Constructorul, noiembrie 1966 (Anul 18, nr. 878-881)

1966-11-05 / nr. 878

Bilanț lunar In luna octombrie, între­prinderile producătoare de materiale de construcții ale Ministerului Industriei Con­strucțiilor au înregistrat ur­mătoarele realizări privind valoarea producției globale: Direcția bricatelor : generală a preia­„Progresul“-Bucu­­rești — 105,2%, Roman — 106,8%, Brașov — 107,2%, Tur­da — 133,1%, Galați — 113,6%, Craiova — 94,5%, Doicești — 121,3%, Militari- București — 122,8%, pe total D.G.P. 108,4%. Direcția generală a indus­triei ceramice, materialelor de finisaj și izolații : „Cerami­­ca“-Jimbolia — 111,5%, „Mon­­dial“-Lugoj — 104,9%, construcția“ - Feldioara „Re­— 97,1%, „7 Noiembrie“-Sighi­șoara — 72,1%, „Record“-Si­­biu — 100,4%, „Hercules“­­Tîrnăveni — 108,4%, „Mure­­șeni“-Tg. Mureș — 106%, „A­­rieșul“-Cîmpia Turzii — 100,2%, Satu-Mare — 126,2%, „1 M­ai“-Bucov — 104%, Ur­­ziceni — 93,1%, „Zorile noi“­­Piatra Neamț — 110,5%, Ro­man — 109,2%, Țăndărei — 102,3%, Bistrița­— 100,2%, Bîrcea — 117,3%, „Marmura“­­București — 105,1%, „Marmu­­ra“-Simeria — 100,4%, Ber­­ceni — 104,6%, Turda — 104,4%, „Izolatorul“-București — 100,4% ; pe total D.G.I.C.­­M.F.I. — 104%. Direcția generală a indus­triei materialelor de instala­ții : I.C.M.A.-București — 108%­, I.A.E.C.-București — 109,6%, „9 Mai“-București — 100,1%, „6 Martie“-Timișoara — 100,3%, F.O.S.P.-București — 101,7%, Uzinele ceramice- Ploiești — 110,9% ; pe total D.G.I.M.I. — 103,8%. Direcția generală a Indus­triei silicaților : „Victoria so­cialistă“-Turda — 109,6%, Tg. Jiu — 83,3%, Bicaz — 100%, Medgidia — 113,8%, Fieni — 100,1%, „Idea“"-Cernavoda — 106,1%, „Temelia“-Brașov — 100,1%, „Stînca“-Brăila — 100,3%, Comarnic — 138,8%, „Azbociment“-Oradea —100%, „Bihorul“-Aleșd—­­90,3%, „Ra­­pid“-Aghireș — 102,70­0, Dej — 119,76%, Vălenii de Munte — 99,3%, iar pe total indus­tria lianților — 103,2% , fa­bricile de geamuri de la Scăeni — 108,1%, Tîrnăveni — 100,3%, Mediaș — 103,7%, iar pe total industria geamu­rilor — 105,2%. (pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! MEANDRELE PROFESIEI Wt­frelinică - *-'stiínf|[ • cultură (pag. a 2­a) Perspective noi in aprovizionarea cu piese de schimb S-au bucurat de aprecierea colectivului Unități comerciale moderne Complexul comercial principal care deservește populația cartierului Steagul Roșu, din Brașov, s-a completat cu încă un corp de clădiri, pe două nivele. Aici vor fi instalate diferite ma­gazine și unități de prestații ale cooperației meșteșugărești. Constructorii de la șantierul 501 al Trustului nr. 5 execută în prezent ultimele finisaje, în vederea dării în funcțiune. Vopsi­­toriile cu vinarom și cu ulei, placajele din mozaic ceramic la stîlpi și pereți dau un aspect plăcut noilor magazine. (Alexandru ROBESCU, corespondent) După proiectul elaborat de D.S.A.P.C.­lași (șef de proiect arh. Gn. Tănase), în zona plantată a cartierului ieșan Copou, T.R.C. construiește un complex comercial cu 5 corpuri (1 sau 2 nivele), care va cuprinde magazine specializate, unități de ali­mentație publică, unități ale cooperației meșteșugărești și un oficiu poștal de cartier. Proiectul d­e ansamblu aprobat prevede ca într-o etapă ulterioară să­ se realizeze aici și un cinematograf cu 500 de locuri. Structura elastică a complexului (cadre și plăci din beton armat monolit) permite modificări spațiale. La finisaje s­-au prevăzut unele din cele mai reușite materiale din producția curentă. (ing. Ștefan CUMPANESCU, corespondent) Locuitorii ansamblului de locuințe Kiseleff, din Turnu-Severin, au acum la dispoziție un punct comercial (un bufet și cîteva magazine alimentare­­ cu o terasă de peste 200 mp), îndrumate de ing. Ion Voinea și de maistrul Ion Giurcă, echipele conduse de Gh. Bîrhora (zidar), V. Muscurici (zugrav), M. Vlad (tîmplar), I. Ungureanu (mozaicar), de la grupul de șantiere nr 5 al T.B.C.