Constructorul, ianuarie 1964 (Anul 16, nr. 730-733)

1964-01-04 / nr. 730

A Punem la punct noua nomme Prevederile Congresului al III- lea al P.M.R., cu privire la in­dustrializarea construcțiilor de lo­cuințe, s-au transformat an de an în fapte. întreprinderile producă­toare de prefabricate din țara noa­stră au fost modernizate, fiind înzestrate cu linii tehnologice perfecționate, de mare randament. Unul din numeroasele exemple în această privință îl oferă întreprin­derea de prefabricate din Roman. Aici, este in curs de realizare o linie pentru fabricarea panourilor mari, cu o deosebită eficiență teh­­nico-economică. Noul, la această linie, îi aduc tiparele basculante pentru panourile pereților exteriori. ■. Pentru confecționarea panourilor cu fețe plane și paralele, alcătuite dintr-un singur strat de beton (pa­nouri de pereți interiori despărți­tori și o parte din planșee) se vor folosi casetele verticale încălzitoare, cu turnarea betonului pe verticală. Panourile pentru pereții exteriori, alcătuite din trei straturi de beton, cu fețe în planuri diferite (prevă­zute a fi finisate), vor fi confec­ționate în tiparele basculante, cu turnarea betonului pe orizontală.­­ Tiparul metalic basculant, pro­iectat de I.P.C.M.C. și construit de Uzinele metalurgice­ Turnu-Severin este încălzitor și mecanizat, cu ac­ționare hidraulică, care permite în­globarea elementelor prevăzute în proiect și executarea tuturor ope­rațiilor cu un consum minim de manoperă. Tiparul se compune dintr-o platformă metalică, pe care sunt montate ramele metalice late­rale. In interiorul platformei cir­culă abur de joasă presiune, pen­tru accelerarea întăririi betonului. Platforma este prevăzută cu un ax, în jurul căruia ea basculează în momentul decofrării din poziția orizontală în cea înclinată, formînd cu planul orizontal un unghi de 75 °.. Bascularea se efectuează cu ajutorul a doi cilindri hidraulici, montați sub platformă. De ase­menea, cu clte doi cilindri hidrau­lici sunt acționate și lateralele me­talice. Tot prin­ acționare hidra­ulică este manevrată și perna. în­călzitoare (alcătuită dintr-un schelet metalic închis etanș, în­ interiorul căruia circulă aburul), " care ", este așezată­ peste panoul din tipar,­­ . Deoarece prototipul acestui tipar a fost recent omologat în fabrica noastră­, voi descrie, pe scurt, mo­dul său de funcționare, putîndu-ne astfel da seama de gradul de meca­nizare a operației. Platforma tipa­rului se aduce în poziție orizon­tală prin mijloacele mecanice cu­noscute (cilindri hidraulici). In con­tinuare, tiparul este curățat de beto­nul aderent, apoi este uns, se execută asamblarea lateralelor, tot cu aju­torul cilindrilor hidraulici.­­Urmea­ză montarea armăturii și a­­ detaliilor înglobate, după care se toarnă pri­mul strat de beton ,­­se așază­­ apoi stratul izolant din plăci semirigide de vată minerală și se toarnă stra­tul superior de beton; se­­ finisează panoul, care este acoperit cu perna încălzitoare. După terminarea tra­­tamentul termic, se ridică perna încălzitoare în poziție verticală și începe decofrarea panoului (re­tragerea părților laterale și bascu­larea platformei). Formația de lu­cru este compusă din trei munci­tori. Consumul de manoperă la be­­tonare este cu­­ cca. 10% redus față de liniile tehnologice , cu matrițe mecanizate. Dar avantajele vor fi și mai mari o dată cu intrarea în func­țiune a centralei de betoane și a celei termice, precum și datorită instalației de transport pneumatic al betonului. Prin utilizarea tiparelor metalice basculante, viteza de rotație, față­ de vechile tipare, se mărește de 2—3 ori, contribuind astfel la re­ducerea suprafețelor de produc­ție, a cheltuielilor legate de exe­cutarea și exploatarea tiparelor. Totodată, se