Constructorul, noiembrie 1964 (Anul 16, nr. 774-777)
1964-11-07 / nr. 774
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVI — nr. 7744 pagini 25 bani Sîmbătă 7 noiembrie 1964 Toate apartamentele din plan predate la timp! O populație aproape echivalentă cu cea a unui oraș ca Galați, Sibiu sau Oradea: acesta este numărul locatarilor pe care i-au primit cele peste 29 000 apartamente convenționale, date în folosință de către stat în primele 9 luni ale anului. De la poalele străvechii cetăți a Sucevei pînă în peisajul dunărean de la Turnu-Măgurele, din vecinătatea giganților de metal ai Reșiței pînă pe faleza _ înaltă _ a Constanței s-au deschis mii și mii de ferestre noi, paleta fațadelor și-au împrăștiat generos culorile, s-au croit printre zidurile proaspete ale blocurilor , alei și străzi de asfalt, acolo unde nu erau decît fundături, ulițe cu caldarîm sau cîmpul gol. Din Ploiești, Argeș, Craiova și din alte regiuni ne-au venit vești îmbucurătoare despre depășirea angajamentelor pe care colectivele de constructori și le-au luat, în întrecerea socialistă, cu privire la predarea locuințelor, în regiunea Brașov au fost puse la dispoziția oamenilor muncii 1914 apartamente , în regiunea Iași — 1628. S-au realizat 74 mii mp de suprafață locuibilă din planul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, peste 40 mii mp din cel al Ministerului Minelor și Energiei Electrice. Toate aceste exemple citate, și altele însă, sînt însoțite de o altă realizare meritorie: o proporție bună, sau cel puțin satisfăcătoare, de îndeplinire a sarcinilor fizice anuale. Judecind însă pe ansamblu, împatțirea pe trimestre a predării locuinței lor a rămas cu mult în urma ritmului necesar, și chiar în urma ritmului încă discutabil a producției valorice a șantierelor respective. Cele 7,2 procente __ parte cu totul insuficientă din planul anual de punere în funcțiune a suprafeței locuibile finisate + semifinisate ’— realizate în trimestrul I au lăsat să se acumuleze, în ultimele trei luni din 1964, o sarcină deosebită de dificilă: 46% ! Nu-i lipsit de rost să vorbim și acum de cauze, căci ele se pot repeta, și trebuie preîntîmpinate; în parte, ele chiar se repetă în prezent, și efectul lor negativ trebuie înlăturat la timp. Măsurile pentru extinderea procedeelor industriale, a tehnologiilor rapide în realizarea ansamblurilor de locuințe nu au fost însoțite, la unele organizații de construcții, de o preocupare susținută pentru reducerea duratei de execuție a blocurilor izolate, îndeosebi în localitățile mici. In unele cazuri, chiar pe șantiere importante mecanismul complex al desfășurării lucrărilor nu a fost pus la punct în toate compartimentele sale, ceea ce a dat naștere la rămîneri în urmă în aprovizionare, în asigurarea forței de muncă etc.; de pildă, un număr destul de mare de apartamente cu termen de predare în trimestrul III nu au fost puse în funcțiune la timp, de către întreprinderea de construcții orășenești- Galați a M.I.C., din lipsa... bateriilor de baie! Nu întotdeauna se urmărește atacarea eșalonată a blocurilor dintr-o serie, pentru a se putea organiza execuția lor în lanț și predarea lor succesivă. Acestea sunt numai o parte din cauzele care țin direct de executant, și împotriva cărora se poate acționa printr-o substanțială îmbunătățire a organizării. Cu o pondere și mai mare intervin însă ceilalți factori care au sarcini în domeniul realizării investițiilor, și în primul rînd beneficiarul. Fără a ne mai referi la greutățile provocate unor șantiere în decursul primelor trei trimestre, vom aminti numai că la 1 octombrie, încă mai erau organe titulare de investiții (Consiliul Superior al