Constructorul, mai 1965 (Anul 17, nr. 800-803)
1965-05-08 / nr. 800
IWTEMPIMIIREA CONGRESULD 1 «^.Serg.vrggzmnr-PARTIDULUI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII j Anul XVII —Nr. 8004 pagini 25 bani Simbătă 8 mai 1965 PRIMA ȘARJĂ . * s\\\\\\\\m DE Pili IA NOUA UNITATE DE PANIFICAȚIE DE MARE CAPACITATE DIN CAPITALĂ Pe priza metalică a cuptorului se ivesc, frumos uncluite, primele plini rumene. Sínt clipe emoționante pentru constructori, pentru beneficiar. Plinea caldă emană un miros plăcut. Cineva ia o pline și o rupe în bucăți; altele sunt la fel sacrificate. Lumea gustă cu plăcere, dar și cu bucurie, din plinea proaspătă. — E bună, e gustoasă, se aud aprecieri... Ne aflăm în hala principală de producție a noii fabrici de pline de pe bd. Muncii din Capitală. Prima șarjă de pline — proba de casă — a reușit. Plini de satisfacție, constructorii și montării de utilaje se felicită reciproc ; sunt felicitați de beneficiar. Apoi, fiecare, însuflețit de acest succes, se îndreaptă spre locul său de muncă. Acest eveniment, deosebit în viața zilnică de pe șantier, s-a petrecut recent, în ziua de 30 aprilie. Constructorii Trustului nr. 1 și montării Trustului de instalații nr. 21 — București și-au respectat astfel cuvântul: linia tehnologică de fabricație nr. 3 a trecut cu bine încercarea la proba de casă, angajament luat în cinstea zilei de 1 Mai și a Congresului al IV-lea al P.M.R. Stadiul fizic al noii unități de panificație din Capitală, de mare capacitate (peste 166 t de produse în 24 ore), este foarte avansat. Ritmul rapid în execuție se datorește în bună parte folosirii tehnicii înaintate la principalele faze de lucru. Structura de rezistență a silozului de făină (înălțime 23 m) a fost realizată cu ajutorul cofrajelor glisante, ceea ce a dus la scurtarea termenului de execuție (față de graficul intern) cu cca. 20 de zile. In prezent, la acest obiectiv principal, finisajul interior a fost terminat (cel exterior este executat deja în proporție de 80%) și se efectuează rodajul în gol la întreaga instalație. Construcția silozului este opera harnicilor brigăzi, conduse de fruntașii în întrecerea socialistă Petre Becheru, Haralambie Lăcaru, Ion Truță — betoniști, Ion Marton — dulgher, Ștefan Argintaru — fierar-betonist, Gheorghe Gheorghe — zidar. La această lucrare, s-au evidențiat în mod deosebit și maiștrii Ion Bucur, Gheorghe Onea, care și-au dovedit competența în buna organizare a procesului de producție, de asemenea, s-a relevat aici și ing. Emil Hossu, sub îndrumarea căruia s-au realizat lucrările de finisaj de bună calitate. La corpul principal de fabricație s-au utilizat pe întreaga suprafață cofraje din panouri de inventar (tego), iar pentru susținerea cofrajelor acoperișului (executat din plăci cutate precomprimate) grinzi extensibile. Un colectiv de ingineri și tehnicieni (printre care și șeful șantierului — ing. T. Iliescu) din cadrul trustului a conceput o susținere metalică specială, care se monta și se demonta cu ușurință. Utilizarea betonului cu o compoziție granulometrică optimă și tratarea cofrajului special cu materiale plastice au dus la realizarea unei suprafețe netede la plăci, economisinduse astfel material și manoperă pentru tencuirea acoperișului de cca. 4000 mp. Finisajele interioare sunt realizate la acest obiectiv în proporție de 80%. Printr-o hărnicie deosebită s-au evidențiat echipele zidarului Paul Tecșan, ipsosarii lui Nicolae Danciu, vopsitorii lui Ilie Stanciu, îndrumați de maiștrii Gheorghe Tănase (organizatorul grupei de partid) și Iosif Moldiș. Asistența tehnică, acordată de ing. V. Anghelescu (șef de lot), a contribuit la rezolvarea multor probleme legate de detaliile de execuție. S-a făcut simțită, la ambele obiective, buna funcționare a utilajelor, de care răspunde maistrul Lazăr Dincă — președintele comitetului sindical de secție. Lucrări de bună calitate au fost realizate, încă de la începutul montării instalațiilor, de către brigăzile conduse de Ion Gușan, Mircea Niculescu și Ion Mustețea, precum și de electricienii lui Constantin Ilie. Ei au pregătit pentru rodajul în gol alte trei linii tehnologice de fabricație a pîinii, contribuind astfel la darea lor în exploatare cu multe zile mai devreme față de grafiad de execuție. Constructorii ca și montorii desfășoară acum o însuflețită întrecere socialistă pentru realizarea angajamentelor luate în IV-lea al P.M.R. cinstea Congresului al Ei și-au pregătit toate condițiile pentru ca fabrica de prine să intre în exploatare cu o lună de zile înainte de termenul planificat. Astfel, până la sfirșitul acestei luni, cetățenii din Capitală vor putea consuma produsele noii unități de panificație. Tot în cinstea Congresului partidului, harnicii constructori de pe acest șantier s-au mai angajat să termine finisajul exterior la corpul principal de producție și la silozul de făină cu 165 de zile mai devreme, iar închiderea șantierului să se efectueze cu două luni înainte de termen. Intrarea în funcțiune cu o lună de zile mai devreme a noii fabrici depline va constitui un real succes al constructorilor și mentorilor bucureștenii. De pe acum se poate trage concluzia că folosirea cu chibzuință a tehnicii înaintate, aplicarea creatoare a inițiativelor nu pot duce decit la obținerea unor asemenea frumoase reali M. NEGREANU Cîțiva dintre realizatorii noii unități de panificație din Capitală (de la dreapta la stingă) : ing. V. Anghelescu, maistru L. Dincă, vopsitorul I. Stanciu, zidarul Gheorghe Gheorghe, maistrul Gh. Tănase, ing. T. Iliescu (șeful șantierului), ing. E. Hossu și betonistul P. Becheru De curând, la Skoplje — R. S. F. Iugoslavia a avut loc festivitatea dării in folosință a blocurilor de locuințe cu 102 apartamente și a unei policlinici complet utilate, dar al poporului și guvernului R. P. Române pentru populația localității. In fotografie : Policlinica „București“ din cartierul Taltalidje - Jugosla- Prin folosirea tehnicii inaintate Printr-o activitate susținută, colectivul grupului de șantiere nr. 3 al T.R.C.Brașov a reușit să realizeze glisarea integrală a blocului 1 (P + 8)din zona noii gări din oraș, numărînd cu acesta al 5-lea bloc executat cu ajutorul cofrajelor glisante în anii 1964—1965. Harnicul nostru colectiv și-a îndeplinit toate angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, predînd înainte de termen : blocul 2 (glisat) 76 apartamente, laboratorul Institutulului politehnic și noul sediu al D.S.A.P.C.-Brașov, precum și punctul turistic cu 40 de paturi din Rîșnov. In primul trimestru, colectivele șantierelor de instalații nr. 1 și de locuințe nr. 2 și-au depășit cu mult sarcinile la principalii indicatori de plan, realizînd totodată și însemnate economii In întrecerea socialistă s-au evidențiat în această perioadă comuniștii : D. Popescu, D. Drăcea, S. Mikes, I. Miulescu, L. Bencze, precum și maiștrii Gh. Csűrös, Sz. Szász și T. Rusu. Iulian IONAȘCU corespondent Roadele bunei organizări Roadele bunei organizări a întrecerii socialiste la întreprinderea de prefabricate Roman s-au reflectat în îndeplinirea angajamentelor luate; pe trimestrul I, principalii indicatori de plan au fost depășiți. Muncind cu elan, nenumărate formații au obținut realizări