îmbunătățește cali­tatea panourilor executate în ase­menea tipare. Panourile mari au muchii vii și suprafețe plane. Condiție de muncă ale mun­­­citorilor* sunt și­­ ele radical îm­­­bunătățite: late­­­­ralele metalice, grele șii ramele f­i metalice pentru­­­golurile de uși și­ ferestre nu sînt­ manipulate ma­­­nual, ci cu aju­­­torul mecanisme­­­­lor hidraulice. In prezent,cadre­­­le tehnice din în­­­treprinderea noas­­­stră se preocupă­­ să contribuie la­­ punerea în func­­­țiune a noii linii,­ tehnologice. In­­ 1964 vom lucra în cele mai bune­, condiții la fabr­i­­­carea panourilor, mari, sporind cu mult producția lor. ing. A. MATEI inginer-șef adjunct al­­ întreprinderii de prefabricate­ Roman $ Petruța Petre, muncitoare la secția polizat dopuri a­i întreprinderii „Izolatorul" din Capitală, se numără­­ printre evidențiații în întrecerea socialistă. Ea este apre­­i­ciată pentru felul conștiincios în care lucrează, cum își­­ organizează munca și pentru rezultatele obținute. Între beneficiar și furnizor întreprinderea de aprovizionare cu utilaje și piese de schimb (I.A.U.P.S.) desfășoară din 1960 o activitate sus­ținută și meritorie pentru satisfacerea comenzilor primite de la unitățile de construcții și de la întreprinderile de materiale de construcții, privind înzes­trarea acestora­­ cu utilaje, dispozitive de mică mecanizare și scule moderni­zate, la nivelul celor mai perfecționate tipuri. Bilanțul livrărilor efectuate de I.A.U.P.S. de-a lungul anilor ilustrează cât de mult sunt solicitate de construc­tori utilajele de mică mecanizare de la un an la altul: în 1961 — 4,5 mi­lioane­ lei, în 1962 — 9 milioane, în 1963 — 20 milioane, iar pentru 1964 sunt comenzi în valoare de peste 37 raioane lei. Au trebuit totuși trei ani ca aceasta acțiune de dotare largă a șantierelor de­ construcții cu mijloace mecanizate să capete avîntul corespunzător. De ce ? Unele deficiențe organizatorice în acțiunea de popularizare a posibilită­ților de întrebuințare și a rentabilității aplicării utilajelor de mică mecanizare (catalog insuficient pus la punct, con­­ținind și utilaje neomologate), greutăți in procurarea fondurilor de la Banca de investiții (care solicita calcule de rentabilitate greoaie) și lipsa de expe­riență atît in relațiile cu beneficiarii, cit și cu furnizorii au făcut să nu se obțină rezultatele dorite. Neclarificarea pozițiilor pe care se situa I.A.U.P.S. in relațiile cu benefi­ciarii și furnizorii a determinat multe unităti să fie supărate pentru modul cum I.A.U.P.S. se achita de sarcini și, ca urmare, să nu mai înainteze comenzi către aceasta. De abia anul trecut I.A.U.P.S. a în­țeles că unitățile trebuie să cunoască ce anume utilaje vor fi produse in 1964, pentru a putea folosi cil mai judicios fondurile ce le au la dispoziție, și a expediat acestora lista completă a uti­lajelor din 1964. Era bine dacă aceste liste erau însoțite și de fișele tehnice respective (pentru că multe unități nu mai sunt în posesia primului catalog), ca și de un minimum de instrucțiuni de folosire a utilajelor, care să poată­­ servi unităților la pregătirea munci­torilor pentru exploatarea lor rațio­nală și să garanteze o conservare mai bună în timp. « De asemenea, I.A.U.P.S., avînd pînă în prezent acceptate cca. 90% din co­menzile lansate către furnizori, a trecut la înștiințarea beneficiarilor despre si­tuația comenzilor lansate, lucru ce va permite acestora să se pregătească din­­ timp pentru folosirea noilor utilaje sau completarea lor prin alte posibilități. Majoritatea furnizorilor aparținînd I.A.U.P.S. mai întîmpină în ă greutăți in realizarea unor uti­laje care sun­t necesare pe șantiere. Astfel, pompa de epuisment — pro­iectată in 1960 — a fost introdusă in planurile tehnice ale ministerului