­Oltenia, au realizat lucrări de bună calitate. (Constantin SANDA, corespondent) Debit de apa sporit la Bacău Orașul Bacău primește, de curînd, o cantitate suplimentară de apă de 5200 mc zilnic. Aceasta, ca urmare a încheierii primei etape — 7 pu­țuri — de extindere a sursei de de apă, în prezent, constructorii de la grupul de șaintă­ ere rar. 1 al T.B.C.­Bacău și de la întreprinderea de foraje­ Galați au început lucră­rile etapei a doua. Cele 17—20 de puțuri ce urmează a fi realizate pînă în 1970 vor dubla debitul de apă, față de cel din 1965. Discuții despre sistematizarea și arhitectura orașelor regiunii Hunedoara Recent a avut loc la Deva plenara fi­lialei Uniunii arhitecților, cu tema „Pro­bleme de sistematizare și arhitectură în orașele regiunii Hunedoara“. Au luat parte arhitecți și ingineri care lucrează în sectorul de proiectare și construcții din regiune. De asemenea, au participat prof. arh. Octav Doicescu și prof. arh. Ascanio Damian — vicepreședinți ai Uniunii arhitecților, arh. Constantin Ju­­gurică — secretar al U.A., ing. Mircea Ramba — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiu­nii Hunedoara, arh. Traian Chițulescu — șeful sectorului de sistematizare din C.S.C.A.S., arhitecți de la diferite insti­tute centrale și D.S.A.P.C.-u­ri. Pe marginea referatului prezentat, discuțiile au abordat problemele com­plexe și deosebite ale activității de sis­tematizare și arhitectură în regiunea Hu­­nedoara, analizîndu-se in special dezvol­tarea viitoare a orașelor Deva, Hune­doara și a localităților din Valea Jiu­lui. Propunerile făcute și concluziile lu­crărilor vor fi luate în considerare de către proiectanți în studiile viitoare. arh. Maria HERLEA secretara filialei Hunedoara a Uniunii arhitecților IN ’66 TEMELII PENTRU ’67 (pag. a 4-a) GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUS­­TRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCTI, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE IN­DUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUC­ȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCTII SÎMbATâ 5 noV. 1966 ANul XVIII — Nr. 878 4 pagini 25 bani Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telegon : 15.19.21 - 15.10.92 în dezbatere Proiectul legii pensiilor A­vantajele in aceeași continuității in muncă unitate Cu entuziasm Proiectul de lege privind acor­darea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimentare cu­prinde un ansamblu de măsuri care așează problema stabilirii pensiilor pe un fundament nou, cu un pro­fund conținut uman. Se prevăd spo­ruri de 4, 7 și 10% din pensie, pen­tru continuitate îndelungată în mun­că în aceeași unitate. Articolul 42 al proiectului de lege arată că „prin continuitate în mun­că se înțelege prestarea neîntreruptă a activității în cadrul aceleiași uni­tăți, stabilind prin această definiție elementele de bază ale continuității. In aliniatul 2 al aceluiași articol se prevăd și alte situații, în care se pot găsi angajații, considerate continuitate în muncă în sensul le­gii și beneficiind de aceleași avan­taje­­ a calcului pensiei. Acordarea acestor sporuri este de natură să conducă la o mai mare stabilitate a cadrelor pe locul de muncă, la dispariția