Constructorul, aprilie 1964 (Anul 16, nr. 743-746)
1964-04-04 / nr. 743
MORILE DE PASTĂ „VULCAN“ POT PRODUCE MAI MULT — își spun părerea 3 fruntașii— îmbunătățirea indicilor de utilizare a morilor de pastă constituie una din preocupările principale ale lucrătorilor din industria cimentului. Datorită introducerii blindajelor cu eficiență mărită, proeminente și autosortatoare, adoptării unor noi tipuri de pereți despărțitori și rețete tehnologice, productivitatea orară a morilor de pastă tip „Vulcan" a marcat o simțitoare creștere . Fabrica de ciment din Medgidia — 29 t/h, Fabrica de ciment din Bicaz — 25 t h. Succesele acestea sînt cu atît mai remarcabile cu cit producția orară medie de pastă obținută la celelalte fabrici este de 20 t/h. Deși nu toate fabricile au aceleași condiții de lucru , variază dotarea tehnică, caracteristicile materiilor prime etc., mai larga valorificare a experienței pozitive dobîndite în această privință ar putea contribui la atingerea unor indici mai înalți de utilizare a morilor „Vulcan“ și de cimentiștii de la Turda, Fieni, Cernavodă, Brăila și Brașov, care folosesc instalații de același tip. Publicăm citeva relatări din experiența a trei morari, din trei fabrici de ciment diferite. DUMITRU HAMPO, șef de tură la Fabrica de ciment Medgidia Anul trecut, secția mori brute a realizat peste plan 65 000 t pastă. Obținerea acestui succes se datorește, în primul rînd, măsurilor tehnico-organizatorice care au dus la creșterea productivității muncii. Față de anul precedent, în 1963 productivitatea medie pe muncitor a crescut de la 1 838 t pastă la 2 077 t pastă ; cu toate că secția a fost înzestrată cu încă două mori „Vulcan“, numărul morarilor a rămas același. Pentru a mări cîmpul de vizibilitate, în scopul ușurării, supravegherii simultane a mai multor mori au fost înlăturați pereții de beton, care izolau în mod nejustificat platformele de alimentare. La fiecare moară s-au montat rigle metalice gradate pe spiralul cuțitului de la farfuria de alimentare, în scopul urmării cît mai corecte a alimentării, atît din punct de vedere al productivității, cît și al consumului specific de energie. Dacă în trimestrul I consumul specific de energie a fost de 13,44 kwhlt pastă, în trimestrul IV el a ajuns la 11,55 kkwhlt, obținîndu-se o medie anuală de 12,16 kwhlt pastă ; comparativ cu 1962, consumul specific de energie a fost redus cu 0,74 kwhl pastă, în urma unor îndelungate experimentări, a fost modificată și rețeta de încărcare a morilor. S-a ajuns la concluzia că la o încărcătură a camerei nr. 1 cu 50% bile mari (0 100—110 mm) se obține o sporire a productivității de peste 2 t pastă/oră. De altfel, indicii orari au fost îmbunătățiți de la trimestru la trimestru : 29,1 t/h, 30,4 tbh, 30,8 th, 32,3 t/h. Pentru ca indicii sporiți să fie menținuți fără creșterea consumului de corpuri de măcinare s-a recurs la completarea periodică a încărcăturii morilor. Această metodă a avut drept rezultat, obținerea unor substanțiale economii de corpuri de măcinare ; în 1963, consumul specific pe tona de pastă a fost cu 54 g mai mic decît în 1962. S-au înfăptuit și alte măsuri: în camerele nr. 1 ale tuturor morilor s-au introdus blindaje în cascadă, în scopul menținerii presiunii constante a apei industriale, s-a montat o pompă, care, la nevoie, este pusă în funcțiune. La conductele de aducțiune s-au montat manometre, cu ajutorul cărora morarii pot urmări riguros procentul de apă din pastă, în funcție de calitatea materialului. Cu toate că măcinarea se realizează, oarecum, mai grosier (reziduu pe sită de 900 ochiuri/cmp = 5—7%) aceasta nu influențează negativ calitatea pastei și nici procesul de ardere. Procentul de apă în pastă s-a menținut constant, adică, în medie, 34,3%.. El nu a putut fi însă redus, fiindcă am fost nevoiți să lucrăm cu material argilos, foarte plastic, care ne-a adus greutăți în exploatarea morilor. Dezbetonările agregatelor și ale bazinelor, prin