. Ceteșan, S. Haller și alții. ILIE BELCIN economist Casa se clădește din camere Acum două săptămîni clădirea acesta cu trei nivele, zugrăvită în vinarom vernil, nu se afla aici. A venit pe roți, bucată cu bucată. Ma­caragiul Carol Lajos, de pe „Rapier“, a adunat bucățile și îe-a clădit una lingă alta, una peste alta. Cam așa cum face zidarul cu cărămizile. Nu­mai că, tot cam în atîta timp cît i-ar trebui unui zidar ca să-și pregătea­scă locul de muncă, aici era gata instalată o cameră întreagă, în jurul micului șantier — dar ce fel de șantier e acesta, fără ma­gazii, fără ateliere, fără nimic din ceea ce numim de obicei organi­zare ? — a stăruit vreme de șapte zile, cît a durat montajul, mulțime de vizitatori. De la cei veniți din cap de țară, minați de curiozitate inginerească, pînă la localnicii opriți în drum spre casă — și chiar pînă la puștanii școlii învecinate, neînțe­legători ai jocului cu cuburi în care s-au antrenat oameni în toată firea. Prins în atîtea probleme de sfârșit de an —- grafice, predări, relații cu beneficiarii, contractări — care la o întreprindere cu specific de con­­strucții-montaje industriale capătă o anvergură deosebită, directorul ge­neral ing. Andrei Erdély a găsit, în fiecare din aceste zile, răgaz de cî­teva ceasuri pe care să le petreacă la fața locului, nerăbdător ca un proaspăt tată pe culoarele materni­tății. Și cum — fără glumă — avem de-a face cu un tată colectiv, se aflau aici, la fel de emoționați, și inginerii Gheorghe Asandei și Dan Zăicescu, iar de la București, pe firul direct al D.G.C.M.U.C.R., directorul general Gheorghe Neculau se intere­sa mereu, la telefon, de mersul lu­crărilor. Nici nu se cerea, ,de altfel, să te numeri printre autori, pentru ca această experimentare să te „prin­dă“. Pe de o parte, prin noutate, Clădirea experimentală de la Onești, cu 3 apartamente de două camere și unul de 3 ca­mere pe fiecare din cele trei nivele, se compune din 42 ele­mente spațiale (inclusiv cele pentru casa scării), de 8 tipuri diverse ca structură și de două tipuri ca dimensiuni geome­trice : — cameră de zi, sau baie­­bucătărie-vestibul, și — dormitor, sau camera a treia, sau casa scării. Toate sînt turnate cu ajutorul acelu­iași agregat de formare. Elementul spațial cuprinde într-un singur ansamblu mono­lit cei patru pereți ai camerei și planșeul inferior care, prin suprapunere, devine tavanul camerei de dedesubt. Pereții exteriori (din beton de granu­­lit) au grosimea de 25 cm, iar cei interiori (din beton greu) — de 4 cm. Prin montaj, între pereții a două camere alătu­rate rămîne un interspațiu (strat de aer, fonoizolant) de 7 cm, în care culisează ușile, se fixează o parte din conductele de instalații și tuburile de ven­tilație pentru dulapurile-căma­­ră, care marchează prezentul ; pe de alta, prin semnificație, care mar­chează perspectivele. Am văzut, în hala specială de la atelierul de pre­fabricate al I.S.C.M.