Constructorul, mai-iunie 1967 (Anul 19, nr. 18-22)
1967-05-06 / nr. 18
MUNTE DISTONANTE IN CREAREA CIMENTURILOR COLORATE AU trecut citeva luni de cînd, răspunzînd unui vechi deziderat al sectorului nostru de construcții, cimentiștii de la Comarnic — vechi și experimentat colectiv — au reușit să obțină, pe cale industrială, cimenturi colorate. Potrivit unei noi tehnologii, bazată pe procedeul uscat de fabricație, se pot realiza aici — din clinchere colorate cu unele minereuri, sau din clincher alb și adaosuri de pigmenți coloranți — o gamă de cimenturi : verzi, negre, galbene, roșii etc. De la o vreme încoace, o serie de scrisori primite pe adresa sa Crina SÎRBU (Continuare în pag. a 2-a) Stadii fizice avansate In cadrul lucrărilor pe care le execută la instalațiile de cracare catalitică de la Rafinăria Brazi și la instalația de distilare în vid de la Rafinăria nr. 1, de la I.S.C.M.Brazi au constructorii construit casele de comandă și de pompe, au montat principalele utilaje tehnologice, aparatele de măsură și control, apropiindu-se de începerea rodajelor mecanice. Aplicarea unor metode avansate — turnarea betonului în cofraje glisante la turnurile de răcire, sudarea țevilor sub flux, tratarea oțelurilor speciale prin rezistență electrică pe grup de suduri etc. — le-a permis să reducă durata de execuție. Inginerul Dorin Sandu și maistrul Gheorghe Micu au organizat superior lotul de la instalația de cracare catalitică, reușind să realizeze o productivitate ridicată ; muncitorii Ștefan Gh. Mocanu, Ion Liptac, Milștein, sudorii Alexandru Dumitru, Dumitru Dovîncă și Constantin Toma au efectuat lucrări care se ridică la un înalt nivel calitativ. Grăbirea ritmului de execuție la construcții și montaje a creat un larg front de lucru electricienilor. La complexul de uleiuri de la Rafinăria Ploiești, brigada de electricieni condusă de Ion M. Ion a realizat cu 3 zile înainte de termenul din grafic montajul aparaturii electrice la stația de 6 kV, asigurînd rodajul motoarelor de la instalația de distilare în vid. Rezultatele obținute în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai dau constructorilor de la Brazi prilejul de a se mîndri cu o bună dinamică a realizării sarcinilor de plan, cu depășirea volumului de lucrări planificat pe luna aprilie. Dan COMANESCU președintele comitetului sindicatului de la I.S.C.M.-Brazi 90 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI Printre datele memorabile înscrise în istoria României, ziua de 9 mai are o semnificație deosebită, în această zi, cu 90 de ani în urmă, România s-a proclamat stat independent, iar la 9 mai 1945 poporul român, alături de toată omenirea iubitoare de pace și libertate, a salutat victoria coaliției antihitleriste asupra fascismului german, la înfrîngerea căruia țara noastră a adus o contribuție de seamă, încă din cele mai îndepărtate veacuri, poporul român și-a manifestat hotărîrea fermă de libertate și independență națională, pentru apărarea cărora a purtat, secole de-a rîndul, lupte eroice împotriva năvălitorilor și cotropitorilor de orice fel. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea, dobîndirea independenței de stat devenise o nevoie stringentă, determinată de necesitățile obiective ale evoluției societății românești. Unirea Principatelor în 1859 și reforma agrară din 1864 - a căror înfăptuire a pregătit-o crearea unui cîmp mai larg de acțiune a forțelor progresiste prin răscoala de la 1821 și revoluția de la 1848 — făcuseră ca economia României să ia o mai mare dezvoltare. Și totuși, mersul înainte al României era frînat de menținerea rămășițelor feudale în agricultură și, în special, de dependența țării față de Imperiul otoman. Se impunea ca aceste piedici în calea evoluției societății