Constructorul, februarie 1967 (Anul 19, nr. 5-8)

1967-02-04 / nr. 5

ffpl Constmiorul­­­­ = C­ALITATEA PRODUSELOR CERAMICE ȘI INAMICII SĂI Programul de construcții prevăzut in planul de dez­voltare a economiei naționale pe anii 1966—1970 nece­sită creșterea corespunzătoare a volumului și calității produselor din industria materialelor de construcții, in general, și in sectorul ceramic, în particular. Dar, în ultima vreme, au fost puse în discuție o serie de dificultăți, care împiedică o activitate optimă în acest domeniu. Consider că o primă cale pentru înlăturarea lor ar fi adîncirea treptelor de cunoaștere a diferitelor probleme legate de calitatea produselor ceramice, pre­­cizindu-se implicit condițiile de realizare și factorii ce concură la buna desfășurare a procesului de producție. Din cînd în cînd (dar, mai ales, dis­proporționat cu numărul întreprinde­rilor producătoare și cu cel al șantie­relor) se primesc, la Laboratorul de încercări al I.C.M.P.C., probe de pro­duse ceramice, pentru a fi studiate potrivit prevederilor standardelor în vigoare ; de asemenea, în cadrul pu­ținelor întreprinderi și șantiere unde funcționează un laborator, se mai fac unele încercări — însă cu un carac­ter mult mai restrâns — în ceea ce privește indicatorii determinanți. Cu aceste prilejuri s-au evidențiat o serie de aspecte care, analizate și interpretate, au dezvăluit implicații mai largi decât acelea ale scopului li­mitat pentru care au fost trimise pro­bele (recepția loturilor sau eliberarea certificatelor de calitate). Ar fi, evi­dent, util să se folosească aceste analize și concluzii suplimentare, pentru a ge­nera o acțiune neîntreruptă în bene­ficiul organizării superioare a produc­ției, cu efecte asupra celorlalți indi­catori de plan: volumul producției, prețul de cost, productivitatea. Iar aceasta ar pretinde urmărirea evolu­ției calității in succesiunea pe faze a procesului de producție, în operațiile de încărcări, descărcări, manipulări, transport și depozitări-conservări și, în final, a modului cum produsele sînt utilizate și satisfac cerințele construc­torilor. Cîteva exemple vor arăta importan­ța analizei in fiecare etapă și faptul că în urma concluziilor trase se pot lua măsuri imediate. NU PERFORMANTE­­ ÎNTIMPLATOARE, CI O CALITATE OMOGEN ȘI CONSTANT RIDICATA­­ Fabrica de cărămizi și țigle „Zorile noi“-Piatra Neamț, de pildă, dezvol­tată și modernifcată în ultimii ani, po­sedă o argilă de calitate superioară și este asigurată cu toate mijloacele necesare pentru o bună prelucrare. Produsele obținute sunt, la prima ve­dere, și ele de bună calitate, în spe­cial ca aspect și formă. Observate mai atent, insă, ies in evidență cîteva de­fecte esențiale: ciobul ceramic este neomogen, are frecvente granule de mărimi neadmisibile, rezistența este mult sub posibilitățile pe care le oferă proprietățile argilei, masa ceramică are un conținut ridicat de săruri so­lubile. In consecință, domeniul de uti­lizare a acestor produse în construc­ții se restringe, iar trecerea la o gamă mai variată de sortimente este împie­dicată. Colectivul fabricii, bazîndu-se pe ca­litatea superioară a materiei prime, capabilă să camufleze defectele, tra­tează nesatisfăcător operațiile de pre­parare și prelucrare. Măsurile ime­diate, care s-ar putea lua : omogeni­zarea, curățirea argilei, măcinarea mai fină, asigurarea timpului de maturi­zare a argilei preparate (cu un stoc corespunzător de argilă preparată) — ar înlătura în mare măsură deficien­țele, contribuind la ridicarea gradului de stabilitate în reglarea și precizia fluxului tehnologic, cu efecte apre­ciabile asupra măririi volumului de producție și reducerii cheltuielilor de fabricație, încărcările efectuate asupra unor probe trimise de fabrica de cărămizi și țigle „7 Noiembrie“-Sighișoara au evidențiat avantajele potențiale pe care le oferă calitatea argilei din ca­riera