­Onești, cum stau înșirate camerele, ca mărfurile în raftul magazinului. Aproape că-ți vine să spui: „aș dori-o pe­ asta, cu zugrăveala bleu — vreți să mi-o împachetați ?” Agregatul metalic de formare do­vedește o gîndire atentă a tuturor amănuntelor. Aici se toarnă, se vi­brează (pe cofraj) și se aburește betonul, care iese cu fețe atît de ne­tede, nicit tencuiala nu mai e nece­sară decit la peretele exterior, de granulit. Cînd ciclul s-a terminat, ansamblul-tipar e ridicat cu podul rulant și se mută alături, pentru repetarea turnării. In elementul-ca­­meră rămas pe Ioc intră finisorii, care execută aici cam tot ce se poate executa fără pericolul degra­dării ulterioare, la montaj. Și asta înseamnă foarte mult, înseamnă par­doselile de mozaic și stratul fonoi­zolant de pudhetă la cele de parchet sau PVC, montarea caloriferului, obiectelor sanitare, dulapului-came­­ră, geamurilor, plăcilor de PVC pe pereții din băi și bucătării, ușilor culisante și a celor pe căptușeală... Am văzut în atelier, în unele camere de baie, pînă și aplica de deasupra lavoarului, porthîrtia, cuierul emai­lat fixat pe ușă. Firele instalației electrice, de telefon, de antenă pen­tru radio și televiziune sînt înglo­bate în perete. Pînă și zugrăveala exterioară, cu vinarom, se dă un ate­lier. Atunci, ce mai rămîne de făcut pe șantier — afară de infrastruc­tură ? Montajul, îmbinările, racordu­rile la instalații, mascarea cu ba­ghete a conturului plafoanelor (gata gletuite) și ultima mină la finisaje. D. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3-a) Colectivul care a conceput și pus în practică procedeul (în fotografie, de la stingă la dreapta) , ing. Dan Zăicescu, maiștrii Alexandru Fodor, Alexandru Purceilă și Filip Ionescu, ing. Gheorghe Asandei, ing. Andrei Erdély, maistrul Alexandru Raccți. Se montează primul element-cameră (dormitor cu loggie) la etajul I. INFORMAREA TEHNICĂ LA I.S.C.M.-BRĂILA Documentarea și propagan­da tehnică sunt factori de ba­ză în introducerea noului pe șantiere. în acest scop, pen­tru ridicarea continuă a ni­velului de pregătire a lucră­torilor noștri și în întreprin­derea noastră s-au inițiat ac­țiuni privind informarea teh­nică. Astfel, de curînd, a avut loc la clubul „Constructorul“ al sindicatului I.S.C.M.Brăila, o informare tehnică, unde s-a prezentat referatul „Executa­rea lucrărilor de construcții pe timp friguros“, după care a rulat filmul tehnico-docu­­mentar „Clădiri construite din beton“. Atît referatul, cît și filmul au fost apreciate de cei 250 de șefi de echipe, maiștri, tehnicieni și ingi­­­­neri. Prin grija cabinetului teh­nic, la informările ce au loc se aleg materialele cele mai noi și importante, care sînt prelucrate, pe înțelesul mun­citorilor. De la începutul anului și pînă în prezent, munca de documentare tehnică în în­treprinderea noastră s-a do­vedit rodnică, cuprinzînd printre alte metode de pro­pagandă și un număr de 12 prezentări de cărți. În con­ferințe cu caracter tehnic, 6 filme, 3 schimburi de ex­periență, un simpozion unde s-a prezentat referatul „Ro­lul cărții tehnice în ajuto­rul producției”, la care au participat în total cca. 4000 auditori. Celelalte metode de infor­mare ca: emisiunile locale la stația de radioamplificare, buletinul de informare teh­nică, referatele de documen­tare difuzate la șantiere și altele au dus la mărirea numărului de cititori și con­sultanți ai bibliotecii tehnice. în afară de acțiunile colec­tive, amintesc că în munca de ridicare a calificării, car­tea tehnică a fost de un real folos. Astfel, aproximativ 30% din numărul cititorilor fiind cursanți au folosit in­tens materialul documentar din biblioteca noastră. VICTORIA LOGOTETI bibliotecară la I.S.C.M.­­B.xâiU 15 t fier vestit pentru oțelării Acțiunea de colectare a fierului vechi întreprinsă de colectivul întreprinderii de construcții nr. 1 a T.R.C.L.