românești să fie înlăturate, scuturarea jugului otoman fiind o condiție esențială a dezvoltării economice și politice a României. Și de astă dată, ca de altfel în toate momentele cruciale ale istoriei, masele populare - animate de un profund patriotism - au determinat cursul evenimentelor, au pârticipat activ la lupta pentru eliberarea țării de sub stăpînirea otomană. Deși toate clasele sociale erau interesate în cucerirea independenței de stat, nu toate însă urmăreau realizarea acestui obiectiv în același mod. Clasa muncitoare, cu toate că era puțin numeroasă și încă neorganizată în acel timp, a sprijinit cu toate forțele lupta pentru independența națională. Gazeta „Socialistul" scria în articolul „Rezbelul", apărut în primul ei număr : „Azi e timpul cînd românii, în avîntul și entuziasmul suvenirilor trecute, iau armele pentru a-și apăra independența". Ideea eliberării țării de suzeranitatea turcească și a cuceririi independenței întrunea, de fapt, adeziunea întregului popor român. Lupta pentru independență a poporului român, năzuința sa spre libertate, s-au desfășurat în strînsă legătură cu mișcarea generală de eliberare națională dusă de popoarele balcanice. In 1877, Rusia a declarat război Turciei. S-au creat astfel pentru poporul român, ca și pentru popoarele balcanice, condiții prielnice dobîndirii independenței. Puternicul curent de opinie creat în favoarea luptei pentru cucerirea independenței s-a întărit și mai mult cînd turcii au început să bombardeze orașele românești și să facă incursiuni de pradă pe malul stîng al Dunării. Atunci, România a intrat în război împotriva Turciei. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, ministru de externe al României, declara de la tribuna Adunării deputaților : „Sîntem independenți, sîntem națiune de sine stătătoare, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentațiunii naționale că noi sîntem o națiune liberă și independentă". Moțiunea votată tot atunci lua act „că rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială". _ Vestea proclamării oficiale a independenței a fost primită de masele populare cu un uriaș entuziasm. Dar independența proclamată la 9 mai 1877 trebuia să fie apărată și consfințită pe cîmpul de luptă. Ostașii și ofițerii români, luptînd alături de armata rusă, au dat dovadă de înalt spirit de abnegație și eroism. La Grivița, Rahova, Smîrdan și Vidin, bravii dorobanți, roșiori, călărași și artileriști români au înscris pagini de glorie nepieritoare care aveau să servească drept pildă generațiilor viitoare în lupta lor pentru libertate și progres social. În acest război au luptat cu eroism voluntarii bulgari care în ajunul războiului găsiseră ospitalitate frățească pe teritoriul României exprimînd decizia fermă a poporului bulgar de a se elibera de sub jugul multisecular al Imperiului otoman. Cucerirea independenței naționale a constituit un eveniment de mare însemnătate pentru dezvoltarea României moderne. Țara noastră și-a dobîndit egalitatea juridică cu toate statele suverane, nici o putere nemaiavînd dreptul de a interveni în treburile interne ale țării noastre și nici de a-i impune sau controla politica externă. Se crea astfel posibilitatea ca poporul nostru să-și poată dezvolta în condiții mai favorabile lupta de eliberare socială, ca și lupta pentru desăvîrșirea constituirii statului național unitar român. După 9 mai 1877, poporul nostru a parcurs un drum de necontenite lupte pentru eliberarea socială și națională, lupte în care independența patriei a constituit unul din țelurile sale fundamentale. Aceste nobile aspirații au putut fi înfăptuite pe deplin în urma actului revoluționar de la 23 August 1944 - moment hotărîtor în istoria contemporană a poporului nostru, determinat de