Constructorul, aprilie 1964 (Anul 16, nr. 743-746)

1964-04-04 / nr. 743

MORILE DE PASTĂ „VULCAN“ POT PRODUCE MAI MULT — își spun părerea 3 fruntași­i— îmbunătățirea indicilor de utilizare a morilor de pastă constituie una din preocupările principale ale lucrătorilor din industria cimentului. Datorită introducerii blindajelor cu eficiență mărită, proeminente și autosortatoare, adop­tării unor noi tipuri de pereți despărțitori și rețete tehno­logice, productivitatea orară a morilor de pastă tip „Vul­can" a marcat o simțitoare creștere . Fabrica de ciment din Medgidia — 29 t/h, Fabrica de ciment din Bicaz — 25 t h. Succesele acestea sînt cu atît mai remarcabile cu cit producția orară medie de pastă obținută la celelalte fabrici este de 20 t/h. Deși nu toate fabricile au aceleași condiții de lucru , variază dotarea tehnică, caracteristicile materiilor prime etc., mai larga valorificare a experienței pozitive dobîndite în această privință ar putea contribui la atingerea unor indici mai înalți de utilizare a morilor „Vulcan“ și de ci­­mentiștii de la Turda, Fieni, Cernavodă, Brăila și Brașov, care folosesc instalații de același tip. Publicăm citeva relatări din experiența a trei morari, din trei fabrici de ciment diferite. DUMITRU HAMPO, șef de tură la Fabrica de cim­ent­ Medgidia Anul trecut, secția mori­ brute a rea­lizat peste plan 65 000 t pastă. Obți­nerea acestui succes se datorește, în primul rînd, măsurilor tehnico-organi­zatorice­ care au d­us la creșterea pro­ductivității muncii. Față de anul precedent, în 1963 productivitatea medie pe muncitor a crescut de la 1 838 t pastă la 2 077 t pastă ; cu toate că secția a fost în­zestrată cu încă două mori „Vulcan“, numărul morarilor a rămas același. Pentru a mări cîmpul de vizibilitate, în scopul ușurării, supravegherii simul­tane a mai multor mori au fost înlă­turați pereții de beton, care izolau în mod ne­justificat platformele de ali­mentare. La fiecare moară s-au montat rigle metalice gradate pe spiralul cu­țitului de la farfuria de alimentare, în scopul urmării cît mai corecte a ali­mentării, atît din punct de vedere al productivității, cît și al consumului specific de energie. Dacă în trimestrul I consumul specific de energie a fost de 13,44 kwhlt pastă, în trimestrul IV el a ajuns la 11,55 kkwhlt, obțin­îndu-se o medie anuală de 12,16 kwhlt pastă ; comparativ cu 1962, consumul specific de energie a fost redus cu 0,74 kwhl­ pastă, în urma unor îndelungate experi­mentări, a fost modificată și rețeta de încărcare a morilor. S-a ajuns la con­cluzia că la o încărcătură a camerei nr. 1 cu 50% bile mari (0 100—110 mm) se obține o sporire a producti­vității de peste 2 t pastă/oră. De alt­fel, indicii orari au fost îmbunătățiți de la trimestru la trimestru : 29,1 t/h, 30,4 tbh, 30,8 t­h, 32,3 t/h. Pentru ca indicii sporiți să fie menținuți fără creșterea consumului de corpuri de mă­cinare s-a recurs la completarea pe­riodică a încărcăturii morilor. Această metodă a avut drept rezultat, obținerea unor substanțiale economii de corpuri de măcinare ; în 1963, consumul speci­fic pe tona de pastă a fost cu 54 g mai mic decît în 1962. S-au înfăptuit și alte măsuri: în camerele nr. 1 ale tuturor morilor s-au introdus blindaje în cascadă, în scopul menținerii pre­siunii constante a apei industriale, s-a montat o pompă, care, la nevoie, este­­ pusă în funcțiune. La conductele de aducțiune s-au montat manometre, cu ajutorul cărora morarii pot urmări ri­guros procentul de apă din pastă, în funcție de calitatea materialului. Cu toate că măcinarea se realizează, oarecum, mai grosier (reziduu pe sită de 900 ochiuri/cmp = 5—7%) aceasta nu influențează negativ calitatea pas­tei și nici procesul de ardere. Procentul de apă în pastă s-a men­ținut constant, adică, în medie, 34,3%.. El nu a putut fi însă redus, fiindcă am fost nevoiți să lucrăm cu material argilos, foarte plastic, care ne-a adus greutăți în exploatarea morilor. Dez­­betonările agregatelor și ale bazinelor, prin spălare, au