Constructorul, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 817-820)
1965-09-04 / nr. 817
O rubrică u ramus necompletată. Ti prilej de mare satisfacție pentru fierar-betoniști faptul că, de pe la începutul anului, o anume rubrică din registrul controlului tehnic de calitate a tot rămas necompletată. Mirare nu-i, cînd știi că în coloana lui pricina nu-s trecute decît piesele precorespunzătoare, cu abateri dimensionale inadmisibile. Intr-un cuvînt — refuzate, iot „Absențele”, bineînțeles, n-au apăașa, dintr-o dată, inexplicabil. Căutată în timp, motivarea o aduc preocupările, inițiativele, străduința acestei brigăzi. Cei peste 80 de oameni ai lui Tudor Stoica și-au propus să țină pasul cu activitatea ce $e desfășoară tot mai febril în întreprindere, situația comenzilor evidențiază, doar, cereri din ce în ce mai mari pentru lucrările industriale. Pentru Combinatul siderurgic Hunedoara, pentru termocentrala de la Luduș sau cea de la Sîngiorgiu de Pădure, elemente prefabricate la Turda. Pînă a ajunge aici, fiecare dintre ele — stîlpi, grinzi etc. — a făcut un popas obligatoriu în atelierul fierar-betoniștilor. Ca întregul colectiv să poată acționa ca un singur om, în primul rînd nu s-a omis nimic din ceea ce trebuia făcut pentru a crea cadre stabile, înzestrate cu iscusință profesională. Deoarece, anul acesta, lucrul s-a organizat în flux, grija cea mare a șefului de brigadă Tudor Stoica a fost ca fiecare loc de muncă să-și capete omul potrivit. Acum era lingă una din mașinile de sudat prin puncte, peste puțin îl vedeai la cealaltă, mai tîrziu stătea de vorbă cu fasonatorii — pentru toată lumea un îndemn, nu sfat. Nu-i vorbă, l-au mai ajutat și Vasile Crișan, Vasile Perșa, Marin Mardare și alți meseriași pricepuți, cu vechi state de serviciu. Și apoi, cum nu poți afirma niciodată că știi prea mult, la cursurile de calificare n-a existat să lipsească vreunul dintre cei din atelier. Cunoștințele, însă, au fost îmbinate treptat și cu alte deprinderi. S-a creat acum obișnuința ca planul să fie defalcat, înainte de începutul lunii, pe fiecare echipă, pe fiecare mașină, aproape pe fiecare om în parte , ca, întotdeauna, comenzile mai deosebite, mai dificile să fie confruntate cu piesele etalon. Detaliile noi care apar sunt analizate, explicate de la bun început. Așa se intimplă ca să nu se ivească, pe parcurs, nepotriviri între documentație și piesele executate. Așa se mai întîmplă ca, în aceste ocazii, din discuții să reiasă propuneri de îmbunătățire a unor procedee. Iată, de pildă, cum a fost cu spolierii: Conform proiectului, trebuiau legați manual — un muncitor nu realiza, astfel, în 8 ore decît SO—60 de piese. Ce ar fi să 50 sudeze niște plase, formă care apoi să fie îndoite sub de carcase? Autorii propunerii : Tudor Stoica și Ion Kadar, șeful brigăzii de lăcătuși. Rezultatul: o productivitate sporită de circa 3 ori, aproximativ 300 000 lei economii pe an, și calitatea incontestabil mai bună, doarece se asigură și un strat superior de acoperire. De altfel, în direcția obținerii unui plus de calitate, mai trebuie pomenite și alte amănunte: nu demult, s-a introdus — la toate piesele executate — o așa-numită autorecepție, înaintea celor doi controlori pe fiecare schimb, care verifică carcasele și turnarea, își spune cuvîntul exigența brigăzii. De la o vreme la panoul evidențiaților de la întreprinderea de prefabricate turda, formația fierar-betoniștilor a devenit familiară: produse de bună calitate, depășiri de plan fia capătul a 7 luni de activitate, 7 % peste prevederi), economii însemnate de materiale. Sunt rezultate frumoase, pe care și-au luat însă angajamentul de a le îmbogăți. c. s. Un nou lot de prefabricate ia drumul șantierelor. In medalion : Tudor Stoica PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA CONSTRuCTorul GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII —nr. 8174 pagini 25 bani Simbătă 4 sept. 1965 Predarea la timp a documentației — o îndatorire a beneficiarului Eșalonarea judicioasă, pe perioade, a execuției în construcții pe tot timpul anului nu poate să aducă decît avantaje deosebite în folosirea forței de muncă și să contribuie la obținerea unor rezultate economice bune. Ca urmare a măsurilor luate, în ultimii ani, producția realizată de către colectivele din organizațiile de construcții din țara noastră a devenit oarecum constantă în trimestrele II, III și IV, cca. 28% din planul anual, iar în trimestrul I s-a realizat, adeseori, un procentaj de 16—17%. Realizări apropiate de media pe total ramură au fost obținute și de către organizațiile regionale de construcții care au reușit, prin măsurile tehnico-organizatorice luate, să înlăture în parte greutățile provenite din nepregătirea investițiilor de către unii beneficiari ce nu aparțin sfaturilor populare. Dacă analizăm dinamica realizărilor trimestriale din ultimii ani la aceste organizații, se constată că la Trustul regional de construcții Suceava diferențele sunt mari față de media teoretică și față de media pe total trusturi. Astfel, în anul 1964, ponderea trimestrială a producției este: trimestrul I — 14,2%, trimestrul II — 35,2%, trimestrul III — 27,4%, iar trimestrul IV — 23,2%. In acest an realizările sunt următoarele: trimestrul I — 12,6%, iar în trimestrul III — 28,3%, rezultate care au reflectat pregătire necorespunzătoare a frontului de lucru. Se știe că in regiunea Suceava perioada friguroasă este de durată, cu temperaturi scăzute, se impune, deci, ca asigurarea documentației să se facă din timp, pentru a se putea eșalona rațional planul fizic și valoric, precum și organizarea mai deosebită a execuției, ținîndu-se seama de condițiile concrete ale fiecărei lucrări. Acțiunile pe care le întreprind în acest scop organele locale nu pot avea decît efecte limitate, dacă nu vor fi sprijinite mai temeinic de organele centrale titulare de investiții. Situații, ca cea din acest an, cînd Trustul regional de construcții-Suceava, a avut în planul pe trimestrul I lucrări fără documentație, în proporție de 17%, nu pot să ducă decît la rezultate slabe în procesul de producție. Dar această situație a continuat, din păcate și în celelalte trimestre. De pildă, proiectele pentru magaziile de cereale din Fălticeni nu au fost predate decît în luna august a.c., fiindcă beneficiarul — CSVPA — nu a pregătit din timp documentația. Printre beneficiarii care n-au predat nici pînă acum documentația sau au predat-o cu mare întîrziere se numără : Centrocoop, Trustul Gostat, Ministerul Comerțului Interior, Ministerul Industriei Alimentare etc., ce au lucrări de executat și pentru anul 1965. Trăgîndu-se învățăminte din deficiențele de pînă acum, odată cu acțiunea de nominalizare a pozițiilor de plan, trebuie să se stabilească concret eșalonarea lucrărilor, predarea documentațiilor, eliberarea amplasamentelor etc., fără de care nu se va putea trece la organizarea șantierelor, ca în trimestrul I 1966 să se execute 17—18% din planul anual. La construcțiile de locuințe de pe șantierul din cartierul Arini-Suceava, unde lucrările se desfășoară din plin, printr-o strînsă colaborare între secțiunea de investiții a Sfătuirii popii. Iar regional, D.S.A.P.C. și T.R.C. se poate asigura pentru 1966 un front de lucru suficient ca mărime și într-un stadiu fizic corespunzător. Va depinde însă de executant, de modul cum își va organiza lucrările pe timp friguros, ca să poată realiza în trimestrul I un volum de producție apropiat de nivelul celorlalte trimestre. Largi posibilități pentru asigurarea frontului de lucru mai sunt și la lucrările de la casa de cultură Suceava unde se pot rezolva pe plan local problemele legate de eliberarea amplasamentului, eșalonarea lucrărilor etc.; de asemenea, prin primirea restului