mobilizarea maselor populare, sub steagul de luptă al Partidului Comunist Român, împotriva fascismului și reacțiunii. După cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, România a întors armele contra Germaniei, alăturîndu-se coaliției antihitleriste și a luptat cu toate forțele militare și economice pentru a-și aduce contribuția la înfrîngerea definitivă a Germaniei naziste, cot la cot cu armata sovietică. Contribuția țării noastre la eliberarea teritoriului național, apoi a Ungariei și Cehoslovaciei, la obținerea victoriei finale, a fost pecetluită cu jertfa a 170 000 de fii ai săi. Năzuințele, idealurile și eforturile poporului român și-au găsit împlinire și rodesc bogat în România socialistă. Poporul nostru, trăind într-o țară independentă și suverană, în plină înflorire economică și culturală, înfăptuiește cu succes, sub conducerea Partidului Comunist Român, programul desăvîrșirii construcției socialiste. C. CAZANIȘTEANU Urmii dorobanți, roșiori, călărași și artileriști români au înscris pagini de glorie nepieritoare... PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! dentă a"“ Rafinării Cucerirea distincției de întreprindere evidențiată în ramura construcții (pentru construcții industriale) în întrecerea socialistă pe anul 1966 a însuflețit colectivul întreprinderii de construcții-montaje din Cluj la o activitate și mai rodnică în al doilea an al cincinalului. Dînd viață sarcinilor trasate de plenara din decembrie a C.C. al P.C.R., constructorii au încheiat primul trimestru cu rezultate remarcabile, realizînd 29% din planul anual la producția globală (considerînd și lucările din plan care încă n-au finanțare deschisă - 26,3%); 9 un spor de 71,5% la producția globală și o creștere substanțială la productivitatea muncii, față de perioada corespunzătoare din anul trecut; • reducerea costului lucrărilor cu 0,96%, rezultînd economii de 612 000 lei. Adăugind și beneficiile realizate, se obține o sumă totală de 1 127 000 lei, față de sarcina de 568 000 lei. Este pentru prima dată, în ultimii ani, cînd întreprinderea a realizat economii absolute, ceea ce arată că s-a pășit hotărît și cu succes pe calea rentabilizării . calificativele „bine" și „foarte bine" pentru cea mai mare parte din cele 96 de lucrări recepționate de beneficiar. Dacă adăugăm că aceste rezultate au fost obținute în perioada de iarnă, cu dificultățile ei bine cunoscute, ne dăm și mai bine seama de faptul că eficiența activității productive este criteriul hotărîtor după care se orientează colectivul. Adevărată măiestrie au dovedit, în executarea lucrărilor ce le-au fost încredințate, echipele dulgherilor Árpád Oropa și Francisc Stieger, fierar betonistului Silviu Baciu, zidarilor Ștefan Csilag, loan Codan și Ștefan Matiaș, lăcătușului Ioan Almásán, instalatorului Gheorghe Ioniță. La recenta consfătuire de producție, comitetul sindicatului a acordat distincția de șantier evidențiat în întrecerea socialistă colectivelor subunităților care au încheiat trimestrul I cu rezultate superioare mediei pe întreprindere, îndeplinindu-și și depășindu-și angajamentele ; • Șantierul Tîrgu-Mureș (condus de ing. Zeno lancu) a reușit, printr-o bună pregătire a lucrărilor, prin aplicarea unor metode avansate la executarea lor, prin urmărirea pe bază de grafice și planuri operative pe obiective și maistru, să realizeze 39,3 °/d_ din sarcina anuală (forțe proprii), asigurînd subantreprizelor frontul de lucru pentru intrarea la montaj pe măsura sosirii utilajelor la combinatul de îngrășăminte azotoase ; • Șantierul Cluj (condus de ing. Petre Ghiurtz) a lucrat ritmic la investițiile de la fabrica „Porțelanul", depășind planul trimestrial cu aproape 30%, realizînd peste 40% din sarcina anuală la construcții-montaj și