Constructorul, noiembrie 1964 (Anul 16, nr. 774-777)

1964-11-07 / nr. 774

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVI — nr. 774­4 pagini 25 bani Sîmbătă 7 noiembrie 1964 Toate apartamentele din plan­ predate la timp! O populație aproape echivalentă cu cea a unui oraș ca Galați, Sibiu sau Oradea: acesta este numărul locata­rilor pe care i-au primit cele peste 29 000 apartamente convenționale, date în folosință de către stat în primele 9 luni ale anului. De la poalele stră­vechii cetăți a Sucevei pînă în pei­sajul dunărean de la Turnu-Măgurele, din vecinătatea giganților de metal ai Reșiței pînă pe faleza _ înaltă _ a Con­stanței s-au deschis mii și mii de fe­restre noi, paleta fațadelor și-a­u îm­prăștiat generos culorile, s-au croit printre zidurile proaspete ale blocu­rilor , alei și străzi de asfalt, acolo unde nu erau decît fundături, ulițe cu caldarîm sau cîmpul gol. Din Ploiești, Argeș,­­ Craiova­ și din alte regiuni ne-au venit vești îmbucu­rătoare despre depășirea angajamente­lor pe care colectivele de constructori și le-au luat, în întrecerea­­ socialistă, cu privire la predarea locuințelor, în regiunea Brașov au fost puse la dis­poziția oamenilor muncii 1914 aparta­mente , în regiunea Iași — 1628. S-au realizat 74 mii mp de suprafață locui­bilă din planul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, peste 40 mii mp din cel al Ministerului Minelor și E­­nergiei Electrice. Toate aceste­­ exem­ple citate, și altele însă, sînt însoțite de o altă realizare meritorie: o pro­porție bună, sau cel puțin satisfăcă­toare, de îndeplinire a sarcinilor fi­­zice anuale. Judecind însă pe ansamblu, împatți­­rea pe trimestre a predării locuinței lor a rămas cu mult în urma ritmului necesar, și chiar în urma ritmului încă discutabil a­ producției valorice a șan­tierelor respective. Cele 7,2 procente __ parte cu totul insuficientă din pla­nul anual de punere în­ funcțiune a su­prafeței locuibile finisate + semifini­­sate ’— realizate în trimestrul I au lăsat să se acumuleze, în ultimele trei luni din 1964, o sarcină deosebită de dificilă: 46% ! Nu-i lipsit de rost să vorbim și acum de cauze, căci ele se pot repeta, și trebuie preîntîmpinate; în parte, ele chiar se repetă în prezent, și efectul lor negativ trebuie înlăturat la timp. Măsurile pentru extinderea procedee­lor industriale, a tehnologiilor rapide în realizarea ansamblurilor de locuințe nu au fost însoțite, la unele organi­zații de construcții, de o preocupare susținută pentru reducerea duratei de execuție a blocurilor izolate, în­deo­sebi în localitățile mici. In unele ca­zuri, chiar pe șantiere importante me­canismul complex al desfășurării lucră­rilor nu a fost pus la punct în toate compartimentele sale, ceea­­ ce a dat naștere la rămîneri în urmă în apro­vizionare, în asigurarea forței de mun­că etc.; de pildă, un număr destul de mare de apartamente cu termen de predare în trimestrul­­ III nu au fost puse în funcțiune la timp, de către în­treprinderea de construcții orășenești- Galați a M.I.C., din lipsa... bateriilor de baie! Nu întotdeauna se urmă­rește atacarea eșalonată a blocurilor dintr-o serie, pentru a se putea orga­niza execuția lor în lanț și predarea lor succesivă. Acestea sunt numai o parte din cau­zele care țin direct de executant,­­ și împotriva cărora se poate acționa prin­­tr-o substanțială îmbunătățire a orga­nizării. Cu o pondere și mai mare intervin însă ceilalți factori care au sarcini în domeniul realizării investițiilor, și în primul rînd beneficiarul. Fără a ne mai referi la greutățile provocate unor șantiere în decursul primelor trei tri­mestre, vom aminti numai că la 1 oc­tombrie, încă mai erau organe titulare de investiții (Consiliul Superior al