spălare, au făcut ca procentul de apă să se mențină ridicat. Deosebit de eficace se dovedește a fi controlul periodic al agregatelor, chiar dacă ele nu prezintă defecțiuni. Aceste controale preventive se efectuează, în special, în orele de restricție de curent electric, pentru a nu reduce indicele extensiv, de funcționare, în încheiere, o propunere. Secția cariere si organizeze exploatarea în așa fel, ca alimentarea să se facă alternativ , material cu procent ridicat și material cu un procent scăzut de Ca CO3, încît să se poată evita betonările morilor, care duc la opriri nejustificate ale agregatelor la creșterea umidității pastei, în neconcordanță cu dozajul prescris de laborator. ION COȘOBEA, maistru la Fabrica de ciment Fieni Nu se poate spune că productivitatea orară a morilor noastre brute a atins nivelul posibilităților maxime. Totuși, realizările din ultimele luni arată o creștere îmbucurătoare: în ianuarie s-au produs, în plus, 8 000 t de pastă, în februarie o cantitate mai mică, datorită unor defecțiuni, iar în martie 10 800 t. Rezultatele acestea sunt rodul măsurilor luate, în ultimul timp, de colectivul secției. Fiecare schimb, fiecare echipă, urmărește cu mai multă atenție, respectarea prescripțiilor tehnologice, mai ales că noi, cimentiștii de la Fieni, avem unele condiții speciale. Calcarul pe care-l folosim, are o duritate foarte mare, ceea ce face ca el să aibă aptitudine redusă la măcinare , de aceea îl și amestecăm cu marnă. Am constatat, de exemplu, că, atunci cînd folosim numai calcar, productivitatea morilor scade pînă la 11—12 l/oră, față de 17 t, cît e planificat. Ca amestec, utilizăm ori marnă roșie, ori vînătă. Cum cea roșie are carbonat în proporție de 40, 7%, e necesar să fie introdusă în raport de 1/1 cu calcar , marna vînătă are carbonat 20,25%, ceea ce face ca raportul să fie 2/1. Pentru noi, mai avantajoasă este marna cu procentul de carbonat mai ridicat, deoarece cînd se utilizează cantități mari de marnă avem greutăți în exploatarea agregatelor (se lipește de pereții morii, care trebuie oprită pentru curățat). Ne îngrijim totdeauna ca alimentarea morilor cu material să se facă ritmic și constant, să funcționeze ambele mese de alimentare — și cea de calcar și cea de marnă — iar reziduurile să nu fie prea mici. Norma internă prevede drept maximum admisibil 1,5% pe sita de 900 ochiuri/cmp, dar noi obținem în medie 0,3%, cu limita minimă de 0,1, iar cea maximă de 0,5%, înainte vreme măcinarea era mai grosieră — 3%. Acum însă s-au introdus în camera 3 mai multe corpuri de măcinare — 27 t în loc de 24 t. De curînd, am controlat moara nr. 5, întrucît nu eram mulțumiți de rezultatele obținute. Bănuiala noastră era întemeiată. A fost necesar să completăm încărcătura, la camera 1, cu încă 1000 kg corpuri de măcinare. De altfel, în prezent, se studiază experimentarea unor noi rețete de încărcături îmbunătățite. Sunt în studiu sau în curs de aplicare și alte măsuri, care sperăm că vor duce la creșterea productivității. Pentru a obține prin concasare o piatră cu granulometrie bună — maximum 25 mm diametru — se montează și al patrulea concasor, care va avea distanța între bare de 20 mm; plăcuțele ondulate din camera 3 le înlocuim cu șină de cale ferată. O frînă în obținerea unei productivități orare ridicate este și activitatea neuniformă a schimburilor. Cel condus de Constantin Țîrtea, de pildă, obține totdeauna rezultatele cele mai bune (19 februarie , 23,7 t/oră, față de 21 t/oră și 17,4 t/oră, ori realizează celelalte schimburi: 20 februarie : 22,5 t/oră față de 16,2 t și respectiv 18,1 t; 21 februarie : 21,3 t/oră, față de 18,3 t și respectiv 20,2 t), datorită alimentării constante și la maximum a morilor, funcționării permanente a celor două mese de alimentare, întreținerii conștiincioase a agregatelor etc. Cînd vom reuși ca toate schimburile să obțină realizări la nivelul celui mai bun dintre ele, progresele vor fi și mai