proprie, ca și tehnologia apli­cată: în loturile trimise, rezistențele cărămizilor se dispersează între valo­rile de 100 kgf/cmp și 425 kgf/cmp, iar calitatea ciobului intre extremele re­prezentate de o structură neomogenă (cu frecvente granule de mărimi nead­misibile și puternice straficații și mi­­crofisuri în masă) și de o structură fină, omogenă, compactă, lipsită de stratificații. Printr-o studiere atentă a relației proprietăți-condiții de realizare la pro­dusele de foarte bună calitate — ob­ținute însă în mod nesistematic, in­­timplător — se pot stabili și măsu­rile care să ducă la un salt calitativ. Pe această cale se pot crea premisele favorabile pentru asimilarea unor pro­duse de mare eficiență, la care se cer rezistențe ridicate și dispersie mică — cum ar fi corpurile ceramice pentru planșee și blocurile pentru panouri prefabricate portante, ce reprezintă de mulți ani un deziderat al construc­torilor. TRANSPORTUL SA FIE DE VINA . Probele care se trimit la Laborato­rul de încercări al I.C.M.P.C. provin, in mod obligatoriu, din loturi sortate Urmărindu-se obținerea unui buletin pentru emiterea certificatelor de cali­tate, este de presupus grija cu care se face această operație. In plus, pro­bele se expediază ambalate atent, în lăzi cu paie sau talaj, adică nu in condițiile în care se fac transporturile curente. Totuși, la desfacerea lăzilor, foarte frecvent — datorită cioburilor și spărturilor — 20—30% din elemente intră în categoria declasatelor, ceea ce demonstrează că multe produse sunt lipsite de rezistența cerută la trans­port și manipulare, iar criteriul „cali­tății în operă“ este nesatisfăcător res­­pectat. Reclamații în această direcție — pri­mite, de exemplu, de fabricile de la Roman și Țăndărei — au dus la po­ziții contradictorii beneficiar-producă­­tor, avantajele fiind oferite de stan­dard acestuia din urmă (deoarece se prevede că nu este valabilă consta­tarea cioburilor și spărturilor, factori hotărîtori pentru încadrarea produse­lor intr-o anumită calitate, decit la recepția lotului la producător, înain­tea efectuării încărcării și transportu­lui). Este însă evident — o atestă și probele primite la laboratorul nostru­­— că în afara condițiilor de transport uneori necorespunzătoare, există și lipsuri calitative ale produselor. în ultimii ani, s-a discutat asupra unuia dintre acestea — casanța, criteriu calitativ necuprins în standardele în vigoare. Dar tema privind cunoaște­rea și atenuarea casanței, nefiind sus­ținută organizat, nu a căpătat pînă în prezent o rezolvare, continuind să se înregistreze pierderi destul de im­portante. Efecte : reducerea disponi­bilităților de materiale de zidărie, rea­lizarea unei calități inferioare a zi­dăriilor. PUTEM REALIZA SORTIMENTE EFICIENTE Un alt aspect de mare actualitate este și acela al sortimentelor noi, efi­ciente, cu procent mare de goluri și pereți subțiri. Realizarea lor, în afară de cărămida eficientă G.V.P., are pînă în prezent un caracter sporadic, intîmplător. S-au făcut studii și cercetări care au demonstrat marea eficacitate in construcții a blocurilor ceramice în­ echivalent de 4,5 cărămizi și mai mari. De asemenea, o serie de fabrici au experimentat — unele chiar au de­monstrat — că pot realiza acesta blocuri, ca și alte sortimente cu efi­ciență ridicată. Trecerea la o pro­ducție continuă cere insă respectarea cu toată rigurozitatea a unor condiții de calitate, de-a lungul întregului pro­ces de producție-consum, între cariera de argilă și locul de punere în operă. Dacă reexaminăm încercările făcute, fără succes, la Țăndărei pentru obți­nerea unor astfel de sortimente, vom constata că unii indici de calitate (ca gradul de macerare a argilei, de ma­turizare și omogenizare a pastei, li­mitele admisibile de dispersie a vi­tezelor și debitelor de presare, dia­gramele de uscare și ardere a produ­selor etc.) sunt nu numai departe de a fi