Agriculturii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Ușoare) care nu începuseră toate lucrările de locuințe cu sarcină de punere în funcțiune în acest an! La aceeași dată, din lucrările prevăzute pentru frontul de iarnă 1964/1965 încă nu fuseseră atacate cîteva mii de apartamente, din planul M.M.E.E., al sfaturilor populare regionale Galați, Ploiești, Hunedoara, Mureș-Autonomă Maghiară, București. Aceasta, ca urmare a lipsei proiectelor de execuție, a lipsei de amplasamente libere, de finanțare. Iată o sursă posibilă pentru o nouă proporție nefavorabilă de predări în primul trimestru din 1965, dacă șantierele respective nu-și vor mobiliza toate forțele pentru a recupera întîrzierea! O asemenea mobilizare există. Pe zi ce trece, întrecerea socialistă se intensifică. Recentele consfătuiri de producție, ce au avut loc pe șantierele de locuințe, au subliniat hotărîrea constructorilor de a preda la termen și chiar înainte de termen apartamentele planificate pe acest an. Strîns legate de pregătirile pentru iarnă, măsurile luate în acest scop privesc organizarea judicioasă a frontului de lucru la finisaje, asigurarea încălzirii interioarelor, procurarea obiectelor de instalații etc. Un număr important de apartamente au depus în funcțiune, în deosebi, constructorii de locuințe din Capitală, din regiunile Galați și Hunedoara ; la realizarea lor, unitățile de execuție ale sfaturilor populare și ale ministerelor trebuie să participe potrivit cu sarcinile ce le revin, fără să se recurgă în ultimul moment la compensări de plan între ele, căci aceasta duce la greutăți în aplicarea unei concepții raționale de organizare a producției. Prin măsuri tehnico-organizatorice trebuie să se asigure ca intensificarea ritmului de lucru la finisaje să nu ducă la o concentrare masivă de efective cu efecte dăunătoare asupra productivității muncii, la risipă de materiale și, mai cu seamă, la neglijarea calității. Acele brigăzi, acele colective de șantiere vor merita titlul de evidențiate, iar la sfîrșitul anului vor putea concura la înalta distincție de fruntașe în întrecerea socialistă, care vor lucra nu numai repede, ci și bine și ieftin. Fiecare metru pătrat de parchet, de zugrăveală ce se execută acum, fiecare robinet ce se montează într-un apartament apropie mutarea în casă noua a unei familii. Gîndiți-vă la răspunderea pe care o implică aceasta. In ofensiva pentru bunăstare, pe care o duce partidul, constructorii de locuințe au un rol de frunte, și ei vor ști să și-l îndeplinească ! PIATRA NEAMȚ : geometria noilor construcții Pe șantierul fabricii de bere din Bacău, constructorii de la șantierul 503 al Trustului nr. 5 Brașov execută lucrări de o tehnicitate ridicată. BRIGĂZI VREDNICE angajament: 690 apartamente predate la „cheie" pînă la sfirșitul anului S-au trasat fundațiile, s-au făcut săpături, s-au turnat betoanele — și numai în cîteva luni se înălțară pereții unor mindre blocuri de locuit. Așa s-a născut microraionul 3 din cartierul bucureștean Drumul Taberei, care se întinde pe sute de hectare. Acum, constructorii de la întreprinderea nr. 3 a D.G.C.M.B. desăvîrșesc ce au început în luna iulie. Treburile nu merg totdeauna chiar ca „pe roate“. Se mai întîmpină greutăți, e lipsă uneori de mortar sau beton, și aceasta vreme de 20—30 de minute. Dar pentru brigăzile antrenate în entuziasta întrecere socialistă, organizată de comitetul sindical de secție, minutele par lungi — ore de așteptare... Imediat ce sosesc binele, munca își reia din nou ritmul. Blocul C2. Brigada de dulgheri condusă de comunistul Ion Șandor desface cofrajele parapetelor terasei și se pregătește să atace alt front de lucru. Au mai rămas zidarii, mozaicarii, tîmplarii, la