evidente. O greutate în urmărirea productivității pe moară constă în aceea că o singură pompă deservește 5 mori. Dacă pomparea pastei în bazine s-ar face pe grupuri de mori (noi și vechi), sau chiar pe fiecare moară în parte am putea acționa cu mai multă eficacitate. Depiuirile obținute în primul trimestru de secția mori brute au fost influențate pozitiv de prelungirea duratei de funcționare a morilor, de evitarea defecțiunilor și a opririlor accidentale. Pe viitor, va trebui însă să punem mai mult accentul pe ridicarea productivității orare, prin perfecționarea tehnologiei, exploatarea judicioasă a agregatelor. MICOLAE ACATRINEI, maistru la Fabrica de ciment-Bicaz De la o vreme, realizările secției mori brute marchează o linie ascendentă. Față de anul 1939, indicii intensivi și extensivi au înregistrat în 1963 o creștere de 10,43% și respectiv 9,95%. Creșterea productivității agregatelor — mori brute vechi — se datorește preocupării colectivului de muncă al secției, pentru perfecționarea tehnologiei de lucru și, în primul rîiud, activității neobosite desfășurate de inovatori. Un exemplu: Introducerea flidificatorului Na2 Cox, pentru fluidificarea pastei, a permis reducerea procentului de apă de la 35,06% la 28%. Transportul pastei cu umiditate scăzută a fost rezolvat prin aplicarea unei alte inovații :■ instalație auxiliară pentru evitarea înfundarii conductelor, care funcționează cu ajutorul aerului comprimat, înzestrarea morilor cu blindaje periferice cu proeminențe în cascadă și colți de antrenare a asigurat mărirea indicelui extensiv, precum și scăderea consumului specific de blindaje. Pereții despărțitori între camere au fost înlocuiți cu grătare Krupp, ceea ce asigură o mai mare siguranță în exploatare și contribuie la îmbunătățirea indicelui extensiv. Acestea sunt numai o parte dintre măsurile care au făcut ca, anul trecut, morile vechi, să realizeze o producție cu 25,7% mai mare decît în 1959. Lucrătorii din cadrul serviciilor mecanic, energetic, tehnic acordă un permanent sprijin secției noastre. Serviciul tehnic, de pildă, ne ajută, urmărind respectarea parametrilor tehnologici, indicînd rețelele de încărcare a morilor cu corpuri de măcinare și completarea lor la timp. Ținîndu-se seama de materia primă pe care o folosim, s-a constatat că rețeta de încărcare cea mai potrivită este următoarea : camera nr. 1 — 4 500 kg bile 0100—110 mm, 4 500 kg 0 90—100 mm, 4 000 kg 0 80—90 mm ; camera nr. 2 — 1000 kg bile 0 70— 80 mm, 2 500 kg 0 60—70 mm, 3 000 kg 0 50—60 mm, 2 500 kg 0 40—50; camera nr. 3 — 24 000 kg cupelisuri : total 46 000 kg. Un accent deosebit sa pus și pe ridicarea calificării profesionale a muncitorilor care deservesc agregatele, în cadrul secției noastre, ca și în cadrul altor secții, au fost organizate în acest scop cursuri speciale. Buna pregătire a muncitorilor, reorganizarea punctelor de lucru au permis ca, acum, aceleași efective să deservească 8 mori, față de 6 cîte deserveau înainte. în prezent, mai sunt cîteva probleme care își așteaptă rezolvarea definitivă. Printre acestea se numără asigurarea secției cu apă industrială. Lucrările de captare, a apei de la compresoare, care pînă acum a fost evacuată — fără a fi folosită — prin canalul de scurgere, sunt în curs de execuție. Pentru eliminarea unor opriri neprevăzute, provocate de îngroșarea pastei, va trebui să montăm o conductă de legătură între cele două bazine-tampon de pastă aflate în legătură cu pompele de alimentare. Măsura aceasta va crea posibilitatea transferării pastei dintr-un bazin intr-altul, atunci cînd unul dintre ele este prea plin, iar secția este nevoită să-și oprească temporar morile. Consider că schimbul de experiență prin coloanele gazetei noastre este deosebit de util, putind contribui la îmbunătățirea indicilor de exploatare a agregatelor. Poate că, într-un viitor apropiat, va fi posibilă și organizarea unor vizite reciproce între morarii și șefii de schimb de la