Constructorul, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-4)

1967-01-07 / nr. 1

PRODUCTIVITATEA MUNCII PE SALARIAT, ÎN ACTIVITATEA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ, VA FI ÎN ANUL 1967 DE CEL PUȚIN DUPĂ CUM PREVEDE PLANUL DE STAT AL ECONOMIEI NA­ȚIONALE. ÎN 1967 PRODUCȚIA DE CIMENT VA FI DE ORIENTĂRI PRECISE încheierea anului 1966 și asigura­rea condițiilor de lucru pentru 1967 au fost problemele analizate de ca­drele de la T.R.C.­Suceava, într-o ședință de lucru. Cea mai bună orientare în orga­nizarea lucrărilor a avut-o grupul de șantiere nr. 1­ Botoșani, care și-a îndeplinit planul valoric. Dar pro­ductivitatea muncii și cîștigul mediu nu au fost realizate integral. Ne­­folosirea la maximum a timpului de lucru, slaba supraveghere a punc­telor de lucru de către maiștri, in­suficienta pregătire a unor șefi de echipe explică suficient situația. Pen­tru viitor se impun examinarea pe­riodică a șefilor de echipe, urmă­rirea îndeaproape a activității maiș­trilor și, în general, a personalului tehnico-administrativ care lucrează pe șantiere ; normatorii, de exemplu, să nu mai fie simpli asistenți la desfășurarea procesului de produc­ție. O astfel de orientare este cu atît mai necesară la grupul de șan­tiere nr. 2­ Suceava, care deține pon­derea cea mai mare a nerealizărilor. Conducerile grupurilor de șantiere au expus măsurile luate pentru a Cadență de iarnă , zăpadă și ger, dar pe șantierul nr. 1 al I.C.M.­­ București se lu­crează din plin. Intemperiile iernii nu-i sperie pe constructori. Pregăti­rile de rigoare au fost isprăvite de mult, așa că începutul de an îi gă­sește din plină activitate .­­• Experiența anilor de șantier, acu­mulată de constructori, ușurează în­făptuirea sarcinilor trasate de par­­­­tid privind îmbunătățirea ritmului de muncă. Aceasta presupune, în­­trucîtva, schimbarea concepției des­pre organizarea producției pe timp de iarnă. Și iată că revizuirea gra­ficelor de execuție se axează pe po­sibilitatea realizării în primele trei luni a circa 25% din planul anual. — Față de cit se obișnuia, aceas­ta înseamnă mult, foarte mult — este de părere ing. Radu Iorga, in­­giner-șef adjunct al șantierului. — Pe ce „rezerve” vă bizuiți ? — Pe îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, concentrarea mij­loacelor și forțelor de lucru la obi­ectivele unde avem condiții să ne „desfășurăm”> închiderea și încălzi­rea spațiilor. Intr-un cuvînt, pe or­ganizare, sau mai bine zis pe... re­organizare. Reevaluarea forțelor și posibilită­ților șantierului lasă să se între­vadă unele perspective îmbucură­toare și în ceea ce privește scur­tarea duratei de execuție. După cal­culele preliminare— bazate pe noi­le grafice de lucru — uzina de me­dicamente și uzina „Policolor" vor fi puse în funcțiune cu cîteva luni înainte de termenele fixate inițial. Un asemenea succes nu se dobîn­­dește ușor. Așa că nu-i de mirare că, în ciuda iernii, activitatea cons­tructorilor a căpătat mai multă con­sistență. La fabrica de rășini — „îmbrobo­dită” cu folii de polietilenă — se lucrează la toate cele patru nivele­ la parter — montaje de utilaje, la etajul I — zidării de închidere, la II se decofrează, iar la ultimul se toarnă betoane. In condițiile tem­peraturilor scăzute, aceasta din ur­mă este cea mai delicată operație. Dar șeful de lot, ing. C. Trifan, n-are nici un motiv să fie îngrijo­rat pentru trăinicia stîlpilor și grin­zilor de la cota 12,60 m. Sporul de ciment la prepararea betonului, re­gistrele încălzitoare din depozitul de agregate, cofrajele termoizolante și instalația de abur neutralizează in­convenientele de sezon. Cu grija cu­venită se toarnă betoanele și la hala fabricii de cerneluri (axele 27— 36), unde o bună parte din utila­jele tehnologice au și fost montate. Aproape că nu există meserie cu specific de construcții, care să nu-și găsească aici timp de activitate. A­­ceasta dovedește că stadiile obiecti­velor atacate sunt din cele mai va­riate. Cînd nici nu