Constructorul, februarie 1964 (Anul 16, nr. 734-738)

1964-02-01 / nr. 734

r PROLET2RI DIN TOATE fÂRILE, UNIȚI-VA! Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură ți în Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XV­ — nr. 734­4 pagini 25 bani Sîmbată 1 februarie 1964 Sistematizare Jffacem: |j CUNOȘTINȚĂ 1 T *T—v­rat «i» T Ing. FAVhIL COSEAC ■ Pe inginerul Pavel Coseac, orele tîrzii ale nopții îl găsesc adesea la masa sa de lucru, își ține frun­tea în palme și fixează cu ochii — pe schița din față — o roată dințată, un șnec, un motor. Gîn­­dește. Gîndește creator, aduce ideea de ieri pe făgașul materia­lizării de mîine. Cînd desenează șnecul, roata dințată, motorul, îi vede aievea pe cei ce vor lucra lingă ele — constructorii noului oraș muncitoresc Onești. Pentru ei, pentru a-i ajuta să lucreze mai bine, mai cu spor, mai ieftin, stă inginerul Coseac la masa de lu­cru, cu lampa aprinsă pînă noap­­tea tîrziu. Dozarea cimentului la stația de betoane dădea loc, și la Onești, acelorași necazuri cunoscute pe a­­tîtea alte șantiere. Se pierdea timp, se pierdea ciment, nu pu­teai fi sigur dacă rețeta e respec­tată întocmai. Ziua, prins în tre­burile producției, inginerul Coseac scotea carnetul din buzunar, pen­tru o însemnare fugitivă. Iar sea­ra, cînd la ferestrele Oneștiului luminile începeau să se stingă, creionul, rigla și compasul intrau în horă. Oare în felul ăsta? — nu, nu merge ! Schița, mototolită, lua drumul coșului de hîrtii, încă una, și încă asta veneau să-i țină tovărășie. Pînă cînd, din aproape în aproape, ideea cea bună a apărut limpede ca un vas de cris­tal, frumos șlefuită în toate deta­liile. Așa s-a făcut că la cabine­tul tehnic a fost înregistrată a nu știu cîta inovație a inginerului Coseac. Dar nu asta este impor­tant. Important e că dispozitivul de dozare gravimetrică automată a cimentului a și fost construit și că face treabă bună. Gerul și zăpada de acum îmi a­­mintesc de cealaltă iarnă, cînd o altă idee a inginerului a căpătat chip. Șirul falnicelor metereze ale orașului nou — blocurile constru­ite cu cofraj glisant — era în plin lucru. Dar termometrul aver­tiza : încetați glisarea ! La care inginerul Coseac a dat, hotărît, din cap. Ba nu încetăm de loc ! Orele tîrzii ale inovatorului au sal­vat zilele de lucru ale șantieru­lui. Rogojini, folii de polietilenă, arzătoare, centuri din conducte de abur au învelit într-o plapumă călduroasă și betonul, și cofrajul, și oamenii care lucrau pe el. N-avea decît să înghețe termome­trul, de necaz. Glisarea a conti­nuat, tencuirea așișderea, și două blocuri s-au înălțat frumușel să-și ia locul în șir. Poate că în ceasul cînd citiți aceste rînduri, inginerul Pavel Co­seac e din nou cu gîndul la o ra­ționalizare. Firea nu-l lasă să se-mpace cu ceea ce-i închistat în tipare vechi. IOAN ARHIRE ț corespondent Inaugurarea oficială a La Skoplje șantierului pentru construcțiile dăruite de R. P. Romina Luni, 27 ianuarie, în cartierul Țahtalige a avut loc deschiderea ofi­­­­cială a șantierului de construcție a blocurilor de locuit și a policlinicii, dăruite de guvernul român locuitorilor orașului Skoplje, oraș care­ a­­ fost în mare parte distrus în urma cutremurelor de anul trecut. Din­­ fondurile puse la dispoziție de, guvernul român vor fi construite trei­­ blocuri, fiecare cu cîte 34 apartamente și o policlinică, avînd 56 ca­­binete medicale, cu secții pentru copii și adulți, complet utilate cu mo­ = bifier, aparataje și instrumente medicale românești, care va putea de- E a servi circa 50 000 de persoane. Policlinica va avea