diferite fabrici de ciment. Tehnologie modernă -productivitate ridicată Deși tînăr, colectivul de muncă al întreprinderii „Progresul" din Capitală a dobîndit o bogată experiență in executarea elementelor prefabricate din beton armat. Utilajele moderne, priceperea, hărnicia, spiritul inventiv al muncitorilor, al cadrelor tehnice și inginerești, noile capacități puse recent în funcțiune i-au permis să obțină succese remarcabile în multe compartimente ale activității. Urmărind realizarea sarcinilor trasate de partid, eforturile generale au fost îndreptate spre valorificarea multilaterală a acestor condiții, pentru creșterea necontenită a productivității muncii. Evoluția pe care a marcat-o în ultimii ani realizarea acestui însemnat indicator de pian marchează o linie ascendentă. Luînd, de pildă, ca bază anul 1957, deși în 1963 nivelul productivității muncii planificate a fost depășit numai cu 1,9%, ea marchează o creștere de 231% în raport cu anul 1957, iar față de 1962 creșterea este de 14,5%. Succesele dobîndite în această privință se datoresc mai cu seamă promovării tehnologiilor de lucru moderne, de mare randament, și preocupării pentru îmbunătățirea organizării muncii. Mai mult ca oricînd, anul trecut cadrele tehnice și economice au urmărit menținerea unei juste proporții între producția planificată a se realiza și forțele de muncă atribuite fiecărei secții. Trimestrial, lunar, decadat, tuturor secțiilor li s-au repartizat, prin planurile operative, sarcinile de producție și forțele de muncă necesare, calculate la nivelul unor indici progresivi de productivitate, în funcție de condițiile reale, concrete, de lucru. Urmînd respectarea acestei corelații, îndeplinirea prevederilor cuprinse în planurile M.T.O. s-a impus de la sine ca o necesitate obiectivă ; ba, mai mult, a stimulat interesul lucrătorilor față de tehnica nouă, a făcut să apară numeroase propuneri valoroase, menite să ducă la perfecționarea tehnologiilor de fabricație. Mecanizarea totală sau parțială a unor operații cu consum mare de manoperă, îmbunătățirea indicilor de exploatare a utilajelor — prin respectarea planului de revizii și reparații — mai buna corelare a activității secțiilor, sînt numai cîteva dintre măsurile tehnico-organizatorice înfăptuite. Eficiența lor s-a făcut repede simțită. Introducerea cbișcuitoarelor vibrante pentru finisarea panourilor mari prefabricate, de exemplu, a dus nu numai la îmbunătățirea calității, ci și la creșterea productivității muncii în secție cu 3%. Extinderea mecanizării curățirii și ungerii tiparelor metalice a eliberat 6 oameni, spre a putea fi folosiți la alte operații ; la gospodăria agregatelor, lopețile mecanice, care într-o vreme erau privite cu oarecare rezerve de unii muncitori, au economisit munca a 12 oameni , utilizarea a două electroautostivuitoare, la manipularea oțelului beton, a dus la reducerea efectivelor în acest sector cu peste 50%. Șirul exemplelor de acest gen ar putea fi continuat. Semnificativ este în această privință faptul că, deși în 1963 volumul producției realizate crește cu 21,5%, față de realizările obținute în anul precedent, numărul mediu al salariaților a sporit numai cu 6%. O bună parte din realizările dobîndite în creșterea productivității muncii sînt rodul preocupării pentru utilizarea mai rațională a spațiilor de producție și îmbunătățiîntreprinderea de prefabricate „Progresul“ rea proceselor tehnologice. Valorificarea experienței acumulate în executarea tuburilor din beton armat precomprimat a dus atît la depășirea sarcinilor planificate, cît și a capacității proiectate a secției cu 24,6%; îmbunătățirea modului de tratare termică — propusă de ing. M. Halmagiu și ing. Gr. Negulescu — a dus la o apreciabilă scurtare a ciclului de fabricație a tuburilor. In vederea scurtării ciclului de tratare termică a stîlpilor S.E.A. s-a extins utilizarea tiparelor încălzitoare. Măsurile luate în această direcție au făcut să se atingă