respectați, dar nici măcar nu sunt cunoscuți. In majoritatea cazurilor se pretinde, pentru salvarea aparențelor, necesitatea utilajului specializat pen­tru tăierea, prinderea și transportul produselor. Cererea, motivată pentru unele sortimente, nu poate fi generali­zată, și aceasta o dovedește, în ulti­mul timp, realizarea, fără instalație specializată, a blocurilor eficiente, la „Zorile noi"-Piatra Neamț. NECESITATEA UNUI LARG PLAN DE CERCETĂRI Toate aceste aspecte complexe justi­fică, desigur, necesitatea organizării unei acțiuni largi și susținute pentru îmbunătățirea calității produselor ce­ramice. Și este clar că cerințele ac­tuale nu își vor găsi rezolvarea in­tr-un cadru limitat la una sau cîteva fabrici, ci numai dacă se alcătuiește un plan de ansamblu, în care să fie cuprins întreg sectorul producător, in­clusiv cel al industriei locale, care are o importantă pondere în producția na­țională. Dar acest plan nu va putea căpăta viață decit angranînd și arm­o­nizind contribuția diferitelor organe din întreprinderi, direcția generală, institutele de proiectări și cercetări, și eșalonînd rațional, în etape, întrea­ga activitate. Iar modul de tratare a problemelor legate de calitate anga­jează in primul rind cercetătorii, de­oarece personalul calificat în această direcție pe care îl au fabricile, cu pre­ocupările specifice și cu mijloacele materiale de care dispune, nu poate deocamdată cuprinde satisfăcător te­matica. In cadrul Institutului de cercetări pentru materiale și prefabricate de construcții s-au studiat teme privind calitatea produselor ceramice, dar a­­cestea au fost de obicei limitate la unele cazuri particulare. Or, față de cele arătate mai sus, consider că în cercetare se impune o schimbare a opticii — lărgirea sferei de preocupări, rămînind ca tocmai studiile referi­toare la cazurile particulare să fie rezolvate in cadrul întreprinderilor, cu asistența tehnică a cercetătorilor. Această modificare presupune fixa­rea anumitor direcții, anumitor teme asupra cărora trebuie insistat, și din care mi se par esențiale următoarele : ■ Aplicarea­ metodelor de statistică matematică, standardizate la noi. In cadrul unor studii ce trebuie efectuate atît pe ansamblu, cit și la fiecare în­treprindere și șantier ,in parte. Aceasta va constitui un mijloc operativ și sim­plu pentru evidențierea abaterilor, pre­cizarea măsurilor imediate de îndrep­tare a situației, și chiar pentru gru­­parea celor mai importante, in vede­rea introducerii lor in întregul sector. • Aprofundarea caracteristicilor ar­gilei, dar îndeosebi ale semifabricatu­lui care rezultă din prelucrări — pasta ceramică. Se ivește astfel posibilita­tea ca studiul acestei materii prime (factor determinant al calității produ­selor) să se restringă la 3—4 tipuri predominante de argilă, pentru care pot fi stabilite tehnologii standard. Ceea ce ar avea ca efecte raționali­zarea liniilor tehnologice, lărgirea mo­dalității de aplicare și respectare a criteriilor științifice in desfășurarea procesului de producție. • Asimilarea unor noi metode care să precizeze, caracteristicile reologice ale pastelor, dinamica uscării și ar­derii produselor ceramice, (cele folo­site sistematic, pînă în prezent, la in­stitutul nostru de cercetări nu apro­fundează suficient toate proprietățile necesare la stabilirea rețetelor de fa­bricație și a condițiilor tehnologice optime). Concomitent, apare utilă o largă acțiune de studii, în scopul re­vizuirii și completării standardelor ce privesc materiile prime, semifabrica­tele, produsele și unele utilaje și dis­pozitive din industria ceramică, in așa fel ca să reflecte corespunzător ni­velul tehnicii și etalonul de calitate ce se cer actualmente. • Mărirea sferei de cercetare a ca­lității produselor ceramice, sub aspec­tul lărgirii sortimentelor, al raportu­lui cu celelalte materiale de construc­ții și al creșterii domeniului