și o centrală ter­­­ mică proprie, garaje de mașini pentru asistență medicală la domiciliu. Proiectele au fost realizate de Institutul „Proiect-București". Machetele­­ acestor construcții moderne s-au bucurat de o bună apreciere din par­­­­tea specialiștilor iugoslavi. = La festivitatea de deschidere au luat parte: Kirias Tiberiu, secre­­­­tar cu problemele de construcții al Republicii Socialiste Macedonia,­­ Goga Nikolovski, membru al Vecei executive a Republicii Socialiste Macedonia, oficialități locale, constructori. == Au luat cuvîntul președintele Skupstinei orășenești, Blagoi Popov. = Kole Iordanovski, directorul general al construcției și reconstrucției ora­­­­șului Skoplje, și ambasadorul R.P. Romane în Iugoslavia, Aurel Măm­ășan. = Decorarea tov. arh. L. Adler cu Ordinul Muncii clasa I-a = Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne a conferit titluri și­­­ ordine, pentru activitate îndelungată, merite deosebite , în dezvoltarea­­ culturii romînești și pe tărîm obștesc, unor reprezentanți ai vieții noastre = științifice, literare și artistice. Cu acest­ prilej, arh. L. Adler, vicepreșe­==­dinte al Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistemati­ci­zare, a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I-a. Instalație de sortare La Reșița a in­trat parțial în func­țiune (cu 4 silo­zuri, 3 benzi trans­portoare și un ciur vibrant) o instala­ție de sortare a mi­nereului de" fier"; în curînd ea va fi completată cu încă un ciur, al cărui montaj se află într-o fază a­­vansată. Datorită mecanizării și auto­matizării parțiale, instalația — cu o capacitate finală maximă de 150 t/h — va fi deservită de numai 3 oameni. Lucrările au fost bine executate de I.C.M.M.R. M. DUMULESCU corespondent Dimi­ deosebit, și totuși comunis­tul Ion Firețeanu, șef de tură la sec­ția cuptoare a Fa­bricii de ciment din Fieni, verifică din cînd în cînd „încheieturile” u­­icașului agregat. Pe ger, lucrînd la fabrica de... frig Fosta „groapă“ Flo­­reasca din Capitală și-a schimbat complet înfăți­șarea. Ea este deja flan­cată de un șir de blocuri­­turn și de un impunător bloc-bară cu multe nivele! Urmează construirea unui parc cu alei asfaltate, cu un bazin de apă decora­tiv, locuri de joacă pen­tru copii , iar pentru sportivi, o surpriză, un patinoar artificial, cu su­prafața de 2300 mp. Sub anexele patinoarului, la o adîncime de 7 m, se vor amenaja instalațiile fri­gotehnice pentru o fabri­că de gheață, cu o capa­citate de 140 t la 24* de ore. Lucrările la­­ patinoar și fabrica de gheață, atacate în luna septembrie de constructorii de la șantie­rul 2 al I.C.M. nr. 1. În­registrează în prezent un avans de cîteva zile față de graficul inițial, dato­rită măsurilor luate pen­tru lucrul pe timp frigu­ros. — Iarna nu constituie pentru noi o piedică — ne declară dulgherul Fe­renc? Nagy. — Chiar la 15 grade minus, noi ne vedem liniștiți de treabă, la adăpost de ger. Constructorii de aici au rezolvat simplu și practic problema închiderii spa­țiului de lucru : pe un schelet metalic au fixat o prelată, care a cuprins o parte din pista patinoa­rului. In acest spațiu în­călzit, echipa lui Gheor­­ghe Drăgan a putut tur­na zilnic betoane pe o su­prafață de 200—300 mp. Constructorul a creat condiții favorabile de lu­cru și subantreprizelor. Pentru muncitorii de la întreprinderea , „Frigoteh­nica“ s-a amenajat o hală cu schelet metalic și pe­reți din PFL, căptușiți în interior cu plăci de stufit tencuite. S-a putut, ast­fel, organiza lucrul la banc pentru sudarea și probarea celor cca. 20 km de țevi ale