Constructorul, mai-iunie 1967 (Anul 19, nr. 18-22)

1967-05-06 / nr. 18

MUNTE DISTONANTE IN CREAREA CIMENTURILOR COLORATE AU trecut citeva luni de cînd, răspunzînd unui vechi deziderat al sectorului nostru de construcții, ci­men­tiștii de la Comarnic — vechi și experimentat colectiv — au reu­șit să obțină, pe cale industrială, cimenturi colorate. Potrivit unei noi tehnologii, bazată pe procedeul uscat de fabricație, se pot realiza aici — din clinchere colorate cu unele minereuri, sau din clincher alb și adaosuri de pigmenți colo­ranți — o gamă de cimenturi : verzi, negre, galbene, roșii etc. De la o vreme încoace, o serie de scrisori primite pe adresa sa­ Crina SÎRBU (Continuare în pag. a 2-a) Stadii fizice avansate In cadrul lucrărilor pe care le execută la instalațiile de cracare catalitică de la Rafinăria Brazi și la instalația de distilare în vid de la Rafinăria nr. 1, de la I.S.C.M.­Brazi au constructorii construit casele de comandă și de pompe, au montat principalele utilaje tehnolo­gice, aparatele de măsură și con­trol, apropiindu-se de începerea rodajelor mecanice. Aplicarea unor metode avansate — turnarea betonului în cofraje glisante la turnurile de răcire, su­darea țevilor sub flux, tratarea oțelurilor speciale prin rezistență electrică pe grup de suduri etc. — le-a permis să reducă durata de execuție. Inginerul Dorin Sandu și maistrul Gheorghe Micu au orga­nizat superior lotul de la instala­ția de cracare catalitică, reușind să realizeze o productivitate ridi­cată ; muncitorii Ștefan Gh. Mocanu, Ion Liptac, Milștein, sudorii Alexandru Dumitru, Dumitru Do­­vîncă și Constantin Tom­a au efec­tuat lucrări care se ridică la un înalt nivel calitativ. Grăbirea rit­mului de execuție la construcții și montaje a creat un larg front de lu­cru electricienilor. La complexul de uleiuri de la Rafinăria Ploiești, brigada de electricieni condusă de Ion M. Ion a realizat cu 3 zile îna­inte de termenul din grafic mon­tajul aparaturii electrice la stația de 6 kV, asigurînd rodajul motoa­relor de la instalația de distilare în vid. Rezultatele obținute în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai dau constructorilor de la Brazi pri­lejul de a se mîndri cu o bună di­namică a realizării sarcinilor de plan, cu depășirea volumului de lucrări planificat pe luna aprilie. Dan COMANESCU președintele comitetului sindicatului de la I.S.C.M.-Brazi 90 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI Printre datele memorabile înscrise în istoria Ro­mâniei, ziua de 9 mai are o semnificație deosebită, în această zi, cu 90 de ani în urmă, România s-a proclamat stat independent, iar la 9 mai 1945 po­porul român, alături de toată omenirea iubitoare de pace și libertate, a salutat victoria coaliției anti­hitleriste asupra fascismului german, la înfrîngerea căruia țara noastră a adus o contribuție de seamă, încă din cele mai îndepărtate veacuri, poporul român și-a mani­festat hotărîrea fermă de libertate și independență națională, pentru apărarea cărora a purtat, secole de-a rîndul, lupte eroice îm­potriva năvălitorilor și cotropitorilor de orice fel. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea, dobîndirea independenței de stat devenise o nevoie stringentă, determinată de necesitățile obiective ale evoluției societății românești. Unirea Principatelor în 1859 și re­forma agrară din 1864 - a căror înfăptuire a pregătit-o crearea unui cîmp mai larg de acțiune a forțelor progresiste prin răscoala de la 1821 și revoluția de la 1848 — făcuseră ca economia României să ia o mai mare dezvoltare. Și totuși, mersul înainte al României era frînat de menținerea rămășițelor feudale în agricultură și, în special, de depen­dența țării față de Imperiul otoman. Se impunea ca aceste piedici în ca­lea evoluției societății românești să fie înlăturate, scuturarea jugului oto­man fiind