Agriculturii, Ministerul Industriei Ali­mentare, Ministerul Industriei Ușoare) care nu începuseră toate lucrările de locuințe cu sarcină de punere în func­țiune în acest an! La aceeași dată, din lucrările prevăzute pentru frontul de iarnă 1964/1965 încă nu fuseseră atacate cîteva mii de apartamente, din planul M.M.E.E., al sfaturilor populare regionale Galați, Ploiești, Hunedoara, Mureș-Autonomă Maghia­ră, București. Aceasta, ca urmare a lip­sei proiectelor de execuție, a lipsei de amplasamente libere, de finanțare. Iată o sursă posibilă pentru o nouă pro­porție nefavorabilă de predări în pri­mul trimestru din 1965, dacă șantie­rele respective nu-și vor mobiliza toate forțele pentru a recupera întîrzierea! O asemenea mobilizare există. Pe zi ce trece, întrecerea socialistă se in­tensifică. Recentele consfătuiri de pro­ducție, ce au avut loc pe șantierele de locuințe, au subliniat hotărîrea constructorilor de a preda la termen și chiar înainte de termen apartamentele planificate pe acest an. Strîns legate de pregătirile pentru iarnă, măsurile luate în acest scop privesc organiza­rea judicioasă a frontului de lucru la finisaje, asigurarea încălzirii interioa­relor, procurarea obiectelor de insta­lații etc. Un număr important de apartamente au de­pus în funcțiune, în deosebi, constructorii de locuințe din Capitală, din regiunile Galați și Hunedoara ; la realizarea lor, unitățile de execuție ale sfaturilor populare și ale ministerelor trebuie să participe potrivit cu sarci­nile ce le revin, fără să se recurgă în ultimul moment la compensări de plan între ele, căci aceasta duce la greu­tăți în aplicarea unei concepții rațio­nale de organizare a producției. Prin măsuri tehnico-organizatorice trebuie să se asigure ca intensificarea ritmului de lucru la finisaje să nu ducă la o concentrare masivă de efec­tive cu efecte dăunătoare asupra pro­ductivității muncii, la risipă de ma­teriale și, mai cu seamă, la neglijarea calității. Acele brigăzi, acele colec­tive de șantiere vor merita titlul de evidențiate, iar la sfîrșitul anului vor putea concura la înalta distincție de fruntașe în întrecerea socialistă, care vor lucra nu numai repede, ci și bine și ieftin. Fiecare metru pătrat de parchet, de zugrăveală ce se execută acum, fiecare robinet ce se montează într-un apar­tament apropie mutarea în casă noua a unei familii. Gîndiți-vă la răspunde­rea pe care o implică aceasta. In ofen­siva pentru bunăstare, pe care o duce partidul, constructorii de locuințe au un rol de frunte, și ei vor ști să și-l îndeplinească ! PIATRA NEAMȚ : geometria noilor construcții Pe șantierul fabricii de bere din Bacău, constructorii de la șantierul 503 al Trustului nr. 5­ Brașov execută lucrări de o tehnicitate ridicată. BRIGĂZI VREDNICE angajament: 690 apartamente predate la „ch­eie" pînă la sfirșitul anului S-au trasat fundațiile, s-au făcut săpături, s-au turnat be­­toanele — și numai în cîteva luni se înălțară pereții unor mindre blocuri de locuit. Așa s-a născut microraionul 3 din cartierul bucureștean Drumul Taberei, care se întinde pe su­te de hectare. Acum, constructorii de la în­treprinderea nr. 3 a D.G.C.M.B. desăvîrșesc ce au început în luna iulie. Treburile nu merg totdeauna chiar ca „pe roate“. Se mai întîmpină greutăți, e lip­să uneori de mortar sau beton, și aceasta vreme de 20—30 de minute. Dar pentru brigăzile antrenate în entuziasta întrece­re socialistă, organizată de co­mitetul sindical de secție, mi­nutele par lungi — ore de aștep­tare... Imediat ce sosesc bi­nele, munca își reia din nou ritmul. Blocul C2. Brigada de dul­gheri condusă de comunistul Ion Șandor desface cofrajele parapetelor terasei și se pre­gătește să atace alt front de lucru. Au mai rămas zidarii, mozaicarii, tîmplarii, la