furnizor succesiv in anii 1961, 1962 și 1963; totuși, nu s-a executat proto­tipul nici până in prezent. Aceeași situație o are și mașina de tăiat și îndreptat oțel-beton, care a fost trecută în planul de asimilări pe 1962 al uzinei „Infrățirea“-Oradea. Alte repere de mică mecanizare sunt amintite din planul tehnic al unui an in cel al anului următor, întîrziind astfel nejustificat introducerea largă a tehnicii noi: compresorul de aer pentru transportul cimentului, aparatul de pro­iectat și transportat mortar, foarfecă mecanică de tăiat oțel-beton ș.a. Unele repere de mică mecanizare, cu mare eficiență economică,­ sunt respinse de M.I.C.M. și nu sunt introduse in planul de asimilare nici pină în pre­zent: aparatul hidraulic de îndreptat oțel-beton, maiul mecanic, pistolul electromagnetic de vopsit. O greutate întîmpinată pe linia do­tării șantierelor cu scule de mină ac­ționate electric constă în faptul că M.I.C.M. nu a asimilat pînă în pre­zent, fabricarea­ micro-electromiotoarelor și nici în­­ 1964 nu le-a introdus în, pla­nul de asimilare conform , studiului I.C.P.E. Fabricația­­ de serie, a uno­ra din cele mai căutate și necesare uti­laje, ca macaraua de fereastră, lopata mecanică, dumperul pitic,, nu este încă preluată de unitățile M.I.C.M. ceea ce tranează înzestrarea șantierelor de construcții cu utilaje ușoare,­­caracteri­zate printr-o eficiență maximă pe linia sporirii productivității muncii. Unele întîrzieri în trecerea la pro­ducția de serie se datoresc însă și uni­tăților de construcții care, deși anun­țate la timp despre omologarea grin­zilor extensibile, a dispozitivelor ma­nuale de bătut bolțuri etc., nu lansează deloc comenzi, sau doar în număr­ mic față de necesar. Deoarece I.A.U.P.S. efectuează și studii și proiectări pentru multe­ din reperele de mică mecanizare, în anul acesta va fi dotată cu un atelier de pro­totipuri propriu, care va ușura mult experimentarea și­­ omologarea și va reduce mult din timpul care se­ pier­dea cu efectuarea acestor operații la alte unități. Această măsură ar trebui completată și cu stabilirea unei uzine care să aibă capacitatea de a asigura și realizarea fazei următoare cu aceeași operativi­tate : producția de serie. Dezvoltarea permanentă a sectorului de construcții și sarcinile de reducere a termenelor de execuție cer rezolvarea acestei probleme cât mai urgent. O. A. Agregate din surse locale pentru îmbunătățirea calității agrega­telor de prund necesare șantierelor de construcții din orașul Ploiești și din îm­­prejurimi, T.R.C.L.-Ploiești a trecut, pe baza Studiului tehnico-economic întoc­mit de D.S.A.P.C., la proiectarea și executarea în paralel a unei stații-pi­­lot pentru extragerea, concasarea, spă­larea și sortarea agregatelor de prund din rîul Teleajen. . . . Punerea în funcțiune a acestei investi­ții­ în luna martie va asigura la 1964 peste 50 000 mc balast, 30 000 mc pie­triș, 30 000 mc nisip și alte agregate care adăugate la cele livrate de uni­tățile industriei locale, vor satisface la timp toate nevoile șantierelor,­­renun­­țîndu-se la aprovizionarea din alte re­giuni. (TEODOR POPESCU, șeful ser­viciului plan-materiale din T. R. C. L.­­Ploiești), A Șeful de brigada în sala de ședințe eram­­­’adunați, toți membrii bri­găzii. Șeful brigăzii. Ca­­r­dar, ni’s-a adresat scurt: — Tovarăși! Cunoașteți motivul convocării acestei ședințe, așa că vă rog să vă spuneți părerea în pri­vința comportării lui loan Coman. — In luna care a tre­cu — începu lancu Vasile — tovarășul Coman a to­­s­talizat 35 ore întirzieri. In­­ acest timp putea să reali­­­­zeze 15 fîșii cu goluri. Du­­­­pă părerea rt­ea trebuie schimbat din brigadă. O liniște apăsătoare se lăsă în sală. Toate pri­virile erau îndreptate spre Coman. El, nerezistind