finisajele interioare. Angajamentul luat în adunarea grupei sindicale prevede ca pînă la 15 decembrie, blocul să fie predat nla cheie“. Către oricare bloc de aici ne vom îndrepta privirea, vom observa același ritm intens de execuție. Fiecare brigadă luptă cu elan să-și îndeplinească angajamentul. La blocul CI lucrează de zor brigada zidarului Badea Smarandache. Ea și-a propus ca pînă la 15 noiembrie să termine tencuielile interioare. Pe schimb, cei 13 zidari tencuiesc un apartament și un sfert, dar un lucru de mîntuială, ci de foarte bună calitate. Acest fapt a și fost menționat în recenta consfătuire de producție pe șantier. Microraionul este dominat, în prezent, de înălțimea celor două blocuri glisate (PJ19), 2S14 și 3S14. Primul se află într-o fază avansată de finisaj. Aici lucrează brigada comunistului Gheorghe care-și depășește sarcinile Dobra, de plan cu 20—30%. De fapt, angajamentul luat în adunarea grupei sindicale era de 15 % , dar, dacă băieții muncesc cu atîta hărnicie... Tencuielile interioare sînt pe terminate, celelalte brigăzi nu precupețesc nici un efort ca pînă la sfîrșitul lunii să predea blocul la cheie. Dar blocul 3S14 ? Maistrul Vasile Dinescu ne-a relatat un fapt semnificativ, care scoate în evidență hotărîrea dirză a constructorilor de pe acest șantier, de a da în folosință, pînă la sfîrșitul anului, noile locuințe. „în timpul glisării, am avut cîteva zile de ploaie. Cu toate acestea, cele trei schimburi și-au continuat activitatea ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. îmbrăcați cu pelerine, betoniștii lui Gheorghe Capraru, Constantin Toma și Ilie Mitroiu, dulgherii lui Ion Molnar și Arpad Barta au muncit cu dîrzenie și glisarea n-a fost întreruptă nici o clipă. Ea a fost realizată cu 5 ore mai devreme față de graficul de execuție..*. Contează, deci, chiar și 5 ore, cînd e vorba ca blocul să fie predat — cum prevede angajamentul — la 25 decembrie. Maistrul Tănase Milieu, constructor cu o bogată experiență, e foarte activ. Punctele de lucru sînt des vizitate, asistența sa tehnică se face simțită. Blocul F7 se apropie de terminarea „de roșu“, însă concomitent s-a executat și tencuirea interioară, s-a montat tîmplăria. Angajamentul constructorilor de aici este ca pînă la 15 decembrie, blocul să fie predat. Nădejdea îndeplinirii acestui angajament sînt brigăzile conduse de zidarii Ion Vrednicu și Ilie Marchidan, care muncesc repede și bine, precum și celelalte brigăzi care contribuie la finisarea blocului. Pînă la sfîrșitul anului au mai rămas, e adevărat, mai puțin de două luni. Dar volumul de muncă realizat zilnic de către harnicii constructori ai microraionului 3 îi apropie de obiectivul principal al întrecerii socialiste: darea în folosință a celor 690 de apartamente. M. NEGREANU A X-A SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ A CADRELOR DIDACTICE DE LA INSTITUTUL DE CONSTRUCții BUCUREȘTI La Institutul de construcții din București a început seri a X-a sesiune științifică a cadrelor didactice, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei institutului. Cuvîntul deschidere a fost rostit de prof. ing. Vasile Nicolau, rectorul institutului. Lucrările sesiunii, care se desfășoară în 4 simpozioane („Contribuții la rezolvarea unor probleme de organizarea și mecanizarea lucrărilor de construcții“; „Metode moderne de proiectare și construcție pentru alimentări cu apă și canalizări" ; „Aspecte ale problemei mecanizării și automatizării în lucrările geodezice“ ; „Probleme privind normativele condiționate pentru calculul puțurilor la stări limită“) cu 58 de comunicări, se vor încheia mîine. ÎN CONSFĂTUIREA DE PRODUCȚIE Cu îndreptățită mîndrie, participanții la consfătuirea de producție ce au avut loc nu de mult, la grupul de șantiere nr. 1-Botoșani al T.R.C.L.