făcut ca procentul de apă să se mențină ridicat. Deosebit de eficace se dovedește a fi controlul periodic al agregatelor, chiar dacă ele nu prezintă defecțiuni. Aceste controale preventive se efec­tuează, în special, în orele de restric­ție de curent electric, pentru a nu re­duce indicele extensiv, de funcționare, în încheiere, o propunere. Secția ca­riere si organizeze exploatarea în așa fel, ca alimentarea să se facă alterna­tiv , material cu procent ridicat și material cu un procent scăzut de Ca CO3, încît să se poată evita betonă­­rile morilor, care duc la opriri ne­jus­tificate ale agregatelor la creșterea umidității pastei, în neconcordanță cu dozajul prescris de laborator. ION COȘOBEA, maistru la Fabrica de ciment Fieni Nu se poate spune că productivita­tea orară a morilor noastre brute a atins nivelul posibilităților maxime. Totuși, realizările din ultimele luni a­­rată o creștere îmbucurătoare: în ia­nuarie s-au produs, în plus, 8 000 t de pastă, în februarie o cantitate mai mică, datorită unor defecțiuni, iar în martie 10 800 t. Rezultatele acestea sunt rodul mă­surilor luate, în ultimul timp, de co­lectivul secției. Fiecare schimb, fie­care echipă, urmărește cu mai multă atenție, respectarea prescripțiilor teh­nologice, mai ales că noi, cimentiștii de la Fieni, avem unele condiții spe­ciale. Calcarul pe care-l folosim, are o duritate foarte mare, ceea ce face ca el să aibă aptitudine redusă la mă­cinare , de aceea îl și amestecăm cu marnă. Am constatat, de exemplu, că, atunci cînd folosim numai calcar, pro­ductivitatea morilor scade pînă la 11—12 l/oră, față de 17 t, cît e pla­nificat. Ca amestec, utilizăm ori marnă roșie, ori vînătă. Cum cea roșie are carbonat în proporție de 40, 7%, e necesar să fie introdusă în raport de 1/1 cu calcar , marna vînătă are carbonat 20,25%, ceea ce face ca raportul să fie 2/1. Pentru noi, mai avantajoasă este mar­na cu procentul de carbonat mai ri­dicat, deoarece cînd se utilizează can­tități mari de marnă avem greutăți în exploatarea agregatelor (se lipește de pereții morii, care trebuie oprită pen­tru curățat). Ne îngrijim totdeauna ca alimenta­rea morilor cu material să se facă ritmic și constant, să funcționeze am­bele mese de alimentare — și cea de calcar și cea de marnă — iar rezidu­urile să nu fie prea mici. Norma in­ternă prevede drept maximum admi­sibil 1,5% pe sita de 900 ochiuri/cmp, dar noi obținem în medie 0,3%­, cu limita minimă de 0,1, iar cea maximă de 0,5%, înainte vreme măcinarea era mai grosieră — 3%. Acum însă s-au introdus în camera 3 mai multe corpuri de măcinare — 27 t în loc de 24 t. De curînd, am controlat moara nr. 5, întrucît nu eram mulțumiți de rezul­tatele obținute. Bănuiala noastră era întemeiată. A fost necesar să comple­tăm încărcătura, la camera 1, cu încă 1000 kg corpuri de măcinare. De alt­fel, în prezent, se studiază experimen­tarea unor noi rețete de încărcături îmbunătățite. Sunt în studiu sau în curs de aplicare și alte măsuri, care sperăm că vor duce la creșterea pro­ductivității. Pentru a obține prin con­­casare o piatră cu granulometrie bună — maximum 25 mm diametru — se montează și al patrulea concasor, care va avea distanța între bare de 20 mm; plăcuțele ondulate din camera 3 le înlocuim cu șină de cale ferată. O frînă în obținerea unei producti­vități orare ridicate este și activitatea neuniformă a schimburilor. Cel condus de Constantin Țîrtea, de pildă, obține totdeauna rezultatele cele mai bune (19 februarie , 23,7 t/oră, față­­ de 21 t/oră și 17,4 t/oră, ori realizează cele­lalte schimburi: 20 februarie : 22,5 t/oră față de 16,2 t și respectiv 18,1 t; 21 februarie : 21,3 t/oră, față de 18,3 t și respectiv 20,2 t), datorită alimentă­rii constante și la maximum a morilor, funcționării permanente a celor două mese de alimentare, întreținerii con­știincioase a agregatelor etc. Cînd vom reuși ca toate schimburile să obțină realizări la nivelul celui mai bun din­tre ele, progresele vor fi și mai evi­dente. O greutate în