a­­cestor priviri, își plecase capul. Cuvintele pe care i le adresau tovarășii de muncă erau din ce în ce mai aspre. —. ...Ne îngreunează munca — , spuse Ilarie Constantin. — De ce să mai stea in mijlocul nos­tru ?Oare tovarășul Co­man nu se gîndește că e­ufemist ? De exemplu con­stituie­­ ele pentru. ..ceilalți: ■tinerii... ’ ■­­­­.Coman tăcea. Cău­­­­­tam­­ să-i prind măcar o­­ dată:privirea. Eram chaiseo afS văd’me'-Exteriorizează­­ ea. Dar el nu-și înălța capul.' — Tovarăși. Fiecare și-a spus părerea — a început șeful brigăzii — fiecare din noi a căutat să-l ajute pe tovarășul Coman. Cei mai mulți au­ propus să-l schimbăm din brigadă. Să judecăm pu­țin:­­îi­ ajutăm noi prin­­ acea­sta ? Va pleca in­ altă brigadă și va persista în aceleași greșeli. — Da ce? El nu e omf El nu gândește ? — s-a ridicat Ilarie — E om, iar voi fi cu­noașteți pe acest om. — De 2 ani, de cină e în brigadă am avut timp să-l cunoaștem — răs­punse Nicolae Pășea — muncește in dorul le­gii. — Vedeți — a continuat Cadar — v-ați mulțumit să-l cunoașteți numai aici, la locul de muncă. Dar el trebuie cunoscut și în fră­­mintările lui. Voi, ați cău­tat să vedeți ce-l frămîn­­tă ? L-ați întrebat vre­odată de ce întîrzie, ce ne­cazuri are ? Desigur că nu ! Am să vi le spun eu. — Nu! a rostit abia ri­tmici primul cuvînt Co­man. — De ce fiu, tovarășe Coman ? Poate cunoscin­­du-ți frămintările, colegii te vor putea ajuta mai mult. Da, tovarăși — se­ adresă el apoi membrilor brigăzii — torpan, colegul nostru de muncă, își are povestea lui. Am aflat-o chiar de la el. După termi­narea serviciului militar, Coman a revenit, aici la întreprinderea unde a lu­­c­rat , în­ain­te. Dar, nu a trecut decit un'scu­rt ' tim­p și din muncitor, evidențiat a a­jun­s^ codaș:. Am căutat sâ, mă­ apropii de ei, să-l cunosc, să aflu motivul pentru care acest conștiin­cios și harnic betonist s-a schimbat. De la el am a­­flat că s-a căsătorit, dar nu s-a înțeles cu soția și a divorțat. De atunci Ioan a apucat-o pe o cale gre­șită și nu mi-a mai spus nimic. L-am întrebat ce are. ..dar nu mi-a răspuns. Știam că ceva fi frământă și am început să-l urmă­resc. Vorbea cu o fată. Dar asta nu a durat mult. Fata l-a părăsit. Am vrut să aflu adevărul de la el, dar tot nu am reușit. A­­tunci am căutat-o pe fată și de la ea am aflat ade­vărul. Un adevăr pe care el nu a vrut să-l înțeleagă și probabil nici acum nu-și dă seama de el. — Ba da — se ridică Coman — îmi dau seama. Pot să vorbesc ? — Da — aprobă Cadar. — Tovarăși ! După cum știți, am fost căsătorit După divorț am căutat să-mi înec necazul in bău­­tură. Veneam acasă tur­mentat. Diminețile nu mă puteam scula. Banii pe care ii cîștigam, ii cheltu­iam pe băutură. Am în­­tîlnit-o pe fata pe care a cunoscut-o și tovarășul Cadar. Tot ce a spus din­­sul a fost purul adevăr. Eu, nedîndu-mi seama de ce m-a părăsit, am început iar cu băutura. Diminețile tind veneam la serviciu cu intirziere, îmi făceam cu­raj înainte de a intra la hală, să devin nepăsător. Aveți dreptate, tovarăși. Eu sunt vinovatul. Dar un lucru vă rog: nu mă scoa­teți din brigadă. Fata cu care­­ vorbesc mi-a spus că nu mă­­ acceptă­­ decit ..atunci cînd va auzi lucruri bune despre mine. Cînd am propus să fie schimbat din brigadă nici unul nu a ridicat­­ mina. Ne dădeam seama că nu ne­am ajutat suficient tovară­șul de muncă. Toți il pri­veam cu respect pe șeful nostru de brigadă. Înțele­geam acum, mai mult ca oricind, de ce in brigadă domnește armonia, priete­nia, de ce suntem­ mereu evidențiați. Pentru că șeful de brigadă este un adevă­rat om. Este un comunist. Pentru că noi toți for­măm un colectiv sudat. NICOLAE VĂCAR­IU corespondent INOVAȚIA-o inepuizabilă rezervă Ventilator mobil pentru scurtarea ciclului de uscare