de documentație se poate asigura continuitatea lucrărilor în primele luni ale anului și la fabrica de încălțăminte „Stăruința" din Suceava, pentru șantierele de gospodărie comunală, nominalizarea obiectivelor și stabilirea valorilor corespunzătoare necesităților se pot executa prin colaborare cu factorii locali, în așa fel încît să se poată executa încă din trimestrul I un volum important de lucrări; din partea Trustului Gostat se cere mai multă operativitate cu privire la nominalizarea lucrărilor pentru agricultură și a predării din timp a documentațiilor, astfel ca execuția să poată fi eșalonată pe tot parcursul anului. Desigur că problema racordării execuției între 1965—1966 nu este ușoară. Măsurile tehnico-organizatorice luate deja de conducerea T.R.C.Suceava, cu sprijinul organelor locale, vor determina ca acțiunea de pregătire a frontului de lucru să-și arate roadele chiar în primele luni ale anului 1966. ing. Ion IVANESCU din C.S.C.A.S. Lucrările de izolații trebuie efectuate din vreme Ținînd seama de volumul sporit de lucrări (planul producției globale a crescut în acest an cu 34% față de anul trecut), întreprinderea de izolații nr. 3 București și-a reorganizat complet activitatea. In principalele centre de construcții Iași, Brașov și Cluj) din țară (Galați, s-au înființat șantiere noi, dotate cu mașini și utilaje, care cuprind toate lucrările din zona respectivă. Această descentralizare (în trecut existau numai două șantiere pe întreaga țară) și-a dovedit eficiența după cîteva luni de activitate. Organizarea și pregătirea frontului de lucru s-au putut face în condiții mai bune, iar conducerea și controlul direct al execuției au influențat creșterea calității lucrărilor și sporirea productivității muncii, cu peste 7% față de realizările din 1964. Tot datorită descentralizării s-a îmbunătățit cu mult și colaborarea cu antreprenorii generali. Fronturile de lucru sunt predate la timp și șantierele își pot respecta graficele de execuție. Lucrările de izolații termice și hidrofuge au fost realizate în proporție de peste 87% la șantierele complexelor de creșterea porcilor din Căzănești, Oltenița, Caracal și Călărași, ale Trustului de construcțiimontaj nr. 1-București. Frontul de lucru a fost asigurat și pe șantierele Întreprinderii de construcții-montaj nr. 6 — Craiova. La C.I.L.-Turnu-Severin, toate lucrările de hidro și termoizolații se înscriu în grafic, astfel că pînă la 1 noiembrie ele vor fi terminate. Se remarcă, de asemenea, o bună colaborare și cu Trustul de construcții-montaj nr. 5 Brașov. De pildă, la fabrica de bere din Bacău — prin predarea la timp a frontului de lucru de către antreprenorul general, izolatorii își pot desfășura cu intensitate activitatea la lucrările de hidroizolații pentru acoperiș, care vor fi terminate pînă la 10 noiembrie, iar pînă la sfîrșitul anului se vor executa și izolațiile de la linuri și tancuri. Deși ne apropiem de anotimpul ploios, întreprinderea de izolații nr. 3 se pregătește să execute în Capitală cca. 30 000 mp de terme și hidroizolații (refaceri de terase la blocurile din Șoseaua Giurgiului, Pieptănari etc.). Aceste lucrări vor fi proteguite împotriva timpului nefavorabil cu prelate din material plastic, fixate pe schelet metalic. Lucrarea va fi terminată pînă la 30 decembrie. Totuși, nu peste tot lucrările stau așa de bine ca în complexele arătate mai sus. Mai sînt beneficiari care cam încurcă treburile, nu respectă întocmai graficele coordonatoare de execuție. La fabrica „Țesătura“ din Iași, izolatorii nu pot executa lucrările de termo și hidroizolații la acoperișul noii filaturi, în suprafață de cca. 25 000 mp, din lipsa materialelor Paravel și Veral, neasigurate la timp de către beneficiar. Lucrările de izolații sunt atacate de-abia în proporție de 20%. Oare beneficiarul nu este direct interesat să se termine această lucrare