fini­sajele interioare. Angajamentul luat în adunarea grupei sindi­cale prevede ca pînă la 15 de­cembrie, blocul să fie predat nla cheie“. Către oricare bloc de aici ne vom îndrepta privirea, vom observa același ritm intens de execuție. Fiecare brigadă luptă cu elan să-și îndeplinească an­gajamentul. La blocul CI lu­crează de zor brigada zidarului Badea Smarandache. Ea și-a propus ca pînă la 15 noiem­brie să termine tencuielile in­terioare. Pe schimb, cei 13 zi­dari tencuiesc un apartament și un sfert, dar un lucru de mîntuială, ci de foarte bună calitate. Acest fapt a și fost menționat în recenta consfătui­re de producție pe șantier. Microraionul este dominat, în prezent, de înălțimea celor două blocuri glisate (PJ19), 2S14 și 3S14. Primul se află înt­r-o fază avansată de fini­saj. Aici lucrează brigada co­munistului Gheorghe care-și depășește sarcinile Dobra, de plan cu 20—30%. De fapt, an­gajamentul luat în adunarea grupei sindicale era de 15 %­ , dar, dacă băieții muncesc cu atîta hărnicie... Tencuielile in­terioare sînt pe terminate, ce­lelalte brigăzi nu precupețesc nici un efort ca pînă la sfîrși­­tul lunii să predea blocul la ch­eie. Dar blocul 3S14 ? Maistrul Vasile Dinescu ne-a relatat un fapt semnificativ, care scoate în evidență hotărîrea dirză a constructorilor de pe acest­ șan­tier, de a da în folosință, pînă la sfîrșitul anului, noile locu­ințe. „în timpul glisării, am avut cîteva zile de ploaie. Cu toate acestea, cele trei schim­buri și-au continuat activitatea ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. îmbrăcați cu pelerine, betoniștii lui Gheorghe Capra­­ru, Constantin Toma și Ilie Mitroiu, dulgherii lui Ion Mol­nar și Arpad Barta au muncit cu dîrzenie și glisarea n-a fost întreruptă nici o clipă. Ea a fost realizată cu 5 ore mai de­vreme față de graficul de exe­cuție..­*. Contează, deci, chiar și 5 ore, cînd e vorba ca blo­cul să fie predat — cum pre­vede angajamentul — la 25 decembrie. Maistrul Tănase Milieu, con­structor cu o bogată experien­ță, e foarte activ. Punctele de lucru sînt des vizitate, asisten­ța sa tehnică se face simțită. Blocul F7 se apropie de ter­minarea „de roșu“, însă conco­mitent s-a executat și tencui­­rea interioară, s-a montat tîm­­plăria. Angajamentul construc­torilor de aici este ca pînă la 15 decembrie, blocul să fie predat. Nădejdea îndeplinirii acestui angajament sînt brigă­zile conduse de zidarii Ion Vrednicu și Ilie Marchidan, ca­re muncesc repede și bine, pre­cum și celelalte brigăzi care contribuie la finisarea blocului. Pînă la sfîrșitul anului au mai rămas, e adevărat, mai pu­țin de două luni. Dar volumul de muncă realizat zilnic de că­tre harnicii constructori ai mi­­croraionului 3 îi apropie de o­­biectivul principal al întrecerii socialiste: darea în folosință a celor 690 de apartamente. M. NEGREANU A X-A SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ A CADRELOR DIDACTICE DE LA INSTITUTUL DE CONSTRUCții­ BUCUREȘTI La Institutul de construcții din București a început seri a X-a sesiune științifică a cadrelor didactice, organ­izată cu prilejul sărbătoririi zilei institutului. Cuvîntul des­chidere a fost rostit de prof. ing. Vasile Nicolau, rectorul institutului. Lucrările sesiunii, care se desfășoară în 4 simpozioane („Contribuții la rezolvarea unor probleme de organizarea și mecanizarea lucrărilor de construcții“; „Me­tode moderne de proiectare și construcție pentru alimentări cu apă și canalizări" ; „Aspecte ale problemei mecanizării și automatizării în lucrările geodezice“ ; „Probleme privind normativele condiționate pentru calculul puțurilor la stări limită“) cu 58 de comunicări, se vor încheia mîine. ÎN CONSFĂTUIREA DE PRODUCȚIE Cu îndreptățită mîndrie, participanții la consfătuirea de producție ce au avut loc nu de mult, la grupul de șantiere nr. 1-Botoșani al T.R.C.L.