Constructorul, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 821-825)

1965-10-09 / nr. 822

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VA 1 Constructnriii GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII j Anul XVII —nr. 822­4 pagini 25 bani Simbăta 9 oct. 1965 PRIMUL EXAMEN AL MUNCII Vîrsta medie, 17 ani • Prima lucrare, primul „foarte bine"1 )• întîiul salariu, peste 1300 de lei —­ Ioan Măgur, Ștefan Bor­zac,­ Mihai Stanciu, Constantin Drăgușin, Petru Bu­ Toți, Constantin Banca, absolvenți din anul trecut ai Școlii profesionale de construcții, sunt niște băieți unul si unul — ne spune maistrul Gheorghe Stăncel, in timp ce ne croim drum spre blo­cul B2 din ansamblul Tipografilor din Timișoara. Apoi, ca pentru sine, com­pletează : — Privindu-i, parcă nu-ți vine a crede că „puștanii“ aceștia sunt in stare de lucruri mari. Glumesc, discută, cîntă, dar... munca merge „ca pe roate“. Nici­odată nu se pling de greutăți. Ci, doar... la început, țin minte, cînd le-am repar­tizat spre execuție instalația de­ încăl­zire de îi acest bloc, unul din ei m-a oprit intr-o zi. — Știți..., am primit azi vorbă de „ocară“... — De la cine ? — Tovarășii Gheorghe Fron­tin și Jiva Popadici, de la cealaltă brigadă, ne-au spus că noi mai „mirosim a lapte“ și că gîndul ne este doar la „carne cu ciorbă, dar n-o să ajungem nici la pe­peni“. Nu-i frumos... Dar să le demon­străm că, deși poate suntem­ încă niște puști (vîrsta medie nu depășește 17 ani), putem da și noi lucrări înainte de ter­men și de calitate superioară. Le priveam fețele îmbujorate, mă bu­cura dirsem­a cu care îmi vorbea șeful lor de echipă, un tinăr căruia nu-i mi­jise încă mustața, și nici mie nu-mi venea și mă încrede în cuvîntul lor. Dar, la sfîrșitul lunii, cînd s-a făcut bilanțul muncii, am fost obligați cu to­ți să pri­vim realitatea; brigada de instalatori caloriferiști, condusă de utecistul Ioan Măgur, realizase sarcinile de plan în proporție de 113 la sută, obținînd un cîștig mediu de peste 1350 lei. Neîncrezători, unii dintre instalatorii mai vîrstnici, printre care și cei amintiți în dialogul de mai sus, au venit atunci cu alte argumente. — Să vedem cum a ieși proba insta­lației... Și așa, discuțiile s-au purtat pînă în ziua mult așteptată a probei. Stăteam cu privirea ațintită pe cadranele apara­telor de măsură și așteptam să înceapă. — Executați racordul! Cîteva mișcări iuti, o cuplare directă a instalației la rețeaua de apă a orașu­lui, instalarea unei motopompe ce ridica presiunea interioară în conducte la peste 7 atmosfere, apoi o verificare atentă a etanșeității nodurilor, încă cîteva clipe de așteptare în fața acelor manometrelor și comisia se pronunță hotărît: „insta­lația funcționează perfect. Se poate da în folosință, este de cea mai bună ca­litate...“ In acel timp, pe fata tinerilor citeam satisfacția unei mari victorii: „Am tre­cut cu succes acest prim examen al șan­tierului...“ parcă voiau să spună. In aceeași zi am trecut și pe la gru­pul social al trustului. Aici am aflat noi vești de la „inimoșii“ acestei brigăzi. Bunăoară, în timpul liber unii dintre ei, printre care Ștefan Borzac și Ioan Mă­gur frecventează secția de artă dramatică a Școlii populare de artă, alții urmează liceul seral, împrumută cărți de la bi­bliotecă, participă la toate serile și sim­pozioanele literare. Săptămînal ei vizio­nează în colectiv filme, spectacole de teatru și altele. Doru TAMAȘ corespondent Noi construcții social-culturale la Iași în cartierul Primăverii, grupul de șantiere nr. 1 al T.B.C. a început, acum cîteva săptămîni, lucrările de construcție a unei moderne policli­nici, care va deservi oamenii muncii din zona industrială a orașului. Alcătuită din două corpuri legate între ele, clădirea va avea, pe cele trei nivele, o suprafață de 2 500 mp. Noua policlinică