o condiție esențială a dezvoltării­­ economice și politice a României. Și de astă dată, ca de altfel în toate momentele cruciale ale isto­riei, masele populare - animate de un profund patriotism - au determi­nat cursul evenimentelor, au pârtici­­­pat activ la lupta pentru eliberarea țării de sub stăpînirea otomană. Deși toate clasele sociale erau in­teresate în cucerirea independenței de stat, nu toate însă urmăreau rea­lizarea acestui obiectiv în același mod. Clasa muncitoare, cu toate că era puțin numeroasă și încă neorgani­zată în acel timp, a sprijinit cu toate forțele lupta pentru independența na­țională. Gazeta „Socialistul" scria în articolul „Rezbelul", apărut în primul ei număr : „Azi e timpul cînd românii, în avîntul și entuzias­mul suvenirilor trecute, iau armele pentru a-și apăra independența". Ideea eliberării țării de suzerani­tatea turcească și a cuceririi inde­pendenței întrunea, de fapt, adeziu­nea întregului popor român. Lupta pentru independență a po­porului român, năzuința sa spre li­bertate, s-au desfășurat în strînsă legătură cu mișcarea generală de eliberare națională dusă de po­poarele balcanice. In 1877, Rusia a declarat război Turciei. S-au creat astfel pentru poporul român, ca și pentru­­ popoarele balcanice, condiții prielnice dobîndirii independenței. Puternicul curent de opinie creat în favoarea luptei pentru cucerirea independenței s-a întărit și mai mult cînd turcii au început să bombar­deze orașele românești și să facă incursiuni de pradă pe malul stîng al Dunării. Atunci, România a intrat în război împotriva Turciei. La 9 mai 1877, Mihail Kogălni­­ceanu, ministru de externe al Româ­niei, declara de la tribuna Adunării deputaților : „Sîntem independenți, sîntem națiune de sine stătătoare, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața repre­­zentațiunii naționale că noi sîn­tem o națiune liberă și indepen­dentă". Moțiunea votată tot atunci lua act „că rezbelul între Româ­nia și Turcia, că ruperea legături­lor noastre cu Poarta și independen­ța absolută a României au primit consacrarea lor oficială". _ Vestea proclamării oficiale a in­dependenței a fost primită de­ ma­sele populare cu un uriaș entuziasm. Dar independența proclamată la 9 mai 1877 trebuia să fie apărată și consfințită pe cîmpul de luptă. Os­tașii și ofițerii români, luptînd alături de armata rusă, au dat dovadă de înalt spirit de abnegație și eroism. La Grivița, Rahova, Smîrdan și Vi­­din, bravii dorobanți, roșiori, călă­rași și artileriști români au înscris pagini­ de glorie nepieritoare care aveau să servească drept pildă ge­nerațiilor viitoare în lupta lor pen­tru libertate și progres social. În acest război au luptat cu e­­roism voluntarii bulgari­­ care în ajunul războiului găsiseră ospitalitate frățească pe teritoriul României­­ exprimînd decizia fermă a poporu­lui bulgar de a se elibera de sub jugul multisecular al Imperiului oto­man. Cucerirea independenței naționale a constituit un eveniment de mare însemnătate pentru dezvoltarea României moderne. Țara noastră și-a dobîndit egalitatea juridică cu toate statele suverane, nici o putere ne­­maiavînd dreptul de a interveni în treburile interne ale țării noastre și nici de a-i impune sau controla po­litica externă. Se crea astfel posi­bilitatea ca poporul nostru să-și poată dezvolta în condiții mai favo­rabile lupta de eliberare socială, ca și lupta pentru desăvîrșirea consti­tuirii statului național unitar român. După 9 mai 1877, poporul nostru a parcurs un drum de necontenite lupte pentru eliberarea socială și națională, lupte în care independența patriei a constituit unul din țelurile sale fundamentale. Aceste nobile aspirații au putut fi înfăptuite pe deplin în urma ac­tului revoluționar de la 23 August 1944 - moment hotărîtor în istoria contemporană a poporului nostru, determinat de mobilizarea