­­Dobrogea a dus la bune rezultate. In cursul acestui an, au fost predate la I.C.M. 15 tone de fier vechi. S-au evidențiat Ion S. Niculae, de la șantierul labo­ratorului veterinar, Marin Constantin, gestionar la maga­zia centrală și alții, care au predat cele mai mari canti­tăți de fier vechi. Pînă la sfîrșitul acestui an , colectivul nostru va mai strînge încă 5 tone de fier. ION. CRĂCIUN tehnician k. FABRICA DE IPSOS „RAPID"-Aghireș / ** .... . » . O telegramă sosită la redacție de la Aghireș ne vestește că în ziua de 30 noiembrie colectivul fabricii de ipsos „Rapid" a îndeplinit sarcinile anuale de plan la producția globală. După cum relatează corespondenții , noștri voluntari Ioan Jilovan și Ale­­­­xandru Voinescu, la obținerea impor­­­­tantului succes au contribuit exploa­­­tarea rațională a utilajelor, desfășu­rarea unei avîntate munci in fiecar­te secție. I.C.M.A. — BUCUREȘTI Tot în ziua de 30 noiembrie a în­deplinit prevederile pe anul în curs la producția globală și marfă și co­lectivul întreprinderii d­e confecții me­talice și aparataje din București. De asemenea, productivitatea muncii a fost realizată in proporție de 100,4%. ȘANTIERUL CALARAȘI AL I.C.M.B. Din partea colectivului șantierului Călărași (Combinatul de celuloză și hîrtie din paie) a­ întreprinderii de construcții-montaj­e București, ing. Gheorghe Polexe, șeful șantierului și Dumitru Ștefan, secretarul organiza­ției de bază P.M.R., ne anunță reali­zarea planului de producție pe 1963 la data de 5 decembrie. FABRICA DE CIMENT COMARNIC -- SECȚIA PE VAR In ziua de 3 decembrie, secția de var a Fabricii de ciment­ C­omarnic și-a realizat planul anual la var gras pen­tru construcții. In sectorul agrozootehnic în afara lucrărilor de locuințe în mediu urban, constructorii de la între­prinderea nr. 1 a T.R.C.L.­Galați exe­cută pentru sectorul agrozootehnic, în raioanele Tecuci, Bujorul și Galați o seamă de obiective, care reprezin­tă cca. 20% din planul anual. După 10 luni de activitate au fost predate 6 dispensare veterinare, 31 platforme — din cele 34 introduse suplimentar în plan în trimestrul III. 30 de apartamente pentru lucrătorii din G.A.S.-uri, 3 platforme, o serie de grajduri și alte obiective se află în stadii avansate. Pe șantierele agrozootehnice, care s-au angajat să-și realizeze sarcinile anuale de plan pînă la 25 decembrie, se remarcă formațiile conduse de dulgherii T. Tănase, N. Hălărescu, D. Scarpete, maiștrii P. Soloviev, Fl. Ma­­rinescu,­­L. Ciutac, Gr. Popoiu, ȘT. BARBALATA economist Condiții asigurate pentru îndeplinirea planului Colectivul întreprinderii „Izolatorul" din Capitală, mobilizat în întrecerea socialistă de comitetul sindicatului, a realizat sarcinile de plan, pe 1963 la toți indicatorii, în ziua de 16 octom­brie, reușind să dea peste plan produse în valoare de pes­te 6 milioane lei. Dorind să împăr­tășim cititorilor noștri experiența acestui colectiv, care a reușit să realizeze producția globală în pro­porție de 119,45%, un volum de e­­conomii de 750 000 lei și beneficii pes­te plan însumînd 1 800 000 lei, am ru­gat pe tov. ing. I. ARDELEA, inginerul­­șef al întreprinderii, să ne răspundă la cîteva întrebări: — Ce a stat la baza rezul­tatelor remarcabile obținute de colectivul întreprinderii „Izola­torul“ ? — Rezultatele frumoase obținute de colectivul fabricii noastre oglindesc pre­ocuparea de zi cu zi a fiecărui munci­tor, a fiecărui inginer și tehnician, pen­tru rezolvarea sarcinilor care ne-au stat în față. La baza succeselor stau, în