-Suceava, au aflat despre rezul­tatele obținute în trimestrul III: depășirea sarcinilor pla­nificate cu 15,3% la producția globală, cu 30% la pro­ductivitatea muncii, cu 6,3% la cîștigul mediu; redu­cerea prețului de cost cu 282 000 lei față de prevederi; lucrări de­ bună calitate, predate mai devreme. Continuînd șirul succeselor, colectivul grupului și-a rea­lizat, la 18 octombrie, planul pe 10 luni. Constantin SPIREA șeful grupului de șantiere nr. 1-Botoșani a] T.R.C.L.-Suceava „Succesele României ne bucură mult și pe noi DECLARAȚIILE UNOR DELEGAȚI DIN ȚĂRILE FRĂȚEȘTI, CARE AU VIZITAT EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAȚIONALE A R. P. ROMÍNÉ WSIEWOI­D KUIESZA, ministru adjunct al Con­strucțiilor și Industriei Materialelor de Construcții din R. P. Polonă: „Eu nu sunt pentru prima oară tn­­ara­­ dv., așa că am observat un timp, de-a lungul anilor, aș putea spune „pe viu“, creșterea­­ impetuoasă a construcțiilor. In ultimii 5 ani însă am observat un ritm și mai acce­lerat. Aceasta, după părerea mea, se datorește și avîntului deosebit pe care l-a luat la dv. progresul tehnic în lucrările de construcții, în ce privește expoziția în general, nu am decît cuvinte de laudă. Ea dove­dește oricărui vizitator venit din străinătate marea dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naționale, dar mai ales a industriei. Aceasta ne bucură foarte mult și pe noi". SIMOR JANOS, ministru adjunct al Construcțiilor din R. P. Ungară : „Am fost de mai multe ori în Romînia, și­­ de fiecare­­ dată am cons­tatat lucruri noi, realizări care schimbă mereu, în mai bine, chipul țării dv. Aceasta mi se pare evident și în ceea ce privește construcțiile. In Romînia sunt arhitecți și constructori excelenți. Am remarcat aceasta în București — cartierul nou al Gării de Nord sau cartierul Floreasca, la Galați __ noul centru și construcțiile industriale, sau la Brașov. Am putut constata, de asemenea, că, o dată cu dezvoltarea industrială a țării­ nivelul de trai al populației e în continuă creștere. Doresc poporului dv. să meargă mai departe, cu succes, pe acest drum, al desâvîrșirii con­strucției socialismului". VLADIMIROV IVANOVICI MALIUGHIN, membru în Comitetul de Stat pentru Construcții (GOSSTROI) din U.R.S.S. : „în expoziția­­ dv., mai precis în sectorul de construcții, am văzut cu o deosebită plăcere oglindite realizările obținute de­ poporul român și în acest domeniu. Din cele văzute mi-am format o impresie clară despre calitatea lor și despre amploarea pe care au cunoscut-o construcțiile, în special în ultimii cinci ani. Machetele diferitelor mari unități indus­triale sau machetele cartierelor noi din București și din principalele orașe ale Romîniei mi-au scos în relief stadiul înalt la care a ajuns in prezent arhitectura romînească. Am mai remarcat faptul că la construirea clă­dirilor industriale și civile se întrebuințează foarte mult și cu deosebit succes betonul armat. După părerea mea, acest lucru este foarte impor­tant, deoarece se dezvoltă impetuos prefabricatele. Folosirea largă a betonului armat dă posibilitatea sa se dezvolte o puternică industrie a cimentului. In Romînia, și această ramură a industriei este foarte mult­­nez ¥ oiistă­­­ IAN LANGAUER, directorul Institutului de econo­mia și organizarea construcțiilor din Praga : „Eu sunt uimit de mulțimea exponatelor prezentate în expoziție,­ care oglindește o dezvoltare impetuoasă a economiei, în general și a indus­triei, în special: „ ... În privința construcțiilor, aș avea, de asemenea, foarte multe­ lucruri de spus. Mai întîi trebuie însă să remarc faptul care m-a frapat în mod