te aștepți, îi în­­tîlnești pe dulgherii lui Vasile Da­mian, pe montorii lui Vasile Ferde­len, pe instalatorii lui George Fe­­yeș. în vreme ce la „lacuri și vop­sele" Se montează utilajele, în cor­pul de deservire al uzinei de medi­camente se dă ultima mină de vop­sea, la ramura D a corpului de con­diționare se pregătește front de lu­cru montorilor, iar la ramura F se efectuează operații de „închideri”. Prin uriașa hală monobloc a fabri­cii de articole de sticlă, automaca­ralele poartă în cioc elementele pre­fabricate care îi vor da dimensiuni spațiale. Începutul de an a adus pe șantier optimism și hotărîrea de a drămui timpul. Și noile obiective din car­tierul Dudești-Cioplea încep să-și facă loc pe harta industrială a ora­șului București.­­ CÎMPEANU înființarea Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării Printr-un decret al Consiliului de Stat, aprobat prin lege de către Marea Adunare Națională, a fost înființat Ministerul de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării. Noul minister are sarcina realizării politicii statului în ramura construcțiilor pentru industria chirilică și prelucrarea țițeiului. în funcția de ministru al construcțiilor pentru industria chimică și rafi­nării a fost numit tovarășul Matei Ghigiu. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SIS­TEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon: 15.19.21 - 15.10.92 Anul se vestește bun și bogat. Primele zile din 1967 au marcat pe șantiere, în fabricile de materiale de construcții, în institutele de proiectări primele succese izvorîte din hotă­­rîrea și încrederea cu care oamenii muncii au pășit la reali­zarea sarcinilor de plan. Al doilea an al cincinalului trebuie sa aducă nu numai creșterea cantitativă a producției, ci, în primul rînd, ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activității economice, în fiecare întreprindere și în întreaga ramură. Obiectivele centrale ale planului economic­­ pe 1967, subliniate în cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., orientează și amplifică inițiativa și capacitatea creatoare a muncitori­lor, inginerilor și tehnicienilor. Cu prilejul adunărilor ce au loc în aceste zile la trusturi, întreprinderi, grupuri de șan­tiere, în fabrici și institute, pentru dezbaterea sarcinilor de plan, se fac valoroase propuneri privind valorificarea rezer­velor interne ale producției, ridicarea nivelului ei tehnic, sporirea productivității muncii, îmbunătățirea calității lucră­rilor și produselor. Totul este privit prin prisma îndeplinirii riguroase a planului de investiții pe 1967, care are un rol hotărîtor în dezvoltarea economică prevăzută în cincinal. Pe baza acestor propuneri, a analizei posibilităților existente, colectivele de muncă își iau însuflețite angaja­mente în întrecerea socialistă, privind realizarea exemplară, la toți indicatorii, a planului anual. în viitorul număr al gazetei vom publica angajamentele luate de colectivele unor întreprinderi din sectoarele noastre. ANUL II AL CINCINALULUI TREPTE NOI transpune în fapte hotărîrea Confe­rinței regionale de partid Suceava, realizînd în acest trimestru cel puțin 20-25% din valoarea planului anual. Pentru aceasta, trebuie create de către beneficiari condiții de execu­ție adecvate. Predarea documenta­țiilor nu înseamnă totul ; pentru deschiderea finanțărilor mai este ne­cesară obținerea autorizațiilor de construcție și a listelor de titluri. Activitatea serviciilor din trust este orientată spre asigurarea aprovizio­nării cu materiale, organizarea șan­tierelor, pentru a putea fi atacate încă din luna ianuarie o serie de obiective noi ca : rețele de apă și canal în ansamblurile de locuințe, dispensare veterinare, blocuri de lo­cuințe, lucrări de reparații capitale ș.a. O atenție deosebită va trebui a­­cordată angajării subantreprizelor, reglementării aprovizionării cu tîm­­plărie de la un singur furnizor, do­tării atelierelor de instalații cu scule corespunzătoare, completării perso­nalului tehnic. ing. MIRCEA SOARE din T.R.C.