fenomenului fluctuației care se repercutează ne­gativ, atît în rezultatele muncii, cît și asupra ridicării continue a nive­lului pregătirii profesionale a an­gajaților. Permanen­ti­za­rea cadrelor în eco­nomie prezintă o deosebită impor­tanță pentru desfășurarea activității în procesul de producție de orice natură, ea contribuind la asigurarea continuității lucrului, la perfecțio­narea și specializarea cadrelor, la acumularea de bogată experiență pe același loc de muncă cu reflec­tări pozitive în rezultatele obținute de întreprinderi sau instituții. C. MIHALACHE consilier, juridic-șef în cadrul Minis­terului Industriei Construcțiilor (Continuare în pag. a 3-a) Adunarea activului sindical de la întreprinderea de instalații­ București, din cadrul Ministerului Industriei Chimice, ce a avut loc de curând, a luat în dezbatere cu vie satisfacție proiectul de lege a pensiilor. Vor­bitorii , muncitori, maiștri, ingineri și funcționari și-au exprimat ade­ziunea pentru noile prevederi, au făcut interesante propuneri pentru îmbunătățirea actualului proiect. — îmi exprim pe această cale mulțumirea pentru îmbunătățirile substanțiale ce vor fi aduse siste­mului de pensionare ce va intra în vigoare începînd cu 1 ianuarie 1967 — spunea inginerul Vasile Curiță. Am socotit că la viitoarea mea pensie voi avea multe avantaje. Mai am 17 ani pînă voi ieși la pensie. Depunînd o contribuție de 2% din salariul meu se vor stringe 10 000 de lei la fondul cen­tralizat. Cind mi se vor calcula drep­turile de pensie mi se vor adăuga sporur­ile de vechime, de continui­tate și altele. La acestea se voi adăuga și pensia suplimentară care va fi de 385 lei. Așa c­ă suma ce o voi primi va fi apropiată sau chiar va depăși salariul tarifar de 2 750 de lei. Contribuția ce o voi depune timp de 17 ani o voi recupera în timp de 2 ani și o lună, înseamnă că în continuare voi fi retribuit pe bază de mutualitate. Despre avantajele noului sistem de­ pensionare au vorbit pe larg în continuare mulți lucrători, care au făcut totodată și interesante propu­neri. Ajustorul Eremia Ioniță, mais­trul Ion Munteanu, tehnicianul Ni­­colae Toma, economistul Gh. Bishe­­riu, jurista Ileana Roșea și multi alții se numără printre cei care au luat parte cu mult entuziasm la dez­baterea noului proiect. Cititi continuarea grupajului ' v ■ > • . ' , • t ■ irt puc­-, -i .ț­ii 1 La ecluza din amonte, unde s-au ) 49 DE ANI DE LA ÎNFĂPTUIREA MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Peste cîteva zile, popoarele Uniu­nii Republicilor Socialiste Sovietice, clasa muncitoare din întreaga lume, sărbătoresc împlinirea a 49 de ani de la înfăptuirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. în acea neuitată zi a lui octombrie, salvele Aurorei au vestit lumii prăbușirea capitalismului și instaurarea puterii muncitorilor și țăranilor pe a șasea parte a globului, deschiderea unei ere noi în istoria omenirii, era so­cialismului atotbiruitor. În acești ani, primul stat al mun­citorilor și țăranilor a parcurs un drum glorios. Rezistînd cu eroism loviturilor coaliției capitaliste, încer­cuirii și blocadei organizate de cele mai reacționare cercuri, Uniunea So­vietică a obținut succese răsună­toare pe plan economic, social și cultural, care o situează astăzi prin­tre țările cele mai înaintate din lume. Marea forță de atracție a socialis­mului, succesele istorice ale Uniunii Sovietice au făcut ca în cei 49 de ani, noi state să se desprindă din lanțul capitalist și să pășească pe drumul luminos al socialismului. în prezent, socialismul s-a