de utili­zare — probleme a căror urmărire s-a limitat pînă acum doar la forme, di­mensiuni, aspect și rezistență sau la raportul ceramică-beton, in cadrul unui număr restrins de elemente pre­fabricate. Relațiile ceramică-sticlă, mase plastice, fibre minerale, de exem­plu, sunt teme care așteaptă să fie ata­cate. • Organizarea sistematică a cerce­tării științifice asupra calității produ­selor ceramice, pe baza unor studii tehnico-economice avizate și făcind obiectul planurilor tehnico-economice ale întreprinderilor este, de asemenea, un criteriu hotărîtor al eficienței re­zultatelor obținute, al valorificării lor in producție. ing. Corneliu STOENESCU șef de laborator la I.C.M.P.C. Puncte de vedere 1 Wlll'Sli Mill III» BREVET DE INVENȚIE De curînd, Oficiul de Stat pentru Invenții a acordat brevete de inven­tator tovarășilor ing. Romul Marta, Mircea Vasiliu, ing. Zaharia Lazăr și Mircea Tancău - membrii colecti­vului care au conceput procedeul și instalația pentru fabricarea vatei minerale centrifugate. Din anul 1965, produsul se execută curent la Fabrica de materiale izo­latoare Berceni - Ploiești. Calitativ, el se situează la nivelul celor rea­lizate în țări cu experiență avansate in acest domeniu , poate fi folosit la izolații fonotermice, în instalații care lucrează la temperaturi pînă la 600-650 ° C; avînd un coeficient de conductibilitate termică foarte mic, 0,035, se obțin izolații eficiente j poate constitui - datorită fibrei lungi, subțiri, elastice, și aptitudinilor deose­bite la împîslire - materia primă pentru alte sortimente , saltele și ro­gojini cusute pe plasă de rachit, șnur din vată minerală, plăci etc. Ca ur­mare a însușirilor sale, vata minerală centrifugată, după ce a înlocuit un material ce trebuia importat, a ajuns să fie cerută și peste hotare. (Ing. J. LOIZO, corespondent) profesional PEREȚI DESPĂRȚITORI DIN PLĂCI DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT Dispunem în prezent de o nouă so­luție pentru înlocuirea avantajoasă a pereților despărțitori din zidărie de că­rămidă : pereții din plăci de beton ce­lular autoclavizat. De două ori mai u­­șori, decât cei din cărămidă, ei permit reducerea greutății construcțiilor și cheltuielilor pentru transportul mate­­­rialelor, asigură o creștere importantă a productivității muncii zidarilor (o placă este echivalentă cu 4,7 cărămizi) și scurtarea duratei de execuție a lu­crărilor. Se folosesc ca pereți simpli sau dubli — doi pe­reți separați cu un strat de aer de 4 cm; in primul caz, indicele de reducție sonoră este de 37—39 dB, în al doilea — cca. 49 dB. Pereții se execută­­ din plăci de 49 x 24 x 6,3 cm, din beton celular auto­clavizat sort 07, marca 50, pe care le produc fabricile de la Doicești și Mi­­litari-București), respectîndu-se ur­mătoarele prescripții : O dată cu măsurarea și trasa­rea pereților, se zidește primul rind de plăci, urmărindu-se ca in dreptul golurilor de uși, colțurilor, intersec­țiilor și ramificațiilor, să se așeze plăci întregi (cu excepția fracțiunilor de plăci necesare pentru realizarea țeserii rosturilor); astfel se asigură o fixare bună a timplăriei de uși și se fac legături corecte intre pereți. For­mația de lucru, aceeași ca la zidirea blocurilor mici, poate fi alcătuită din unul sau doi muncitori. • înainte de zidărie, plăcile se cu­răță de praf, fiind periate cu o mătu­rică, și se scufundă intr-un vas cu apă, cu ajutorul cleștelui. Apoi, pe una din muchiile laterale verticale, se aplică cu mistria un strat de mor­tar marca 50 (avînd consistența de 11 cm), de 12—15 mm grosime, astfel ca să acopere complet suprafața respec­tivă. Operația se face deasupra lăzii de mortar, pentru a se reduce pierde­rile de materiale, apoi placa se zi­dește, prin presare, pe stratul de mor­tar aplicat, în prealabil, pe rîndul precedent de plăci. Grosimea rosturi­lor verticale și orizontale trebuie să fie de 10 