un ciclu de 18 ore față de 48 ore cîte se realizau fără tratament termic. Tehnologii de mare randament au fost adoptate în producția elementelor de beton armat pentru răsadnițe (în conveier), panourilor mari prefabricate și a altor sortimente cu mare pondere în planul de producție. Creșterea productivității muncii constituie și în acest an un obiectiv de seamă al activității întreprinderii. Noul plan de măsuri tehnico-organizatorice cuprinde însemnate obiective privind extinderea folosirii utilajelor și dispozitivelor de mică mecanizare, mecanizarea sau extinderea mecanizării unor operații (forcretarea tuburilor din beton precomprimat ș.a.), introducerea dozatorului automat la uscătorul de agregate etc. O bună parte din aceste prevederi au și fost înfăptuite, iar eficacitatea lor s-a făcut simțită și în îndeplinirea sarcinilor de plan pe trimestrul I, încă de la 25 martie. La atelierul de carcase, bunăoară, productivitatea muncii a crescut de la 137 kg/om/zi, cît se realiza în medie anul trecut, la 170 kg cm/zi, în luna martie. Peste puțină vreme va intra în funcțiune, la capacitatea maximă, noua centrală de betoane de la secția panouri mari. Pe lîngă influențele favorabile asupra calității și reducerii consumului de ciment, ea va duce la creșterea productivității muncii la această operație cu 50%. Experimentările întreprinse vor permite ca, într-un viitor apropiat, centrala de betoane, altădată deservită de 30 de muncitori, să fie complet automatizată. în plină desfășurare sînt lucrările de reprofilare a producției de panouri mari după proiectul tip 1013 , au început lucrările pregătitoare în vederea începerii producției de grinzi prefabricate pentru noile complexe zootehnice ; se studiază căile de atingere a indicatorilor tehnico-economici planificați la secția nouă de elemente prefabricate pentru răsadnițe ș.a. Rezultatele înregistrate pînă în prezent, experiența dobîndită lasă să se întrevadă posibilitățile dezvoltării succeselor repurtate. Anul acesta, la un volum de producție aproape egal cu cel realizat în 1963 — alcătuit însă numai din elemente din beton armat, unitatea de tîmplărie Fiind cedată altei întreprinderi — numărul mediu al salariaților va scădea cu 12%. Reînnoindu-și angajamentele inițiale, cu prilejul decernării Steagului de întreprindere fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe țară, colectivul întreprinderii „Progresul" a hotărît să depășească cu 2% productivitatea muncii planificată. Și, de bunăseama, angajamentul va fi respectat. Z. AURELIAN Aprecierea muncii . Pentru activitatea rodnică desfășurată în anul 1963, colectivul FABRICII DE CARTON ASFALTAT SI VATA MINERALĂ „TELEAJEN" BERCENI a fost distins cu „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA" pe ramură pe regiune. N. GHEORGHIU l economist • Ziua de 27 martie a constituit un prilej de bucurie pentru colectivul ÎNTREPRINDERII* „IZOLATORUL" DIN CAPITALA. In această zi el a primit „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ" pe ramură, pe orașul București, datorită frumoaselor rezultate obținute în cursul anului 1963. VASILE DUMITRU muncitor • Recent, colectivul ÎNTREPRINDERII DE PREFABRICATE ȘI ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE - I.P.E.C.-BRAȘOV a primit din partea Consiliului regional al sindicatelor „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ" pe ramură pe regiunea Brașov, pentru ---------o O o--------frumoasele succese înregistrate în activitatea de zi cu zi în cursul anului 1963. EMIL FAROGA corespondent CRONICA DE ÎNTRECERE Din scrisorile primite la redacție Colectivul FABRICII DE CIMENT „IDEAL“-CERNAVODA și-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru la producția marfă la 23 martie. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția îndeosebi comuniștii Horia Lungu, morar, Nicolae Datcu, cocător, Dumitru Penu, picher linie, Marin Starț, brigadier de rampă, Nicolae Timpan. (NICOLAE MITACHE, muncitor) . Pentru succesele deosebite obținute anul trecut, recent la FABRICA DE CIMENT „TEMELIA" DIN BRAȘOV au fost distinși cu insigne 76 de fruntași în întrecerea socialistă , opt brigăzi au primit diplome. Vasile Czintaș, șef de brigadă, Iosif Handra, morar, Aurel Moldovan, cocător, Iosif Hedrich, electrician, sînt numai cîțiva dintre cei pe pieptul cărora strălucesc frumoasele insigne rubinii. (SERGIU CEALIC, secretarul comitetului sindicatului) . Recent, peste 40 de muncitori de la FABRICA DE CARTON AS FALTAT TURDA au fost distinși cu titlul de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963“. Printre aceștia se numără Suzana Ostrovschi, șefă de echipă la secția mase plastice, Vasile Cenan, preparator de materiale, Ion Săuțeanu, reparator covor PVC, Alexandru Komaromi, șef de echipă la secția carton asfaltat, Dumitru Sabău, lăcătuș. Alături de aceștia, întregul colectiv de muncă al fabricii a contribuit la îndeplinirea planului producției globale pe trimestrul I, cu zece zile mai devreme. (NICOLAE VACARIU, muncitor) ★ FABRICA DE IPSOS „RAPID“AGHIREȘ și-a îndeplinit sarcinile de plan ale producției globale și cele ale producției marfă pe trimestrul I cu 6 zile mai devreme. In această perioadă s-au realizat, peste plan, produse în valoare de 147 000 lei. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat brigada condusă de Dezideriu Szeredai, minerul Iosif Konradi, șoferii Anton Iuraș, Alexandru Boroș. (ALEXANDRU VOINESCU, economist) Cartea de vizită a secției Pentru a îmbunătăți continuu calitatea varului și a spori productivitatea cuptoarelor, colectivul nostru de muncă s-a străduit să îndeplinească obiectivele înscrise în planurile M.T.O. și să-și perfecționeze mereu metodele de muncă. încă din 1962, s-au observat unele deficiențe care frînau buna desfășurare a producției, iar calitatea varului lăsa de dorit. Lipsurile, erau pricinuite în primul rind de alimentarea neritmică cu calcar corespunzător a cuptoarelor. In urma unei analize amănunțite a tehnologiei de fabricație s-a constatat că sistemul de exploatare a carierei era defectuos. Fronturile de lucru nu puteau fi menținute curate, Pag a 2-a Sâmbătă 4 aprilie 1964 — nr. 743 ceea ce ducea la încorporarea de steril și amestecarea calcarului cu pietre de granulație necorespunzătoare. Tehnicienii din secție nu s-au împăcat cu această situație și sub conducerea îng. Gheorghe Marin, au elaborat un plan de exploatare, bazat pe introducerea micii mecanizări și reamplasarea unor utilaje. Planul a fost aplicat imediat în practică. In acțiunea de îmbunătățire a exploatării, au fost cuprinși majoritatea lucrătorilor din carieră, în frunte cu comuniștii. S-au prevăzut desființarea transportului din front cu vagonete, prin introducerea transportului auto și la frontul tunel, încărcarea în ambele fronturi cu excavatorul , reamplasarea și mărirea capacității stației de sortare, amenajarea unor buncăre pentru încărcarea mecanică in curfe a materialului mărunt. După aplicarea unora dintre măsurile mai sus menționate s-au înregistrat creșterea productivității cuptoarelor (de la 68— 70 t/24 ore, la 78—80 t/ 24 ore) și îmbunătățirea calității varului (de la 10—11% reziduu la stingere și 22-22,5 randament in pâslă la 7—8% și respectiv 23,5—24). Alimentarea cuptoarelor cu calcar de bună calitate a influențat pozitiv atît producția fizică, cît și calitatea varului. Totodată s-a realizat și material mărunt pentru producția de mozaic, sortiment mult solicitat de constructori. Primele roade ne-au determinat să dezvoltăm acțiunea de mecanizare a carierei. Eforturile colectivului au fost intensificate în 1963, obținîndu-se 6,76% medie anuală de reziduu la stingere, față de 8,5% cit realizasem in anul precedent; creșterea randamentului în pastă fost de 0,03, față de 1962 și 1,5 față de prevederile STASS-ului (2,2 mc pastă pe tona de var). Ca urmare a mecanizării operațiilor ce consumau un mare volum de