importante, în această perioadă , brigăzile de la liniile de panouri mari și fîșii cu goluri, din cadrul secției I, cea de fierar-betoniști de la secția a 111-a de semifabricate. Ambele secții au obținut un deosebit succes, îndeplinindu-și angajamentul anual la 24 martie, executed în plus :panouri mari pentru 21 de apartamente și 825 mc diferite elemente prefabricate. Numele muncitorilor Neculai Pîslaru, loan și Gheorghe Aldea, loan Ciobanu, Mihai Petrilă, loan Ursu, Petru Avădani ș.a. sunt o mîndrie a întregului colectiv. C. NICA corespondent In proporție de 100,1 La Fabrica de produse refractare din beton celular autoclavizat din Doicești planul pe primele patru luni a fost îndeplinit, la 26 aprilie, în proporție de 100,1% la producția globală. Trebuie menționată contribuția brigăzii condusă de maistrul Valeriu Vișoiu, a muncitorilor Nicolae Stanciu, Nicolae Clain, Ion Vasile ș.a. I. STANESCU corespondent Ä1 5000-lea apartament Constructorii din Baia Mare de la Trustul regional de construcții Maramureș au sărbătorit recent un eveniment important în activitatea lor din acest oraș , au dat în folosință pe cel de-al 5000-lea apartament. Cu acest prilej, constructorii băimăreni au primit călduroase felicitări din partea comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, care le-a urat noi succese în muncă. Felicitările constituie pentru constructori un imbold în activitatea lor de ridicare a nivelului urbanistic și edilitar al orașului Baia Mare. Mircea CEAUȘ corespondent Echipa a fost felicitată Cînd maistrul Nicolae Marin l-a solicitat pe șeful de echipă Ion Trașcă, să se ocupe de reparația concasorului nr. 5, era convins că ea va fi făcută și repede și bine. Hărnicia lăcătușilor din această formație este bine cunoscută la Fabrica de ciment Medgidia Nu și-au dezmințit-o nici de astă dată. Avînd piesele și sculele necesare pregătite, organizîndu-și bine locul de muncă și neprecupețindu-și timpul, lăcătușii lui Ion Trașcă au reușit să termine lucrarea cu 3 zile mai devreme. Ion ILIE cocător V" Douăzeci de ani de la victoria asupra Germaniei naziste Lia 9 Mai anul acesta se împlinesc două decenii de la Victoria asupra Germaniei naziste. Dezlănțuit de hitleriști, al doilea război mondial — cel mai sîngeros război din istorie, produs omenirii suferințe nemaiaîntâlnite, a secerat aproape 50 000 000 de vieți omenești și a provodat uriașe pagube materiale. Memorabila victorie de la 9 Mai 1945 a fost rezultatul luptelor eroice duse de popoarele iubitoare de libertate, de coaliția antiihitleristă a cărei forță hotărîtoare era Uniunea Sovietică. Greul războiului împotriva agresorilor hitleriști a fost purtat, pe umerii săi, de poporul sovietic care a dat uriașe jertfe de singe pentru libertatea patriei, sale și salvarea omenirii de primejdia robiei fasciste. Teroarea fascistă, samavolniciile trupelor germane, crimele lor monstruoase, jaful hitlerist în toate țările au determinat formarea ocupate unei puternice și eroice mișcări de rezistență antifascistă, sub conducerea partidelor comuniste, și muncitorești, însuflețit de chemările patriotice ale partidului comunist, de idealurile de libertate și progres social, poporul român a contribuit cu toate forțele și resursele sale la înfrîngerea Germaniei naziste, o dată cu insurecția armată din august 1944 — organizată și condusă de partidul comunist — întreaga armată română, însuflețită de dragostea de patrie, de cauza nobilă a războiului antihitlerist, sa întors armele împotriva Germaniei fasciste: în decurs de 8 zile, formațiunile de luptă patriotice, împreună cu unități militare au zdrobit trupele