mm. Țeserea rosturilor se face la o placă. După ce se îndepăr­tează cu mistrca excesul de mortar din rosturi (sau eventual sunt comple­tate cu mortar), se trece la zidirea plăcii următoare : se udă cu cauciucul cantul orizontal al plăcii pe care ur­mează să fie aplicată, pe această su­prafață se întinde un strat de mortar de 12—35 mm grosime, apoi se repetă operațiile descrise mai sus. • In timpul execuției, se verifică: verticalitatea și planeitatea peretelui, orizontalitatea, dimensiunile și umple­rea rosturilor cu mortar. La tavan, peretele se împănează, tăierea plăci­lor se face cu ferăstrăul sau cu ghi­lotina. Nu se va întrebuința in acest scop ciocanul de zidar. • La pereții cu gol de ușă, zidirea plăcilor se începe de la golul de ușă. Se poate folosi un șablon — o ramă de lemn, care, avind dimensiunile ex­terioare egale cu cele ale golului, asi­gură realizarea cu precizie a dimen­siunilor acestuia. • La pereții despărțitori cu colțuri, ramificații, zidirea plăcilor se începe din aceste puncte, pentru a se obține rigidizarea pereților in timpul execu­ției și realizarea corectă a legăturilor, evitîndu-se folosirea unor fracțiuni de plăci de dimensiuni întîmplătoare. Legăturile se fac prin țeserea plăcilor și cu ajutorul cuielor de cca. 13 cm, care se bat la intervale de 50 cm. Legăturile dintre pereții despărțitori din plăci și cei din blocuri mici de beton celular autoclavizat se execută cu ancore din oțel beton C 10 mm, care se introduc pe cite 20 cm în rosturile orizontale ale celor doi pe­reți, în straturile respective de mor­tar. Dacă rosturile nu coincid (nu sunt in același plan), în zidăria din blocuri mici (in dreptul rosturilor orizontale ale peretelui despărțitor din plăci), se pot face găuri cu burghiul, în care se introduc apoi, protejate cu mortar, ancorele din oțel beton. • Tîmplăria de uși se fixează in pe­reți, după executa­rea lor, cu gherme­­le de lemn impreg­nat, îmbrăcate cu rabii, care se prind în zidăria pere­telui despărțitor cu ajutorul unor benzi de oțel (detaliile sunt arătate in Instrucțiunile C.S.C.A.S. C. 69—65). • Buiandrugii de deasupra golu­rilor de uși pot fi sau prefabricați, sau executați chiar din plăci de beton celular. In acest din urmă caz, plăcile se așază pe un strat de mortar de ci­ment de 3—4 cm grosime, armat cu o bară de oțel beton 0 8 mm. • Instalațiile electrice se montează cu un consum mai redus de manope­ră la pereții despărțitori din plăci de beton celular autoclavizat, decît la acei de cărămidă, deoarece găurile pentru doze, întrerupătoare, străpungeri etc., se pot executa cu ușurință, folosindu­­se burghie speciale ; șanțurile pentru îngroparea conductelor se fac cu o unealtă (răzuitor), fără a se folosi dalta și ciocanul. In general, trebuie preferate conductele de tipul APFYY, care se montează direct pe perete (și se acoperă cu tencuială), de care sunt prinse cu copci de ipsos sau cu cuie cu cap cilindric, bătute in mijloul pun­ții conductei. ing. M. SIMONIG și ing. L. STRINATI din ÎNCERC EXECUTAT! CORECT ?... UN NOU TIP DE SCHELA TABUL­ARĂ PENTRU FAȚADĂ In scopul creșterii pro­ductivității muncii și re­ducerii prețului de cost al construcțiilor, la T.R.C.— Bacău s-a experimentat un nou tip de schelă ta­bulară — raționalizare con­cepută de ing. A. Ruset, directorul trustului — pen­tru executarea lucrărilor de prelucrare a fațadelor la blocurile de locuințe cu P+4 nivele, în diferite structuri, dar cu posibili­tatea de a fi folosită și la clădiri mai înalte. Spre deosebire de schela tabu­lară de fațadă realizată de întreprinderea „6 Martie“­­Timișoara — care se com­pune din 3154 piese, de 25 tipuri distincte, cu gre­utatea totală de 16 400 kg — tipul cău are, încercat la Ba­pentru aceeași suprafață utilă, numai 680 piese, grupate în 10 tipuri distincte, cu greutatea to­tală de 9733 kg. Se obți­­ne, deci, o economie de metal de peste 6 