Constructorul, martie 1965 (Anul 17, nr. 791-794)

1965-03-06 / nr. 791

TRAIßSCfl VICTORIA IN ALEGERI A F.D.P.! iiji;I.iIí;11';-. i' i.i!,-:,;; , : Jiililiiilill'liiiiiiiriiiliiiil.iiiiilliiiliiil1':;. ,1; s;.,.j«iilliliniii;sSiSil,:,ii;::-'Ml!llilliilHlllllllliliM^ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ Cashú­l GAZETA LISTATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATE­RIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII­­ nr. 791­4 pagini 25 bani sîmbătă 6 martie 1965 NUNE, CU TOȚII LA VOT! Mînie­i iarăși sărbătoare în satele și orașele patriei. Poporul muncitor, potrivit dreptului fundamental înscris in Constituția țării, alege deputații în Marea Adunare Națională și în sfa­turile populare, fiii cei mai devotați ai patriei, atașați trup și suflet inte­resele­ națiunii, gospodari pricepuți și harnici. Mîndri de marile libertăți cîștigate prin lupte și jertfe grele, conștienți de marea răspundere ce le revine, ca stăpîni ai ogorului și bunurilor pa­triei, cei ce muncesc de la case și sate se prezintă in fața urnelor ho­­tărîți să-și afirme atașamentul de nezdruncinat față de politica Parti­dului Muncitoresc Român și a guver­nului, față de regimul democrat­­popular. Alegerile pentru marele sfat al țării, pentru gospodarii regiunilor, raioane­lor, orașelor și comunelor, manifestare vie a profundului democratism al orînduirii noastre, au fost întîmpinate cu încredere și entuziasm de masele largi populare. Participînd la desfă­șurarea campaniei electorale, la adună­rile de propunere a candidaților, la întîlnirile cu aceștia, milioane de ce­tățeni ai patriei au dovedit că sînt conștienți de marea răspundere ce le revine în opera de desăvîrșire a con­strucției socialiste, de ridicare necon­tenită a nivelului material și cultural al întregului popor muncitor. Ca ade­vărați conducători și stăpîni peste glia înfloritoare a patriei, ei au trecut în revistă marile înfăptuiri ale celor 4 ani de legislatură și lista acestora ewis impraeminantă. In acest scurt intterval, poporul muncitor, harnic și priceput, condus cu înțelepciune de partidul său, avangarda de luptă a clasei muncitoare, a zidit pe teme­lia țării cit n-au făcut-o regimurile burghezo-moșierești în decenii. Patria este o grădină înfloritoare, fiecare re­giune un răzor în care se înalță mâi­dre și puternice florile cele mai alese, florile socialismului victorios la orașe și sate. Din jurnalele și cuptoarele durate la Hunedoara și Reșița curg rîuri de fontă și oțel din care făurari pricepuți meșteșugesc mașini care au dus fai­ma Romîniei peste mări și țări. Pe Bistrița la vale, la Luduș, Paroșeni, Brazi au răsărit luceferi noi care trimit uzinelor și ogoarelor milioane de cai putere, s-a aprins lampa lui Ilid în alte mii de sate. Lanul înver­zit al țării nu mai este sfîșiat de ha­turile pline de mărăcini; țărănimea este acum unită în familii mari și în­vață meșteșugul de a struni tractoa­rele, combinele, de a injecta pămîntul cu doctoriile care să-l facă mai rodi­tor pentru belșugul poporului. Așa cum era și firesc, în adunările cetățenești s-a vorbit mult și despre înfățișarea nouă a satelor și orașelor, despre sutele de mii de locuințe, tea­tre, cinematografe, spitale, dispensare, drumurile noi și despre atîtea lucruri care au înfrumusețat viața oamenilor. Satul și traiul țăranilor, care trudeau pe vremea boierilor pentru a smulge pămîntului mai mult grîu și porumb, dar n-aveau mămăligă și pîine pe masă, iar cînd își cumpărau o pereche de opinci era un eveniment, sînt al­tele acum. Au dispărut opinca, întune­ricul ulițelor, au apărut căminul cul­tural, cinematograful, biblioteca, ra­dioul, televizorul și alte asemenea lucruri, semne ale civilizației înaintate, ale previziunilor marxist-leniniste că intr-un viitor, nu prea îndepărtat, va dispare deosebirea dintre oraș și sat. Alături de întregul popor, oamenii muncii din construcții, din fabricile de materiale de