-Suceava, au aflat despre rezultatele obținute în trimestrul III: depășirea sarcinilor planificate cu 15,3% la producția globală, cu 30% la productivitatea muncii, cu 6,3% la cîștigul mediu; reducerea prețului de cost cu 282 000 lei față de prevederi; lucrări de bună calitate, predate mai devreme. Continuînd șirul succeselor, colectivul grupului și-a realizat, la 18 octombrie, planul pe 10 luni. Constantin SPIREA șeful grupului de șantiere nr. 1-Botoșani a] T.R.C.L.-Suceava „Succesele României ne bucură mult și pe noi DECLARAȚIILE UNOR DELEGAȚI DIN ȚĂRILE FRĂȚEȘTI, CARE AU VIZITAT EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAȚIONALE A R. P. ROMÍNÉ WSIEWOID KUIESZA, ministru adjunct al Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții din R. P. Polonă: „Eu nu sunt pentru prima oară tnara dv., așa că am observat un timp, de-a lungul anilor, aș putea spune „pe viu“, creșterea impetuoasă a construcțiilor. In ultimii 5 ani însă am observat un ritm și mai accelerat. Aceasta, după părerea mea, se datorește și avîntului deosebit pe care l-a luat la dv. progresul tehnic în lucrările de construcții, în ce privește expoziția în general, nu am decît cuvinte de laudă. Ea dovedește oricărui vizitator venit din străinătate marea dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naționale, dar mai ales a industriei. Aceasta ne bucură foarte mult și pe noi". SIMOR JANOS, ministru adjunct al Construcțiilor din R. P. Ungară : „Am fost de mai multe ori în Romînia, și de fiecare dată am constatat lucruri noi, realizări care schimbă mereu, în mai bine, chipul țării dv. Aceasta mi se pare evident și în ceea ce privește construcțiile. In Romînia sunt arhitecți și constructori excelenți. Am remarcat aceasta în București — cartierul nou al Gării de Nord sau cartierul Floreasca, la Galați __ noul centru și construcțiile industriale, sau la Brașov. Am putut constata, de asemenea, că, o dată cu dezvoltarea industrială a țării nivelul de trai al populației e în continuă creștere. Doresc poporului dv. să meargă mai departe, cu succes, pe acest drum, al desâvîrșirii construcției socialismului". VLADIMIROV IVANOVICI MALIUGHIN, membru în Comitetul de Stat pentru Construcții (GOSSTROI) din U.R.S.S. : „în expoziția dv., mai precis în sectorul de construcții, am văzut cu o deosebită plăcere oglindite realizările obținute de poporul român și în acest domeniu. Din cele văzute mi-am format o impresie clară despre calitatea lor și despre amploarea pe care au cunoscut-o construcțiile, în special în ultimii cinci ani. Machetele diferitelor mari unități industriale sau machetele cartierelor noi din București și din principalele orașe ale Romîniei mi-au scos în relief stadiul înalt la care a ajuns in prezent arhitectura romînească. Am mai remarcat faptul că la construirea clădirilor industriale și civile se întrebuințează foarte mult și cu deosebit succes betonul armat. După părerea mea, acest lucru este foarte important, deoarece se dezvoltă impetuos prefabricatele. Folosirea largă a betonului armat dă posibilitatea sa se dezvolte o puternică industrie a cimentului. In Romînia, și această ramură a industriei este foarte multnez ¥ oiistă IAN LANGAUER, directorul Institutului de economia și organizarea construcțiilor din Praga : „Eu sunt uimit de mulțimea exponatelor prezentate în expoziție, care oglindește o dezvoltare impetuoasă a economiei, în general și a industriei, în special: „ ... În privința construcțiilor, aș avea, de asemenea, foarte multe lucruri de spus. Mai întîi trebuie însă să remarc faptul care m-a frapat