Fabrica „Cera­­mica“-Jimbolia în­­tîmpină greutăți din cauza insufi­cientei capacități de uscare. Se introduc un cuptor produse cu umiditate mare, ceea ce dăunează calității și mărește procentul de rebu­turi. Pentru a în­vinge această di­ficultate a fost con­ceput ,un ventila­tor mobil pe șine, acționat de un mo­tor electric care să refuleze aer în părțile laterale. Intîi s-a făcut o experiență cu un ventilato­r­ elice, avînd diametrul­­ de 800 mm și 1450 rotați­i/minut, în ve­derea stabilirii debitului de aer. Pe baza experienței, instalația a fost în­zestrată cu­­ două ventilatoare­ elice cu diametrul de 500 mm, montate pe axul unui motor de 2,8 kW și 960 rotații/minut. Motorul electric pe care sunt montate, ventilatoarele este fixat pe un suport construit din țevi, înăl­țimea axului ventilatorului este de 1650 mm deasupra coroanei șinei. Lungimea electroventilatorului mobil automat este de 1850 mm, lățimea 920 mm, greutatea 605 kg, viteza de rulare a căruciorului 9,35 m/minut Deplasarea căruciorului și acționarea tamburului pe care se înfășoară ca­blul electric se fac cu un motor electric de 1,5 kW și 960 ■ rotații/mi­nut. Viteza de rulare a căruciorului, de 9,35 m/minut, se obține printr-un reductor cu­­ melc avînd raportul de reducție 48 și prin intermediul unei transmisii cu lanț „Gali“. Viteza tan­gențială a înfășurării, și desfășurării cablului este aceeași cu viteza de deplasare a căruciorului. Instalația electrică a dispozitivului este compusă din 3 întrerupătoare au­tomate D1TU-25­A, care servesc la conectarea, ventilatoarelor și a moto­­­rului de deplasare. De asemenea, mai are două întrerupătoare-buton, care comandă schimbarea sensului de de­plasare. Instalația se deplasează pe șine in interiorul uscătorului cu rafturi. Ajun­­gind la capătul uscătoriei, întrerupă­­torul-buton al electroventilatorului mobil este acționat de un tampon, de care se lovește; acesta comandă schim­barea sensului de rotație a motorului­­ electric de deplasare, prin intermediul două întrerupătoare automate DITU, deci și schimbarea sensului de deplasare. Operația se efectuează au­tomat de fiecare dată cînd căruciorul ajunge la capătul uscătoriei. Cablul­­ electric se înfășoară și desfășoară pe un tambur acționat de mecanismul de deplasare al instalației. Motorul ventilatorului este conectat prin in­termediul unui întrerupător la porni­rea instalației. Instalația fiind pornită, nu mai necesită intervenția omului. Utilizînd ventilatorul mobil, numărul ciclurilor de uscare, într-o uscătorie, crește , cu 9, durata de uscare redu­­cîndu-se cu 25% (în cazul uscătoriei de la Jimbolia — de la 8 zile la 6 zile) — ceea ce într-un sezon de fa­bricație înseamnă 387 000 țigle în plus, iar economiile antecalculate însumează peste 15 000 lei. . Pentru procurarea ventilatorului ne­cesar (50 000 mc/oră) s-au folosit fondurile de mică mecanizare. Sîmbăta 4 ianuarie 1964 — nr. 739 SARCINI NOI La timp și de bună calitate la paritatea de producție a întreprinderii de confecții metalice și apara­­taje (I.C.M.A.) din Capitală a sporit cu mult în ultimii ani, fiind lărgită totodată și gama de sortimente. Trăgînd învățăminte din experiența anului trecut, conducerea întreprinderii a luat o serie de măsuri tehnico-organiza­­torice, pentru ca procesul de producție să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca planul să fie îndeplinit la toți indicatorii încă din primele zile ale noului an. Pentru a vedea modul cum a fost pregătită activitatea în 1964, am adresat tovarășului director al întreprinderii, AUREL COTOARA, cîteva întrebări ale căror răspunsuri le publicăm în cele ce urmează: — Ce măsuri ați luat pentru respectarea termenelor de livrare în 1964, știut fiind că în anul trecut ați avut