tone. Caracteristica acestei schele este alcătuirea ei din panouri , de maximum 30 kg, ce se îmbină montare prin simplă su­b­­prapunere și întrepătrun­dere, fără a se utiliza clești, șur­uburi sau alte elemente de legătură. Deoarece, la­teral și frontal, sunt pre­văzute cu elemente de pa­rapet, iar prin forma curbată a contravînturilor sînt lăsate spații de tre­cere suficient de mari în lungul întregii schele — panourile asigură și res­pectarea normelor de teh­nica securității muncii. Po­­dina schelei se poate con­fecționa atît din dulapi așezați în lungul schelei, pe elementele de rezisten­ță speciale ale panourilor, cît și din panouri de stu­­fit, așezate transversal pe longrine. In componența setului de schelă se află : 3 scri­peți demontabili, care sînt utilizați la montarea dis­pozitivului și în timpul lu­crărilor de finisaj ; panou­rile de scară, necesară tre­cerii de la un nivel la al­tul , 3 paratrăsnete cu e­­lectrozii corespunzători de punere la pămînt. Schela poate fi folosită și tronsonat, pe orice su­prafață, realizîndu-se fără dificultăți colțuri intrînde sau ieșinde, pentru îmbră­­carea construcției. In urma experimentării, s-a consta­tat creșterea productivită­ții muncii cu cca. 40% la montare și 30% la demon­­tare — față de normele de timp înregistrate la schela de la Timișoara; comparativ cu aceasta, noul tip este și mai ief­­tin cu aproximativ 15%. Un alt avantaj este că, datorită felului cum este construită, elementele com­ponente ale schelei nu pot fi descompletate, iar ine­xistența pieselor de îmbi­nare înlătură posibilitatea pierderilor ce se înregis­trează la tipul folosit cu­­rent.­­ Recent, ca o consecință rezultatelor obținute, dispozitivul a fost omo­logat, iar proiectul său se află în stadiu la întreprin­derea „23 August“-Bacău, în vederea producției de serie. 6 ANI DE CALCULE Complexul noii opere ce se construiește la Sidney (în fotografie) cuprinde 4 săli de spectacole (dintre care cea principală cu 2800 de locuri), săli de repetiții, ateliere etc. Au­torul proiectului — arhitectul danez J. Utzon, cîștigătorul con­cursului internațional organizat de autoritățile australiene a dat o soluție de un remarcabila efect plastic masei de volume, fiecare sală fiind acoperită cu cochilii triunghiulare (segmente ale unei sfere cu diametrul de 75 m), asamblate perechi la vîrf. TUBURI IZOLATE CU BETON CELULAR In Uniunea Sovietică, Institu­tul de cercetări științifice pentru materiale de construcție din Vilnius a elaborat un procedeu de utilizare a betonului celular la izolarea termică monolită a tuburilor pentru rețelele termice, ceea ce permite ca acestea să fie montate (pozate) fără cana­le. Au fost concepute, de ase­menea, tehnologia de termoizo­­lare monolită a tuburilor de di­ferite diametre, procedeul și teh­nologia pentru hidroizolarea lor mecanică. Transpunerea inginerească a a­­cestei rezolvări s-a concretizat în folosirea a 2350 de elemente prefabricate din beton, de 7—12 tone fiecare, ridicate la înălțimi de pînă la 54,50 metri. Datorită concepției de industrializare lucrărilor, execuția structurilor de a acoperiș a decurs relativ rapid. In schimb, la proiectare calcu­lele au durat 6 ani, ocupînd suc­cesiv peste 200 de ingineri și a­­pelîndu-se și la calculatoare elec­tronice­­ (1004) La o fabrică de produse silico­­calcare din Kaunas, în R.S.S. Lituaniană, au fost produse pri­mele loturi de tuburi izolate (0 426 și 108 mm), care au fost montate pe trasee experimentale. Cu această ocazie au fost folosite pentru prima dată, silicocalcare termoizolante cu densitatea apa­rentă de 400 kg/mc, procedeu ce s-a dovedit deosebit de economic. Pe baza tehnologiei elaborate, s-a proiectat o secție specială pentru termoizolarea monolită a tuburilor destinate rețelelor ter­mice, avînd o capacitate de 40 km tuburi (diametru convențio­nal 400 mm) pe an. (1038) „BECUL­ SOARE" Cel mai puternic sistem