instalației fri­­gotehnice. Cuva de beton armat (în care vor fi montate pompele și con­densatorii de amoniac), in greutate de cca. 24 tone, a fost realizată la 2 m sub pînza de apă freatică, și aici, spațiile au fost bine închise cu plăci de stufit și încălzite cu sobe. Partea de cons­trucție a fabricii de ghea­ță este terminată de roșu și de cîteva zile au în­ceput lucrările la vestiare. Dacă acest ritm va fi păstrat în continuare — și există condiții pentru aceasta — angajamentul constructorilor va fi rea­lizat , patinatorii se vor putea prezenta pe pistă pînă la sfîrșitul a­­cestei luni, iar o dată cu sosirea zilelor călduroase de primăvară se vor li­vra primele blocuri de gheață. S. ALBU Din tribuna și peluzele aco­perite azi de zăpadă, la primă­vară se vor revărsa îndemnu­rile fierbinți ale celor 15 600 de spectatori. „Hai, Dinamo !" La noul stadion din Pitești, T.R.C.L. — Argeș a ajuns în­tr-o fază avansată cu lucrările de construcție. In planul pe a­­cest an este prevăzută și ame­najarea unei grădini de vară. Lucru neapărat necesar, căci la Pitești, ca pretutindeni, pasio­nații de fotbal au nevoie, după­ meci — indiferent de partea cui e rezultatul — să se răco­rească... CONSTANTIN ENESCU economist Foto: N. SENCOVSKI corespondent Construcțiile date in folosință la timp­ Colectivul Trustului regional de construcții locale­ Brașov, cu prile­jul dezbaterii cifrelor de plan, și-a luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe anul 1964 : • să realizeze planul anual la producția globală cu 8 zile înainte de termen ; să dea în folosință înainte de termenul stabilit : a cu o lună de zile, lucrările de alimentare cu apă a ora­șului Sibiu : a cu 15 zile, 8 săli de clasă; • cu 60—90 zile, 6 hale la cen­trele agricole din regiune ; a să reducă manopera pe apar­tament în medie cu 180 ore ; a să reducă consumul specific față de norma prevăzută cu 600 kg oțel-beton și 0,25 mc material lemnos la un milion lei investiții; a să obțină la toate lucrările calificative „bine“ și „foarte bine“. Pînă la 23 August vor preda 62 la sută din numărul total al apar­tamentelor prevăzute pe întregul an. In scopul realizării angajamente­lor luate, constructorii de pe șan­tierele trustului au întocmit un plan de măsuri tehnico-organizato­­rice. ÎN CINSTEA CELEI DE A XX-A ANIVERSĂRI A ELIBERARII PATRIEI [imn mimat mmm sucim In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei și pentru îndeplini­­­rea cu succes a sarcinilor de plan pe La fiecare loc de muncă 0 PRODUCTIVITATE­A MUNCII SPORITĂ acest an, muncitorii, inginerii și teh­nicienii Fabricii de geamuri din Mediaș s-au angajat: — să depășească cu 500 000 lei planul producției globale și cu 300 000 lei planul producției marfă; — să obțină economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 120 000 lei ; — să realizeze beneficii peste plan de 120 000 lei; — să sporească productivitatea muncii cu 1 la sută față de plan. SA PRODUCĂ PESTE PLAN i — 38 000 mp geam tras ; — 6 000 mp geam turnat armat; — 2 000 mp geam mat; — 200 mp geam șlefuit. In planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice, întocmit de colectivul fabricii în scopul realizării angajamentelor luate, se prevăd: automatizarea ali­mentării cuptorului nr. 2 „Fourcault", care , va duce la îmbunătățirea calității acestui produs,­­îmbunătățirea tehnolo­giei­­ de fabricare a oglinzilor etc. Economii suplimentare, calitate superioară Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni ai întreprinderii de con­­strucții-montaj nr. 3­ București au scos în evidență noi rezerve interne