maselor populare, sub steagul de luptă al Partidului Comunist Român, împo­triva fascismului și reacțiunii. După cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, România a întors armele contra Germaniei, alăturîndu-se coa­liției antihitleriste și a luptat cu toate forțele militare și economice pentru a-și aduce contribuția la înfrîngerea definitivă a Germaniei naziste, cot la cot cu armata sovietică. Contri­buția țării noastre la eliberarea te­ritoriului național, apoi a Ungariei și Cehoslovaciei, la obținerea victo­riei finale, a fost pecetluită cu jertfa a 170 000 de fii ai săi. Năzuințele, idealurile și eforturile poporului român și-au găsit împli­nire și rodesc bogat în România so­cialistă. Poporul nostru, trăind într-o țară independentă și suverană, în plină înflorire economică și cultu­rală, înfăptuiește cu succes, sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân, programul desăvîrșirii construc­ției socialiste. C. CAZANIȘTEANU Urmii dorobanți, ro­șiori, călărași și ar­tileriști români au înscris pagini de glo­rie nepieritoare... PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! dentă a"“ Rafinării Cucerirea distincției de întreprin­dere evidențiată în ramura construc­ții (pentru construcții industriale) în întrecerea socialistă pe anul 1966 a însuflețit colectivul întreprinderii de construcții-montaje din Cluj la o activitate și mai rodnică în al doilea an al cincinalului. Dînd viață sar­cinilor trasate de plenara din de­cembrie a C.C. al P.C.R., construc­torii au încheiat primul trimestru cu rezultate remarcabile, realizînd­­­ 29% din planul anual la pro­ducția globală (considerînd și lu­­cările din plan care încă n-au finanțare deschisă - 26,3%); 9 un spor de 71,5% la producția globală și o creștere substanțială la productivitatea muncii, față de perioada corespunzătoare din anul trecut; • reducerea costului lucrărilor cu 0,96%, rezultînd economii de 612 000 lei. Adăugind și bene­ficiile realizate, se obține o sumă totală de 1 127 000 lei, față de sarcina de 568 000 lei. Este pen­tru prima dată, în ultimii ani, cînd întreprinderea a realizat economii absolute, ceea ce arată că s-a pășit hotărît și cu succes pe calea rentabilizării .­­ calificativele „bine" și „foarte bine" pentru cea mai mare parte din cele 96 de lucrări recepțio­nate de beneficiar. Dacă adăugăm că aceste rezultate au fost obținute în perioada de iar­nă, cu dificultățile ei bine cunoscu­te, ne dăm și mai bine seama de faptul că eficiența activității produc­tive este criteriul hotărîtor după care se orientează colectivul. Adevărată măiestrie au dovedit, în executarea lucrărilor ce le-au fost în­credințate, echipele dulgherilor Ár­pád Oropa și Francisc Stieger, fie­­rar­ betonistului Silviu Baciu, zidari­lor Ștefan Csilag, loan Codan și Ștefan Matiaș, lăcătușului Ioan Al­másán, instalatorului Gheorghe Io­­niță. La recenta consfătuire de produc­ție, comitetul sindicatului a acordat distincția de șantier evidențiat în întrecerea socialistă colectivelor sub­unităților care au încheiat trimes­trul I cu rezultate superioare mediei pe întreprindere, îndeplinindu-și și depășindu-și angajamentele ; • Șantierul Tîrgu-Mureș (condus de ing. Zeno lancu) a reușit, prin­­tr-o bună pregătire a lucrărilor, prin aplicarea unor metode avansate la executarea lor, prin urmărirea pe bază de grafice și planuri operative pe obiective și maistru, să realizeze 39,3 °/d_ din sarcina anuală (forțe proprii), asigurînd subantreprizelor frontul­ de lucru pentru intrarea la montaj pe măsura sosirii utilajelor la combinatul de îngrășăminte azo­­toase ; • Șantierul Cluj (condus de ing. Petre­ Ghiurtz) a lucrat ritmic la­­ in­vestițiile de la fabrica „Porțelanul", depășind planul trimestrial cu aproa­pe 30%, realizînd peste 40% din sarcina anuală la construcții-montaj și executînd înainte de termen, de bune calitate, noul cuptor-tunel (unic în țară), ceea ce va permite termi­narea halei de fabricație cu 3 luni înainte de data stabilită. Liviu TOMAS din I.C.M.