în mod deosebit, și anume că orașul București este una dintre capitalele cele mai frumoase, privită din punctul de vedere urbanistic și arhitectural, în perimetrul ei s-a construit într-un ritm impresionant. Construcțiile, în general, sînt foarte moderne, atrăgătoare și de o calitate de invidiat. Metodele moderne aplicate pe scară largă, cum ar fi cofrajele glisante sau panourile mari prefabricate, au dat posibilitatea să se construiască într-un ritm susținut și foarte rapid". Ing. GUNTHER PETERS, șeful sectorului de construcții din Comitetul de Stat al Planificării din R. D. Germană: „M-a impresionat dezvoltarea pe care au luat-o construcțiile industriale, alături de ritmul susținut în care se construiește pentru populație, în același timp, am constatat că arhitectura, ca și metodele de construcție folosite sînt la înălțimea celei mai perfecționate tehnici moderne". OCIR BRENJEN, director în Comitetul de Stat pentru Construcții din R. P. Mongolă : „Mi-au plăcut în mod deosebit planurile de sistematizare a Bucureștiului și a altor orașe din Romînia. Sînt impresionat, de asemenea, de utilajele și mașinile de înaltă clasă, prezente pe șantierele de construcții. Relev în mod deosebit originala și productiva vibrosonetă, pe care am văzut-o în funcțiune, introducînd prin vibrare stîlpi de beton în pămînt“. MAKETIN, director general adjunct al proiectării în Ministerul Construcțiilor din R. P. Chineză : „Am stat aproape o lună în Romînia prietenă, în acest timp am vizitat o serie de orașe. Peste tot am fost încîntat de frumusețea clădirilor și edificiilor social-culturale, a căror arhitectură robustă și estetică se înscrie printre cele mai originale din Europa, în timpul șederii am făcut o constatare importantă : în Romînia, construcțiile se dezvoltă într-un ritm extrem de rapid. Brașovul, Iașul, Clujul și alte orașe s-au îmbogățit și înfrumusețat cu cartiere noi, moderne. Dar în ansamblul construcțiilor, după cîte am observat și din expoziție, un loc deosebit îl ocupă și construcțiile industriale. E și normal, pentru că industria romînească a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. Pe întreg cuprinsul Romîniei s-au ridicat numeroși coloși industriali, iar alții continuă să 58 iidic«*. \\\\\\\^ O importantă de control CONSFĂTUIRI ALI PENTRU CONSTRUCȚII DIN Avînd în vedere necesitatea de se îmbunătăți controlul pe plan local al construcțiilor, C.S.C.A.S. a inițiat o serie de consfătuiri ale inginerilor, arhitecților și tehnicienilor care lucrează în Inspectoratele pentru construcții din cadrul D.S.A.P.C.-urilor și al Secțiunilor de arhitectură și sistematizare ale orașului București și regiunii Dobrogea. Consfătuirile, organizate prin grija Inspecției de Stat în construcții din C.S.C.A.S., care are în sarcină îndrumarea tehnică și metodologică a inspectoratelor, au ca temă analiza modului în care acestea au contribuit la întărirea disciplinei și la îmbunătățirea calității construcțiilor, sub raportul proiectării și al execuției, evidențierea metodelor de control care au dat cele mai bune rezultate, stabilirea măsurilor de înlăturare a lipsurilor și greutăților. Prima consfătuire a avut loc la Constanța, cu participarea Inspectoratelor regiunilor Argeș, Brașov, Dobrogea, Galați, Ploiești și al orașului Constanța. Au luat parte directorii tehnici pentru disciplina construcțiilor din cadrul D.S.A.P.C.urilor respective și șefii inspectoratelor, precum și reprezentanți ai Comitetului Executiv INSPECTOR UETOR CADRUL D. s. A. P. C.