e dimensionată pentru 275 000 de consultații anual. Pe coasta dealului Repedea, într-o zonă plină de pitoresc, același grup de șantiere va executa un motel pentru turiștii cu mijloace auto. Acesta va cuprinde un hotel (35 camere cu 2—3 paturi), un restaurant (sală și terase descoperite, cu o capacitate de deservire pentru 300 de persoane) și alte amenajări. Fațadele vor fi placate cu piatră de Repedea și ornate cu plante agățătoare. Balcoanele vor avea parapete din stejar masiv, sculptate în stil moldovenesc. Complexul va fi terminat în al doilea trimestru al anului 1966 Un centru stomatologic modern va fi ridicat în cartierul Socola-Nico­­­­lina. El va cuprinde numeroase cabinete, laboratoare și alte servicii, în vederea deservirii populației din acest cartier cu peste 20 000 de locui­tori. Lucrările vor fi executate tot de colectivul grupului de șantiere nr. 1. Centrul stomatologic va intra în funcțiune în trimestrul II al anului viitor.­­ în imediata apropiere a Atelierelor de reparat material rulant Nicolina, constructorii ieșeni vor ataca lucrările unui complex școlar energetic (școală cu 18 săli de clasă, cantină pentru 900 de elevi, cămin, grup de ateliere, spălătorie, centrală termică etc.), care urmează să fie gata la 15 august 1966 Lazar BENEȘ corespondent Macheta noii policlinici orășenești, pe care o execută grupul de șantiere nr. 3 al Trustului regional de constructii-Iași. Pe șantier lucrările se încadrează în grafic, evidențiindu-se brigă­zile fierar-betonistului Constantin Nicolae și dulgherului Foca Belousov 775 de apartamente terminate 600 de apartamente în orașele Su­ceava, Botoșani, Rădăuți, Gura Humo­rului și Vatra Dornei, 4 școli elemen­tare, grupul școlar de la Șendriceni — acestea sunt principalele obiective date în folosință, de la începutul a­nului, de către colectivul Trustului regional de construcții­ Suceava, care și-a realizat planul valoric pe 9 luni în proporție de 104%. Alte 155 de apartamente sunt pregătite pentru re­cepție. Gheorghe POPA corespondent Cu trei zile Colectivul I.I.P.C.-București și-a rea­lizat cu 3 zile mai devreme planul pro­ducției globale și marfă pe primele 9 luni ale anului. Productivitatea muncii a crescut cu 2 %, pe 8 luni realizîndu­­se însemnate economii la prețul de cost și beneficii, mai devreme Cele mai frumoase succese au obținut balastiera Războieni, secția din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej și secția de a­­parataj termic de la Popești-Leordeni. Adrian BALOMIR corespondent I BARaJul VIDrAru, UNUL DIN PLOTURI . LA COTA FINALĂ PE SAPTĂMÎNA ACEASTA, ȘANTIERUL HIDRO­CENTRALEI „GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ" DE PE ARGES, PLOTUL CEL MAI AVANSAT AL MARELUI BARAJ VIDRARU A ATINS COTA FINALA. CON­STRUCTORII DEPUN E­­FORTURI SPORITE PEN­TRU A TERMINA TURNA­REA BARAJULUI LA DATA PREVĂZUTA IN ANGA­JAMENT. La întreprinderea «Textila roșie» din Brașov, constructorii de la Trustul nr. 5 (șantierul 502) au terminat nu de mult această clădire ale cărei spații sunt destinate,­ la parter, pentru primirea salariaților și a materiilor prime, iar la cele două etaje — pentru ateliere de producție, magazii de materiale și grupuri sanitare. t­ext și foto 3 Alexandru ROBESCU gorssÂanâeat PE MARILE ȘANTIERE Puntea de piatră înaintează în larg • PRIMUL TRONSON. IN FINISAJ • 1 METRU DE DIG­­ SUTE DE TONE DE PIATRĂ • IN LOCUL SCAFANDRILOR - SON­DA ULTRASONICA Acum, cînd soarele și-a potolit do­goarea, iar zilele sunt tot mai scurte, briza este aspră. De loc ospitalieră cu anotimpul frunzelor uscate, marea e parcă mai agitată. Neostoită, se leagănă încoace și încolo, iar din cînd in cînd valurile ei înspumate împroașcă corona­mentul digului proaspăt. Oamenii n-o bagă în seamă, își văd de treburile lor. Poate mai mult ca alte genuri de lu­crări, construcția