pentru realizarea ritmică a planului de pro­ducție, creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității lucrărilor. Pe baza lor, colectivul întreprinderii și-a luat următoarele angajamente în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, în întrecerea socialistă pe acest an : • să realizeze planul anual de producție valoric și fizic cu 6 zile mai devreme ; • să depășească productivitatea muncii cu 0,5 la sută față de plan, să realizeze următoarele economii de materiale : • 20 mc material lemnos ; • 30 tone oțel-beton ; • 50 tone ciment; • 100 000 bucăți cărămizi; • să obțină economii peste plan, prin reducerea prețului de cost, în valoare de 165 000 lei; • să obțină la toate lucrările nu­mai calificative „bine“ și „foarte bine“. PINA LA 23 AUGUST SA REALI­ZEZE : • planul de producție valoric și fizic pe primele opt luni cu 5 zile mai devreme; să dea în folosință înainte de terme­nul stabilit: • cu 10 zile, 1­480 apartamente; • cu 15 zile, 4 școli cu 54 săli de clasă ; • cu 5 zile, clădirea Institutului biologic; • cu două luni de zile, un inter­nat pentru elevi, al UCECOM, următoarele economii de materiale: • 15 mc material lemnos ; • 20 tone oțel-beton; • 40 tone ciment; • 70 000 bucăți cărămizi. In scopul îndeplinirii angajamentelor, constructorii și montorii au întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice, care prevede printre altele: creșterea nivelului de industrializare a lucrări­lor, de mecanizare a operațiilor care necesită un volum mare de lucru, ex­tinderea folosirii mijloacelor de mică mecanizare, a materialelor noi, orga­nizarea de brigăzi complexe și de spe­cialitate. I Locuințe pentru mineri 60 apartamente cu două și trei ca­mere își așteaptă locatarii, în noul bloc executat la Baia de Arieș de către un colectiv de la întreprinderea nr. 2 a T.R.C.L.-Cluj, condus de ing. Ioan Ben­­ta, Dulgherul Viorel Vlaicu, zidarul Iosif Pop, instalatorul Traian Gornea, muncitorul Iosif Olaru s-au evidențiat printre constructorii care au făcut mi­nerilor acest frumos dar. TEODOR HOSSU corespondent Ritm susținut de execuție Colectivul întreprinderii de con­­strucții-montaj nr. 1 București, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, a scos în­ evidență noi rezerve in­terne, menite să ducă la grăbirea ritmului de execuție, îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost al locuințelor, pe baza cărora și-a luat următoarele angajamente : — să depășească planul anual la producția globală cu 2 milioane lei; — să depășească producti­vitatea muncii cu 1 la sută față de plan. Să dea în folosință înainte de termenul stabilit; — cu o lună de zile, 304 apartamente ; — cu 10 zile, 80 de apar­tamente ; — cu 15 zile, 40 de aparta­mente și 4 școli; — cu 38 zile, o policlinică. Să realizeze următoarele economii de materiale : — 150 mc material lemnos ; — 60 tone oțel-beton; — 300 tone ciment; — 300 000 bucăți cărămizi ; — 800 000 lei economii pe­ste plan la prețul de cost. Să obțină la toate lucrările numai calificative bune și foarte bune. PINA LA 23 AUGUST SA REALIZEZE : — îndeplinirea planului pro­ducției globale pe 8 luni cu 8 zile mai devreme ; — depășirea productivității muncii cu 0,5 la sută; — 600 000 lei economii pe­ste plan. Următoarele mater­iale : economii de — 100 mc material lemnos; — 40 tone oțel-beton ; — 200 tone ciment; — 200 000 bucăți cărămizi. Planul H.I.C.