instaurat pe o treime a globului formîndu-se sis­temul socialist mondial, pavăză si­gură și de neclintit a păcii și liber­tății popoarelor. Intîmpinînd 7 Noiembrie, Ziua Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie, oamenii muncii din marea țară a comunismului obțin noi și noi suc­cese pe drumul luminos al construc­ției comunismului, succese care de­monstrează convingător superiorita­tea sistemului socialist față de cel capitalist. ȘANTIERE ALE ENERGETICII Consumul de energie electrică va crește in cinci­nal într-un ritm mediu anual de 13,6%. Aceasta nece­sită dublarea producției de energie electrică, prin insta­larea unei puteri suplimentare de peste 4000 MW — în care scop, potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al partidului, Ministerului Energiei Electrice i se alocă, in 1966—1970, un volum de investiții de 1,8 mai mare decit în cei 5 ani precedenți. Miile de constructori de pe șantierele luminii des­fășoară cu entuziasm întrecerea socialistă pentru în­făptuirea hotăririlor partidului. La uzina hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de pe Argeș — lucrare ingi­nerească cu care ne mindrim, succes de seamă al con­cepției românești de proiectare, al priceperii construc­torilor noștri — se pregătește intrarea în funcțiune a tuturor celor 4 agregate, care vor asigura capacitatea finală prevăzută în plan. Se lucrează intens la prima etapă a cascadei de amenajări hidroenergetice din aval, pe riul Argeș. Cu hidrocentrala Bacău II, care va intra curînd în funcțiune, se încheie amenajarea integrală a Bistriței — prima de acest fel pe un rîu interior din țara noastră. La Luduș, la Borzești, la Craiova, la Bucu­rești, montorii sporesc capacitatea termocentralelor existente, cu grupuri de mare putere. Să poposim, pentru cîteva clipe, pe două din ma­rile șantiere ale energeticii, turnat pină acum peste 10 000 mc de beton, se apropie momentul comple­tării stratului de egalizare. Tot în amonte de baraj, la viitorul port de așteptare, cantitatea de beton turnată depășește 2000 mc ; din cei șase piloni prevăzuți, primul a ajuns la 21 m înălțime, cu ajutorul platformei plu­titoare autoridicătoare se montează cele peste 150 de palplanșe metalice care vor crea incinta de lucru „la uscat" pentru al treilea pilon. LA PORȚILE DE FIER — REVELION IN OCTOMBRIE Încheierea cu două luni înainte de termen a primei faze de deviere a apelor Dunării a permis constructori­lor sistemului hidroenergetic și de na­vigație de la Porțile de Fier să atace din plin lucrările de excavații și be­­tonare in albia fluviului. La 13 iunie, secretarul general al C.C. al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, declanșa de la un sistem automat de comandă prima explozie care marca începerea excavațiilor pentru construirea clădi­rii hidrocentralei și a ecluzei din aval. Cu acel prilej, harnicul colectiv al șantierului, condus de ing­­­ Gheorghe Sălăgeanu, se angajase ca pînă la sfir­­șitul anului sa scoată din albia flu­viului 450 000 mc de material. După cum ne înștiințează corespon­dentul nostru voluntar Claudiu Fă­­răuș, măsuri tehnico-organizatorice luate în sprijinul întrecerii socialiste de către conducerea grupului de șan­tier al întreprinderii de hidroenergetice — folosirea construcții perfora­toarelor cu randament ridicat, a exca­vatoarelor de mare capacitate, a auto­basculantelor de 11—27 t, executarea săpăturii in trepte de 6—7 m înălțime (in loc de 11 m, cum era prevăzut inițial), amenajarea unor largi dru­muri de acces — au permis ca la sfirșitul celei