de diguri îți dă sen­timentul puterii. Marea e nevoită să ofere găzduire barajelor de piatră, care vor contura noua radă a portului Con­stanța. Lucrările de bază la primul tron­son al digului de Sud au fost ispră­vite , e ajuns la finisaj. I se comple­tează golurile, e acoperit cu blocurile care-i dau profilul definitiv. Toată aten­ția șantierului Întreprinderii de con­strucții hidrotehnice­ Constanța este în­dreptată asupra digului de Nord. Aici lucrările au avansat mai greu. In această zonă, adîncimea mării a depășit 10 m. Fiecare pas înspre larg înseamnă sute de tone de piatră. A urgenta mo­­itarea digului înseamnă a accelera transportul pietrei din cariera Ovidiu și al blocurilor de beton. De aceea, pe drumul special amenajat, puternicele autobasculante circulă cu viteze impre­sionante. Din cinci in cinci minute so­sește cite una. Manevrele sunt scurte, sigure, economicoase. Se ușurează de po­lară, și gonesc din nou spre carieră... Oameni puțini pe șantier. Vreo două­zeci pe­ schimb. Există, în schimb, un buldozer și o puternică macara pod­­pivotantă. Aici. Maistrul hidrotehnician Vasile Anton, care conduce ofensiva digului in larg, are experiența multor lucrări. Vorbește cînd ca un constructor, cind ca un ma­rinar. Totdeauna, însă, ca un comunist. Alături de al­ți constructori și-a frămintat mintea ca munca să fie mai ușoară, mai spornică. Mi-i prezintă și mă în­deamnă să-i urmăresc pe Mircea Vulturu și pe Gogu Chereni. Cîteva semnalizări — și cablurile macaralei ajung în drep­tul unui bloc diform de piatră, de vreo 10—15 tone. Alte semnalizări, și-l vezi vibrînd deasupra valurilor agitate. Un balans scurt și, ca la un spectacol de prestidigitație, uriașul bolovan se rosto­golește în apă. I­i vine să aplauzi meș­teșugul și indemînarea macaragiului și a celor ce l-au prins în chingile de oțel. Elementul cel mai spectaculos al șan­­tierului este însă macaraua pod-pivotan­­tă, de 25 t, cu deschidere de 50 m. Ea este înzestrată cu aparataje de bord de mare precizie, printre­ care și o sondă ultrasonică, ce înregistrează pe o dia­gramă punctul unde a fost lansată sar­cina, operație altădată făcută anevoie de scafandri. Echipajul de deservire, con­dus de comunistul Gheorghe Sabiu, se dovedește a fi la înălțime. Prețiosul uti­laj este exploatat și întreținut exemplar. Pe zi ce trece, puntea de piatră înain­tează tot mai mult în larg. Harnicii constructori ai digului înfruntă marea, acum, toamna, cînd ea este din ce in ce mai neospitalieră. Z. AURELIAN Angajamentul va fi respectat în biroul inginerului-șef al șantie­rului 503 erau adunați mai mulți re­prezentanți ai constructorului, ai sub­­antreprizelor, ai beneficiarului. Se purtau discuții însuflețite pentru sta­bilirea termenelor de intrare în probe tehnologice a secțiilor noii fabrici de bere și mall din Bacău. Cu o vie satisfacție s-a constatat că munca rodnică depusă de către constructorii, instalatorii și­ montorii de la Trustul nr. S-Brașov, împreună cu echipele specializate de la între­prinderea de izolații nr. 3­ București, a creat toate premisele ca fabrica, ••li o capacitate anuală de 400 000 hi­le bere și 10 000 t de malt, să intre 'n funcțiune cu 30 de zile mai de­vreme decit prevedea planul, adică la 1 decembrie. Acesta este, de alt­fel, și angajamentul harnicului co­lectiv. Am vizitat șantierul, însoțit de in­­ginerul-șef Vasile Podoabă. Iată-ne în hala tobelor, care va intra în pro­be tehnologice la 15 octombrie. Aici, mentorii lui Mircea Roman, cățărați pe scheletul de oțel, execută ultimele lucrări la tobele nr. 6 și 7. Ei nu pre­cupețesc nici un efort pentru ca data fixată să fie respectată. Aspecte Interesante ni s-au înfățișat și în casa mașinilor, secția de înmuiere-spăla­­re: la numeroase utilaje tehnologice, care poartă mărcile fabricilor din țară, montorii