­Cluj GAZETA EDITATĂ DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SIS­TEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII SI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21 - 15.10.92 COTE NOI ALE Întrecerii Pe șantierele Ministerului continuă ?e Constmcții Pentru afiliAT, Industria Chimică C­JLlowwXl” " La noua hală de electroliză, care-i în avans față de grafic cu peste 3 luni, se execută finisajul interior și exterior. Totodată înaintează în ritm susținut și montajul utilajelor, realizat pină acum în proporție de 40 la sută Etapele șantierului, etapele experienței Se împlinește, luna aceasta, un an de cînd întreprinderea șantiere de construcții-montaj din Craiova a atacat lucrările etapei a ll-a de dezvoltare a uzinei de aluminiu din Slatina. Colectivul șantierului se poate numări cu rezultatele obți­nute în această perioadă, stadiile fizice atinse la toate obiectivele principale sunt in avans cu peste 3 luni față de graficele de exe­cuție. — Știm că în primul trimestru ați realizat 29% din planul anual de investiții. Dar in aprilie ? — ne adresăm șefului serviciului pro­ducție. — 35,9% din planul valoric pe trimestrul doi. Constructorii de aici, în majori­tate aceiași care au executat obiec­tive asemănătoare în prima etapă, au folosit in mod creator expe­riența câștigată. — Fasonarea și montarea armă­turii — vreo sută și treizeci de tone — la cuva cuptorului de coa­cere din etapa I-a a durat cam trei săptămâni — ne spune fierar­­betonistul Ion Coman­ — la cura de aceeași mărime din etapa a ll-a s-au lucrat numai zece zile. Cum 7 Am confecționat centralizat armă­turile, într-un atelier dotat cu uti­laje de mare randament, am fost aprovizionați ritmic cu materiale; am studiat bine detaliile de exe­cuție ; în sfirșit, gradul de califi­care a muncitorilor a crescut, în medie, de la categoria 4,5 la 5,5. Inginerul Ocan Strimiu — șeful lotului 2 — ne exemplifică, prin citeva detalii de execuție, cum va fi cu putință ca hala cuptorului de coacere a anozilor, din etapa ll-a, să fie construită intr-un ter­a­men cu 8 luni mai scurt față de cel realizat la hala similară din prima etapă.­­ Cu aceleași utilaje, nefolosind nici un om in plus, ritmul de exe­cuție a fost cu mult intensificat. De pildă, asigurînd o mai bună circulație macaralei „Rapier“, am montat 4—6 stilpi pe zi, față de 2—3 în prima etapă. La montarea fermelor, ne-am dat seama că an­corarea provizorie ne face să pier­dem timp prețios; am trecut a­­tunci la montarea, concomitent cu fermele, și a chesoanelor de aco­periș precum și a luminatoare­lor. Hala a fost astfel acoperită in 20 de zile, față de 45, cu­ a du­rat prima etapă. Țin să mai adaug un fapt esențial: la programarea montajului prefabricatelor a fost aplicată metoda „drumului critic“ — Hala de electroliză, in finisaj, e la fel ca cele din prima etapă ? — Surori gemene — glumește maistrul Dumitru Dinu. — Toate trei au fost executate sub îndru­marea mea. Hala alăturată (nr. 2) îmi amintește de o zi cînd am trăit clipe de emoții și intense bucurii: la 30 iunie 1965 a fost scoasă pri­ma șarjă de aluminiu. Prin mecanizarea săpăturilor pen­tru fundații in proporție de peste 80% — ne relatează maistrul — prin turnarea stîlpilor in tipare metalice, în loc de cofraje din material lemnos, prin folosirea co­­frajului metalic alunecător la tur­narea betoanelor canalului de ven­tilație, precum și prin organizarea mai judicioasă a formațiilor de lucru, s-a ajuns la scurtarea dura­tei de execuție, față de, primele hale, cu 6 luni de zile. Ne întîlnim cu montorul de pre­fabricate și construcții metalice Du­mitru Antonescu, șeful unei meti brigăzi complexe. In citeva cuvinte ne-a lămurit