pri­mul rînd, organizarea bună a proce­sului de producție și a locurilor de muncă, ca și colaborarea între anumite compartimente și sectoare, îmbunătă­țirea indicilor extensivi și intensivi în exploatarea utilajelor a fost în centrul preocupărilor noastre. In acest sens s-a întărit sectorul mecanic-șef cu cadre calificate, pentru a putea face față ce­rințelor producției. Buna întreținere a utilajelor, precum și efectuarea de re­parații de calitate, conform graficului de reparații și revizii, au eliminat în mare parte stagnările, mărind indicele intensiv (cazul mașinilor de confecțio­nat garnituri, care au determinat o de­pășire a planului la acest sortiment, cu peste 34%). Căutăm să ne aprovizionăm din timp cu piesele de schimb necesare și să găsim soluții care să ne permită să eliminăm pe cît posibil importul, pînă la total. Astfel, reparația capitală a concasorului „Dantoni“, de la secția rondele, a fost făcută în condiții foar­te bune, burghiele folosite la secția do­puri, care se importau în majoritate, au fost confecționate în țară, în viitor acestea nu vor mai fi aduse din im­port. Introducerea micii mecanizări a­ fost, de asemenea, în atenția colectivului nostru. Modificarea adusă la mașinile de ștanțat dopuri semiautomate, pri­vind înaintarea automată a plutei a dus atît la crearea unor condiții de muncă nepericuloase, cît și la mărirea pe 1964 producției; îmbunătățirea sistemului de alimentare la mașinile „supermatice“ de polizat dopuri a dus la reducerea efortului fizic al muncitorilor și la mărirea producției. In perspectivă, a­­vem de aplicat me­canizarea alimen­tării cuptorului-va­­nă­­ pentru topit sticlă­ de la secția fibre de sticlă, precum și sincronizarea ei în funcție de nivelul top­turii,­­ lucru care va duce la micșorarea efortului ing. C. AMARIȚE! (Continuare în pag. 2-a) Drumul benei cu beton Pe șantierul hidrocentralei „16 Februarie" a dat înghețul încă de­­acum o lună. Dar, în ciuda vremii care se­ înăsprește, lucrările continuă. De la fabrica automată, cu o capacitate de 2000 mc pe zi, benele cu beton, de cite 6 mc fiecare, sînt aduse de o locomotivă pînă pe esta­cada construită sub macaraua­ funicular (fotografia 1). Agățată de cârli­gele căruciorului de rulare, bena își începe cursa rapidă de-a lungul ca­blurilor ce unesc, cu o punte de oțel de 370 metri, cele două maluri ale barajului (fotografia 2). Cînd ajunge deasupra locului de turnare, la o comandă a operatorului, coboară și-și departă încărcătura de beton în fundația barajului (fotografia­t). Așezat la intrarea în Cheile Argeșului, barajul Vidraru va avea gro­simea la bază de 25 metri, lungimea la coronament de 307 metri, iar înălțimea de 165 metri. Volumul total de beton — aproximativ 500 000 de metri cubi — este relativ redus, ținînd seama de înălțime, datorită for­mei barajului în dublă curbură. Betonarea va fi terminată, cu instalațiile prevăzute, pînă la sfîrșitul anului 1965, după care va începe acumularea celor aproape 500 milioane metri cubi, de apă în lac. Concursul corespondenților voluntari SCURTĂ TRECERE IN REVISTA Rîndurile de față mi constituie bilanțul întrecerii dintre corespondenții noștri voluntari, în cadrul concursului ini­țiat de ziarul nostru — cu tema „Promovarea noului pe șantiere și în fabrici“, ci doar o scurtă trecere în revistă a unora dintre cele mai valoroase rezultate obținute. „Sarcina noastră este să fim in permanență de partea noului, să-l