lucrează la finisări. Și aceste obiective vor intra în probe tehnologice între 11 și 15 octombrie. La o înălțime de aproape 50 de me­tri, pe schele, constructorii fac „toa­leta" silozului­­ jos, „băieții" lui Du­mitru Nișcov montează ultimele con­ducte pentru instalațiile sanitare. Pes­te tot o activitate însuflețită­ peste tot domnește o atmosferă de încre­dere că angajam­entul va fi îndeplinit cu cinste. — Lucrările nu s-au desfășurat în ritm susținut la toate obiectivele — ne-a declarat ing. I. Podoabă. — O se­rioasă rămînere în urmă a fost înre­gistrată, în ce privește stadiul fizic al lucrărilor, la uscătoriile de la sec­ția de fabricare a malțului. Astăzi, datorită unei munci neprecupețite, s-a obținut și aici o devansare, față de stadiul fizic prevăzut în graficele de execuție. Din depărtare, noua fabrică de bere, dintre cele mai moderne din țară, atrage privirea trecătorilor prin coloritul viu al fațadelor unor hale mari, spațioase. Nu va trece mult timp, și pe poarta fabricii vor ieși primele transporturi de bere — cu multe zile înainte de termenul pla­nificat. S. SONNTAG corespondent PREGATIREA PRODUCȚIEI SQfifi SCJIM­ANUL SA UN NOROC CU... GHINIONUL 1 — Dacă avem front de lucru pentru iarnă ? — ni s-a răspuns la Trustul re­gional de construcții­ Banat, la întrebarea de sezon. — Avem, și mai crește încă. Noroc cu... ghinionul ! — Adică ? — Adică au fost atacate ceva lucrări noi, plus unele care trebuiau să fie azi în­­tr-un stadiu avansat, dar care... Să trecem direct la exem­plificări. Pentru complexul de cazare (520 de paturi) de la Băile Herculane, be­neficiarul a depus doar o parte din documentații, așa incît constructorul n-a pu­tut atace, deocamdată, de­cit... zidul de sprijin. Cînd vor sosi integral proiectele de execuție ? După ultimele promisiuni — la 5 noiem­brie, adică prea tîrziu pen­tru a se mai putea realiza valoarea planificată pe a­­cest an. Spitalul de la Ca­ransebeș are documentația predată de la 1 septembrie — fără autorizație de con­strucție; acest document, fără de care nu pot fi ata­cate lucrările, nu a fost ob­ținut încă nici pentru fabri­ca de pîine din Timișoara (la care, în plus, amplasa­mentul nu e eliberat — iar sarcina de plan pe 1965 este de 3 milioane de lei­­). Nedepunerea la timp a au­torizației de construcție a provocat dificultăți serioase și altor șantiere; din aceas­tă cauză nu se pot termina pînă la 31 decembrie — cum era prevăzut — maga­zia de cereale de la Beșe­­noua Veche și uscătorul de porumb de la Sînnicolau­ Mare, iar la depozitul de produse metalo-chimice din Timișoara lucrările sunt ră­mase în urmă. In cadrul grupului­­ social studențesc din Timișoara trebuie pre­date anul acesta 3 cămine (1180 de locuri), pentru care s-a depus documentația și s-a deschis finanțarea în iunie; abia în septembrie, beneficiarul a predat am­plasamentul pentru canti­nă și pentru punctul termic. Finanțarea lucrărilor de la antrepozitul frigorific din Timișoara a fost deschisă la 17 august, pentru 3,3 milioa­ne de lei, din valoarea de plan pe 1965 — de 4,5 mi­lioane de lei. Efectele slabului interes manifestat în aceste cazuri de­ către titularii de inves­tiții se vor mai resimți și în primele luni din 1966. Este un semnal de alarmă pen­tru beneficiarii care încă n-au demarat cu destulă fermitate pregătirea investi­țiilor planificate pe anul vi­itor. D. C. LA ÎNCEPUTUL IERNII-TOATE BLOCURILE ÎNCHISE Atît sub aspectul valo­rii de plan, cit și prin im­portanța obiectivelor pe care le are de realizat, șantierul ansamblului de locuințe Mazepa, din ora­șul Galați, reprezintă prin­cipalul punct de lucru pen­tru grupul de șantiere nr. 1 al Trustului regional de construcții-Galați. și Constructorii de aici au dat în folosință blocuri, ce totalizează 260­4 de apartamente. In conti­nuare, se lucrează intens