hittleriste din Bucureștii și împrejurimi, din Valea Prahovei, Brașov, Constanța, Turnu Severin și alte localități, capturînd zeci de mii de prizonieri. Totodată mari unități și unități române au ocupat poziții de luptă în Podișul Transilvaniei și pe granița de vest și sud-vest a țării zădărnicind acțiunile ofensive inamice din exterior care încercau să pună străpîniire pe trecătorile Carpaților Meridionali. Dîrzenia și eroismul ostașilor și ofițerilor români, de a menține cu orice preț trecătorile au creat condiții favorabile afiruirii rapide a trupelor sovietice pe noul front din centrul Transilvaniei, din Crișania și Banat. In operațiile desfășurate pentru eliberarea părții de nordvest a țării, trupele române, însuflețite de o fierbinte dragoste față de patrie, luptând umăr la umăr cu cele sovietice, au înfrînt apărarea îndîrjită a hitleriștilor și horthyștilor pe Mureș și, pe General locotenent LAURENȚIU CUPȘA Arieș, în defileurile Crișurilor, la Sf. Gheorghe, Tg. Mureș, Cluj Oradea. La 25 octombrie 1944, prin zdrobirea ultimelor rezistențe din orașele Carei și Satu Mare, a fost desăvîrșită eliberarea întregului teritoriu al României de sub jugul fascist, punîndu-se capăt pentru totdeauna odiosului dictat de la Viena. Ostașii români simțind din plin sprijinul poporului, au continuat cu vitejie lupta, alături de ostașii sovietici pe teritoriul Ungariei și apoi pe cel al Cehoslovaciei pînă la victoria finală asupra Germaniei fasciste. Pagini glorioase au înscris ostașii români la Debrețin și Budapesta, pe Tisa și pe Hernad, în munții Hegyalja, Bükk Tatra. In luptele pentru eliberrarea Ungariei, armata română a dat un greu tribut de sînge, pierderile sale fiind de peste 42 000 oameni. Pe teritoriul cehoslovac, acționînd în condiții deosebit de grele de teren și anotimp, diviziile românești au săvîrșit fapte nepieritoare de vitejie în luptele lor de la Roznava, Banska-Bistrica, Zvolen, Kremnica, pe Hron și Vah, ajungînd la 12 mai 1945, la 80 de km de Praga." Pămîntul cehoslovac a fost stropit cu sîngele a peste 66 000 de ostași români. Timp de peste 8 luni de zile de la Mureș pînă în Boemia, armata română cu un efectiv de peste 360 000 de oameni ia parcurs prin lupte peste 1 000 km în dispozitivul inamic, a străbătut 17 masivii muntoși, a forțat 12 cursuri mari de apă, și a eliberat 3831 localități printre care 53 orașe. Pentru faptele lor de vitejie și eroism, 300 000 de soldați, subofițeri și ofițeri români au fost distinși cu decorații române, sovietice, cehoslovace și maghiare. Jertfele de sînge ale armatei noastre s-au ridicat la aproape 170 000 de oameni. Alături de contribuția militară la înfrîngerea fascismului poporul român și-a adus întregul său aport economic. Răspunzând chemării partidului comunist „Totul pentru front, totul pentru victorie !“, muncitorii, țăranii, intelectualii și-au mobilizat toate puterile pentru a asigura resursele și mijloacele necesare frontului. Efortul economic al țării noastre pentru înfrîngerea Germaniei fasciste s-a cifrat la un miliard de dolari, valută 1938, ceea ce echivalează cu aproximativ de patru ori cheltuielile bugetare ale statului român pe anul financiar 1937—1938. Aniversând Ziua Victoriei, poporul român sărbătorește totodată la 9 Mai, ziua independenței sale naționale. Cucerirea, acum 88 de ani, în războiul rusoromâno-turc, a independenței de stat, a constituit un eveniment de mare importanță în dezvoltarea României moderne, a luptei sale pentru unitatea națională și eliberarea socială. Pășind în cel de al treilea deceniu al vieții sale libere, România socialistă înfățișează