-Suceava Primele obiective, mai demult con­turate pe planșetele proiectanților de la IPROMET, au și început să fie transpuse în mărime naturală pe șantierele Combinatului siderurgic din Reșița. în cadrul lucrărilor de dez­voltare, constructorii de la I.C.MM.R. au atacat sculăria, laboratorul cen­tral ș.a. și lucrează intens la ex­tinderea halei oțelăriei (vezi foto­grafia). „Startul",de pe platforma succeselor Colectivul întreprinderii de pre­fabricate din Galați și-a îndeplinit cu o lună mai devreme planul pro­ducției globale pe anul 1966, reali­­zînd peste prevederi: 3166 mc pa­nouri de fațadă, 6900 mc plăci auto­­clavizate, 2560 mc spalieri; s-au în­registrat, de asemenea, 2,5 milioane de lei economii la prețul de cost. „Startul" în anul 1967 — după cum ne-a relatat ing. Virgil Gruțiu, directorul întreprinderii — a fost temeinic pregătit. Planul de produc­ție a fost din timp nominalizat pe întregul an, iar desfacerea produse­lor este de pe acum asigurată în proporție de 90 la sută. Măsurile pregătitoare permit ca turnarea be­­toanelor să se poată efectua la două linii tehnologice (pe piste descope­rite) la o temperatură de —10 °. în colaborare cu proiectanții, ca­drele tehnice din întreprindere au îmbogățit gama finisajelor (folosind plăcuțe ceramice și piatră de rîu) la panourile de fațadă destinate mi­­croraionului Țiglina III din Galați. (ȘT. BARBALATA, corespondent). Trustul regional de construcții­ Cri­­șana a predat pină la 20 decembrie întreaga suprafață locuibilă planificată pe 1966. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția și lucrătorii de la D.S.A.P.C., care au reușit ca la finele anului 1965 să asigure docu­mentațiile in proporții mult mai mari decît in alți ani , pentru sfatul popu­lar regional — 95%, pentru alți bene­ficiari — 46%, iar pe total — 82% din valoarea lucrărilor prevăzute pe 1966. Anul de proiectare 1966 a fost pen­tru noi foarte instructiv și plin de în­vățăminte. Deși n-au fost eliminate toa­te greutățile și lipsurile, am reușit să în­registrăm pași înainte. S-a îmbunătă­țit calitatea proiectelor, s-au abordat proiecte complexe (spital, hoteluri, complexe balneare etc.), iar la 31 de­cembrie proporția documentațiilor pre­date reprezenta 97% pentru sfatul popular regional, 75% pentru alți be­neficiari, iar pe total — 92%­­men­ționez că față de 1966, volumul de in­vestiții al S.P.R. crește cu aproape 20 milioane de lei). Obținerea acestui rezultat nu este intîmplătoare. Corelarea precisă a pla­nului de proiectare cu cel de execu­ție a avut efecte binefăcătoare , fiind tot timpul la curent cu modificările din planul T.B.C., nu s-au mai irosit ore pentru proiecte neactuale, ședin­țele de lucru comune au suplinit foarte operativ complicatele forme de informare din trecut. în condiții or­ganizatorice mai bune, întreaga acti­vitate a D.S.A.P.C. a putut să fie mai bine planificată. In cursul anu­lui 1966 n-am mai cunoscut acele su­părătoare etape de virf de la sfîrșitu­­rile de trimestru ; eforturile, deși spo­rite, au fost mai bine dozate. Acum, la început de an, recunoaș­tem deschis că mai suntem­ încă defi­citari la capitolele calitate, plastică, și că va trebui să ținem un contact mai strîns cu șantierele. arh. Carol ORBAN din D.S.A.P.C.­.Crișana 92^° din documentații, predate LA TRUSTUL nr. 1 CONSTRUCȚII - MONTAJ DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN Trustul nr. 1 construcții-montaj din București, al Ministerului Industriei Construcțiilor, a încheiat anul 1960 cu un bogat bilanț de succese. Pașii hotărîți făcuți pe linia îmbunătățirii organizării producției, creșterii pro­ductivității muncii, reducerii prețu­lui de cost asigură baze trainice în­făptuirii noilor sarcini. Adunarea de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1967 a constituit un bun prilej de a descoperi și pune în valoare rezervele interne, capabile să ridice activitatea șantierelor pe o treaptă superioară, în