la alte 5 blocuri din planul inițial de producție pe anul 1965 și încă la 3, date ca sarcină suplimentară. Pînă la sfîrșitul anului vor­­ trebui date în folosință un număr mare de apar­­tajrișjite. Inginerul Emilian San­ta, un constructor experi­mentat în lucrări de lo­cuințe, a făcut pregătirile necesare pentru anotimpul friguros. Din experiența anilor trecuți s-a tras concluzia că cea mai bună pregătire o constituie folosirea cit mai judicioasă a timpului încă bun, pentru a închide cea mai mare parte blocurilor ce se află în exe­­­cuție. In acest scop se ac­celerează pe cit posibil ritmul de execuție, pentru ca pînă la începutul lunii noiembrie, toate construc­țiile să aibă structura de rezistență terminată. Con­ducerea șantierului, cu a­­jutorul grupului, a mărit numărul dulgherilor, a in­­trodus in mod mai orga­nizat schimbul II la lucră­rile de consolidare a tere­nului (baterea piloților) și la turnarea betoanelor. Intrucît capacitatea sta­ției centralizate de betoane nu mai poate satisface acum nevoile sporite ale șantierelor, au fost puse în funcțiune două betoniere de 500 t în apropierea punctelor de lucru. Tot­odată, s-a asigurat asis­tența tehnică în schimbul II. Aceste măsuri au făcut ca în primele două decade ale lunii septembrie să se toarne aproape 2 000 mc de beton, din care peste 1 000 mc la blocul D.l. La 3 blocuri — G.1, G.2, G.3 — cu termen de predare în incest 9fi, structura de rezistență este aproape ter­minată și se lucrează in­tens la tencuieli, zidărie, mozaicuri, la montarea tîmplăriei. Un ritm cores­punzător de lucru, care garantează punerea in funcțiune în acest an, se înregistrează și la blocu­rile D.I și C.I. din sarcina suplimentară. Pentru trimestrul IV ră­­mîne de executat un apre­ciabil volum de finisaje interioare. Intrucît ele re­clamă unele condiții spe­ciale, îndeosebi o tempe­ratură corespunzătoare, constructorii grăbesc acum lucrările la ramura­­ de termoficare. Stanciu BARBALATA corespondent Stadii fizice avansate Depunînd eforturi susținute, colecti­vele grupurilor de șantiere nr. 101, 102 și 103 ale Trustului de construcții-mon­­taj nr. 1-București au reușit să aducă intr-un stadiu fizic avansat cele 4 com­plexe pentru creșterea și îngrășarea por­cilor, cu o capacitate anuală de cite 100 000 de capete. Astfel, la G.A.S.­Ulmeni (raionul Ol­tenița) constructorii de la grupul de șantiere nr. 102 au predat pînă în pre­zent două linii­ de producție, compuse din sălașe pentru gestație, maternități, grajduri de tineret și îngrășătorii, bu­cătării, rețele de instalații, canalizare, drumuri etc. In trimestrul III au fost predate sălașele de gestație de la linia a III-a, iar in curs de recepționare sunt grajdurile pentru maternități și pentru creșterea tineretului. Colectivul șantie­rului lucrează acum de zor ca să-și respecte angajamentul luat — de a ter­mina cu o lună mai devreme ultimele obiective ale complexului: 12 grajduri și anexele. In același stadiu fizic se află și obiec­tivele de la complexul G.A.S.­Caracal. Valoric, producția globală realizată pina acum de ambele șantiere reprezintă 94*/» din sarcinile anuale. La G.A.S.­Modelu (raionul Călărași), constructorii de la grupul de șantiere nr. 101 execută un complex asemănător. Stadiile fizice sunt și aici avansate. Să­lașele de gestație (9 grajduri) pentru cele trei linii au și fost predate; se pre­gătesc pentru recepționare grajdurile de maternități și tineret de la liniile H și III. Bătălia se dă acum pentru termina­rea și finisarea a 24 de grajduri de în­­grășare, a bucătăriilor și anexelor. Con­ducerea șantierului a și luat toate măsu­rile necesare pentru ca lucrările să­ se desfășoare in bune condiții In perioada de început de iarnă, astfel ca pînă la sfîrșitul anului să fie predate toate obiectivele. Planul producției globale pe 9 luni a fost depășit cu 20,5 °/s. Al patrulea complex îl construiește grupul­ de șantiere nr. 103-Ploiești, la G.A.S.