înainte de începerea perioadei de ploaie ? In ce privește colaborarea cu Trusturile regionale de construcții, situația nu este mai bună. In afară de trei trusturi (Bacău, Maramureș și Suceava) și care au asigurat din timp front de lucru ale căror lucrări sînt aproape pe terminate, celelalte n-au pus la dispoziția izolatorilor decît suprafețe mici și, în majoritatea cazurilor, insuficiente cantități de materiale. Pînă acum n-au asigurat front de lucru decît corespunzător unui volum de lucrări de 50% din totalul contractat pe anul 1965 — trusturile regionale de construcții din Iași, Hunedoara, Galați, Tg. Mureș. Trustul regional de construcții din Cluj a trecut la un procedeu nu tocmai recomandabil, la început de an a încheiat un protocol cu întreprinderea de izolații, ca să se execute lucrări pe o suprafață de cca. 15 000 mp. Treptat, această suprafață a fost din ce în ce redusă și, în prezent, ea a ajuns la numai cca. 6000 mp. Aceste necontenite schimbări au provocat serioase greutăți șantierului în eșalonarea lucrărilor fizice. Trusturile regionale de construcții mai sus vizate trebuie să ia de urgență măsurile necesare pentru deschiderea în cet mai scurt timp a fronturilor de lucru izolatorilor, căci toamna a și sosit și, în condiții de ploaie și frig, va fi imposibilă realizarea lucrărilor de termo și hidroizolații la acoperișurile blocurilor ce au termen de dare în folosință în anul 1965. M. NEGREANU Mărunțișuri care pot aduce pagube mari Zona de sud a orașului Pitești cunoaște de cîtva timp adinei prefaceri. Sînt ridicate în ritm rapid numeroase blocuri de locuințe, obiective socialculturale, se fac drumuri și alei. Pînă acum, lucrătorii acestui șantier al grupului nr. 1 (T.R.C.)—Pitești, antrenați în întrecerea socialistă de comitetul sindicatului, au dat în folosință blocurile 12, 13, 14 și 15, iar în luna septembrie vor mai preda încă 120 de apartamente. Sunt ridicate de roșu multe blocuri P + 4 și P + 9, așa că pînă la sfîrșitul anului numărul apartamentelor predate se va ridica la 1200. Atacarea unor noi blocuri și ridicarea lor pînă la ultimul nivel — înainte de sosirea timpului nefavorabil după cum prevede graficul de execuție — vor permite constructorilor să desfășoare o activitate intensă și pe timpul iernii și să aibă front de lucru suficient în 1966. Prepararea centralizată a betoanelor, mortarului, folosirea cofrajelor glisante la blocurile P-19 (turnarea unui bloc cu planșee cu tot a durat numai 15 zile), centeinerizarea trasportului cărămizilor, folosirea macaralelor, o bună aprovizionare cu materiale ș.a. permit constructorilor să desfășoare o vie întrecere socialistă și să obțină importante succese. Un obiectiv al întrecerii, pe care constructorii se străduiesc să-l îndeplinească, este reducerea timpului de execuție a lucrărilor și micșorarea cheltuielilor de producție. Faptul că șantierul Pitești-Sud n-a avut la începutul anului suficient front de lucru a avut urmări serioase ; pe primele cinci luni ale anului, șantierul s-a prezentat cu realizări nu prea bune, a pierdut la prețul de cost de sute de mii de lei. Cu sprijinul organelor de partid și sindicale au fost întreprinse acțiuni eficiente, care, în final, au dus la recuperarea pierderilor și realizarea de economii. Sunt totuși unele deficiențe, poate mărunte în aparență, de care unei V. GHEORGHE (Continuare în pag. a I-a) Planul pe 1960 în dezbaterea cadrelor de conducere din întreprinderi în aceste zile, în întreprinderile de construcții și în fabricile de materiale de construcții a început dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966, la nivelul conducerilor. Din discuțiile purtate pe marginea cifrelor de plan, din propunerile care se fac în scopul creării celor mai bune condiții pentru realizarea lor, reiese entuziasmul și hotărîrea ce domnesc în rîndurile constructorilor și ale muncitorilor