urmărirea productivi­tății pe moară constă în aceea că o singură pompă deservește 5 mori. Dacă pomparea pastei în bazine s-ar face pe grupuri de mori (noi și vechi), sau chiar pe fiecare moară în parte am putea acționa cu mai multă efica­citate. Depiuirile obținute în primul tri­mestru de secția mori brute au fost influențate pozitiv de prelungirea du­ratei de funcționare a morilor, de evi­tarea defecțiunilor și a opririlor acci­dentale. Pe viitor, va trebui însă să punem mai mult accentul pe ridicarea productivității orare, prin perfecțio­narea tehnologiei, exploatarea judi­cioasă a agregatelor. MICOLAE ACATRINEI,­­ maistru la Fabrica de ciment-Bicaz De la o vreme, realizările secției mori brute marchează o linie ascen­dentă. Față de anul 1939, indicii in­­tensivi și extensivi au înregistrat în 1963 o creștere de 10,43% și respec­tiv 9,95%. Creșterea productivității agregate­­lor — mori brute vechi — se datorește preocupării colectivului de muncă al secției, pentru perfecționarea tehno­logiei de lucru și, în primul rîiud, ac­tivității neobosite desfășurate de ino­vatori. Un exemplu: Introducerea fli­­­dificatorului Na2 Cox, pentru f­lui­di­­ficarea pastei, a permis reducerea pro­centului de apă de la 35,06% la 28%. Transportul pastei cu umiditate scă­zută a fost rezolvat prin aplicarea unei alte inovații :■ instalație auxiliară pentru evitarea înfund­arii conductelor, care funcționează cu ajutorul aerului comprimat, înzestrarea morilor cu blin­daje periferice cu proeminențe în cas­cadă și colți de antrenare a asigurat mărirea indicelui extensiv, precum și scăderea consumului specific de blin­daje. Pereții despărțitori între camere au fost înlocuiți cu grătare Krupp, ceea ce asigură o mai mare siguran­ță în exploatare și contribuie la îmbu­nătățirea indicelui extensiv. Acestea sunt numai o parte dintre măsurile care au făcut ca, anul trecut, morile vechi, să realizeze o producție cu 25,7% mai mare decît în 1959. Lucrătorii din cadrul serviciilor me­canic, energetic, tehnic acordă un per­manent sprijin secției noastre. Servi­ciul tehnic, de pildă, ne ajută, urmă­rind respectarea parametrilor tehnolo­gici, indicînd rețelele de încărcare a morilor cu corpuri de măcinare și completarea lor la timp. Ținîndu-se seama de materia primă pe care o fo­losim, s-a constatat că rețeta de în­cărcare cea mai potrivită este urmă­toarea : camera nr. 1 — 4 500 kg bile 0100—110 mm, 4 500 kg 0 90—100 mm, 4 000 kg 0 80—90 mm ; camera nr. 2 — 1000 kg bile 0 70— 80 mm, 2 500 kg 0 60—70 mm, 3 000 kg 0 50—60 mm, 2 500 kg 0 40—50; camera nr. 3 — 24 000 kg cu­pelisuri : total 46 000 kg. Un accent deosebit s­a pus și pe ridicarea calificării profesionale a muncitorilor care deservesc agregatele, în cadrul secției noastre, ca și în ca­drul altor secții, au fost organizate în acest scop cursuri speciale. Buna pre­gătire a muncitorilor, reorganizarea punctelor de lucru au permis ca, acum, aceleași efective să deservească 8 mori, față de 6 cîte deserveau înainte. în prezent, mai sunt cît­ev­a probleme care își așteaptă rezolvarea definitivă. Printre acestea se numără asigurarea secției cu apă industrială. Lucrările de captare, a apei de la compresoare, care pînă acum a fost evacuată — fără a fi folosită — prin canalul de scurgere, sunt în curs de execuție. Pentru eli­minarea unor opriri neprevăzute, pro­vocate de îngroșarea pastei, va trebui să montăm o conductă de legătură în­tre cele două bazine-tampon de pastă aflate în legătură cu pompele de ali­mentare. Măsura aceasta va crea po­sibilitatea transferării pastei dintr-un bazin intr-altul, atunci cînd unul dintre ele este prea plin, iar secția este ne­voită să-și oprească temporar morile. Consider că schimbul de experiență prin coloanele gazetei noastre este deosebit de util, putind contribui la îmbunătățirea indicilor de exploatare a agregatelor. Poate că, într-un viitor apropiat, va fi posibilă și organizarea unor vizite reciproce între morarii și șefii de schimb de la diferite fabrici de