de-a doua decade a lu­nii trecute, cantitatea de aluviuni și stincă excavată și transportată din zona lucrărilor să depășească 470 000 mc. Alte mari succese ale șan­tierului : în 9 luni — 37 milioane de lei peste planul producției globalei economii suplimentare de 3,2 milioane de­ lei la lucrările de bază și 650 000 de lei la lucrările de organizare. RĂSUNĂ VALEA LOTRULUI Sălbatica vale­a Lotrului răsună astăzi de freamătul activității omului­­constructor. Pe fondul vuietului neîn­trerupt al apelor ce se prăvălesc fu­rioase la cataracte, zgomotelor de la exploatarea de mică, de la șantierul drumului forestier li se adaugă azi, răsunind din adincuri, bătaia ritmică a perforatoarelor. Autocamioane grele se opintesc la pante. Ciocanele dul­gherilor încheie baracamentele colo­niilor ce răsar la distanțe de câțiva kilometri. 2500 de constructori — mulți dintre ei trecuți prin școala șantierelor de la Bicaz, Bistrița-aval, Argeș — au venit aici să dea o nouă bătălie cu natura. Potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R., pe Lotru se va rea­liza o hidrocentrală mai puternică decât toate cele executate sau în curs de construcție pe rturile interioare. In viitorul cincinal, ea va furniza siste­mului energetic național circa 500 MW — mai mult decit dublul capacității hidrocentralei de pe Argeș. Comandamentul lucrărilor — sediul grupului de șantiere al I.C.H. — a fost stabilit la Voineasa, unde un oră­șel de barăci a apărut ca prin farmec. Barind apele Lotrului, barajul va crea un lac de acumulare cu capaci­tatea de circa 300 milioane mc, ali­mentat și de 92 de captări secundare de plraie, aduse prin 120 km de aduc­­țiuni subterane — care laolaltă vor mări la mai mult de dublu debitul rîului in dreptul captării principale. Din lac, printr-o aducțiune principală de 13,5 km, apele vor ajunge — cu forța dată de o diferență de nivel de vreo opt sute de metri — in centrala de la Ciungei, ce va fi săpată la 120 de metri sub nivelul terenului. Abia după un parcurs de 6,5 km printr-o galerie de fugă, ele vor fi restituite Lotrului, la Mălaia. Brigăzile de mineri au săpat pînă acum cîteva sute de metri la galeria de fugă, la accesul principal al cen­tralei (tunel rutier care coboară în pantă lină), la galeria de deviere a rîului în dreptul barajului. Programul de lucru pe anul viitor prevede, pe lângă continuarea excavațiilor în sub­teran, organizarea carierelor de anro­­camente, argilă și balast, amenajarea căilor de transport pină la baraj. Lucrările se vor caracteriza prin­­tr-un înalt grad de mecanizare — la săparea galeriilor, la exploatarea, transportul și compactarea materialu­lui pentru baraj. Lotrul va constitui un nou și greu examen pentru constructorii hidroteh­nicieni. Pe care­e putem s-o afir­măm, finind seama de experiența lor — ii vor trece cu succes. I­I­I­I Artificierul Géza Szabó, de la întreprinderea de construcții Porțile de Fier — unul din miile de oameni ce transformă natura în zona marelui sistem hidroenergetic și de navigație. Foto : Filip PASCALUTA, corespondent “i I DUPĂ 10 LUNI în primele 3 trimestre ale anului, Trustul regional de construcții­ Bra­­șov și-a realizat sarcinile de plan la producția globală și la productivi­tatea muncii, a dat în folosință 1179 apartamente — cu 17 mai multe de­cât era prevăzut — și a economisit 0,84% față de prețul de cost admis. Acest succes a fost consolidat prin îndeplinirea planului pe 10 luni la 25 octombrie. Pe un loc fruntaș în cadrul trustului se menține grupul de șantiere nr. 3­ Brașov. Pină . La sfirșitul