unele neplăceri în această privință? — Intr-adevăr, în 1963 au existat­­ unele deficiențe în ce privește livrarea la timp a unor comenzi. Ele au pro­venit­­­ îndeosebi, din cauza greutăților intîmpinate în aprovizionarea cu ma­teriale. Tocmai acest lucru l-am avut în vedere în noul an. Pentru a ne putea asigura necesarul de materiale, am început încă din iulie 1963 să solicităm principalilor beneficiari să lanseze comenzile pentru 1964. Astfel, din august au început să ne sosească numeroase comenzi, încît în prezent capacitatea de producție a întreprin­derii noastre este acoperită pe întreg semestrul I. Pe baza comenzilor certe, am în­tocmit un plan real­ de aprovizionare cu materiale, în­­ sortimentele și can­titățile corespunzătoare. Acum avem asigurată o bună parte din materialele necesare pentru executarea principa­lelor comenzi din prima parte a tri­mestrului I. In aceste condiții am putut lansa planul pe prima lună cu 8 zile mai devreme, iar la sfîrșitul lunii decembrie 1963 am distribuit sectoarelor productive graficele de livrări semidecadate, plinind astfel ba­zele expedierii ritmice a produselor către beneficiari. Respectarea termenelor de livrare a produselor va fi cu mult înlesnită și datorită măsurilor tehnico-organizato­­rice preconizate a fi aplicate în cursul acestui an. De pildă, podul rulant, cu capacitatea de 5 t, va ușura și scurta simțitor timpul de manipulare a pro­duselor din hală și încărcarea lor în mașini­ sau vagoane, eliminînd între­buințarea stivuitoarelor, automacara­lelor și un mare număr de manipulanți. De asemenea, se vor confecționa mai multe dispozitive și matrițe, cu aju­torul cărora vom mecaniza operațiile de ambutisare a colectoarelor, ondu­larea plasbandei pentru registre cu aripioare, confecționarea casetelor pen­tru uși etc. Cu ajutorul acestor dis­pozitive și matrițe, productivitatea muncii va crește cu 10—20%. — Există create condiții pentru ridicarea calității confecțiilor me­talice și a aparatajelor în acest an? Dacă da, prin ce mijloace se va asigura acest salt? — In privința calității, colectivul nostru a obținut anul trecut rezultate mulțumitoare. Reclamații întemeiate au fost extrem de puține. Totuși, avînd în vedere că metodele de îmbunătă­țire a calității produselor sunt inepui­zabile, am luat o serie de masuri, care considerăm că vor da rezultate bune. Serviciul control tehnic de cali­tate a fost completat cu controlori bine pregătiți profesional. Prin extin­derea controlului interfazic se vor înlătura unele deficiențe care se ma­nifestau la subansamble. De aseme­nea, mecanizarea unor operații, pre­­cum și organizarea unei execuții rit­mice a pieselor vor contribui la ridicarea­­ nivelului calitativ al produ­selor. O prețioasă contribuție vor aduce și aparatele de control cu care va fi dotat laboratorul in viitor. Este vorba de un aparat „Röntgen“ pentru controlul nedestructiv al sudu­rilor, un aparat pentru încercări me­canice pînă la 60 t și aparatura necesară analizelor chimice. (în pre­zent, analiza materialelor o facem la întreprinderile vecine, ceea ce necesită timp mult și cheltuieli mari.) — Se vor realiza tipuri noi de aparataje în 1964 ? — In acest an, ne preocupăm să perfecționăm construcția unor apa­rate. De exemplu, la ventilatoare cău­tăm forme constructive mai raționale. La rotor se modifică forma discului acoperitor, precum și gurii de aspi­rație a carcasei etc. In urma acestor perfecționări, randamentul mediu­ al ventilatoarelor va crește de la 70% la 78%, atingîndu-se nivelul celor mai perfecționate ventilatoare. In co­laborare cu ÎNCERC, efectuăm diverse încercări pentru a stabili tipurile de aeroterme cele mai potrivite, care să satisfacă toate cerințele. încercările, începute în 1963, sperăm să le