ciment. Tehnologie modernă -productivitate ridicată Deși tînăr, colectivul de muncă al întreprinderii „Progresul" din Capitală a dobîndit o bogată ex­periență in executarea elementelor prefabricate din beton armat. Uti­lajele moderne, priceperea, hărni­cia, spiritul inventiv al muncitori­lor, al cadrelor tehnice și ingine­rești, noile capacități puse recent în funcțiune i-au permis să obțină succese remarcabile în multe com­partimente ale activității. Urmărind realizarea sarcinilor trasate de partid, eforturile gene­rale au fost îndreptate spre valo­rificarea multilaterală a acestor condiții, pentru creșterea neconte­nită a productivității muncii. Evo­luția pe care a marcat-o în ultimii ani realizarea acestui însemnat indicator de pian marchează o linie ascendentă. Luînd, de pildă, ca bază anul 1957, deși în 1963 nivelul productivității muncii pla­nificate a fost depășit numai cu 1,9%, ea marchează o creștere de 231% în raport cu anul 1957, iar față de 1962 creșterea este de 14,5%. Succesele dobîndite în această privință se datoresc mai cu seamă promovării tehnologiilor de lucru moderne, de mare randament, și preocupării pentru îmbunătățirea organizării muncii. Mai mult ca oricînd, anul trecut cadrele tehnice și economice au urmărit menține­rea unei juste proporții între pro­ducția planificată a se realiza și forțele de muncă atribuite fiecărei secții. Trimestrial, lunar, decadat, tuturor secțiilor li s-au repartizat, prin planurile operative, sarcinile de producție și forțele de muncă necesare, calculate la nivelul unor indici progresivi de productivitate, în funcție de condițiile reale, con­crete, de lucru. Urmînd respecta­rea acestei corelații, îndeplinirea prevederilor cuprinse în planurile M.T.O. s-a impus de la sine ca o necesitate obiectivă ; ba, mai mult, a stimulat interesul lucrătorilor față de tehnica nouă, a făcut să apară numeroase propuneri valo­roase, menite să ducă la perfecțio­narea tehnologiilor de fabricație. Mecanizarea totală sau parțială a unor operații cu consum mare de manoperă, îmbunătățirea indicilor de exploatare a utilajelor — prin respectarea planului de revizii și reparații — mai buna corelare a activității secțiilor, sînt numai cî­­teva dintre măsurile tehnico-orga­­nizatorice înfăptuite. Eficiența lor s-a făcut repede simțită. Introdu­cerea cbișcuitoarelor vibrante pen­tru finisarea pa­nourilor mari pre­fabricate, de e­­xemplu, a dus nu numai la îmbună­tățirea calității, ci și la creșterea pro­ductivității muncii în secție cu 3%. Extinderea meca­nizării curățirii și ungerii tiparelor metalice a eliberat 6 oameni, spre a putea fi folosiți la alte operații ; la gospodăria a­­gregatelor, lopețile mecanice, care într-o vreme erau privite cu oare­care rezerve de unii muncitori, au economisit munca a 12 oameni , utilizarea a două electroautosti­­vuitoare, la manipularea oțelului beton, a dus la reducerea efecti­velor în acest sector cu peste 50%. Șirul exemplelor de acest gen ar putea fi continuat. Semnifi­cativ este în această privință fap­tul că, deși în 1963 volumul pro­ducției realizate crește cu 21,5%, față de realizările obținute în anul precedent, numărul mediu al sala­riaților a sporit numai cu 6%. O bună parte din realizările do­bîndite în creșterea productivității muncii sînt rodul preocupării pen­tru utilizarea mai rațională a spa­țiilor de producție și îmbunătăți­întreprinderea de prefabricate „Progresul“ rea proceselor tehnologice. Valo­rificarea experienței acumulate în executarea tuburilor din beton ar­mat precomprimat a dus atît la depășirea sarcinilor planificate, cît și a capacității proiectate a secției cu 24,6%; îmbunătățirea modului de tratare termică — propusă de ing. M. Halmagiu și ing. Gr. Negulescu — a dus la o apreciabilă scurtare a ciclului de fabricație a tuburilor. In vederea scurtării ciclului de tratare termi­că a stîlpilor S.E.A. s-a extins u­­tilizarea tiparelor încălzitoare. Măsurile luate în această direcție au făcut să se atingă un ciclu de 18 ore față