Constructorul, februarie 1968 (Anul 20, nr. 5-8)

1968-02-03 / nr. 5

Brevetul de Invenție nr.­­081 Cu o durată de execuție record — mai puțin de un an — s-au realizat în România structurile la hale de fabricație in indus­tria textilă, cu o suprafață con­struită de peste 250 000 mp. Un succes care se explică in mare parte prin introducerea, in alcă­tuirea principalului element por­tant prevăzut in soluție, a grin­­zilor-canal prefabricate din beton precomprimat, cu armătură post­­intinsă. Soluția — ai cărei autori sunt ing. Ion Dan Mărăcine și Octavian Amza — a primit recent, brevet de invenție. Conceput din panouri-cheson în formă de U, asamblate prin pre­­comprimare — form­înd la inte­rior un gol pentru circulația aerului — acest tip de grindă rezolvă foarte satisfăcător o pro­blemă importantă : climatizarea halelor, atit a celor blindate, cu acoperișul orizontal, cit și a celor cu luminator triunghiular, pozițio­nat pe mijlocul deschiderii din­tre grinnule-canal. Se consideră, de pildă, un rezultat deosebit de semnificativ faptul că încă la prima filatură realizată in acest sistem, parametrii climatici s-au apropiat foarte mult de cei proiectați, diferențele fiind de maximum 1,5 ° la temperaturi și 2,5 °/o la umidități. Alte avantaje: eliminîndu-se podul tehnic (necesar în alte so­luții pentru montarea tubulaturii instalației de climatizare), efor­tul de investiție este mai mic, de altfel ca și durata de exe­cuție, toate piesele structurii pu­țind fi produse industrial, în înt­reprinderi sau ateliere de pre­fabricate. Montajul pe șantier este simplu, grinda-canal fiind asamblată și precomprimată la sei, apoi ridicată intr-un singur ansamblu de 36 t, pe capetele stîlpilor. Pentru exemplificare, Câteva date : obișnuit, s-au mon­tat, grinzi, într-o zi, cca. 5 asemenea ajungîndu-se pînă la 8 în unele cazuri excepționale , ceea ce înseamnă, la o rețea de stîlpi de 12­x18 cm, acoperirea unei suprafețe de 5x12x18—1080 mp/zi, respectiv 8x12x18 — 1728 mp/zi. Manopera pentru realizarea a­­cestei structuri este de 2 ore/mp, cuprinzînd toate operațiile de asamblare, precomprimare, mon­taj și, bineînțeles, realizîndu-se concomitent și rețeaua de canale pentru instalația de climatizare. Utilizînd pe mp de hală 23,35 kg de oțel-beton (cînd și grinzile secundare lamelare sînt din beton precomprimat, consu­mul de oțel scade la 21,60 kg­ și 0,002 mc material lemnos, prețul de cost revenind cu cca. 20 m/o mai mic decît în soluția întrebuințată anterior la noi — sediul monolit — și cu 40% față de cel ce se înregistrează în cazul Structurii din prefabricate, cu pod tehnic și ferme din beton precomprimat. Calitățile superioare ale a­cestei invenții românești au făcut ca ea să fie brevetată și în străinătate. Progresul tehnic, ca și evoluția organizării producției și-au pus amprenta specifică și în domeniul construc­țiilor. A apărut și se dezvoltă tot mai mult Industria­lizarea, se extinde mecanizarea, și se diminuează tot mai mult influența condițiilor atmosferice asupra exe­cuției, care își pierde astfel caracterul sezonier, iar activitatea de producție se concentrează în cadrul unor șantiere cu volum mare de lucrări. Aceste trăsături se generalizează și accentuează din an un an, reprezen­­tând direcțiile în care evoluează sectorul de construc­ții. Ele aduc importante avantaje economice: creșterea însemnată a productivității muncii, scăderea prețului de cost și scurtarea termenelor de dare în folosință a obiectivelor, reflectă noul căruia trebuie să-i deschidem larg porțile, să-i facilităm accesul pe șantiere. Valorificarea deplină a avantaje­lor aduse de progresul tehnic și or­ganizarea superioară­­ a producției este frînată de actuala fărâmițare a meseriilor (32 — numai pentru lu­crările propriu-zise de construcții­­montaj), care duce la situații cum sunt cele constatate cu ocazia unor analize efectuate de ÎNCERC în ca­drul unităților M.I.C., unde apar disproporții între numărul meseriilor și cel al muncitorilor, redate în ta­belul de mai jos. Aceste disproporții sînt urmarea fi­rească a unei calificări ce se face mai degrabă pe specialități, decît pe meserii, și, în consecință, sarci­nile