­Cazanești (raionul Slobozia). Nu­meroase obiective sint deja date in ex­ploatare, altele — în curs de recepțio­nare. Față de planul anual, realizările valorice de pînă acum reprezintă 90,4*/». Succesele dobîndite de către colecti­vele acestor șantiere se datoresc, in bună parte, sprijinului eficient acordat de conducerea trustului printr-o ritmică aprovizionare cu materiale,­­elementt prefabricate și confecții metalice, pre­cum și aplicării unor valoroase inovații. Prin modificarea soluției de execuție a fundațiilor tip pahar la șantierul­ de la G.A.S.­Oltenița s-a obținut o economia postcalculată­ la materiale și manoperij de 500 000 lei; înglobarea directă a site­lor în cornișe la G.A.S.­Caracal a adus o economie postcalculată de 223 000 de lei; înlocuirea tuburilor de azbociment de la fundațiile boxelor prin turnarea pe loc a betonului In cofraje refolosi­­bile din tablă, inovație generalizată la toate șantierele complexelor,­ aduce o economie de 921 000 de lei; de asemenea, s-au generalizat modificarea soluției la canalizare, prin înlocuirea­­ caninourilor de protecție cu Înglobarea tuburilor în­­tr-un pat de beton obișnuit și o protec­ție din loess, precum și Înlocuirea be­tonului armat cu beton simplu la gurile de scurgere și la căminele de vizitare — de pe urma căreia se va obține o economie de 225 000 de lei. M. SFARTZ PE TAPET Frine ale acțiunii de mică mecanizare Pornită acum cîțiva ani cu entuziasm și cu un larg plan de des­fășurare, acțiunea de creare și introducere pe șantiere a numeroase tipuri moderne de utilaje și dispozitive de mică mecanizare și scule perfecționate corespundea unei necesități obiective în construcții, deschizînd largi posibilități de creștere a productivității muncii — deci de realizare a unei producții sporite cu același volum de mano­peră — și de reducere a prețului de cost. Această necesitate este acum mai mare ca oricînd,­­inimi seama de sarcina trasată de Congresul al IX-lea al P.C.R., ca pînă la sftr­­șitul cincinalului 1966—1970 productivitatea muncii în construcții­­montaj să crească, față de nivelul din 1965, cu circa 30 la sută. Cu toate realizările de pînă acum, care au reușit să ridice teh­nicitatea exercitării multor meserii și să înlocuiască un volum con­siderabil de muncă necalificată, zestrea de mică mecanizare cu care pornim la înfăptuirea acestei sarcini este încă insuficientă. O serie de lucrări și operații nu au putut progresa din acest punct de vedere, pentru aplicarea unor tehnologii și materiale noi nu dispunem de mijloace mecanizate mărunte, unele dispozitive și scule — chiar din­tre cele introduse mai recent în fabricație — au rămas în urma pro­gresului tehnic. Problema a fost analizată și rezolvarea ei pe etape a fost programată printr-un plan interdepartamental de asimilare a noilor utilaje în viitorii cinci ani. Plan destul de bogat și care, sperăm, va mai putea fi completat pe parcurs, în funcție de nevoile noi ce se vor ivi. Ținem însă ca de pe acum să relevăm unele dificultăți ce se conturează și care pot fi înlăturate printr-o intervenție complexă a forurilor de resort. Am răsfoit programul departamental de asimilări pe 1965 al Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. Am aflat — fapt îmbucurător — că la unele poziții au fost depășite toate fazele pre­liminare. Astfel, anul viitor șantierele vor primi de la „Steaua roșie"­­București stingătorul de var termomecanic, realizat după proiectul elaborat și prototipul omologat de Ministerul Industriei Construc­țiilor (Trustul de utilaj greu a și produs citeva serii de stingătoare). Iată însă și astfel de exemple. Nu s-au executat în termen, de către Dorin CONSTANTINESCU (Continuare In pag­a 4-a)

Next