din fabricile de materiale — de a porni în noul an, primul al cincinalului, cît mai bine pregătiți, putînd astfel să dea viață Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. Dezbaterea cifrelor de plan, la nivelul cadrelor de conducere, a constituit și la întreprinderea de aparataje electrice pentru construcții-București a M.I.C. un prilej de adîncă analiză a felului cum s-a muncit pînă acum și a perspectivelor de viitor. Mulți participanți la discuții au subliniat faptul că datorită bunei organizări, a entuziasmului lucrătorilor in întrecerea socialistă sunt create toate condițiile ca sarcinile de plan (planul producției globale din anul viitor va fi cu lo/o mai mare decît cel din 1965, cel al pro-La Drumul Taberei, ieri seară, în sala de ședințe a organizației de partid, lumina nu s-a stins pînă tîrziu. Constructorii, lucrători ai întreprinderii de construcții-montaj nr. (D.G.C.M.)-București — colectiv căruia i-a revenit cinstea de a realiza o mare parte din ansamblul de locuințe — au dezbătut pe larg sarcinile de plan pentru anul viitor. Cifrele de plan, planul de măsuri tehnico-organizatorice, cuvîntul participanților la discuții au reliefat succesele obținute pînă acum, posibilitățile mari, conturate în scopul obținerii de noi realizări. — în numele colectivelor ce le conducem ne angajăm să muncim cu aceeași rîvnă ca și pînă acum (întreprinderea a realizat planul producției globale pe primele 8 luni în proporție de 103,7%) — au spus în cuvîntul lor șefii de șantiere ing. Cornel Stoica, ing. Petre Stoicescu, maiștrii Dimache Radian, Gh. Pop, Arhip Mărginean, Aurel Matei și mulți alții — mai ales că bunul mers al producției din anul viitor a fost pregătit încă de pe acum : frontul de lucru pentru 1966 este asigurat prin cele 1400 apartamente atacate în acest an ; planul de măsuri tehnico-organizatorice prevede noi obiective, în scopul extinderii tehnicii înaintate, specializării, centralizarea multor operații, folosirea de noi materiale și utilaje etc. Mulți participanți la discuții au făcut, de asemenea, propuneri interesante, s-au angajat să realizeze înainte de termen cele 2 838 de apartamente prevăzute ( cu 653 mai multe decît ductivității muncii cu 10,6’6 ș.a.m.d.) pe 1966 să fie îndeplinite și chiar depășite. Baza realizărilor este asigurată chiar din 1965, cind planul producției globale — după date preliminare — va fi realizat cu 15 zile mai devreme decît este prevăzut. Importantele succese de pînă acum o perioadă cind șantierele au primit la timp un volum sporit de aparataje, ca și angajamentele mobilizatoare ale comuniștilor, ale maiștrilor, tehnicienilor, inginerilor și sînt argumente conducerii întreprinderii puternice, garanții sigure. în 1965 — construcții de școli, complexe comerciale, investiții proprii etc., să realizeze o productivitate mai mare cu 12V% decît în 1965, au subliniat faptul că s-au făcut pași importanți pe calea organizării de șantier, a creării tuturor condițiilor ca, în 1966, aproape 50 Vo din apartamentele prevăzute în plan să fie predate ritmic în primul semestru, și sub semnul unei calități superioare. Acum cîteva zile, cadrele de conducere ale întreprinderii de materiale de construcții „7 Noiembrie“ din Capitală au analizat cifrele de plan pe anul 1966. A rezultat, cu acest prilej, că în 1965 colectivul întreprinderii a obținut importante succese, valoarea producției globale pe primele opt luni fiind realizată în proporție de 108,57’/», iar producția marfă — 107,33“11; de asemenea, s-au dat peste plan, pînă la 1 septembrie, 6 694 000 buc. cărămizi și 314 000 placaje simple și glazurate, în diverse culori, pentru fațade. Deoarece pentru anul care urmează întreprinderea a primit sarcini sporite, corespunzătoare rezervelor și posibilităților pe care le are, preocuparea tuturor participanților la dezbateri s-a îndreptat asupra măsurilor