acest an — a arătat ing. N. Tucman, directorul general al trustului — unitatea noas­tră are de realizat un volum sporit de lucrări, în condiții tehnico-eco­­nomice superioare celor din 1966. Avem de pus în funcțiune capacități noi de producție la uzina de sîrmă și produse din sîrmă și la fabrica de zahăr de la Buzău, la Combinatul de cauciuc Jilava-București, în com­plexul industrial Militari-București, la fabrica de mobilă din Constanța etc., în timp ce la Oltenița, Slobozia, București și Buzău vom ataca noi obiective înscrise în planul de dez­voltare economică a țării. Participanții la adunare — lucră­tori din centrala trustului, cadre de bază de la grupurile de șantiere, se­cretari ai organizațiilor de partid, activiști de sindicat — și-au exprimat hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor; în cuvîntul lor, ei au sub­liniat importanța indicațiilor partidu­lui privind judicioasa eșalonare a lucrărilor pe tot cursul anului, res­pectarea termenelor de punere în funcțiune, îmbunătățirea activității economice. Ing. Mircea Voiosu a sub­liniat, îndeosebi, necesitatea meca­nizării lucrărilor cu volum mare de manoperă . ing. Simon Cohen a pro­pus studierea posibilităților de sim­plificare a decontării lucrărilor de organizare. Constantin Chitic — ex­tinderea planificării lucrărilor după metoda drumului critic, ing. Rudolf Manolescu — studierea amănunțită și respectarea judicioasă a proiectelor de organizare a șantierelor, Alexan­dru Buda — întărirea disciplinei și folosirea chibzuită a timpului de lu­cru ș.a. Propunerile făcute, ca și pia­nul m.t.o. prezentat de inginerul-șef al trustului au confirmat dorința fier­binte a constructorilor de a realiza și depăși noile sarcini încredințate. Adunarea a stabilit și angajamen­tele trustului în întrecerea socialistă pe anul 1967. Ele se referă la scurta­rea duratei de execuție a unor obiec­tive, la reducerea consumurilor spe­­cifice de materiale, la creșterea pro­ductivității muncii. CALITATEA PREGĂTIRII CADRELOR ing. I. NEGOMIREANU director adjunct în Ministerul Industriei Construcțiilor EFICIENȚA ECONOMICA ÎN CONSTRUCȚII-MON­­TAJ ȘI TN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CON­STRUCȚII : •1 organizarea științifică a producției și a muncii • aplicarea procedeelor de tehnică nouă • extinderea proceselor mecanizate și automa­tizate 9 reducerea volumului muncilor auxiliare 9 buna gospodărire a mijloacelor materiale și bănești 9 realizarea unor lucrări și produse superioare din punct de vedere calitativ. TOATE ACESTE OBIECTIVE, SUBLINIATE DE RE­CENTA PLENARĂ A C.C. AL P.C.R., NU POT FI ATINSE FARA RIDICAREA NIVELULUI CALITATIV AL PREGĂTIRII CADRELOR DE MUNCITORI CALIFICAȚI SI MAIȘTRI. Bilanțul anului 1966 în unitățile de învățămînt profesional și tehnic ale Ministerului Industriei Construcțiilor arată că orientarea mai concretă a activității în școli a dus — cum era firesc — și la obținerea unor rezul­tate mai bune în desfășurarea pro­cesului instructiv-educativ. Astfel, co­lectivele de la grupurile școlare din București (al Trustului nr. 1 con­­strucții-montaj) și Sibiu (al Trustu­lui nr. 5), de la școala profesională a Fabricii de geamuri din Scăeni, au acordat o mai mare atenție ridicării continue a nivelului învățămîntului teoretic și practic, atît prin măsurile luate în cadrul școlilor, cît și prin propunerile făcute pentru îmbunătă­țirea documentelor de conținut (pla­nuri de învățămînt, programe școla­re etc.). In acest domeniu se impune, totuși, luarea în continuare a unor măsuri care să garanteze îmbunătățiri din punct de vedere calitativ. Voi in­sista numai asupra cîtorva aspecte din activitatea de pregătire a cadre­lor de muncitori și maiștri, care tre­buie sâ stea în centrul atenției con­ducerii școlilor, cadrelor didactice și a cadrelor din întreprinderile unde se desfășoară instruirea practică în pro­ducție. Fără să fie neglijată pregătirea teoretică de cultură generală și de specialitate, BAZA PREGĂTIRII VIITORILOR