de 48 ore cîte se realizau fără tratament ter­mic. Tehnologii de mare randament au fost adoptate în producția ele­mentelor de beton armat pentru ră­sadnițe (în conve­­ier), panourilor mari prefabricate și a altor sorti­mente cu mare pondere în planul de producție. Creșterea productivității muncii constituie și în acest an un obiec­tiv de seamă al activității între­prinderii. Noul plan de măsuri tehnico-organizatorice cuprinde în­semnate obiective privind extin­derea folosirii utilajelor și dispo­zitivelor de mică mecanizare, me­canizarea sau extinderea mecani­zării unor operații (forcretarea tu­burilor din beton precomprimat ș.a.), introducerea dozatorului au­tomat la uscătorul de agregate etc. O bună parte din aceste prevederi au și fost înfăptuite, iar eficacita­tea lor s-a făcut simțită și în înde­plinirea sarcinilor de plan pe tri­mestrul I, încă de la 25 martie. La atelierul de carcase, bunăoară, productivitatea muncii a crescut de la 137 kg/om/zi, cît se realiza în medie anul trecut, la 170 kg cm/zi, în luna martie. Peste puțină vreme va intra în funcțiune, la capacita­tea maximă, noua centrală de be­toane de la secția panouri mari. Pe lîngă influențele favorabile a­­supra calității și reducerii consu­mului de ciment, ea va duce la creșterea productivității muncii la această operație cu 50%. Experi­mentările întreprinse vor permite ca, într-un viitor apropiat, centrala de betoane, altădată deservită de 30 de muncitori, să fie complet au­tomatizată. în plină desfășurare sînt lucrările de reprofilare a pro­ducției de panouri mari după pro­­iectul­ tip 1013 , au început lucră­rile pregătitoare în vederea înce­­perii producției de grinzi prefa­bricate pentru noile complexe zo­otehnice ; se studiază căile de a­­tingere a indicatorilor tehnico-e­­conomici planificați la secția nouă de elemente prefabricate pentru răsadnițe ș.a. Rezultatele înregistrate pînă în prezent, experiența dobîndită lasă să se întrevadă posibilitățile dez­voltării succeselor repurtate. Anul acesta, la un volum de producție aproape egal cu cel realizat în 1963 — alcătuit însă numai din elemente din beton armat, unita­tea de tîmplărie Fiind cedată altei întreprinderi — numărul mediu al salariaților va scădea cu 12%. Reînnoindu-și angajamentele ini­țiale, cu prilejul decernării Stea­gului de întreprindere fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe țară, colectivul întreprinderii „Pro­gresul" a hotărît să depășească cu 2% productivitatea muncii plani­ficată. Și, de bunăseama, anga­jamentul va fi respectat. Z. AURELIAN Aprecierea muncii . Pentru activitatea rodnică desfășurată în anul 1963, colectivul FA­BRICII DE CARTON ASFALTAT SI VATA MINERALĂ „TELEAJEN" BER­­CENI a fost distins cu „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA" pe ramură pe regiune. N. GHEORGHIU l economist • Ziua de 27 martie a constituit un prilej de bucurie pentru colectivul ÎNTREPRINDERII* „IZOLATORUL" DIN CAPITALA. In această zi el a pri­mit „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIA­LISTĂ" pe ramură, pe orașul București, datorită frumoaselor rezultate ob­ținute în cursul anului 1963. VASI­LE DUMITRU muncitor • Recent, colectivul ÎNTREPRINDERII DE PRE­FABRICATE ȘI ELEMEN­TE DE CONSTRUCȚIE - I.P.E.C.-BRAȘOV a pri­mit din partea Consiliu­lui regional al sindicate­lor „DIPLOMA DE ÎN­TREPRINDERE FRUNTA­ȘA IN ÎNTRECEREA SO­CIALISTĂ" pe ramură pe regiunea Brașov, pentru ---------o O o--------­frumoasele succese înre­gistrate în activitatea de zi cu zi în cursul anului 1963. EMIL FAROGA corespondent CRONICA DE ÎNTRECERE Din scrisorile primite la redacție Colectivul FABRICII DE CI­MENT „IDEAL“-CERNAVODA și-a îndeplinit sarcinile de plan pe pri­mul trimestru la producția marfă la 23 martie. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția în­deosebi comuniștii Horia Lungu, morar, Nicolae Datcu, cocător, Du­mitru Penu, picher linie, Marin Starț, brigadier de rampă, Nicolae Tim­pan. (NICOLAE MITACHE, muncitor) . Pentru succesele deosebite obți­nute anul trecut, recent la FABRI­CA DE CIMENT „TEMELIA" DIN BRAȘOV au fost distinși cu insigne 76 de fruntași în întrecerea socia­listă , opt brigăzi au primit diplo­me. Vasile Czintaș, șef de brigadă, Iosif Handra, morar, Aurel Moldo­van, cocător, Iosif Hedrich, electri­cian, sînt numai cîțiva dintre cei pe pieptul cărora strălucesc frumoase­le insigne rubinii. (SERGIU CEA­­LIC, secretarul comitetului sindica­tului) . Recent, peste 40 de muncitori de la FABRICA DE CARTON AS­ FALTAT TURDA au fost distinși cu titlul de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963“. Printre a­­ceștia se numără Suzana Ostrov­­schi, șefă de echipă la secția mase plastice, Vasile Cenan, preparator de materiale, Ion Săuțeanu, repara­tor covor PVC, Alexandru Komaro­mi, șef de echipă la secția carton asfaltat, Dumitru Sabău, lăcătuș. Alături de aceștia, întregul colec­tiv de muncă al fabricii a contri­buit la îndeplinirea planului pro­ducției globale pe trimestrul I, cu zece zile mai devreme. (NICOLAE VACARIU, muncitor) ★ FABRICA DE IPSOS­ „RAPID“­­AGHIREȘ și-a îndeplinit sarcinile de plan ale producției globale și cele ale producției marfă pe tri­mestrul I cu 6 zile mai devreme. In această perioadă s-au realizat, peste plan, produse în valoare de 147 000 lei. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat brigada condusă de De­­zideriu Szeredai, minerul Iosif Kon­­radi, șoferii Anton Iuraș, Alexan­dru Boroș. (ALEXANDRU VOI­­NESCU, economist) Cartea de vizită a secției Pentru a îmbunătăți continuu calita­tea varului și a spori productivitatea cuptoarelor, colectivul nostru de mun­că s-a străduit să îndeplinească obiec­tivele înscrise în planurile M.T.O. și să-și perfecționeze mereu metodele de muncă. încă din 1962, s-au observat unele deficiențe care frînau buna desfășura­re a producției, iar calitatea varului lăsa de dorit. Lipsurile, erau pricinui­te în primul rind­ de alimentarea ne­ritmică cu calcar corespunzător a cup­toarelor. In urma unei analize amă­nunțite a tehnologiei de fabricație s-a constatat că sistemul de exploatare a carierei era defectuos. Fronturile de lucru nu puteau fi menținute curate, Pag a 2-a Sâmbătă 4 aprilie 1964 — nr. 743 ceea ce ducea la încorporarea de ste­ril și amestecarea calcarului cu pietre de granulație necorespunzătoare. Tehnicienii din secție nu s-au îm­păcat cu această situație și sub con­ducerea îng. Gheorghe Marin, au ela­borat un plan de exploatare, bazat pe introducerea micii mecanizări și ream­­plasarea unor utilaje. Planul a fost aplicat imediat în practică. In acțiunea de îmbunătățire a ex­ploatării, au fost cuprinși majoritatea lucrătorilor din carieră, în frunte cu comuniștii. S-au prevăzut desființarea transportului din front cu vagonete, prin introducerea transportului auto și la frontul tunel, încărcarea în am­­­­bele fronturi cu excavatorul , ream­­plasarea și mărirea capacității stației de sortare, amenajarea unor buncăre pentru încărcarea mecanică in curfe a materialului mărunt. După aplica­rea unora dintre măsurile mai sus menționate s-au înregistrat creșterea productivității cuptoarelor (de la 68— 70 t/24 ore, la 78—80 t/ 24 ore) și îmbunătățirea calității varului (de la 10—11% reziduu la stingere și 22-22,5 randament in pâslă la 7—8% și res­pectiv 23,5—24). Alimentarea cuptoa­relor cu calcar de bună calitate a in­fluențat pozitiv atît producția fizică, cît și calitatea varului. Totodată s-a realizat și material mărunt pentru pro­ducția de mozaic, sortiment mult soli­citat de constructori. Primele roade ne-au determinat să dezvoltăm ac­țiunea de mecanizare a carierei. Efor­turile colectivului au fost intensifica­te în 1963, obținîndu-se 6,76% medie anuală de reziduu la stingere, față de 8,5% cit realizasem in anul precedent; creșterea randamentului în pastă fost de 0,03, față de 1962 și 1,5 față­­ de prevederile STASS-ului (2,2 mc pastă pe tona de var). Ca urmare a mecanizării operațiilor ce consumau un mare volum de manoperă, produc­tivitatea fizică in