executînd înainte de termen, de bune calitate, noul cuptor-tunel (unic în țară), ceea ce va permite terminarea halei de fabricație cu 3 luni înainte de data stabilită. Liviu TOMAS din I.C.M.Cluj GAZETA EDITATĂ DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII SI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21 - 15.10.92 COTE NOI ALE Întrecerii Pe șantierele Ministerului continuă ?e Constmcții Pentru afiliAT, Industria Chimică CJLlowwXl” " La noua hală de electroliză, care-i în avans față de grafic cu peste 3 luni, se execută finisajul interior și exterior. Totodată înaintează în ritm susținut și montajul utilajelor, realizat pină acum în proporție de 40 la sută Etapele șantierului, etapele experienței Se împlinește, luna aceasta, un an de cînd întreprinderea șantiere de construcții-montaj din Craiova a atacat lucrările etapei a ll-a de dezvoltare a uzinei de aluminiu din Slatina. Colectivul șantierului se poate numări cu rezultatele obținute în această perioadă, stadiile fizice atinse la toate obiectivele principale sunt in avans cu peste 3 luni față de graficele de execuție. — Știm că în primul trimestru ați realizat 29% din planul anual de investiții. Dar in aprilie ? — ne adresăm șefului serviciului producție. — 35,9% din planul valoric pe trimestrul doi. Constructorii de aici, în majoritate aceiași care au executat obiective asemănătoare în prima etapă, au folosit in mod creator experiența câștigată. — Fasonarea și montarea armăturii — vreo sută și treizeci de tone — la cuva cuptorului de coacere din etapa I-a a durat cam trei săptămâni — ne spune fierarbetonistul Ion Coman — la cura de aceeași mărime din etapa a ll-a s-au lucrat numai zece zile. Cum 7 Am confecționat centralizat armăturile, într-un atelier dotat cu utilaje de mare randament, am fost aprovizionați ritmic cu materiale; am studiat bine detaliile de execuție ; în sfirșit, gradul de calificare a muncitorilor a crescut, în medie, de la categoria 4,5 la 5,5. Inginerul Ocan Strimiu — șeful lotului 2 — ne exemplifică, prin citeva detalii de execuție, cum va fi cu putință ca hala cuptorului de coacere a anozilor, din etapa ll-a, să fie construită intr-un teramen cu 8 luni mai scurt față de cel realizat la hala similară din prima etapă. Cu aceleași utilaje, nefolosind nici un om in plus, ritmul de execuție a fost cu mult intensificat. De pildă, asigurînd o mai bună circulație macaralei „Rapier“, am montat 4—6 stilpi pe zi, față de 2—3 în prima etapă. La montarea fermelor, ne-am dat seama că ancorarea provizorie ne face să pierdem timp prețios; am trecut atunci la montarea, concomitent cu fermele, și a chesoanelor de acoperiș precum și a luminatoarelor. Hala a fost astfel acoperită in 20 de zile, față de 45, cu a durat prima etapă. Țin să mai adaug un fapt esențial: la programarea montajului prefabricatelor a fost aplicată metoda „drumului critic“ — Hala de electroliză, in finisaj, e la fel ca cele din prima etapă ? — Surori gemene — glumește maistrul Dumitru Dinu. — Toate trei au fost executate sub îndrumarea mea. Hala alăturată (nr. 2) îmi amintește de o zi cînd am trăit clipe de emoții și intense bucurii: la 30 iunie 1965 a fost scoasă prima șarjă de aluminiu. Prin mecanizarea săpăturilor pentru fundații in proporție de peste 80% — ne relatează maistrul — prin turnarea stîlpilor in tipare metalice, în loc de cofraje din material lemnos, prin folosirea cofrajului metalic alunecător la turnarea betoanelor canalului de ventilație, precum și prin organizarea mai judicioasă a formațiilor de lucru, s-a ajuns la scurtarea duratei de execuție, față de, primele hale, cu 6 luni de zile. Ne întîlnim cu montorul de prefabricate și construcții metalice Dumitru Antonescu, șeful unei meti brigăzi complexe. In citeva