de ilu­minat din lume va fi instalat la Cape Kennedy (S.U.A.), pen­tru observarea și înregistrarea fotografică a traiectoriei rachete­lor spațiale care se lansează noaptea. Sursa luminoasă, cu o putere totală echivalentă cu 80 de milioane de luminări, va fi constituită dintr-o serie de lămpi cu arc de xenon de 6 000 W, fie­care din ele puțind produce 275 000 lumeni. Ele vor funcționa ca un arc de sudură electrică — cu diferența că arcul va fi în­chis într-un cristal de cuarț. Pe o rază considerabilă in jurul in­stalației, se va vedea... ca ziua. (1017) AMESTECATOR CU VACUUM PENTRU PREPARAREA MORTARULUI DE IPSOS Firma Roddewig din R.F.G., care livrează ipsos curat — nece­sar la executarea formelor ce se folosesc în industria ceramică, a construit o instalație, alcătuită dintr-un amestecător cu vacuum, pentru prepararea mortarului de ipsos. Cu capacități de 15, 25, 50 și 100 t, el poate fi livrat în trei variante (standardizat : 15 1 cu capacitatea de producție 150 1/h, sau 25 t cu capacitatea de pro­ducție 200 1/h ; semiautomat : 15 1 pentru 150—200 1/h, sau 25 1 pen­tru 200—250 1/h ; automat : 15 1 pentru 150—290 1/h, 25 1 pentru 290—500 1/h sau 50 1 pentru 1000— 1250 1/h­. (1060) • FIBRELE DE AZBEST au devenit un material de fini­saj, datorită unui nou procedeu prin care un amestec de fibre cu un liant lichid este proiec­tat pe pereți și plafoane și stro­pit cu un material fonoizolant, sub forma unui lac alb. Deci : aspect plăcut, protecție împo­triva focului, izolare acustică. (1052). • O MACARA - TURN de peste 82 m înălțime, cu brațul lung de 41 m și cu o capacitate maximă de ridicare de 15 t, lu­crează la construcția unui an­samblu de blocuri cu multe e­­taje la Reeme (Scoția). E cea mai înaltă macara­tura nean­corată din lume. (1053). ZGOMOTUL ÎN LOCUINȚE Pericolul pe care-l reprezintă zgomotul urban, mijloacele pentru combaterea lui și a efectelor lui au constituit in Anglia obiectul unor studii laborioase. Se apreciază că în Londra și in alte orașe mari, principala sursă a neplăcerilor provocate de zgomot o constituie, la ora actuală, tra­ficul rutier ; sunt deci necesare atît folosirea unor vehicule mai silen­țioase, cit și o proiectare mai corespunzătoare a arterelor cu trafic intens, ținînd seama de destinația clădirilor­ de pe marginea lor. O anchetă in rîndurile populației a arătat că zgomotul ii deranjează pe oameni mai mult cînd sunt acasă decit cînd se află pe stradă, iar zgo­motul din surse aflate in exteriorul clădirilor este mai supărător decit zgomotul interior. Ca atare, trebuie redus zgomotul exterior și — in­­trucît acest lucru nu e posibil decît într-o măsură limitată — trebuie îmbunătățită izolarea fonică dinspre afară spre înăuntru. Au fost propuse experimental următoarele nivele-plafon ale zgo­motului, care nu trebuie depășite mai mult de 10% din timp în inte­riorul camerelor de locuit și al dormitoarelor : mediul ziua noaptea zone rurale 40 dB , 30 dB zone suburbane depărtate de traficul principal 46 dB 35 dB-zone urbane aglomerate 50 dB 35 <jb Se sugerează ca 55 dB să fie limita maximă admisă a zgomotului in interiorul oricărei clădiri unde comunicarea prin vorbire prezintă importanță. (1071) O firmă franceză a pus la punct o roabă perfecționată cu capaci­tatea de « 1, cu brațe rabatabile, denumită „șoarecele”. Aceasta trece fără dificultate prin uși late de 70 cm, cum este cazul in unele apar­tamente moderne, in special la wc­uri și băi. Brațele roabei pot lua diferite poziții. Ridicate la 45 °, ele permit întoarcerea intr-un spațuu restrins, de pildă un culoar, fără a risca să se verse conținutul. Căci nu este nevoie ca roaba să fie înclinată. Cînd brațele sunt in poziție verticală, roaba poate fi ușor ridicată, cu aju­torul unui troliu, pliă la o fereastră sau ușă. PROTECȚIA COȘURILOR DE FUM. Pentru a evita răspîndirea In concentrații nocive a fumului produs la cazanele