manoperă, productivitatea fizică in carieră a crescut de la 240 t calcar/om, la 440 t calcar/om; în plus, calcarul fiind mai bun, s-a putut fabrica numai rar de calitatea sa. La baza succeselor obținute a stat munca politică desfășurată de organizația de partid, precum și sprijinul concret acordat de comitetul sindicatului, întrecerea socialistă a fost mai bine organizată, obiectivele ei mai precis conturate, iar pe parcurs, comitetul sindicatului a urmărit, controlat și îndrumat felul în care ea se desfășoară. Prin buna organizare a locurilor de muncă, Stelian Petrovachen și Eugen Tomescu au permis ca, concomitent cu producția, să se desfășoare și lucrările pentru o mai bună sortare a calcarului, la care o contribuție importantă au adus lăcătușul stației, Ion Dulamă, minerii Ion Rîșnoveanu, Ion Voinea, de la atelierul de întreținere, Gh. Bițoiu, Gh. Milu și alții. Problema calității a fost și una din preocupările de bază ale activității cabinetului tehnic. Cercetările făcute de către ing. Gheorghe Marin, șeful secției de var-mozaic Sinaia, și ing. Gheorgh Colipra, șeful serviciului tehnic, au dus la elucidarea unor probleme privind granulometria pe fiecare cuptor în parte; se știe că fiecăruia din cele 3 cuptoare îi corespunde o anumită granulometrie optimă, care condiționează productivitatea maximă pe mc de volum util. Exigența inginerului Dumitru Gheorghe, în ceea ce privește calitatea varului și a mozaicului, a determinat pe jucătorii Ion Olteanu și laborantele Elena Untu și Gabriela Brinzoi să-și perfecționeze metodele de lucru, nicit niciunul din loturile de var să nu fie necorespunzător. Acest lucru este confirmat de faptul că in 1963 nu am avut nici o reclamație privind calitatea varului. Rezultatele obținute in primele două luni din anul în curs (6,6% reziduu la stingere, iar producția fizică depășită cu 1OOOt var și 500 t mozaic) confirmă că angajamentul luat de colectivul nostru de muncă de a realiza planul secției de var și mozaic din Sinaia in 11 luni — va fi îndeplinit, iar calitatea varului va fi totdeauna la nivelul cerințelor constructorilor. VASILE MANOLE directorul Fabricii de ciment și var Comarnic Mm FABRICII ^Jiniaía Danei ca fiWi La obținerea acestui rezultat deosebit, o contribuție de seamă a adus și mișcarea inovatorilor care anul trecut a marcat un salt substanțial, atît din punct de vedere cantitativ, cit și calitativ. Cele 74 de propuneri făcute — cu 27 mai multe decît în 1962 — dintre care 27 au și fost aplicate, au adus economii în valoare de 647 000 lei. Acest dar făcut de familia inovatorilor, printre care se numără 27 de muncitori, 13 ingineri și tehnicieni și 2 tineri utemiști, a fost un sprijin substanțial adus întrecerii socialiste. Rezultatele bune obținute pe linia inovațiilor au fost și urmarea unei intense activități organizatorice dusă de conducerea tehnico-administrativă (director Alexandru Kovács) și comitetul sindicatului (președinte Gh. Szilaghy), încă de la începutul anului, pe baza propunerilor făcute de muncitori în adunările sindicale și în consfătuirile de producție, s-a întocmit planul tematic de inovații, în care au fost cuprinse problemele cheie ale producției. Dar pentru ca acest plan să nu rămînă doar pe hîrtie, comitetul sindicatului a pornit o largă acțiune de popularizare a lui. In adunările pe grupe, în consfătuirile de producție trimestriale, la stația de radioamplificare, la gazetele de perete, planul tematic a fost cu de amânuntul popularizat. S-au tipărit apoi extrase cu temele care interesau secțiile fiind afișate la locurile cele mai vizibile. Paralel cu aceasta, s-a popularizat și regulamentul de inovații și raționalizări. Astfel că, cunoașterea de către fiecare lucrător a temelor ce trebuie rezolvate și a avantajelor pe care le-ar aduce au creat un mare avînt în mișcarea de inovații. Comitetul sindicatului nu s-a oprit însă numai la popularizarea planului tematic de inovații, ci a acționat și în direcția