-urilor ai Sfatului popular al orașului Constanța, ai Inspecției de Stat în construcții și ai Direcției pentru problemele organelor locale ale administrației de stat. Au fost invitați, de asemenea, șefi de ateliere și proiectanți din D.S.A.P.C. — Constanța, precum și cadre cu muncă de răspundere din T.C.E.H. — Constanța, T.R.C.L. — Dobrogea și I.G.O. — Constanța, cu scopul de a arăta concret ajutorul primit din partea inspectoratului și a face propuneri de îmbunătățire în viitor a acestui ajutor. Dezbaterile au fost conduse de ing. Gheorghe Slădescu, membru al C.S.C.A.S. în referatul prezentat de Inspecția de Stat în construcții, s-a insistat asupra rolului ce revine în etapa actuală inspectoratelor locale în controlarea calității și legalității lucrărilor, și asupra răspunderii conducerilor D.S.A.P.C. pentru buna organizare și funcționare a inspectoratelor, pentru asigurarea eficienței controalelor. Pentru a deveni un factor activ în bunul mers al construcțiilor, inspectoratele nu trebuie niciodată să se mărginească numai la descoperirea deficiențelor pe care le prezintă lucrările realizate — sarcina lor încetînd numai cînd, prin măsurile luate, au reușit ca cei în cauză să refacă sau arh. Mircea MOROIANU din Inspecția de Stat în Construcții — C.S.C.A.S. (Continuare la pap- * >*) * 2 * * 5 activitate PLANUL ANUAL. ÎNDEPLINIT încă de la începutul anului, colectivul FABRICII DE CĂRĂMIZI ȘI ȚIGLE SATU-MARE și-a organizat temeinic activitatea, astfel că lună de lună a înregistrat succese în producție. Acestea au culminat în ziua de 28 octombrie, cînd a fost îndeplinit planul producției globale pe întreg anul 1964. Față de prevederi au fost produse în plus 886 000 bucăți materiale de zidărie. Golden MAIER corespondent 5100 t DE CIMENT PESTE PREVEDERI Cimentiștii de la fabrica „IDEAL" DIN CERNAVODA au încheiat primele 10 luni din acest an cu iaimoase rezultate în producție: planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 103,6%, cel al producției marfă — 105,2%, fiind produse peste prevederi 5100 t ciment. Succesele obținute sînt rodul întrecerii socialiste, al aplicării în practică a planului M.T.O., încununarea eforturilor depuse lună de lună de întreg colectivul. N. MITACHI muncitor RUPĂ 10 LUNI Deși în cele 10 luni care au trecut, colectivele fabricilor de ciment, în special ale celor dezvoltate recent, au avut de întîmpinat o serie de greutăți obiective, totuși cifrele din situațiile producției arată că pe sector au fost realizate, peste prevederii în această perioadă, 35 211 tone clincher și 62 780 tone ciment. Cele mai frumoase rezultate le-au înregistrat în octombrie cimentiști: de la Bicaz (care au produs, în plus, 35001 clincher), Medgidia ( 1760 t), Comarnic (900 t), „Stînca“-Brăila (350 t), Gura Văii (229 t). Tot pe 10 luni au fost produse, în plus, 9407 t var, evidențiindu-se fabricile din Turda (a realizat în octombrie 1200 t suplimentar), Bicaz (646 t), Fieni (150 t) și Comarnic (100 t). In industria geamului s-au obținut, de asemenea, realizări importante. Au fost produse peste prevederile planului 262 000 mp geam tras — bază, 11 000 mp geam șlefuit, in echivalent, 27 000 mp geam turnat, in echivalent, 100 t vată și produse din vată de sticlă, 1371 t sticlărie și 368 mp oglinzi cristal. De menționat că toate cele trei fabrici de geamuri — Mediaș, Tîrnăvenii, Scăeni — au contribuit la aceste succese ale sectorului. Se extinde precomprimarea prin procedeul electrotermic Trustul regional de construcții locale Bacău, în colaborare cu secția Iași a ÎNCERC, a executat — pentru prima dată în țară — ferme de beton armat, cu talpa inferioară precomprimată prin procedeul electrotermic. Acest procedeu, care prezintă multiple avantaje datorită faptului că precomprimarea se face prin aderență, iar preîntinderea barelor — cu ajutorul curentului electric, a mai fost aplicat