tabloul unei țări în plin progres, cu o economie și cultură înfloritoare, puse în slujba creșterii bunăstării poporului. Cea mai măreață cucerire a oamenilor muncii este victoria deplină a socialismului la orașe și sate. Au fost desființate clasele exploatatoare — lichidate pentru totdeauna exploatarea și asuprirea omului de către orb. In patria noastră socialistă se realizează în prezent o producție globală de 8 ori și jumătate mai mare decit în 1938. Republica Populară promovează, o politică Română, consecventă de dezvoltare a colaborării internaționale, bazată pe extinderea legăturilor de prietenie și alianță frățească cu toate țările socialiste, pe întărirea continuă a unității lagărului socialist, pe solidaritatea cu toate popoarele care luptă pentru pace, pentru progres social. România socialistă își întemeiază relațiile cu toate țările, pe baza principiilor de neclintit ale respectării independenței și suveranității, ale neamestecului în treburile interne ale popoarelor, întâmpinând evenimentul istoric — cel de al IV-lea Congres al P.M.R. — oamenii muncii, strîns uniți în jurul partidului, obțin noi și strălucite succese în lupta pentru ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte ale civilizației și progresului social. Poporul român, angajat într-o vastă operă constructivă, înfăptuind neclintit, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, programul de desăvârșire a construcției socialiste, își aduce propria sa contribuție la întărirea sistemului mondial socialist, la consolidarea forțelor păcii din lumea întreagă. De strajă muncii harnice a constructorilor socialismului în țara noastră stau Forțele Armate ale R.P.R., apărătoare de nădejde a pămîntului strămoșesc,a cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii, a independenței și suveranității patriei. Armata noastră, în strînsă unitate, cu armatele țărilor participante la Tratatul de la Varșovia, a armatelor tuturor țărilor socialiste apără, cauza socialismului și păcii. EVIDENȚIATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ORADEA — Colectivul șantierului Uzinei de alumină din Oradea al Întreprinderii de construcții-montaj Cluj, împreună cu colectivele șantierelor (în subantrepriză) ale Întreprinderilor de montaj și de instalații-București și I.E.R.U.C.M.T., a întîmpinat ziua de 1 Mai cu deosebite succese în producție. La recenta consfătuire de producție, în care a fost analizată activitatea pe trimestrul I, s-a constatat că cele mai frumoase rezultate în producție pe întreprindere au fost obținute de harnicul colectiv al șantierului Uzinei de alumină din Oradea. Planul de producție pe această perioadă a fost realizat în proporție de 117,5%, iar productivitatea muncii a față de sarcina planificată, sporit, cu 7,6 la sută. Datorită acestor frumoase rezultate, colectivul de aici a cucerit Steagul roșu de șantier evidențiat în întrecerea socialistă pe trimestrul I. Colectivul șantierului evidențiat s-a angajat, cu acest prilej, să întîmpine Congresul al IV-lea al partidului cu noi succese în muncă. Cristina FLAVIU corespondent TURDA. — Pentru bunele realizări obținute în trimestrul I, secția mori brute a fabricii de ciment „Victoria socialistă"-Turda i s-a acordat Steagul roșu de secție evidențiată in întrecerea socialistă. Iuliu MARKUS corespondent Jn fotografie, inmînarea distincției ChIVA SARCINI DI MARI ACTUALITATE PE MARGINEA CONSFĂTUIRII DE BREIENI Bilanțul trimestrului I, ca și raportările privind activitatea desfășurată în luna aprilie, dovedesc că cimentiștii au început cu bine noul an de muncă. Angajametele luate în întrecerea