sesizăm la timp, pentru a-l face cunoscut pretutindeni; arătind avantajele noului, trebuie să luptăm pentru ca acesta să devină un bun al tuturor“, se arăta în materialul care anunța concursul. Și, de pe șantierele de construcții, din întreprinderile și fabricile industriei materialelor de construcție, din institutele de proiectare și cercetare, au sosit vești care au dovedit interesul trezit de această inițiativă, de importanța problemei ridicate. Un material, o metodă de muncă, o propunere sau soluție, noi, au putut fi cunoscute în coloanele ziarului, datorită ajutorului permanent și operativ al tovarășilor noștri de muncă, prețioase antene în cele mai îndepăr­tate locuri — corespondenții voluntari. Relatările lor au căutat să împărtășească tuturor, concret, experiența câș­tigată în introducerea noului. „La grupul de șantiere Bistrița-ava­l al întreprinderii de construcții hidroenergetice s-a trecut la o nouă formă de organizare a muncii ...ea se dovedește a fi un impor­tant mijloc de reducere a termenului de execuție, de creștere a productivității muncii, stimulînd desfășurarea inițativei creatoare a constructorilor“, scrie despre brigăzile cu gospodărire socialistă, economistul Petre Haltenwanger, de la Craiova, ing. J. Neagu arată condițiile care „au per­mis D.S.A.P.C.­Oltenia să prevadă în proiecte o largă aplicare a soluțiilor industriale“, muncitorii Ion Ilie și Nicolae Mitache informează, primul — asupra măsurilor luate pentru îmbunătățirea calității clincherului la Fabrica de ciment Medgidia, celălalt — despre rezolvările inge­nioase „pentru executarea, rapidă și economică a lucră­rilor de investiții la „Ideal“-Cernavodă“. Alte scrisori au căutat să scoată din anonimat, să contureze trăsăturile celui care se preocupă, pe șantier sau în fabrică, de promovarea noului — reliefînd un exemplu demn de urmat. Astfel, ne-au fost înfățișați, de­ către D. Roșca — elev, comunistul Paul Carcio’g — evidențiat în întrecere, și cel mai tînăr inovator — Nrco Chirilă — de la Fabrica de ciment Medgidia. Abordînd diferite genuri gazetărești, operativi și dînd dovadă de o mare atenție în verificarea datelor, în res­pectarea adevărului, au ajutat la răspîndirea noului mulți alți corespondenți voluntari. Printre ei: Iile Belein de la „Proletarul“-Turda, Ion Crăciun — T.R.C.L.-Dobrogea, Gh. Largu — Centrul școlar profesional tehnic și de maiștri — Iași, Florian Hoțupan — T.R.C.L.-Cluj, Zoltan Dem­eny — LC.M.-Cluj, C. Enescu — T.R.C.L.-Argeș, G. A. Bara — Șantierul I.C.I.M. — Arad, Gh. Păun — T.R.C.L. — Oltenia, Iacob Vartan — Trustul de insta­lații nr. 21 — București. întrecerea aceasta a stîrnit ecou și în rîndul unor lucrători din sectoarele noastre de activitate, care, poate, pînă acum nu și-au mai încercat forțele pe acest tărîm : Șt. Barbălată de la întreprinderea de construcții nr 1 — Galați, Frederic Cosma — T.R.C.L. — Cluj, Con­stantin Chivu — „Idea!“-Cernavodă ș.a. Nu a rămas mult pînă la finele anului, cînd se va încheia concursul corespondenților voluntari, organizat de ziarul „Constructorul“. Timpul acesta poate fi încă valorificat, tema propusă constituind o sursă ineputabilă — necontenita luptă pentru introducerea noului. Cores­pondenții noștri voluntari sunt chemați să contribuie, prin scrisorile pe care redacția le așteaptă în continuare de la ei, la mobilizarea maselor largi de muncitori, ingi­neri și tehnicieni în această importantă acțiune T JL 1

Next