la Bacău și Iași, numai la grinzi cu inimă plină, de secțiune constantă și variabilă. Standul de lucru este realizat din elemente demontabile, ceea ce permite executarea pieselor cit mai aproape de locul de montaj. ing. Constantin ACIOBANITEI corespondent La flacăra brenerului OMUL DE LA CAZANGERIE 2 Pare-mi-se, vreo 37 de ani are. Și 2 e slab, puțintele în ciuda meseriei. § Părerea dumisale este că, la urma urmei, la cazangerie nu mai primează 2 forțați baroasele. ideea, mecanizarea, = tehnica nouă sînt noțiuni care trebuie 2 să urmeze substantivului cazangiu. 2 Uneori, îl surprinzi cu fruntea toată 2 o cută. E semnul vădit al căutărilor, 2 al unui gînd care nu-i dă pace. Se 2 învîrtețte prin atelier ,schimbă poziția compensatorului de pe bancul de 2 probă, apoi ia drumul către maistrul 2 Petre Cravcenco. 2 — Ce fac, tovarășe Cravcenco, că 2 nu-mi răspunde cum trebuie un corn- 2 pensiitor de dilatație ? 2 Care va săzică, tânăr, dar receptiv la 2 sfaturi, lipsit de îngîmfare. Deși functia, aprecierile colegilor de meserie 2 i-ar da, de ce să ocolim, motiv să 2 se cuibărească în el ți o astfel de 2 mentalitate, dar vezi bine, socoteala 2 e altcum. 23 de oameni sînt sub directa lui conducere. Și, să nu uităm, 2 tot soiul de utilaje, aparataje ți me-5 canisme. Se înțelege, de bună seamă, 2 că asta înseamnă răspundere ți reclar mă pricepere, competență. Lucruri 2 care nu sînt contestate de nimeni. 2 Dimpotrivă. La aesta iită si aiîabgă, precum se spune la I.C.M.R.U.C., ți calități de organizator bun al producției. Faptele vorbesc. Pe la începutul anului, l-a chemat țeful de sector. Ședință restrînsă cu tehnicienii ți țefii de echipă. Cînd s-a reîntors în atelier, ți-a strîns oameniii — Fraților, sarcini noi de la direcția generală... Termoficarea... Și, pe îndelete, le-a explicat cam cum vine treaba ți ce trebuie să facă echipa, nu carnețelul său erau inșiruite noile obiective. Deci, nu se dumirea de ce tocmai echipei sale i-au fost repartizate lucrările de cazangerie, zile de-a rîndul nu-l părăsea gradul că tubulatura specială de dimensiuni mari ți piesele de îmbinare și compensarea dilataliilor pentru rețelele de termoficare nu-s lucruri ușoare. Execuția lor, recunoțtea era dificilă, dar nu imposibil de înfăptuit. Planul de bătaie prevede sarcini pe oameni și termene interne, conform graficului de livrare încheiat cu șantierul de termoficare al I.C.H.F. — Mihai Trică e ți sudor. Bun. Ne trebuie... Sandu Baiea, Meu Pău, Alexiaim InivkSkAi Cu alte cuvinte, pînă la ultimul din cei 23 de cazangii. Pe unii la execuția reductoarelor ți a recipienților de pompare, pe bilii la teuriți la tubulatură. Și tot atunci ți-a luat, cu asentimentul întregii echipe, angajamentul să realizeze 90 000 de lei economii la materiale. La început, mergea mai anevoie. Procentele se cîțtigau încet peste plan, dar sigur : 103,45, 106, 109, 114,92%... Comenzile au o mențiune specială: „Lucrări urgente—termoficare“. Aținderea camioanele care pleacă cu piesele livrate către șantierele magistralelor în execuție. Și totul e sincronizat. Precum munca în atelier. Oamenii din echipa aceasta nu fac ceea ce se numește un act de vitejie, dar munca lor poartă pecetea pasiunii, căldurii și însuflețirii, concretizata prin cîștigarea, lună de lună, a titlului de evidențiat în întrecerea socialistă. La finele lui octombrie sa făcut un mic bilanț: 72 000 de lei economii, planul lunar depășit cu 28%. La Întreprinderea de confecții metalice și reparații de utilaje de construcții a D.G.C.M.București a fost sărbătoare pentru toți. Șeful echipei de cazangii a găsit cu cale să spună: — E loc pentru mai mult... Omul acesta se numește Gheorghe Neacșu. R. VIRGIL