construcție și din in­stitutele de proiectare și cercetare au întâmpinat cu entuziasm alegerile, ob­­ținînd noi și remarcabile succese în întrecerea socialistă, in adunările ce­tățenești la care au luat parte, do­vedind simț gospodăresc și pricepere, au făcut mii de valoroase propuneri menite să ridice pe o treaptă și mai înaltă bunăstare a poporului. Hotărîți să muncească cu același avînt pentru a da viață îndrăznețelor proiecte ale partidului și guvernului, în domeniul construcțiilor, oamenii muncii de pe șantiere și din fabricile de materiale de construcție își vor da online votul celor mai buni fii ai țării, cu nețărmurită încredere în mersul nostru victorios spre lumina socialis­mului. Tinerii, care votează pentru prima oară și bătrînii cu ghioceii mul­tor primăveri în păr, care au trăit de multe ori farsa alegerilor din trecut, simțind n­u de puține ori pe spate „electoralul“ partidelor istorice, vor păși în fața urnelor cu convingerea fermă , că acele vremuri au fost de mult îngropate sub temelia vremilor noi pe care le zidesc cu mîinile lor puternice. Pentru înflorirea gliei strămoșești vor vota constructorii de pe șantierele Olteniei, care din nisipurile și piatra de pe malurile­ Jiului făuresc impu­nătoare cetăți industriale la care n-au visat vreodată pandurii lui Vladimirescu. Urmașii răzeșilor Tudor lui Ștefan Vodă— constructori destoinici, cimentiști și cărămidari harnici își vor da votul candidaților Frontului Demo­crației Populare, pe deplin conștienți că el înseamnă o nouă piatră pusă la înălțarea uriașei zidiri a socialismului. Această nestrămutată încredere are la bază fapte grăitoare, realizări cu care fiecare om al muncii se mîndrește: ea se datorește mai ales faptului că poporul are un conducător legat de el, de interesele sale înțelept, prin mii și milioane de fire, prin întreaga sa existență — Partidul Muncitoresc Român. Fiecare om al muncii din construcții, din fabricile de materiale de construcție, din institutele de pro­iectare și cercetare, votînd candidații Frontului Democrației Populare, oa­meni din mijlocul poporului muncitor, vrednici tovarăși de muncă, știe că votează un mare și înălțător program de înFlorire a vieții sale, a tuturor ce­lor ce muncesc. PENTRU VIITOARELE ÎNFĂP­TUIRI, PENTRU DESĂVÎRȘIREA CONSTRUCȚIEI SOCIALISMIULUI IN PATRIA NOASTRA, PENTRU BU­NĂSTAREA CELOR CE MUNCESC, MI­NE­M CU TOȚII LA VOT! SA VOTĂM PENTRU PACE, PEN­TRU ÎNFLORIREA GLIEI STRĂMO­ȘEȘTI, PENTRU CREȘTEREA PRES­TIGIULUI PE PLAN INTERNAȚIO­NAL AL ROMÎNIEI ! 7 MARTIE -ZIUA ALEGERII DEPUTAȚILOR ÎN MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ §1 SFATURILE POPULARE - VA FI O ZI DE SĂRBĂTOARE A ÎNTREGULUI POPOR. VOTÎND CANDIDAȚII FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE, VEȚI VOTA PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAȚIONALE §1 RIDICAREA BUNĂSTĂRII POPORULUI! VOTUL DAT CANDIDAȚILOR FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE VA EXPRIMA DRAGOSTEA §1 ÎNCREDEREA POPORULUI FAȚĂ DE PUTEREA POPULARĂ, FAȚĂ DE CONDUCĂTORUL ÎNCERCAT AL OPEREI DE CONSTRUCȚIE SOCIALISTĂ-PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN, VA FI UN VOT PENTRU ÎNTĂRIREA CUCERIRILOR NOASTRE REVOLUȚIONARE, PENTRU SOCIALISM, PENTRU PACE ȘI ÎNȚELEGERE ÎNTRE POPOARE. FRONTUL DEMOCRAȚIEI POPULARE: Mntm înflorirea pat­riei,pei ¥ fni coslilii» V . A.'Fii Manifest poetic Vezi tu, tinereții plaiurilor noastre l-am săpat cu dalta străluciri de astre. Limpezimi de vise pentru azi și miine, Proaspete și calde, aburind a pline. Hărnicia noastră — blocuri îndrăznețe, Arcuiți pe schele, să le dăm binețe ! Pe aceste mindre plaiuri carpatine in trecut-am timpul, semănând uzine. Din mistici făcut-am ne-ncetat condeie. Din nisip cerneală pentru epopee, Am întins hirtia varului pe șesuri Să dăm îndrăznelii alte înțelesuri. Trainice izvoare susură spre vale Aur aducând spre brazda gurii tale, Românie nouă, strămoșească vatră, Luminiș de