despre avantajele or­ganizării superioare a muncii: — La primele hale de electroliză au lucrat, în echipe dispersate, 204 muncitori. Actuala brigadă com­plexă, pe care o conduc, e formată din numai 92 de muncitori, cu care am executat același volum de lucrări. — Mai e nevoie să fac comple­tări ? ne întreabă ing. Alexandru Popovici, inginer-șef al șantierului, care ne-a însoțit tot timpul pe șan­tier. — Da, pe cînd probele tehnolo­gice ? — La sfirșitul trimestrului patru. Va fi, intr-adevăr, o performan­ță , cu 6 luni mai devreme față de termenul contractual. M. NEGREANU Intr-o fază înaintată se află și clădirea cuptorului de coacere a anozilor. Satisfacția succesului dobîndit se citește pe fața ingi­nerilor Alexandru Popovici, ingi­­ner-șef al șantierului, și Ocan Strîmbu, șeful lotului 2. Muncitorii, inginerii și tehnicienii Intreprinderii­­șantier de construcții­­montaj din orașul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, care execută lucrări în princi­­­­palele centre industriale din Moldova, și-au înde­plinit pînă la 25 aprilie sarcinile planului valoric pe primele 4 luni ale a­­nului. Acest succes a avut la bază realizările din tri­mestrul I, cînd — pe baza sarcinilor trasate construc­torilor de Plenara din de­cembrie 1966 a C.C. al P.C.R. — prin organiza­rea mai bună a procesu­lui de producție, s-au e­­xecutat 20,5% din valoa­rea anuală a planului. In cele 4 luni, produc­tivitatea muncii a crescut cu 5,8 °­ C față de cea în­registrată în perioada co­respunzătoare a anului trecut. folosință Au fost date în 160 de aparta­mente în orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, alte 240 de apartamente fiind în curs de recepție. De ase­menea, au fost predate beneficiarului și au intrat în funcțiune instalațiile de mărire a capacității de producție la fabrica de PFL de la Combinatul de Industrializare a lemnului­ Suceava. Constructorii au predat spațiile mantoli­­lor, iar aceștia au început montajul utilajelor la noua fabrică de biosti­­mulatori din Iași, la Fa­brica de mucava Molid­a- Vama, la instalațiile pen­tru mărirea capacității și îmbunătățirea calității de la fabrica de fenol și a­­cetonă din orașul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej și la fabrica de lăzi de la C.I.L.­Suceava. O de lucrări industriale serie civile se află într-un sta­și diu avansat de finisaj, urmînd sâ fie predate pînă la sfîrșitul acestui trimestru. De curind, au fost ata­cate lucrările de mărire a capacității la Fabrica de celuloză­ Letea-f Bacău și la fabrica de oxigen din Iași, cele de dezvoltare a fabricii de prelucrare maselor plastice din Iași,­­ precum și construcția pieței centrale din ora­șul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Considerăm că prin mă­surile organizatorice lua­te, vom putea ca în se­mestrul I să realizăm peste 55% din planul pe 1967 la lucrările în con­tinuare și să predăm pes­te 70% din suprafața locuibilă prevăzută în planul întreprinderii noas­tre. Colectivul nostru face și pe această cale un insis­tent apel la Ministerul Industriei Chimice, ca să asigure documentația de execuție și să creeze con­­­­dițiile necesare atacării­­ lucrărilor la fabricile me­­lana III și relon III de­­ la Săvinești, corelare­a PVC, instalația de insec­­­ ticide și dezvoltarea uzi­nei de sodă de la Com­binatul chimic­ Borzești, instalația de benzen din toluen de la Combinatul de cauciuc sintetic din o­­rașul Gheorghe Gheorghiu- Dej și la instalația de te­traciclină de la Fabrica de antibiotice­ Iași, asigu­­rîndu-se astfel premisele realizării integrale a sar­cinilor de plan pe 1967 la lucrările de construcții­­montaj ale tuturor inves­tițiilor ce le executăm. ing. Victor POPESCU inginer-șef la I.S.C.M. orașul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej Cu cinci zile inaintea calendarului Desen de Z. BUZEA

Next