socialistă pe 1965, cu primă etapă la 1 Mai, precum și cele menite să cinstească Congresul al IV-lea al partidului au sporit entuziasmul și însuflețirea oamenilor în muncă. Valorifiicînd condițiile tehnico-materiale create, majoritatea colectivelor din întreprinderile aparținând Direcției industriei silicaților, din cadrul Ministerului Industriei Construcțiilor și-au depășit sarcinile încredințate. în această perioadă au fost produse peste plan însemnate cantități de ciment (numai în trimestrul I 26 417 t), clincher (26 280 t), ipsos, plăci de azbociment, produse refractare. La obținerea acestor frumoase succese, o contribuție deosebită au adus harnicele colective de muncă ale marilor fabrici de la Turda, Bicaz și Medgidia, unde producția a fost minuțios pregătită, unde traducerea în viață a planurilor m.t.o. a fost privită cu toată seriozitatea. Merită a fi menționate, de asemenea, eforturile încununate de realizări meritorii depuse de Fabrica de ciment — Gura Văii, Fabrica de azbociment-Oradea, Fabrica de produse refractare-Dej, fabrica de ipsos ,Rapid-Aghireș. S-a muncit bine, s-a muncit cu spor. Dar dorința de a ridica activitatea întreprinderilor la un tot mai mnalt nivel tehnic și calitativ ne cere să fim neîngăduitori cu deficiențele — mai mari sau mai mici — ce s-au semnalat în unele compartimente ale activității. Așa cum a reieșit la recenta consfătuire organizată de D.G.I.L. la Fieni,în fabricile noastre există încă nenumărate rezerve pentru sporirea producției, pentru îmbunătățirea indicilor tehnico-economici de exploatare a agregatelor. La ciment, de exemplu, depășirile sarcinilor de plan ar fi putut fi cu mult mai mari dacă la liniile noi de fabricație Mecanizarea și automatizarea parțială a unor procese de producție, darea în folosință a noilor linii tehnologice, permite Fabricii de ciment-Fieni să producă importante cantități de ciment, necesare șantierelor, în fotografie , rezervoarele de pastă de ciment 11111 mini lllllllilicilor de la Turda, Bicaz, Medgidia și Fieni s-ar fi urmărit mai insistent atingerea indicilor intensivi proiectați, după înlocuirea reductoarelor. Fabricile de la Fieni și Bicaz au rămas datoare circa 13 000 t de var. Au existat, ce-i drept, unele greutăți obiective, dar ele nu justifică pe deplin situația. La Fieni, lipsa, de exigență pentru alimentarea cuptorului cu un calcar curat, atent sorțat a provocat dese blocaje și opriri. In munca vărarilor de la Bicaz, alături de deficiențele pricinuite de calcarul necorespunzător, s-au manifestat lipsuri și în ceea ce privește exploatarea frontului de la cota +780 m și a parcului de mașini. Exemplele de acest gen ar putea fi continuate și din cadrul altor întreprinderi. Intensificarea ritmului de lucru pe șantierele de construcții, linia ascendentă pe care trebuie s-o urmeze desfășurarea producției în vederea îndeplinirii în condiții optime a sarcinilor înscrise în planul de stat pe anul 1965, reclamă sporirea eforturilor. De aceea, conducerile întreprinderilor au datoria de a orienta preocupările cadrelor tehnico-inginerești spre asigurarea unor condiții materiale și organizatorice capabile să înlesnească o activitate ritmică, economică, la care eforturile fizice ale oamenilor să fie reduse la minimum. în această privință, realizarea prevederilor din planurile m.t.o. urmărită cu atenție în majoritatea întreprinderilor, a contribuit la rezolvarea multor probleme. Din păcate, mai sunt încă colective care privesc cu superficialitate, tergiversează aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice sau introducerea unor dispozi(Continuare în pag. a 3-a\