încredințate unei formații nu pot fi decît extrem de limitate, iar echipele se așteaptă una pe cealaltă să termine lucrul, pentru a începe ele. De asemenea, se întîmplă dese­ori ca organizațiile de construcții să rețină în unele perioade munci­tori de o anumită calificare — deși nu se pot asigura front de lucru — pentru a-i avea mai tîrziu cînd spe­cificul lucrărilor reclamă prezența lor pe șantier. In aceste intervale, ei sînt folosiți le lucrări necorespun­ Denumirea Numărul Numărul .. . . de de șantierului meserii muncitori _____________________ Palas 23 632 Inst. Politeh­­­­nic­ București 13 321 Buzău 23 626 Neptun 24 1360 , Republica 16 361 Acoperișul în formă de hiper­boloid parabolic — a cărui ma­chetă o vedeți în fotografie — a constituit tema unei lucrări reali­zate în cadrul Facultății de con­strucții—Timișoara. Concluziile unui studiu termotehnic Nu de mult, la I.C.M.P.C., cercetătorii din cadrul secției T.M.A.L. au încheiat „studiul termotehnic al cuptoarelor cu schimbătoare de căldură la suspensie, de la Fabrica de ciment-Tg. Jiu“. Lucrările efec­tuate la institut de colecti­vul condus de ing. Constantin Popescu, ca și măsurătorile, experimentările făcute în co­laborare cu fabrica au sta­bilit că se poate mări capa­citatea unui asemenea agregat cu 100 t clincher/zi, fără să fie sporit consumul specific de combustibil. Prin aplicarea soluției preconizate , mărirea tirajului prin schimbarea mo­toarelor la ventilatoare unele mici modificări în echi­și­parea interioară a cuptoare­lor — se pot obține anual la liniile existente, 5 000 000 de lei economii, sporul de pro­ducție însumat pe un an fiind echivalent cu capacitatea unei noi linii de fabricație a cimen­tului, care ar necesita o inves­tiție de 46 milioane de lei ! RADIATORUL ELECTRIC CU ACUMULARE Reducerea tarifului energiei e­­lectrice in timpul nopții, în dife­rite țari, a stimulat dezvoltarea unui sistem avantajos de încăl­zire electrică — radiatoarele cu acumulare, care se „încarcă“ ■noaptea și cedează ziua rezerva de energie calorică acumulată. Un astfel de radiator se compune din : elemente încălzitoare (rezis­tențe electrice obișnuite sau tu­bulare blindate), blocuri acumu­latoare (din materiale cu densi­tate ridicată, cum e fonta, care înmagazinează cantități mari de căldură într-un volum redus ; ele sunt prevăzute cu canale interi­oa­re prin care circulă aerul), o cu­tie (cu o foarte bună izolație ter­mică) în care sunt închise rezis­tențele și blocurile, un dispozitiv de reglare a debitului de aer. Ra­diatoarele statice sunt de con­strucția cea mai simplă : aerul rece, introdus la baza aparatului, se încălzește circulînd în contact cu blocurile acumulatoare și iese cînd vana de reglare a debitului este deschisă (reglarea acesteia făcîndu-se manual sau automat, sub controlul unui termostat). Mai complicate, deci mai scum­pe, dar cu o posibilitate de re­glare mai fină sunt radiatoarele dinamice, la care ieșirea aerului cald se face pe la baza aparatu­lui, sub acțiunea unui ventilator sau a unei turbine, eventual co­ Pentru organizarea științifică a muncii MESERII DE PROFIL LARG­ ­ătoare calificării pe care o au. Sunt și cazuri cînd apare necesitatea schimbării unor soluții sau a între­ruperii execuției unor lucrări (de exemplu, din lipsă de materiale, de utilaje, sau a timpului nefavorabil, atunci șantierele aduc alți munci­tori de meserie corespunzătoare noii soluții, în timp ce pe cei rămași disponibili nu-i pot folosi la lucrări apropiate ca profil de profesia lor. Sunt neajunsuri ce generează fluc­tuația muncitorilor, prin diminuarea cîștigului lor, reduc productivitatea muncii și măresc prețul de cost, și toate acestea numai din cauza pro­filului îngust al meseriilor. Este o realitate de care și-au dat seama unii muncitori, ce din pro­prie inițiativă caută să-și lărgească orizontul profesional, tendință ce se manifestă și în străinătate sub formă organizată, în unele țări, pe baza promovării meseriilor de profil larg, s-a aplicat salarizarea pe obiect cu eferte deosebit de favorabile. In R.D.G., de pildă, numărul absențelor a scăzut de la 19 la 1% câștigul mediu a înregistrat creșteri între 4 și 25%, iar