ter­minăm în 1964, să realizăm astfel aeroterme pentru apă supraîncălzită cu aceleași debite calorice, folosind însă suprafețe de încălzire mai mici­­­ la baterii, față de cele existente. Colectivul nostru a pornit în noul an de muncă, cu multă încredere , în forțele sale. Condițiile tehnico-mate­­riale pregătite constituie pentru fiecare din noi un puternic stimulent. Vom lupta să livrăm șantierelor la timp produse de bună calitate. M. NEGREANU ! Lucrările de extindere a secției cazangerie, de la I.C.M.A., preocupă mult colectivul de muncă, tată-i, pe maistrul Gh. Teodorescu și șeful de echipă Ion P. Dumitru discutînd cu ing. N. Coțofană, ing. șef al întreprinderii, cum să fie mai bine organizată noua secție Experiența anului 1963 va fi îmbogățită Cunoașterea din timp a sarcinilor de plan pe 1964 ne-a permis să pregătim activitatea, pe acest an, în condiții mai bune decît în anii pre­cedenți, deși volumul producției creș­te. Experiența acumulată în munca de zi cu zi este îmbogățită pe parcurs și­­ extinsă acolo unde este posibil. Sistemul de exploatare a agrega­telor, aplicat la balastiera Borlești, cu rezultate bune, va fi introdus și la balastiera Pietroasa. Extracția cu a­­jutorul unei dragi refulante­ și sor­tarea agregatelor în stația fixă, spe­cial amenajată, vor duce la sporirea productivității muncii cu 20%, la îm­bunătățirea calității față de actualul sistem de extracție cu draglina și sortare cu ciur CP, precum și la re­ducerea cheltuielilor de producție cu cca. 10 lei pe m. Creșterea necesităților de produse de balastieră a impus luarea unor măsuri tehnico-organizatorice și a stimulat activitatea întreprindere. Astfel, inovatorilor din la balastiera Borlești, încă din trimestrul IV 1963, au fost realizate o serie de îmbună­tățiri la instalația de extracție, care vor duce la creșterea capacității de producție cu 25%, a productivității muncii cu 20% și la obținerea unei economii anuale de cca. 500 000 lei. Tot ai­ci, pentru obținerea sorturilor de nisip de 0—3 mm și 3—7 mm, se va extinde folosirea ciurului vibrant tip 3 — inovație a doi lucrători din cadrul întreprinderii, executată in a­­telierul mecanic propriu și experimen­tată cu bune rezultate în trimestrul IV/1963. O măsură importantă pentru creș­terea capacității de producție, în acest an, este realizarea volumului de investiții prevăzut la balastiera Golești, de pe urma cărora se vor obține importante cantități de agre­gate, cu o tehnologie modernă. Ridicarea nivelului tehnic al pro­ducției, prin modernizarea tehnolo­giei­, mecanizarea operațiilor preo­cupă pe majoritatea lucrătorilor în­treprinderii noastre. Este în studiu organizarea unui depozit de agrega­te, în care operațiile de manipu­lare să se execute mecanic, ceea ce, față de sistemul actual de lucru în depozite, va aduce o economie de 400 000 lei Și în privința producției de prefa­bricate din beton armat și simplu au fost luate măsuri pentru creșterea capacității și îmbunătățirea caracte­risticilor tehnico-economice ale ele­mentelor. La secția de prefabricate de la Bragadiru sunt în curs de exe­cutare lucrările privind construirea unei linii tehnologice noi, pentru turnarea de piese din beton armat ți simplu. Noua linie va avea un grad înalt de mecanizare, fapt care va duce la creșterea capacității de producție cu 3500 mc, la sporirea simțitoare a productivității muncii și la reducerea cheltuielilor cu cca. 100 000 lei anual. Pentru lărgirea gamei de sortimen­te au fost utilizate creditele acordate de stat, cu ajutorul cărora s-au rea­lizat linii tehnologice pentru produ­cerea de corpuri de ventilație și borduri. Folosind mașini de­­ mare productivitate, capacitatea de pro­ducție va crește cu 50%, iar econo­miile vor însuma anual, față de