geană deschisă în piatră, Borangic țesut cu dragoste de țară, împănat cu roșii flori de primăvară. Razele de soare cind ploile-avîntă A­gliei țesuturi­le binecuvintă! Tinerețea țării — vîrsta noastră este, Trăim eroismul vremilor aceste Cetățeni ai unei ere­ nnoitoare, Braț la braț, puternici, avintați­ spre soare Cu partida-n frunte, ca un singur tot, Pentru fericire, constructori, LA VOT­­­V__________ Aurel PUSTAI RĂSPLATA HĂRNICIEI Joi după amiază, sute de construc­tori de pe șantierele hidrocentralelor de pe Bistrița s-au îndreptat spre Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț. Ei s-au adunat să săr­bătorească un eveniment deosebit: primirea Steagului roșu și a Diplomei de întreprindere fruntașă pe țară - ramura construcții industriale - în în­trecerea socialistă pe anul 1964, al Consiliului Central al Sindicatelor. _ Cu prilejul înmînă­rii înaltelor dis­tincții, în numele prezidiului Consi­liului Central al Sindicatelor, tov. Mi­­hai Penescu, membru în prezidiu, a felicitat călduros pe harnicii construc­tori pentru frumoasele realizări obți­nute în 1964 și le-a urat noi succese în activitatea din acest an. Construc­torii au mai fost felicitați de tov. Adrian Georgescu, secretar general al Ministerului Minelor și Energiei Elec­trice, precum și de conducătorii or­ganelor de partid și sindicale din re­giunea Bacău. Acumulînd o bogată experiență în construirea hidrocentralelor, colectivul de muncă al grupului de șantiere Bis­trița avan­-Stejaru aii întreprinderii de construcții hidroenergetice, a reușit să dea în exploatare, anul trecut, nume­roase obiective înainte de termenul planificat, realizînd totodată o justă corelație a principalilor indicatori de plan : sarcinile la producția globală pe anul 1964 au fost îndeplinite în proporție de 102,8%, iar productivi­tatea muncii planificată a fost depă­șită cu 3,1%. De asemenea, au fost realizate în această perioadă, peste (Continuare în pag. 4-a) Evenimente la Reșița • A intrat în probe tehnologice funicularul de calcar, executat de în­treprinderea de construcții și montaje metalurgice. Cu un traseu de 3 500 m, din care 500 m pe un pod metalic ce traversează orașul, funicularul va trans­porta anual, de la cariera Valea Do­­manului la fabrica de aglomerare, 670 000 tone de calcar. ★ . Execuția tunelului de dezghețare a minereurilor a fost terminată, de constructorii de la I.C.M.M.R., cu 45 zile înaintea termenului prevăzut în grafice. Tunelul, lung de 150 m și echipat cu 114 radianți, asigură dez­ghețarea simultană a 600 t minereu de fier. • Blocul 8 — cu 60 apartamente — din noul cartier Lunca Bîrzavei și-a sirimit locatarii la sfîrșitul lunii trecute,­n anii sesenalului, la Reșița s-au con­struit din fondurile statului peste 3 000 de apartamente. ★ • Pe o porțiune de 1 700 m, în zona „orașului nou“, riul Bîrzava și-a schimbat cursul. Excavarea a peste 300 000 mc de pămînt (cantitate din care mai mult de jumătate a fost fo­losită la sistematizarea verticală a orașului), executarea a peste 23 000 mp pereuri de piatră și alte lucrări (la care s-au evidențiat brigăzile conduse de maiștrii Grigore Băzăvan și Iosif Köstner, de la șantierul nr. 5 al T.B.C.­Banat) au pregătit acest eveni­ment, ce a avut loc la sfîrșitul săptă­­mînii trecute. Se prevede ca albia Jiu­­lui să fie rectificată pe încă o porțiune­ de 2 000 m. Poezia Argeșului Captivante, discuțiile s-au pre­lungit. Din exemple se conturau ele­mente de principiu : mesajul poe­­­­ziei noastre noi, locul creației lite­rare contemporane în istoria cultu­rii romînești, problematica socială în filmele artistice de lung metraj din ultimii ani... Ne aflam nu la plenara Uniunii scriitorilor, ci la o reuniune mult mai modestă. La Casa alegătorului din comuna Corbeni. Participanți la discuții: scriitorul Gheorghe To­­mozei — și constructori ai hidro­centralei „16 Februarie“; Ion Fe­­fianu, dispecer de transporturi la Rotunda; Gheorghe