-instrument al Îndeplinirii sarcinilor și angajamentelor Pe linia promovării noului Promovarea curajoasă, că și cu finalitate economică consecveți­a teh­nicii noi a devenit, la Trustul de con­strucții nr. 5-Brașov, o tradiție, o metodă permanentă de lucru, o acțiu­ne de masă. In e­ șantierele acestu­i trust și-au găsit cîmp de experimen­tare, iar apoi de generalizare cele mai avansate tipuri de structuri și elemen­te de construcție, materiale moderne, utilaje de înaltă productivitate. O scrisoare pe care ne-a trimis-o tov. ANTON MIHAI, președintele co­mitetului sindicatului, în legătură cu planul de măsuri teh­nico-organizatori­­ce pe 1964 confirmă că și în acest an, constructorii de la Trustul nr. 5 sunt h­otărîți să meargă pe această cale. Se prevede, de pildă, ca 38% din vo­lumul total al betoanelor armate să se realizeze din prefabricate. Aceasta în­seamnă folosirea a cel puțin 100 mc prefabricate la 1 milion lei valoare­a lucrărilor — adică, raportat la între­gul plan anual, o cantitate echivalentă cu capacitatea de producție a unei fa­brici mijlocii de elemente din beton armat. Experiența acumulată în executarea construcțiilor monolite cu cofraje gli­sante va fi dezvoltată, prin aplicarea procedeului la toate lucrările ce se pre­tează la aceasta. Va continua acțiunea de centralizare pe șantiere a executării lucrărilor de cofraje, armături, betoane, mortare, confecții etc.; la centralele de betoane și mortare se vor folosi din plin lope­­țile mecanice, instalațiile pentru trans­portul pneumatic al cimentului, pentru dozarea gravimetrică a agregatelor. Va începe construcția bazei de producție a trustului, iar pînă la sfîrșitul acestui semestru va fi pusă în funcțiune o ins­talație modernă pentru executarea cen­tralizată a tuburilor de canalizare. Indicele de folosire a micii mecani­zări se va mări cu 55% față de cel realizat în 1963. Prin utilizarea panourilor de cofraje de inventar din PEL și placaj bache-­ritizat se va realiza o economie de cel puțin 210 mc de cherestea față de con­sumul tehnic, iar folosirea oțelurilor su­perioare (în proporție de 35% din can­titatea totală de oțel-beton) și SBP (1%) va economisi 110 t. Calitatea locuințelor se va îmbună­tăți continuu, prin introducerea și mai largă a materialelor noi și prin consu­marea unei părți importante din fon­durile cuprinse la capitolul „neprevă­zute“, pentru îmbunătățirea gradului de confort al apartamentelor. Calculele cu privire la eficiența mă­surilor tehnico-organizatorice arată că se vor obține economii de 300 000 lei peste sarcina planificată de reducere a prețului de cost. Datorită organizării științifice a lucrărilor, creșterii produc­tivității muncii și procedeelor rapide aplicate, numai la 8 obiecte sau com­plexe de obiecte se va obține o redu­cere totală a termenelor de execuție de peste 500 zile; la locuințe, consumul de manoperă pe apartament va scă­dea cu 5% față de cel din anul tre­cut, iar durata medie de execuție a unui bloc cu 40—60 apartamente se va reduce de la 21 la 19 săptămîni. Planul pe anul 1964 al Intreprinderii­­șantier de construcții-montaj din Bra­șov prevede o serie de sarcini mobili­zatoare. Pentru realizarea lor s-a al­cătuit un plan de măsuri tehnico-orga­nizatorice, care merg de la organizarea mai bună a producției, reducerea nor­melor de consum al materialelor, creș­terea productivității muncii și îmbună­tățirea tehnologiei­­ de­ execuție, pînă la ridicarea calității lucrărilor și îmbună­tățirea condițiilor de muncă.. Constructorii au îmbogățit acest plan cu propuneri, care lărgesc baza pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de mijlocit creșterea productivității mun­cii“. „Pentru a promova progresul­ tehnic, pentru a obține rezultate bune în or­ganizarea