MUNCITORI ȘI MAIȘTRI TREBUIE SĂ O CONSTITUIE INSTRUIREA PRACTICĂ. Cunoașterea aprofundată, încă din timpul școlarizării, a fenomenelor complexe ce apar în producție este o sarcină de mare răspundere, care trebuie înțeleasă de toți cei care con­cură ]n pregătirea cadrelor, în procesul de învățămînt se mai constată deficiențe la instruirea prac­tică, atît în atelierele-școală, cît în producție. Printre cauzele lor prin­ci­cipale se numără insuficienta preocu­pare a conducerilor școlilor pentru îndrumarea și controlul maiștrilor de atelier, neurmărirea ridicării continue și sistematice a nivelului metodico­­didactic al acestora. La unele școli, numărul asistentelor efectuate de con­ducătorii școlilor la orele de instruire practică este încă redus. O altă cauză este insuficienta cola­borare între clasă și atelier, respectiv între profesorii care predau materiile de specialitate (îndeosebi tehnologia meseriei) și maiștrii de atelier. Cînd cunoștințele asimilate de elevi cursurile teoretice nu sunt perfect sin­ln­cronizate cu cele de la instruirea practică, se pot naște confuzii, multe noțiuni pot să pară abstracte, întru­­cât maistrul nu totdeauna poate ex­plica destul de competent anumite fe­nomene pe care elevii ar trebui să le cunoască de la cursurile de spe­cialitate. în acest sens, este necesar ca în viitor să se urmărească mai in­sistent graficele de interasistențe între profesori. Lipsa unei game suficiente de ma­teriale pentru dotarea atelierelor­­școală poate avea și ea consecințe ne­favorabile în instruirea elevilor. Cu toate că dispunem de fondurile ne­cesare, problema procurării de mate­riale nu este abordată cu destul cu­raj de către toate școlile. Unii con­ducători de școli se feresc să „iro­sească­“ materialele. Iată o înțelegere greșită a economiei! Desigur, nu trebuie încurajată risipa. Ar fi rău și din punct de vedere educativ, însă trebuie să­­ se știe că fără să gre­șească, fara să strice o anumită can­titate de materiale, un elev nu poate învăța meserie. Iar dacă nu învață bine meseria, consecințele în produc­ție vor fi mult mai nefavorabile; în aceeași ordine de idei, este ne­cesar să se acorde o atenție deosebită calității materialelor ce se folosesc la instruirea practică. Nu este admis sub nici un motiv să se folosească materiale provenite din deșeuri, de­molări etc., dacă nu îndeplinesc cele mai bune condiții de calitate. EXI­GENȚA VIITORILOR MUNCITORI PE ȘANTIERE ȘI ÎN FABRICI VA FI INFLUENȚATĂ ÎN MOD DI­RECT DE PRIMELE LOR CON­TACTE CU MESERIA. De aceea, în alegerea materialelor trebuie ma­nifestată o grijă care, în concepția unora, ar apărea chiar exagerată.­­De exemplu, pentru executarea zidă­riilor în atelierele-școală este indi­cată folosirea cărămizii de șamot; ca­litățile ei vor determina o execuție ireproșabila, pe care elevii vor ur­mări s-o realizeze și pe șantiere, cînd vor lucra cu cărămidă obișnuită). Deprinderile elevilor pot fi influen­țate nefavorabil și de slaba organi­zare a atelierelor-școală, acolo unde condițiile de lucru, modul de depo­zitare a materialelor, calitatea scu­lelor și dispozitivelor de lucru, etc. nu sunt la nivelul cerințelor de ordin didactic. In instruirea practică a elevilor din (Continuare in pag. a 2-a) ★ ANCHETA NOASTRĂ Perspective mai bune pentru o aprovizio­nare ritmică Planul de investiții pe 1967 iidică răspunderi deosebite în fața tuturor factorilor ce contribuie la realizarea lui. Neajunsuri­le întîmpinate anul trecut în activitatea de construc­­ții-montaj trebuie din vre­me preîntîmpinate, iar a­­sigurarea condițiilor nnco-materiale privită teh­cu cea mai mare atenție. In legătură cu perspec­tivele aprovizionării ritmi­ce a șantierelor cu oțel­­beton, elemente prefabri­cate și materiale de zidă­rie, redacția gazetei noas­tre a organizat o anchetă. Și-au spus părerea condu­cătorii direcțiilor generale de resort din Ministerul Industriei Metalurgice Ministerul Industriei Con­­i­strucțiilor. Citiți ancheta în pag. a 3-a

Next