Coșoveanu, in­stalata* la galeria de fugă... L­a galeria de fugă, minerii scriu zilnic poezie. Cu pichamerul, în stîncă. Stihurile unui poem al mărețelor biruințe ale omu­lui. Primul cînt s-au încheiat triumfător, cu două săptămîni în urmă, brigăzile lui Gheorghe Fasole și Augustin Duruș. Venind unul dinspre Aref­amonte, celă­lalt dinspre Cetățuia aval, cei doi bri­gadieri s-au întîlnit după un anevoios drum însumînd, de o parte și de alta, mai bine de doi kilometri sfredeliți prin inima muntelui. Pușcătura care a mar­cat străpungerea tronsonului s-a produs exact pe centrul diametrului galeriei. Cu ani în urmă, o asemenea clipă emoțio­nantă avea loc la Bicaz. Acolo și-au fă­cut școala Augustin Duruș — la tunel intrare, Gheorghe Fasole — la tunel ie­șire. Confirmarea priceperii și bărbăției le-a adus-o, însă, Argeșul : șefi de schimb, șefi de brigadă — primirea în rindurile candidaților de partid. Alături de ei, învățîndu-le meșteșugul, se pre­gătesc să preia ștafeta alți mineri, fie veniți din cine știe ce colț de țară, fie crescuți din rindurile localnicilor. Am intrat în galeria de fugă, însoțit de maistrul Ioan Boțea. După o sută de metri coborîți în întuneric, ne-a primit un tunel larg, curat, ca de metropoli­tan. Ieșind din colivia ascensorului, cu un gest reflex, maistrul a controlat ta­bloul de semnalizare.­­ Mai întâi condițiile de securitate, apoi lucrul. Ținem la asta cu toată strășnicia. In trei ani, de cînd sînt aici, în schimbul meu n-a fost nici un acci­dent cît de mic, nici măcar o­ zgârie­tură. Trei ani. Mult ? Mai puțin de a noua parte din anii în care, opt ore pe zi, Ioan Boțea a muncit în subteran. Miner la cărbune, la Lupeni, tunelist la Salva- Vișeu și în alte locuri. — Mult ? Intr-o așa viitoare de mun­că, nici nu știi cînd se duc cele opt ceasuri. Ne aflăm în întrecere " Pornită cu o zestre de 56 metri li­niari la excavații și 507 la betonare peste planul din ’64, întrecerea socialistă pen­tru înfăptuirea angajamentelor din acest an a dat, în perioada din preajma ale­gerilor de deputați, ritmuri nemaiîntîl­­nite în istoria șantierului. Obiectiv : stră­pungerea tronsoanelor galeriei de fugă, la­ termen și, pe cît s-o putea omenește și tehnicește, înainte de termen. De la Corbeni, brigada lui Pavel Țihaniuc înaintează în amonte, cea a lui Teodor Mărinaș — în aval. Cum s-ar spune, una cu spatele la cealaltă — dar totdeauna alături în rezolvarea problemelor difi­cile. Țihaniuc are peste două decenii de experiență, Marinaș s-a ridicat abia în anii Argeșului. Vă închipuiți că au ce-și spune cînd se-ntîlnesc la gura pu­țului, intrînd în schimb, sau cînd vizi­tează fiecare galeria celuilalt. Compară structura straturilor, dispunerea găurilor de pușcare, metodele de armare... Datele prevăzute pentru noi străpun­geri de sectoare sînt însemnate cu roșu în calendarul minerilor de la galeria de fugă ; „întâlnirile“ sunt așteptate cu e­­moție, pregătite din cinci puncte de înaintare, de către brigăzile lui Alexan­dru Farcaș, Tudor Moraru, Pa­vel Oțet, Constantin Țigănuș, Ion Dumitraș, Tra­­ian Lazăr... Bubuiturile exploziilor zgu­duie măruntaiele muntelui, vestind o eră ce nu figurează în tratatele de geo­logie — eră care va slobozi Argeșul în noua sa albie subpămînteană, de beton. Conferință la Casa alegătorului. Tînăra ingineră Ioana Mazilu­ vor­ D. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. 