sis­temul de fabricație anterior, cca. 200 000 lei. În scopul reducerii consumului de cherestea s-au executat funduri și ti­pare metalice; cca. 150 mc material lemnos se vor economisi în acest fel. Prin introducerea de dozatoare gra­vimetrice pentru ciment și agregate se vor îmbunătăți condițiile de pre­parare a betonului, iar prin monta­rea de silozuri, care vor fi încărcate pneumatic, se vor evita pierderile de ciment. În plus, se vor mai con­strui două stații de betoane ce vor asigura necesarul sporit de beton. De altfel, inginerii, tehnicienii și muncitorii cu o pregătire ridicată se preocupă permanent de perfecționa­rea tehnologiei, de îmbunătățirea calității produselor, de sporirea pro­ductivității, de reducerea cheltuieli­lor de fabricație. 3 milioane de lei sînt prevăzuți a se utiliza numai din fonduri de mică mecanizare, pentru anumite lucrări. Experiența acumulată este îmbogă­țită continuu. Greutățile ce se ivesc și lipsurile existente căutăm să le în­vingem pe parcurs și ci­ mai repede. Acest lucru garantează noi succese. CORNEL RILA directorul întreprinderii de prefa­bricate și agregate pentru construc­ții din București Izvorul resurselor interne Succesele obținute in 1963 s-au concretizat in realizarea planului anual cu z­! de zile mai devre­me. Acest lucru a con­stituit un puternic stimu­lent pentru colectivul de la întreprinderea „Prole­tarul“ din T­urda, de a se pregăti temeinic și a începe cu entuziasm noul an de muncă. Toate contractele de a­­provizionare cu materii prime au fost perfectate în luna noiembrie 1963. Prin această măsură s-au creat condiții pentru desfășurarea ritmică procesului de producție.­­ Colectivul de ingineri și tehnicieni s-a preocupat, in mod deosebit, de buna funcționare a utilajelor. Astfel, mecanicii de la atelierele de reparații și-au îndeplinit cu multe zile înainte de termen sarcinile încredințate. Uti­lajele sunt, in prezent, puse la punct. O deosebită atenție s-a acordat pregătirii tehni­­co-materiale pentru fabri­carea noilor sortimente. în acest scop au fost luate, de asemenea, o serie de măsuri ca: analizarea re­țetelor de fabricație, re­comandate de institutele de cercetări, precum și experimentarea de rețete proprii, experimentarea in fază semiindustrială a noi produse, în loturi mici, obținîndu-se rezul­tate bune, confecționarea unor matrițe care au fost adaptate la utilajele exis­tente pentru noile sorti­mente. La agregatul de granulare (valț, sită vi­bratoare ) s-a modificat sistemul de acționare, in­­trebuințindu-se curelele trapezoidale. Astfel, s-a pus­­ baza transformării granulometrice a clinche­­rului prin mijloace pro­prii, reducindu-se prețul de cost al produselor. De asemenea, s-a modificat și sistemul de acționare a preselor ca fricțiune, eliminîndu-se o serie de deficiențe in funcționarea lor. Tot în scopul îmbună­tățirii procesului de pro­o­ducție s-au confecționat: bandă transportoare pentru­­ alimentarea cu materii prime a conca­­sorului, un agitator pen­tru pregătirea barbotinei necesare fabricării blocu­rilor pentru industria geamurilor (utilaj reali­­zat din rezerve interne), confecționarea mecanică a blocurilor de șamotă la presa „Kono“, cu aju­torul unei matrițe me­talice mobile. Matrița,­­ după efectuarea presării, se desface în două părți pentru a înlesni transpor­tarea ușoară a blocuri­lor in urcătorii, înlăturin­­du-se posibilitatea dete­riorării pe parcurs ■ a pro­dusului. Acest dispozitiv constituie o prețioasă inovație realizată de co­lectivul nostru. In trimestrele urmă­toare din acest an se vor aplica alte măsuri tehni­co-organizatorice, cu deosebită eficiență în pro­o­ducție, ceea ce va con­tribui la realizarea de noi succese. ILIE BELCIN din subredacția noastră voluntară de la Turda

Next