producției, ridicarea califi­cării profesionale trebuie să fie­ în cen­trul­­ atenției noastre“ — a­ spus ing. Paul Moisescu, de la șantierul Copșa Mică. „Pentru aceasta, în trimestrul 1 se vor deschide cursuri de calificare pentru 200 muncitori, în meseriile: su­dor, montor, zidar etc“. Măsurile tehnico-organizatorice pro­puse de muncitori sunt multe. Dintre ele cităm: raționalizarea transporturi- Propuneri izvorîte dintr-o bogată experiență producție. Propunerile și­­ angajamen­tele personale sunt orientate­ spre ex­tinderea metodelor industriale, asigu­rarea calității lucrărilor de montare, scurtarea termenelor de dare în func­țiune, economii de fonduri și materiale. „Vom folosi larg căile de creștere a productivității muncii“ — a arătat tov. Cezar Dunea, de la șantierul Tîr­­gu-Mureș , „astfel, introducerea unor procese tehnologice moderne (turna­rea betoanelor în cofraje glisante și cofraje cățărătoare), a micii mecanizări (lopeți mecanice, macarale de fereas­tră, utilaje pentru executarea tencuie­lilor și vopsitoriilor), ridicarea califi­cării muncitorilor, întărirea disciplinei socialiste a muncii vor constitui o par­te din aceste căi“. Cu competență și spirit de răspun­dere, tov. Iosif Vas, de la șantierul Copșa Mică, a vorbit despre posibili­tățile care există pentru mărirea rit­mului de lucru la excavații și beto­­nări: „Mecanizarea lucrărilor cu con­sum mare de manoperă — săpături în proporție de 70$, prepararea betoane­lor în stații centrale 95%, manipulări de agregare 75% — este o sarcină de a cărei rezolvare depinde un mod ne­lor auto pentru a mări productivitatea lor cu 5%, îmbunătățirea folosirii uti­lajelor grele, după grafice dinainte întocmite, astfel ca randamentul să crească cu 5%, măsuri privind., apro­vizionarea la timp a șantierelor cu ma­teriale de bună calitate, recepții in­terne, promovarea inițiativelor și ino­vațiilor etc. In prezent, La I.S.C.M.­Brașov se studiază soluțiile de organizare,­­ se stabilesc sisteme de lucru cât mai ra­ționale, care, pornind de la avantajele industrializării, să ducă în­ mod cert la o execuție rapidă, cu o productivitate înaltă. Organizarea de șantier se proiectează sub formă centralizată, folosind ele­mente demontabile și de inventar pen­tru stațiile de betoane și mortare, pentru gospodăria dulgherilor și fierar­­betoniștilor, pentru magazii și șo­­proane. Prin intensificarea ritmului de pro­ducție și ca urmare a aplicării măsuri­lor tehnico-organizatorice, constructorii de la I.S.C.M.-Brașov vor realiza în condiții optime sarcinile de plan pe 1964­ , ing. NICOLAIE STANESCU din I.S.C.M.-Brașov ^ S­ se poate spu­ne că între­cerea ini­țială, an de an, în rîndurile celor care ne trimit vești din sectoarele noastre de activi­tate — prețioase antene ale gazetei în fiecare colț de țară — a devenit tradițională. Pu­blicate nu demult, rezultatele con­cursului din anul trecut au scos în e­­vidență largul e­­cou pe care l-a avut; numeroși lu­crători de pe șan­tiere, din fabricile de materiale de construcție, din in­stitutele de proiectare au înțeles cît sînt de necesare pentru redacție, dar mai ales pentru miile de citi­tori, informațiile asupra celor mai însemnate fapte și întîmplări pe­trecute în viața colectivelor unde muncesc. Nu putem să nu menționăm cî­teva rînduri, primite de curînd de la tov. St. Barbălată, din Galați: „Publicarea în ultima perioa­dă a mai multor vești de pe șantierele de construcții ale T.R.C.L., I.C.Or., de la între­prinderea de prefabricate alte unități din Galați ne-a fost și de un real folos. Grupajul des­pre activitatea