deosebit, și anume că orașul București este una dintre capitalele cele mai frumoase, privită din punctul de vedere urbanistic și arhitectural, în perimetrul ei s-a construit într-un ritm impresionant. Construcțiile, în general, sînt foarte moderne, atrăgătoare și de o calitate de invidiat. Metodele moderne aplicate pe scară largă, cum ar fi cofrajele glisante sau panourile mari prefabricate, au dat posibilitatea să se construiască într-un ritm susținut și foarte rapid". Ing. GUNTHER PETERS, șeful sectorului de construc­ții din Comitetul de Stat al Planificării din R. D. Ger­mană: „M-a impresionat dezvoltarea pe care au luat-o construcțiile indus­triale, alături de ritmul susținut în care se construiește pentru populație, în același timp, am constatat că arhitectura, ca și metodele de construc­ție folosite sînt la înălțimea celei mai perfecționate tehnici moderne". OCIR BRENJEN, director în Comitetul de Stat pen­tru Construcții din R. P. Mongolă : „Mi-au plăcut în mod deosebit planurile de­ sistematizare a Bucu­­reștiului și a altor orașe din Romînia. Sînt impresionat, de asemenea, de utilajele și mașinile de înaltă clasă, prezente pe șantierele de construcții. Relev în mod deosebit originala și productiva vibrosonetă, pe care am văzut-o în funcțiune, introducînd prin vibrare stîlpi de beton în pămînt“. MA­KE­TIN, director general adjunct al proiectării în Ministerul Construcțiilor din R. P. Chineză : „Am stat aproape o lună în Romînia prietenă, în acest timp am vizitat o serie de orașe. Peste tot am fost încîntat de frumusețea clă­dirilor și edificiilor social-culturale, a căror arhitectură robustă și estetică se înscrie printre cele mai originale din Europa, în timpul șederii am făcut o constatare importantă : în Romînia, construcțiile se dezvoltă într-un ritm extrem de rapid. Brașovul, Iașul, Clujul și alte orașe s-au îmbogățit și înfrumusețat cu cartiere noi, moderne. Dar în ansamblul construcțiilor, după cîte am observat și din expoziție, un loc deosebit îl ocupă și construcțiile industriale. E și normal, pentru că industria romî­­nească a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. Pe întreg cuprinsul Romîniei s-au ridicat numeroși coloși industriali, iar alții continuă să 58 iidic«*. \\\\\\\^ O importantă de control CONSFĂTUIRI ALI PENTRU CONSTRUCȚII DIN Avînd în vedere necesitatea de se îmbunătăți controlul pe plan lo­­­cal al construcțiilor, C.S.C.A.S. a ini­țiat o serie de consfătuiri ale ingi­nerilor, arhitecților și tehnicienilor care lucrează în Inspectoratele pentru construcții din cadrul D.S.A.P.C.-u­ri­­lor și al Secțiunilor de arhitectură și sistematizare ale orașului București și regiunii Dobrogea. Consfătuirile, organizate prin grija Inspecției de Stat în construcții din C.S.C.A.S., care are în sarcină îndru­marea tehnică și metodologică a ins­pectoratelor, au ca temă analiza mo­dului în care acestea au contribuit la întărirea disciplinei și la îmbunătăți­rea calității construcțiilor, sub rapor­tul proiectării și al execuției, e­viden­­țierea metodelor de control care au dat cele mai bune rezultate, stabili­rea măsurilor de înlăturare a lipsuri­lor și greutăților. Prima consfătuire a avut loc la Constanța, cu participarea Inspecto­ratelor regiunilor Argeș, Brașov, Do­brogea, Galați, Ploiești și al ora­șului Constanța. Au luat parte di­rectorii tehnici pentru disciplina construcțiilor din cadrul D.S.A.P.C.­­urilor respective și șefii inspectora­telor, precum și reprezentanți ai Co­mitetului Executiv INSPECTOR UETOR CADRUL D. s. A. P. C.