tehnico-organizatorice ce trebuie luate, în vederea îndeplinirii planului la toți indicatorii. Mulți vorbitori au acordat o atenție deosebită măsurilor pentru îmbunătățirea calității La întreprinderea de construcțiimontaj nr. 6-Craiova a avut loc zilele trecute dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966. Cu acest prilej, cadrele de conducere au analizat amănunțit situația actuală de pe șantiere și au făcut propuneri pentru crearea condițiilor care să ducă la îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1965. Un factor mobilizator a constituit pentru reprezentanții colectivelor de pe șantiere creșterea volumului de construcții-montaj pe anul 1966 cu aproape sută la sută (numai forțe proprii), față de prevederile planului de stat pe acest an. Astfel, in 1966 vor fi date in folosință o serie de noi linii tehnologice la Fabrica de ciment Tirgu-Jiu, Fabrica de produse din beton celular autoclavizat-Craiova, precum și alte importante obiective. Pentru a se putea realiza creșterea cu 9%, față de realizările acestui an, a productivității muncii preconizată pe anul 1966, conducătorii mai multor șantiere au pus accentul pe organizarea cît mai rațională a șantierelor cu lucrările în continuare și a celor care se vor deschide în viitor, aprovizionarea ritmică cu materiale a fiecărui loc de muncă, precum și asigurarea din timp de către beneficiar a documentației. Șefii de șantiere, inginerii Dumitru Langu, Doru Craia, Alexandru Lovinescu și alții s-au angajat, în numele colectivelor pe care le conduc, că nu vor precupeți nici un efort pentru a fi la înălțimea sarcinilor încredințate și vor lupta pentru a respecta termenele de dare în funcțiune a obiectivelor preconizate pe anul 1966. • • • • produselor, introducerii de noi sortimente, reducerii consumului de combustibil și creșterii productivității muncii, între altele, s-a arătat că numai prin extinderea folosirii deșeurilor de cauciuc cu încă 15’/», față de anul 1965, vor rezulta economii preliminare de peste 268 000 lei, iar prin mecanizarea încărcării argilei din depozitele de macerare — introducîndu-se încă 5 greifere — se va obține o economie de peste 54 000 lei și de forță de muncă. De asemenea, organizarea, pe tot timpul iernii, a cursurilor pentru ridicarea calificării muncitorilor va duce la îmbunătățirea calității produselor și reducerea rebuturilor. Adunarea s-a încheiat într-o atmosferă entuziastă, participanții exprimindu-și hotărîrea de a depune toate eforturile pentru îndeplinirea și depășirea tuturor sarcinilor. ing. D. ȘTEFANESCU corespondent BARACA DE ȘANTIER DIN TRONSOANE TRANSPORTABILE Tntrima din zile, pe poarta șantierului nr. 1-Pitești al I.S.C.M.Brazi a intrat un convoi de trailere, pe care erau încărcate tronsoane spațiale, pentru baraci-dormitoare. Muncitorii de aici au aflat repede că era vorba de o soluție noua, interesantă, aflată în stadiu experimental — prototip. Cîteva zile, cît a durat așezarea pe fundații a elementelor fiecărui tronson în parte, ei au urmărit-o de la locul lor de muncă. Brigada complexă de montori (dulgheri, zidari, bstoniști) n-a avut decît să facă unele legături, racorduri, finisaje (construcția propriu-zisă s-a realizat în atelier). Baraca construită (care arăta mai degrabă ca o vilișoară) a primit vizita a numeroși muncitori, ba unii au devenit chiar locatarii ei. Noii locatari, muncitori ai I.M.B., latul Pitești, au fost plăcut impresionați de cele văzute, de cum au pășit pragul intrării. Fie la parter, fie la etajul I, ei au găsit un hol primitor, luminos, cu mese și scaune pentru servirea micului dejun, citirea unei cărți etc. Vazele cu flori, așezate pe etajere, demonstrau că există o dorință unanimă ca locatarii barăcii să se simtă ca la ei acasă. De o parte și de alta a holului se află cîte 4 încăperi. În fiecare încăpere, în funcție de mărime, au fost așezate cîte 