anului,­­rostul va m­ai preda încă 721 aparta­mente. Iulian IONAȘCU corespondent 4 is 3000 de șantiere la Moscova Moscova se vor înălța cartiere noi de locuințe compuse din clădiri între 9 și 17 etaje. Se prevede ca în 1970 să se construiască 4 000 000 mp de suprafață locuibilă. în curînd, la Moscova se va înălța cartierul Mateevskoe, un ade­vărat oraș, înconjurat de verdeață. Populația va fi deservită de un mare centru comercial dotat cu magazine, restaurante, cafenele și de un an­samblu de servicii curente încadrat cu o policlinică, poștă, săli de spec­tacole etc. Tot în cursul acestui cincinal vor fi reconstruite și multe din artere și piețe ale vechiului marele oraș. Pentru a se putea face față acestui mare volum de lucrări și ritmului rapid de construcții, s-a luat măsura ca 85 la sută din clădiri să fie rea­lizate din elemente prefabricate. Se prevede, de asemenea, ca în acești ani linia metroului să fie lungită cu încă­ 50 de km. încă de pe acum, la Moscova, se află 3 000 de șantiere pe care lucrează zeci de mii de con­structori și utilaje perfecționate. CITIȚI CONTINUAREA GRUPA­JULUI IN PAG. A 3-a. în prezent, Moscova se întinde pe o suprafață de 87 500 ha, iar în cursul actualului cincinal va crește cu mult mai mult. Conform proiec­telor de sistematizare, în 1970 in Cote noi la Brazi Pe marele șantier industrial de la Brazi, verticalele se multiplică. Lu­crătorii întreprinderii-șantier de construcții-montaj execută intens noi instalații, de un nivel tehnic ridicat. Turnul de răcire al instalației de cracare catalitică se apropie de cota —1­50. Brigăzile fierar-betonistului Va­sile Tudor și dulgherului Vasile Bîrla, ca și celelalte echipe de sub conducerea maistrului Gheorghe Minu, s-au adaptat ritmului de lucru în lanț, cu 3 rînduri de cofraje pă­­șitoare. Cele 10—15 procente cu care își depășesc sarcinile de pian garantează realizarea angajamentu­lui — darea în folosință a turnului, cu înălțimea finală de 65 m, cu 30 de zile înainte de termen, Ion DUMITRESCU corespondent Brigada lui Constantin Berendei montează un segment de capac la un nou rezervor sferic de la Brazi. Foto : Mircea IONESCU corespondent Rezultatele unui in proiectare La concursul cu participare limi­tată organizat anul acesta de Comi­tetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare, cu te­ma „Complex industrial pentru creșterea tineretului taurin“, au fost acordate, lei: • Premiul I, în valoare de 10 000 colectivului: arh. Iosif Vogel (autor), ing. Fl. Munteanu, ing. S. Anghelescu, ing. A. Zaharia, ing. A. Tătărescu, tehn. Șerban Rutt, tehn. T. Florea (colaboratori); • Premiul II, în valoare de 8000 lei : arh Cornel Traianescu; • Premiul III în valoare de 6000 lei , ing. Valeriu Teodorescu ; • 4 maț­ Urti, în valoare de 4000 lei fiecare : 1 — arh. Mircea Stăn­­culescu; 2 — arh. Iosif Vogel (an­ concurs tor), ing. Fr. Volovici, arh. Ursula Volovici, ing. S. Anghelescu, ing. A. Tătărescu, ing. A. Zaharia, tehn. Minuna Vogel (colaboratori); 3 — arh. Alexandru Ghițescu (autor), ing. Florea Dumitrescu (colabora­tor)­ , arh. Ursula Volovici (au­­ tor), ing. Emil Șerban (colaborator). Lucrările prezentate la concurs vor fi expuse public la Institutul de proiectare din București, a construcțiilor tip, str. Dionisie Lupu nr. 23. Proiectele cărora le-au fost acordate premii și mențiuni vor fi puse la dispoziția Institutului de studii și proiectări agricole (în cali­tate de principal proiectant in do­meniul construcțiilor agrozootehni­ce), unde vor putea fi consultate de cei interesați.

Next