-urilor ai Sfatului popular al orașului Con­stanța, ai Inspecției de Stat în con­strucții și ai Direcției pentru proble­mele organelor locale ale administra­ției de stat. Au fost invitați, de ase­menea, șefi de ateliere și proiectanți din D.S.A.P.C. — Constanța, precum și cadre cu muncă de răspundere din T.C.E.H. — Constanța, T.R.C.L. — Dobrogea și I.G.O. — Constanța, cu scopul de a arăta concret ajutorul primit din partea inspectoratului și a face propuneri de îmbunătățire în viitor a acestui ajutor. Dezbaterile au fost conduse de in­g. Gheorghe Slădescu, membru al C.S.C.A.S. în referatul prezentat de Inspec­ția de Stat în construcții, s-a insis­tat asupra rolului ce revine în etapa actuală inspectoratelor locale în con­trolarea calității și legalității lucrări­lor, și asupra răspunderii conduceri­lor D.S.A.P.C. pentru buna organizare și funcționare a inspectoratelor, pen­tru asigurarea eficienței controalelor. Pentru a deveni un factor activ în bunul mers al construcțiilor, inspec­toratele nu trebuie niciodată să se mărginească numai la descoperirea deficiențelor pe care le prezintă lucră­rile realizate — sarcina lor încetînd numai cînd, prin măsurile luate, au reușit ca cei în cauză să refacă sau arh. Mircea MOROIANU din Inspecția de Stat în Construcții — C.S.C.A.S. (Continuare la pap- * >­*) * 2 * * 5 activitate PLANUL ANUAL. ÎNDEPLINIT încă de la începutul anului, colectivul FABRICII DE CĂRĂMIZI ȘI ȚIGLE SATU-MARE și-a organizat te­meinic activitatea, astfel că lună de lună a înregistrat succese în producție. Acestea au culminat în ziua de 28 octombrie, cînd a fost îndeplinit planul producției globale pe întreg anul 1964. Față de prevederi au fost produse în plus 886 000 bucăți materiale de zidărie. Golden MAIER corespondent 5100 t DE CIMENT PESTE PREVEDERI Cimentiștii de la fabrica „IDEAL" DIN CERNA­VODA au încheiat primele 10 luni din acest an cu iaimoase rezultate în producție: planul producției glo­bale a fost îndeplinit în proporție de 103,6%, cel al producției marfă — 105,2%, fiind produse peste pre­vederi 5100 t ciment. Succesele obținute sînt rodul întrecerii socialiste, al aplicării în practică a planului M.T.O., încununarea eforturilor depuse lună de lună de întreg colectivul. N. MITACHI muncitor RUPĂ 10 LUNI Deși în cele 10 luni care au trecut, colectivele fabri­cilor de ciment, în special ale celor dezvoltate recent, au avut de întîmpinat o serie de greutăți obiective, totuși cifrele din situațiile producției arată că pe sector au fost realizate, peste prevederii în această perioadă, 35 211 tone clincher și 62 780 tone ciment. Cele mai frumoase rezultate le-au înregistrat în octombrie ci­­mentiști: de la Bicaz (care au produs, în plus, 3­5001 clincher), Medgidia ( 1760 t), Comarnic (900 t), „Stînca“-Brăila (350 t), Gura Văii (229 t). Tot pe 10 luni au fost produse, în plus, 9407 t var, evidențiindu-se fabricile din Turda (a realizat în oc­tombrie 1200 t suplimentar), Bicaz (646 t), Fieni (150 t) și Comarnic (100 t). In industria geamului s-au obținut, de asemenea, rea­lizări importante. Au fost produse peste prevederile planului 262 000 mp geam tras — bază, 11 000 mp geam șlefuit, in echivalent, 27 000 mp geam turnat, in echivalent, 100­ t vată și produse din vată de sticlă, 1371 t sticlărie și 368 mp oglinzi cristal. De menționat că toate cele trei fabrici de geamuri — Mediaș, Tîrnăvenii, Scăeni — au contribuit la aceste succese ale sectorului. Se extinde precomprimarea prin procedeul electrotermic Trustul regional de construcții locale­ Bacău, în co­laborare cu secția Iași a ÎNCERC, a executat — pen­tru prima dată în țară — ferme de beton armat, cu talpa inferioară precomprimată prin procedeul electro­termic. Acest procedeu, care prezintă multiple avantaje da­torită faptului că precomprimarea se face prin ade­rență, iar preîntinderea barelor — cu ajutorul curen­tului electric, a mai fost aplicat la Bacău și Iași, nu­mai la grinzi cu inimă plină, de secțiune constantă și variabilă. Standul de lucru este realizat din elemente demonta­­bile, ceea ce permite executarea pieselor cit mai a­proape de locul de montaj. ing. Constantin ACIOBANITEI corespondent La flacăra brenerului OMUL DE LA CAZANGERIE 2 Pare-mi-se, vreo 37 de ani are. Și 2 e slab, puțintel­e în ciuda meseriei. § Părerea dumisale este că, la urma ur­­­­­mei, la cazangerie nu mai primează 2 forța­ți baroasele. ideea, mecanizarea, = tehnica nouă sînt noțiuni care trebuie 2 să urmeze substantivului cazangiu. 