cuvinte ne-a lămurit despre avantajele organizării superioare a muncii: — La primele hale de electroliză au lucrat, în echipe dispersate, 204 muncitori. Actuala brigadă complexă, pe care o conduc, e formată din numai 92 de muncitori, cu care am executat același volum de lucrări. — Mai e nevoie să fac completări ? ne întreabă ing. Alexandru Popovici, inginer-șef al șantierului, care ne-a însoțit tot timpul pe șantier. — Da, pe cînd probele tehnologice ? — La sfirșitul trimestrului patru. Va fi, intr-adevăr, o performanță , cu 6 luni mai devreme față de termenul contractual. M. NEGREANU Intr-o fază înaintată se află și clădirea cuptorului de coacere a anozilor. Satisfacția succesului dobîndit se citește pe fața inginerilor Alexandru Popovici, inginer-șef al șantierului, și Ocan Strîmbu, șeful lotului 2. Muncitorii, inginerii și tehnicienii Intreprinderiișantier de construcțiimontaj din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care execută lucrări în principalele centre industriale din Moldova, și-au îndeplinit pînă la 25 aprilie sarcinile planului valoric pe primele 4 luni ale anului. Acest succes a avut la bază realizările din trimestrul I, cînd — pe baza sarcinilor trasate constructorilor de Plenara din decembrie 1966 a C.C. al P.C.R. — prin organizarea mai bună a procesului de producție, s-au executat 20,5% din valoarea anuală a planului. In cele 4 luni, productivitatea muncii a crescut cu 5,8 ° C față de cea înregistrată în perioada corespunzătoare a anului trecut. folosință Au fost date în 160 de apartamente în orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, alte 240 de apartamente fiind în curs de recepție. De asemenea, au fost predate beneficiarului și au intrat în funcțiune instalațiile de mărire a capacității de producție la fabrica de PFL de la Combinatul de Industrializare a lemnului Suceava. Constructorii au predat spațiile mantolilor, iar aceștia au început montajul utilajelor la noua fabrică de biostimulatori din Iași, la Fabrica de mucava Molida- Vama, la instalațiile pentru mărirea capacității și îmbunătățirea calității de la fabrica de fenol și acetonă din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej și la fabrica de lăzi de la C.I.L.Suceava. O de lucrări industriale serie civile se află într-un stași diu avansat de finisaj, urmînd sâ fie predate pînă la sfîrșitul acestui trimestru. De curind, au fost atacate lucrările de mărire a capacității la Fabrica de celuloză Letea-f Bacău și la fabrica de oxigen din Iași, cele de dezvoltare a fabricii de prelucrare maselor plastice din Iași, precum și construcția pieței centrale din orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Considerăm că prin măsurile organizatorice luate, vom putea ca în semestrul I să realizăm peste 55% din planul pe 1967 la lucrările în continuare și să predăm peste 70% din suprafața locuibilă prevăzută în planul întreprinderii noastre. Colectivul nostru face și pe această cale un insistent apel la Ministerul Industriei Chimice, ca să asigure documentația de execuție și să creeze condițiile necesare atacării lucrărilor la fabricile melana III și relon III de la Săvinești, corelarea PVC, instalația de insec ticide și dezvoltarea uzinei de sodă de la Combinatul chimic Borzești, instalația de benzen din toluen de la Combinatul de cauciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej și la instalația de tetraciclină de la Fabrica de antibiotice Iași, asigurîndu-se astfel premisele realizării integrale a sarcinilor de plan pe 1967 la lucrările de construcțiimontaj ale tuturor investițiilor ce le executăm. ing. Victor POPESCU inginer-șef la I.S.C.M. orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej Cu cinci zile inaintea calendarului Desen de Z. BUZEA