3 sau 4 paturi, dulap pentru haine și obiecte mărunte, cu 3 sau 4 despărțituri ; pe pereți au fost montate mese rabatabile, oglinzi și compartimentele pentru păstrarea lucrurilor necesare întreținerii igienei, cuierul etc. Fereastra, de asemenea, rabatabilă, perdeaua elegantă completează interiorul încăperii. Pe pardoseală, atît în încăperi, cît și în holul de la intrare s-a montat covor PVC (patrate, în culori pastel). Grupul sanitar, unde se găsesc lavoare pentru spălat și oglinzi, are pereții îmbrăcați cu plăci ce imită faianța, precum și pardoseală din plăcuțe mici mozaicate, asigurînd astfel muncitorilor condiții optime pentru menținerea igienei și a unui confort ridicat, încălzirea se face cu calorifer, racordat la centrala termică a șantierului sau la mijloace proprii. In rînd cu „Baraca de șantier din tronsoane transportabile" s-a montat nu de mult încă una construită pe aceleași principii, căreia i s-au adus îmbunătățiri substanțiale. Scara de acces se află acum la interior, pereții și tavanele au suprafețe melaminate, încăperile sînt mult mai mari etc. Colectivul de inovatori de la șantierul București al I.M.B., avînd sprijin moral și material nelimitat din partea Gh. VOICU (Continuare în pag. 2-a) Baracă cu scara de acces la interior Stingă — scara exterioară de acces la „Baraca de șantier din tronsoane transportabile”. Dreapta — corpul principal; la mijloc este dispus grupul sanitar. PE ȘANTIERUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN CAPITALĂ Rezultate ale muncii Publicam, într-unul din numerele trecute ale gazetei noastre, o știre laconică despre prima imagine a șantierului celei mai mari investiții destinate învățămîntului superior în următorii 5 ani — Institutul Politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Capitală. Cîteva utilaje, un birou pe roți și un pumn de oameni. Era începutul unui nou și mare șantier. O nouă vizită la Ciurel, ■ [UNK]pe locurile viitorului institut, ne-a redat, de astă dată, freamătul unei activități febrile. Efectivele șantierului s-au mărit și, o dată cu ele, au început să apară primele roade ale muncii lor rodnice. S-au înălțat dotările — ateliere, magazii, depozite, vestiare cu dușuri, birouri ; teritoriul este brăzdat acum de linii de cale ferată, pe care se va asigura aprovizionarea cu materiale. Echipele de muncitori de la Trustul de construcții montaj nrești, împărțite pe 1 Buculoturi, grăbesc lucrările de organizare. Se muncește intens la riparea ultimelor porțiuni de linii de garaj, pentru ca la 15 septembrie primele cantități de materiale să fie aduse pe șantier. Aici totul e concentrat, precis și metodic, pentru a se putea asigura front de lucru la obiectivele de bază prevăzute în documentații. Un punct important în organizarea șantierului îl constituie amenajarea gospodăriei de agregate și montarea stației centrale de betoane, prevăzută cu 4 buncăre metalice și betoniere de 0,500 mc, cu amestec forțat, urmînd să fie organizat și un atelier centralizat pentru fasonarea armăturilor. Paralel cu lucrările așazis auxiliare, constructorii au și atacat unele obiective preliminare, printre care se numără desecarea zonelor mlăștinoase, unde se execută drenaje ascunse și șanțuri de scurgere. Pînă acum s-au excavat peste 25 000 mc de strat vegetal. E. B. După o documentare temeinică pe șantierele de specialitate din București, iată că și constructorii din Oltenia se pregătesc să folosească, în execuția locuințelor, panourile mari prefabricate din beton, ceea ce va duce la creșterea gradului de industrializare. De pe acum, în microraionul Brazda lui Novac din Craiova s-au făcut intense pregătiri de organizare, s-a trasat conturul primului bloc ce urmează a fi montat. Constructorii vor primi aceste panouri de la noua întreprindere de prefabricate, construită recent la Craiova. La Craiova Primul bloc din panouri mari