carieră a crescut de la 240 t calcar/om, la 440 t calcar/om; în plus, calcarul fiind mai bun, s-a putut fabrica numai rar de calitatea s­a. La baza succeselor obținute a stat munca politică desfășurată de organi­zația de partid, precum și sprijinul concret acordat de comitetul sindica­tului, întrecerea socialistă a fost mai bine organizată, obiectivele ei mai pre­cis conturate, iar pe parcurs, com­i­tetul sindicatului a urmărit, controlat și îndrumat felul în care ea se des­fășoară. Prin buna organizare a locu­rilor de muncă, Stelian Petrovachen și Eugen Tomescu au permis ca, conco­mitent cu producția, să se desfășoare și lucrările pentru o mai bună sorta­re a calcarului, la care o contribuție importantă au adus lăcătușul stației, Ion Dulamă, minerii Ion Rîșnoveanu, Ion Voinea, de la atelierul de întreți­nere, Gh. Bițoiu, Gh. Milu și alții. Problema calității a fost și una din preocupările de bază ale activității cabinetului tehnic. Cercetările făcute de către ing. Gheorghe Marin, șeful secției de var-mozaic Sinaia, și ing. Gheorgh Colipra, șeful serviciului teh­nic, au dus la elucidarea unor proble­me privind granulometria pe fiecare cuptor în parte; se știe că fiecăruia din cele 3 cuptoare îi corespunde o anumită granulometrie optimă, care condiționează productivitatea maximă pe mc de volum util. Exigența inginerului Dumitru Gheor­ghe, în ceea ce privește calitatea va­rului și a mozaicului, a determinat pe jucătorii Ion Olteanu și laborantele Elena Untu și Gabriela Brinzoi să-și perfecționeze metodele de lucru, nicit niciunul din loturile de var să nu fie necorespunzător. Acest lucru este con­firmat de faptul că in 1963 nu am avut nici o reclamație privind calita­tea varului. Rezultatele obținute in primele două luni din anul în curs (6,6% reziduu la stingere, iar producția fizică depă­șită cu 1OOOt var și 500 t mozaic) con­firmă că angajamentul luat de co­lectivul nostru de muncă de a realiza planul secției de var și mozaic din Sinaia in 11 luni — va fi îndeplinit, iar calitatea varului va fi totdeauna la nivelul cerințelor constructorilor. VASILE MANOLE directorul Fabricii de ciment și var Comarnic Mm FABRICII ^Jiniaía Danei ca fiWi La obținerea acestui rezultat deo­sebit, o contribuție de seamă a a­­dus și mișcarea inovatorilor care anul trecut a marcat un salt sub­stanțial, atît din punct de vedere cantitativ, cit și calitativ. Cele 74 de propuneri făcute — cu 27 mai multe decît în 1962 — dintre care 27 au și fost aplicate, au adus economii în valoare de 647 000 lei. Acest dar fă­cut de familia inovatorilor, printre care se numără 27 de muncitori, 13 ingineri și tehnicieni și 2 tineri utemiști, a fost un sprijin substan­țial adus întrecerii socialiste. Rezultatele bune obținute pe li­nia inovațiilor au fost și urmarea unei intense activități organizatorice dusă de conducerea tehnico-admini­­strativă (director Alexandru Kovács) și comitetul sindicatului (președinte Gh. Szilaghy), încă de la începutul anului, pe baza propunerilor făcute de muncitori în adunările sindicale și în consfătuirile de producție, s-a întocmit planul tematic de inovații, în care au fost cuprinse problemele cheie ale producției. Dar pentru ca acest plan să nu rămînă doar pe hîrtie, comitetul sindicatului a por­nit o largă acțiune de popularizare a lui. In adunările pe grupe, în consfătuirile de producție trimes­triale, la stația de radioamplificare, la gazetele de perete, planul tema­tic a fost cu de­ amânuntul popu­larizat. S-au tipărit apoi extrase cu temele care interesau secțiile fiind afișate la locurile cele mai vi­zibile. Paralel cu aceasta, s-a popu­larizat și regulamentul de inovații și raționalizări. Astfel că, cunoaște­rea de către fiecare lucrător a teme­lor ce trebuie rezolvate și a avanta­jelor pe care le-ar aduce au creat un mare avînt în mișcarea de ino­vații. Comitetul sindicatului nu s-a oprit însă numai la popularizarea planului tematic de inovații, ci a acționat și în direcția asigurării unor condiții materiale