asigurării unor condiții materiale prielnice, care să vină în ajutorul acelor tovarăși mai puțin pregătiți din punct de vedere teoretic. Astfel, prin comisia inginerilor și tehnicienilor, au fost ținute 9 conferințe tehnice cu subiecte strîns legate de temele de inovații ce trebuiau rezolvate. „Cîteva rafinamente privind fabricarea oglinzilor“ — ing Rafail Tascan„ importanța omogenizării chimice a materiilor prime“ — ing. Maria Groza și altele sînt doar o parte din aceste conferințe și pe aceste teme s-au și realizat inovații prețioase. Ca o completare la conferințe, biblioteca tehnică a pus la îndemîna lucrătorilor, prin standuri organizate pe secții, zeci de reviste și broșuri de specialitate, materiale extrase din diverse publicații. Au fost organizate, de asemenea, ore de consultații tehnice și de studiu, in cadrul cărora inginerii și tehnicienii îi inițiau pe muncitori in rezolvarea unor probleme teoretice, îi ajutau să-și întocmească schițele și documentațiile propunerilor de inovații, uneori simplele idei valoroase bineînțeles, lunar în cadrul acestor ore, forma unor dosare ce puteau fi prezentate comisiei de inovații, care și ea, la rîndul ei, le rezolva cu grijă și operativitate. Și, ca un corolar al acestei activități multilaterale, s-au născut inovațiile valoroase ale lui Mihai Szecsi — „Modificarea maselor la șlefuitoria plană (ce aduce economii de 131 277 lei anual), Iosif Takacs — „Un nou sistem de alimentare a cuptorului de geam tras" (38 764 lei pe 6 luni), Gh. Simonetti —■ „Executarea de geam armat pe mașina de ornament“ (157 000 lei) și multe altele. In prezent, cînd toată fabrica dă bătălia pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, familia inovatorilor se află iarăși în primele rînduri. Nu de alta, dar nu vor să rupă șirul distincțiilor de colectiv fruntaș. P. ION Pe teme de inovații Contribuția inovatorilor Recent, Fabrica de geamuri Tîrnăveni a primit „Diploma de întreprindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe regiune, acordată de Consiliul regional al sindicatelor din R.M.A.M. înalta distincție acordată este o răsplată binemeritată care încoronează succesele obținute de întregul colectiv de muncă de-a lungul anului 1963. 51 de propuneri acceptate Principalele obiective ale activității inovatorilor de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turda sînt îmbunătățirea indicilor de exploatare a agregatelor și creșterea productivității muncii. O atenție deosebită se acordă mecanizării operațiilor care necesită un volum mare de muncă fizică. în cursul anului trecut, au fost înregistrate 182 inovații, din care au fost acceptate 142, iar aplicate 112. Din cei 71 inovatori care au făcut propunerile respective, 54 sînt muncitori. Valoarea recompenselor plătite inovatorilor a însumat 108 117 lei. Trebuie menționată activitatea celor 13 brigăzi de inovatori ; ele au adus o contribuție importantă la îmbunătățirea activității de inovații. Continuînd în acest an munca rodnică desfășurată anul trecut, inovatorii au prezentat, pînă acum, 57 de propuneri, din care au fost acceptate 51. Printre cele mai valoroase se numără : modificarea sistemului de acționare a benzilor de transport de 800 mm (inovatori : Ioan Mircea, Constantin Pulpea, Vasile Ferlingher)% dispozitiv pentru preluarea împingerilor axiale la reductoarele morilor de 1600 kW (inovator ing. Gh. Vasilescu), care generează anual economii în valoare de cca. 3 000 000 lei, VIORELUI VARI lăcătuș din subredacția noastră N. R. Inovatorii de la Turda, precum și ceilalți din alte întreprinderi ale MIC., participanți la concursul de inovații pe anul 1963, așteaptă rezultatele concursului. Primul trimestru s-a încheiat dar, se pare că va mai dura încă pînă ce acestea vor fi anunțate Intîrzierea cu care se stabilesc rezultatele face ca aceste concursuri sa și piardă din caracterul lor mobilizator. Ce are de spus în această privință Direcția tehnică din IVl-s.C. ?