centralelor termoelectrice moderne de mare capacitate, s-a impus mărirea înălțimii coșurilor la peste 100 m, ajungând chiar la 240 m. în ulti­mul timp s-au realizat structuri din beton armat sau metal, care susțin unul sau mai multe bur­lane din oțel pentru evacuarea fumului. Protecția betonului armat îm­potriva acțiunii agresive a fu­mului este deosebit de necesară la coșurile parcurse de produ­sele arderii uleiurilor minerale, turbei sau lignitului foarte umed, avînd temperatura apro­piată ori inferioară temperaturii de condensare a acidului sulfu­ric , care variază în funcție de concentrația de anhidridă sul­furică în fum. O parte din acidul sulfuric se condensează pe pereții coșului, îndeosebi in par­tea superioară a acestuia, sub forma de mici picături de soluție de acid în apă ; în general, con­centrația acestei soluții e mai mare de 50 la sută. In mediu uscat, acidul sulfuric, in reacție cu hidratul de calciu liber, for­mează sulfați de calciu, care pro­duc fenomene de umflare ce re­duc rezistența mecanică a beto­nului ; în mediu umed, mai ales cînd concentrația de acid e slabă, acești sulfați se transformă in „sarea lui Candlet” (sulfoalumi­­nat de calciu), care prin crista­lizare își mărește mult volumul, supunind betonul la presiuni care-l fac să fisureze, ceea ce înlesnește pătrunderea acidului sulfuric în profunzime. Cea mai eficace metodă de protecție o constituie o căptușeală antiacidă cu lianți pe bază de silicați de potasiu și cărămizi din materii prime lipsite de calciu. Pentru protejarea peretelui ex­terior din beton armat al coșu­rilor împotriva apelor meteorice, care pot spăla calcea liberă din beton, armătura trebuie acope­rită cu un strat de cel puțin 5 cm, betonul să fie turnat foarte compact, iar suprafața lui să fie impermeabilizată prin acrotare. Diferența de temperatură între suprafața interioară a coșului și cea exterioară dă naștere la efor­turi ce acționează asupra secțiu­nilor verticale și orizontale ale acestuia, putind provoca fisuri. Fenomenul poate fi evitat aco­perind suprafața exterioară a căptușelii antiacide cu un strat de plăcuțe de diatomită — ma­terial caracterizat printr-un coefi­cient scăzut de transmisie ter­mică, o capacitate redusă de absorbție a apei și o bună rezis­tență mecanică (1072) ORAȘUL ȘI AUTOMOBILELE Cunoscutul arhitect francez Georges Cane­ilis — timp de 9 ani adjunct al lui Le Corbusier, laureat al premiului național de urbanism, constructor de orașe noi ca Bagnols-sur-Cèze, Le Mi­­rail — visează la ziua cînd mo­torizarea nu va mai transforma într-un infern viața locuitorilor marilor aglomerări urbane, cînd accesul automobilului va fi in­terzis în inima Parisului. „Ora­șele sînt ființe vii. Care trebuie îngrijite, care suferă de boli, ca și oamenii.“ O boală a orașelor contemporane este circulația prost reglementată. Pentru de­gajarea traficului, la Paris, ma­lurile Senei se transformă în autostrăzi. Ineficace. „O tabletă de aspirină, cu care să vindeci cancerul...“ „Strad­a e făcută pentru a permite schimburile între locuitorii orașelor. Intre oameni, nu între mașini. Azi, la Paris nu mai sunt străzi, ele au devenit proprietatea cons­tructorilor de automobile­­“ (1057). 249 m lungime, 64 m lățime, 180 000 t capacitate, sarcină maximă pe pardoseală 22 t/mp — acestea sunt datele ce caracterizează depozi­tul de zahăr rafinat construit la Durban (Africa de Sud). Cele 80 de arce cu secțiune concavă, late de 3 m, sunt realizate din elemente pre­fabricate de beton armat. La impermeabilizarea fundațiilor, a pardo­selii, a rosturilor de dilatație ale tunelului subteran de transport, la astuparea celor 6000 de rosturi dintre elementele arcelor, ca și la benzile transportoare în lungime totală de 2,5 km s-a utilizat materialul plastic cunoscut sub denumirea de neopren. (1024) Vedere de pe șantierul operei din Sidney ROABA CU BRAȚE RABATABILE (1007) z

Next