prielnice, care să vină în ajutorul acelor to­varăși mai puțin pregătiți din punct de vedere teoretic. Astfel, prin co­misia inginerilor și tehnicienilor, au fost ținute 9 conferințe tehnice cu subiecte strîns legate de temele de inovații ce trebuiau rezolvate. „Cî­­teva rafinamente privind fabricarea oglinzilor“ — ing Rafail Tascan„ importanța omogenizării chimice a materiilor prime“ — ing. Mari­a Groza și altele sînt doar o parte din aceste conferințe și pe aceste teme s-au și realizat inovații pre­țioase. Ca o completare la confe­rințe, biblioteca tehnică a pus la îndemîna lucrătorilor, prin standuri organizate pe secții, zeci de reviste și broșuri de specialitate, materiale extrase din diverse publicații. Au fost organizate, de asemenea, ore de consultații tehnice și de studiu, in cadrul cărora inginerii și tehni­cienii îi inițiau pe muncitori in re­zolvarea unor probleme teoretice, îi ajutau să-și întocmească schițele și documentațiile propunerilor de inovații, uneori simplele idei­ valo­roase bineînțeles, lunar în cadrul acestor ore, forma unor dosare ce puteau fi prezentate comisiei de inovații, care și ea, la­ rîndul ei, le rezolva cu grijă și operativitate. Și, ca un corolar al acestei acti­vități multilaterale, s-au născut inovațiile valoroase ale lui Mihai Szecsi — „Modificarea maselor la șlefuitoria plană (ce aduce economii de 131 277 lei anual), Iosif Takacs — „Un nou sistem de alimentare a cup­torului de geam tras" (38 764 lei pe 6 luni), Gh. Simonetti —■ „Executa­rea de geam armat pe mașina de ornament“ (157 000 lei) și multe al­tele. In prezent, cînd toată fabrica dă bătălia pentru realizarea angaja­mentelor luate în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării pa­triei, familia inovatorilor se află iarăși în primele rînduri. Nu de alta, dar nu vor să rupă șirul dis­tincțiilor de colectiv fruntaș. P. ION Pe teme de inovații Contribuția inovatorilor Recent, Fabrica de geamuri Tîrnăveni a primit „Diploma de între­prindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe regiune, acordată de Con­siliul regional al sindicatelor din R.M.A.M. înalta distincție acordată este o răsplată binemeritată care încoronează succesele obținute de în­tregul colectiv de muncă de-a lungul anului 1963. 51 de propuneri acceptate Principalele obiective ale activității inovatorilor de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turda sînt îmbu­nătățirea indicilor de exploatare a agregatelor și creșterea productivității muncii. O atenție deosebită se acordă mecanizării operațiilor care necesită un volum mare de muncă fizică. în cursul anului trecut, au fost în­registrate 182 inovații, din care au fost acceptate 142, iar aplicate 112. Din cei 71 inovatori care au făcut propunerile respective, 54 sînt munci­tori. Valoarea recompenselor plătite inovatorilor a însumat 108 117 lei. Trebuie menționată activitatea celor 13 brigăzi de inovatori ; ele au adus o contribuție importantă la îmbunătă­țirea activității de inovații. Continuînd în acest an munca rod­nică desfășurată anul trecut, inova­torii au prezentat, pînă acum, 57 de propuneri, din care au fost acceptate 51. Printre cele mai valoroase se nu­mără : modificarea sistemului de ac­ționare a benzilor de transport de 800 mm (inovatori : Ioan Mircea, Constantin Pulpea, Vasile Ferlingher)% dispozitiv pentru preluarea împinge­rilor axiale la reductoarele morilor de 1600 kW (inovator ing. Gh. Vasilescu), care generează anual economii în va­loare de cca. 3 000 000 lei, VIOREL­UI VARI lăcătuș din subredacția noastră N. R. Inovatorii de la Turda, precum și ceilalți din alte întreprinderi ale M­IC., participanți la concursul de inovații pe anul 1963, așteaptă rezultatele concursului. Primul trimestru s-a încheiat dar, se pare că va mai dura încă pînă ce acestea vor fi anunțate Intîrzierea cu care se stabilesc rezultatele face ca aceste concursuri sa și piardă din caracterul lor mobilizator. Ce are de spus în această privință Direcția tehnică din IVl-s.C. ?

Next