2 Uneori, îl surprinzi cu fruntea toată 2 o cută. E semnul vădit al căutărilor, 2 al unui gînd care nu-i dă pace. Se 2 învîrtețte prin atelier ,schimbă pozi­­­­ția compensatorului de pe bancul de 2 probă, apoi ia drumul către maistrul 2 Petre Cravcenco. 2 — Ce fac, tovarășe Cravcenco, că 2 nu-mi răspunde cum trebuie un corn- 2 pensiitor de dilatație ? 2 Care va săzică, tânăr, dar receptiv la 2 sfaturi, lipsit de îngîmfare. Deși func­­­­tia, aprecierile colegilor de meserie 2 i-ar da, de ce să ocolim, motiv să 2 se cuibărească în el ți o astfel de 2 mentalitate, dar vezi bine, socoteala 2 e altcum. 23 de oameni sînt sub di­­­­recta lui conducere. Și, să nu uităm, 2 tot soiul de utilaje, aparataje ți me-5 canisme. Se înțelege, de bună seamă, 2 că asta înseamnă răspundere ți recla­­r mă pricepere, competență. Lucruri 2 care nu sînt contestate de nimeni. 2 Dimpotrivă. La aes­ta i­i­­tă si aiîab­gă, precum se spune la I.C.M.R.U.C., ți calități de organizator bun al pro­ducției. Faptele vorbesc. Pe la începutul anului, l-a chemat țeful de sector. Ședință restrînsă cu tehnicienii ți țefii de echipă. Cînd s-a reîntors în atelier, ți-a strîns oa­meniii — Fraților, sarcini noi de la direc­ția generală... Termoficarea... Și, pe îndelete, le-a explicat cam cum vine treaba ți ce trebuie să facă echipa, nu carnețelul său erau inși­­ruite noile obiective. Deci, nu se du­mirea de ce tocmai echipei sale i-au fost repartizate lucrările de cazange­­rie, zile de-a rîndul nu-l părăsea gra­­dul că tubulatura specială de dimen­siuni mari ți piesele de îmbinare și compensarea dilataliilor pentru rețe­lele de termoficare nu-s lucruri ușoare. Execuția lor, recunoțtea era dificilă, dar nu imposibil de în­făptuit. Planul de bătaie prevede sarcini pe oameni și termene interne, conform graficului de livrare încheiat cu șa­ntierul de termoficare al I.C.H.F. — Mihai Trică e ți sudor. Bun. Ne trebuie... Sandu B­aiea, Meu Pău­, A­lexiaim InivkSkAi­ Cu alte cuvinte, pînă la ultimul din cei 23 de cazangii. Pe unii la exe­cuția reductoarelor ți a recipienților de pompare, pe bilii la teuri­ți la tubulatură. Și tot atunci ți-a luat, cu asentimentul întregii echipe, angaja­mentul să realizeze 90 000 de lei eco­nomii la materiale. La început, mer­gea mai anevoie. Procentele se cîțti­­gau încet peste plan, dar sigur : 103,45, 106, 109, 114,92%... Comenzile au o mențiune specială: „Lucrări urgente—termoficare“. Ațin­­der­ea camioanele care pleacă cu pie­sele livrate către șantierele magistra­lelor în execuție. Și totul e sincroni­zat. Precum munca în atelier. Oame­nii din echipa aceasta nu fac ceea ce se numește un act de vitejie, dar munca lor poartă pecetea pasiunii, căldurii și însuflețirii, concretizata prin cîștigarea, lună de lună, a titlu­lui de evidențiat în întrecerea socia­listă. La finele lui octombrie sa fă­cut un mic bilanț: 72 000 de lei eco­nomii, planul lunar depășit cu 28%. La Întreprinderea de confecții metalice și reparații de utilaje de construcții a D.G.C.M.­București a fost sărbătoare pentru toți. Șeful echipei de cazangii a găsit cu cale să spună: — E loc pentru mai mult... Omul acesta se numește Gheorghe Neacșu. R. VIRGIL

Next