de pe șantie­rele grupului 1 al T.R.C.L. și ale I.C.Or. (întocmit, în nr. 731, cu ajutorul subreducției voluntare de la Galați) a stîr­­nit un viu interes, pe lotul de locuințe C2—C6 fiind chiar ci­tit în colectiv. Mai mult, pre­zentarea inovațiilor aplicate la șantierul II — Jiglina, privind executarea plintelor de mozaic cu ștraifuri de sticlă colorată, a stimulat preocuparea maistru­lui Alecu Anastasiu pentru a introduce această metodă la șantierul său. Și, fiindcă este vorba de a găsi o soluție practică, s-au alăturat pentru realizarea ei maistrul Ion Boz­­ga și ing. Maier Wunderman. Sîntem siguri că, în curînd, teh­nicienii noștri vor anunța re­zolvarea cu bine a acestei pro­bleme­. Cîteva rînduri, dar deosebit de semnificative. Ele arată că acti­vitatea de corespondent voluntar — de a face cunoscut în întreaga țară tot ceea ce este mai bun, sau de a sesiza unele lipsuri, pen­tru a fi îndreptate — este o do­vadă a dragostei, a interesului purtat locurilor și oamenilor în mijlocul cărora trăiește. Anul acesta, în fabrici și pe șantiere, în institutele de proiec­tare — pe întreg întinsul patriei — fiecare colectiv desfășoară cu entuziasm întrecerea socialistă, pentru a da viață angajamente­lor luate în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării pa­triei noastre. Pentru a putea o­­glindi cît mai larg și mai bine e­­forturile și realizările acestor sec­toare, în dorința de a contribui la menținerea mereu vie a flăcării întrecerii socialiste „CONSTRUC­TORUL” organizează concursul pentru corespondenții voluntari „ÎN CINSTEA CELEI DE A XX-A ANIVERSARI A ELIBERĂRII PA­TRIEI". Concursul este deschis atît co­respondenților care ne-au mai scris, cît și celor care nu s-au adresat pînă acum redacției; cu toții au în față un nelimitat izvor de inspirație. Din coloanele gazetei, să fie cunoscute pretutindeni —­ cu spri­jinul prețios al colaboratorilor noștri, corespondenții voluntari — minunatele exemple ale felului cum lucrează și trăiesc oamenii muncii, cum își realizează angaja­mentele cu privire la creșterea producției, productivității muncii, reducerea prețului de cost și îm­bunătățirea calității lucrărilor și produselor. Desigur, mulți se întreabă cum să scrie și, mai ales, ce să scrie pentru ca din corespondență sa reiasă întreaga semnificație a lu­crurilor. Atenția trebuie îndrepta­tă asupra faptelor celor mai bo­gate în conținut și actualitate — selecționate după importanța lor —, materialele fiind realizate în­­tr-un cadru concret, în urma unei bogate informări, a unei partici­pări active la viața colectivului. Dacă ideile sunt bine susținute, printr-un stil atractiv,­ dar simplu, fără prețiozități, fără irosire în banalități, dacă folosind tema­tica largă — nu sînt repetate lu­cruri deja cunoscute, ci se scrie operativ și bine verificat despre ceea ce este nou, interesant, co­respondența își va atinge scopul, cititorii îmbogățindu-și experiența. Concursul nostru pentru cores­pondenții voluntari, care se va în­cheia la 23 August, va fi dotat cu numeroase premii în obiecte. Cu această ocazie, invităm la o cît mai activă participare, din­­ primele zile, și dorim tuturor .....­........ s Șueta î Vă așteptăm scrisorile,r ZMUMmmmmmm Criteriile concursului­ ­ — calitatea cît mai înaltă a fiecărei scrisori trimise redac­ției (în ce privește conținutul și forma); — informarea cu regularitate a gazetei asupra celor mai în­semnate fapte din viața colec­tivului; — operativitate în abordarea problemelor celor mai actuale; — trimiterea a cit mai nu­meroase scrisori, pe temele in­dicate.

Next