2-a) La baraj, cea mai avansată lamelă — nr. 39 — a atins, la ploturile 9 și 15, cota de nouăzeci de metri. IMTREPRINDERI FRUNTAȘE . RAMURĂ Aprecierea muncii In viața oameni­lor sunt importante, momente care prin semnificația lor majoră, se în­scriu pentru tot­deauna în conști­ință, constiituie prilejuri de imbold și perseverență că­tre mai bine-Un asemenea moment înălțător a trăit săptămâna aceasta colectivul întreprinderii de construcții - montaj nr. 1 (D.G.C.M.B.). Consiliul Central al Sindicatelor i-a acordat diploma și Steagul roșu de întreprindere frun­tașă pe țară în în­trecerea socialistă pe anul 1964, în ramura de con­strucții social-cul­turale. Decernarea aces­tei înalte distincții colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni al I.C.M. nr. 1 încununează eforturile depuse în muncă, pentru realizarea sarcinilor planificate și a angajamentelor asumate. In 1964, har­nicii constructori de locuințe au muncit cu abnegație pentru a atinge un in­dice­ calitativ cît mai înalt la obiec­tivele predate, precum și pentru a obține scurtarea substanțială a terme­nelor de execuție. Bilanțul anului tre­cut consemnează predarea în termen și înainte de termen a unui volum important de lucrări. Astfel, au fost date în folosința oamenilor muncii 2 426 de apartamente, 4 școli, policli­nica „23 August“, 5 760 mp spații comerciale, căminul cu 300 locuri de (Continuare în pag. 4-a) tndemn cotidian — angajamentul O vie mărturie a mărețelor reali­zări din anii democrației populare este și frumosul peisaj din­ zona de nord a orașului Bacău. El este dominat in prezent de înaltele clădiri ale noii fa­brici de bere. Aspectul lor exterior, „de roșu“ sau „de gri“, contrastează încă cu culorile pastelate ale fabri­cilor din jur. Dar în curînd, cînd vre­mea se va încălzi stabil, constructorii se vor îngriji și de această înfățișare exterioară. Deocamdată, ei au alte preocupări: terminarea lucrărilor interioare. In ha­lele bine încălzite munca se desfă­șoară, în aceste zile, cu un deosebit entuziasm. Pătrundem în hala de germinare. Șeful de brigadă Mircea Roman, un experimentat montor de utilaje (distins de 3 ori cu­ Medalia Muncii), care a lucrat pe șantierele industriale de la: Luduș, Târgu-Mureș, Turda ș.a., ne explică în ce fel a reușit să monteze cele 19 tobe, fiecare avîr­d o greu­tate de nu mai puțin de 30 tone. — Am folosit troliul electric la transportul pe orizontală, de la o dis­tanță de circa 300 de metri, scurtimp astfel cu mult timpul de montaj. Luna trecută, am putut monta pînă la 2 tobe pe zi. Acest ritm rapid de lucru ne-a permis să depășim angajamen­tele luate —­ de a termina pentru ro­daj mecanic, pînă la data alegerilor de deputați, 4 tobe, în loc de două. 112 Hala de fermentare e un labirint cu încăperi — așa-zisele „tancuri“, M. SFARTZ (Continuare în pag. 2-a) Spital modern la Medgidia Zilele trecute, la Medgidia a fost inaugurat un complex spitalicesc cu 300 paturi,­­compus din policlinică, staționar și un pavilion de consultații și diagnostic, cu 5 nivele. Lucrările au fost executate de con­structorii de la T.B.C.-Dobrogea. Se montează la C.I.L. în aceste zile, majoritatea con­structorilor de pe șantierul complexu­lui de industrializare a lemnului din Pitești au de lucru în interioare. Frigul nu stînjenește însă munca mon­­torilor de prefabricate , bine echipați, Nicolae Suciu, Sevastian Niță, Gheor­ghe Plăcintă, Ilie Gherghina și ceilalți din echipă zoresc așezarea stîlpilor în fundații. Zilnic, graficul e depășit, în medie, cu doi stîlpi. Structura noii hale —­ a fabricii de lăzi și ambalaje — capătă repede cele trei dimensiuni. o nouă hală -Pitești Aceeași echipă a realizat în anii trecuți montarea prefabricatelor la fa­bricile de mobilă, PFL, cherestea de foioase, la atelierul mecanic, reducînd termenele de execuție cu 18—40 zile. Împreună cu ceilalți constructori de pe acest șantier al Trustului nr. 1, echipa s-a angajat să scurteze durata de execuție a noii fabrici, să realizeze lucrări de calitate superioară. Florea TISTULEASA corespondent La Craiova s-a înălțat, în anii puterii noastre populare, impunătorul combinat chimic, mlădiță viguroasă a tinerei industrii chimice a țării. Halele și instala­țiile industriale ale fabricilor sale se întind pe sute de hectare. Acest mare obiectiv a ridicat la rangul de localitate industrială orașul Craiova. In foto­grafie : Coloanele de spălare a gazelor din cadrul Fabricii de amoniac, intrată, de curînd, parțial în funcțiune

Next