productivitatea muncii a sporit considerabil, la unele or­ganizații de construcții majorarea a­­jungînd la 32%. „Pornind de la aceste constatări făcute în cadrul unui complex de studii ce urmăresc organizarea știin­țifică a muncii — ne spune ing. I. Belfert, șef de secție la ÎNCERC — institutul nostru a stabilit profi­lul unor meserii cumulate. S-a ur­mărit ca prin conținutul noilor me­serii să se asigure muncitorilor o stabilitate cît mai mare la același obiect, precum și posibilitatea folo­sirii lor la diferite procese de lucru mai mult sau mai puțin asemănă­toare, pentru a putea înlocui pe cei ce absentează sau pentru a se acce­lera ritmul de execuție prin concen­trarea forțelor de muncă. De ase­menea, s-a avut în vedere înlesnirea cooperării și ajutorării reciproce in­tre muncitori sau echipe, ținîndu-se seama ca meseriile cumulate să se alcătuiască din cele ce prezintă cu­noștințe comune într-o măsură cît mai mare. De un real folos, în această am­plă analiză, a fost colaborarea mi­nisterelor Industriei Construcțiilor, a Construcțiilor pentru Industria Chimică și Rafinării, a Invățămîn­­tului, ca și a Sfatului popular al orașului București — D.G.C.M., a sfaturilor regionale Bacău și Cluj. Forurile respective au făcut pro­puneri concrete de cumulare a me­seriilor, la care diferă atît numă­rul, cit și diversitatea specialități­lor ce ar urma să alcătuiască me­seriile de profil larg, din cauză că au avut în vedere nevoile specifice ale șantierelor în subordine și une­ori chiar și greutăți și lipsuri lo­cale sau de moment. însă, marea lor majoritate au foarte multe ele­mente comune, care reflectă mai ales necesitatea de a se obține o cît mai completă folosire a timpu­lui de lucru al muncitorilor. Propu­nerile ne-au demonstrat că în alcă­tuirea meseriilor cumulate un fac­tor însemnat îl constituie caracterul lucrărilor ce Intră în profilul unită­ților de execuție t ce utilizează mun­citorii respectivi.* Studiul a arătat că: în perspec­tivă, pentru unitățile ce execută în special clădiri, este indicat să se a­­jungă la 7 meserii de profil larg și anume: constructor în lemn, con­structor lăcătuș, constructor zidar, constructor izolator, Instalator elec­trician, instalator tehnico-sanitar și Instalator de condiționare a aeru­lui. Pentru detaliere arătăm că, după concepția autorilor studiului con­structorul în lemn va trebui să exe­cute lucrări de dulgherie în con­strucții, pardoseli din parchete sau alte pardoseli din lemn, montarea și ajustarea tîmplăriei de lemn pe șan­tiere, pardoseli și placaje din mase plastice, montarea de prefabricate. O asemenea alcătuire a nomencla­torului de meserii de profil larg pre­vede unele cunoștințe comune la cel puțin două meserii, obținîndu-se o mai mare elasticitate în utilizarea forței calificate de muncă. De ase­menea, permite reducerea efective­lor folosite pe șantier și creează pre­misele necesare pentru aplicarea or­ganizării științifice a formațiilor de lucru pe producție finită, una din formele cele mai avansate de orga­nizare a muncii. Pentru a se ajunge la nivelul cu­mulului de meserii preconizat, acțiu­nea de formare a muncitorilor cali­ficați va trebui, după opinia auto­rilor studiului, să parcurgă trei eta­pe progresive, ultima fiind aceea care să-i aducă la rezultatele ur­mărite în final. Pentru primele două etape s-au prevăzut mai multe va­riante de grupare a meseriilor, in funcție de nevoile producției și după preferința muncitorilor. Formarea cadrelor noi de munci­tori calificați urmează a se face prin școli profesionale sau prin uce­nicie la locul de muncă. Evident, programa analitică va trebui modi­ficată în funcție de conținutul me­seriei de profil larg, iar durata stu­diilor în școli va putea fi­ limitată la 3 ani, prin eliminarea repetării unor materii teoretice parcurse în școlile de cultură generală, o do­zare mai judicioasă a orelor de curs (cu accent deosebit pe tehno­logia executării lucrărilor și orga­nizarea locului de muncă) și a ce­lor destinate activității practice, în studiu se arată că prin ucenicia la locul de muncă se poate ajunge la rezultate similare cu o durată a pregătirii de 3—4 ani. Cumularea meseriilor la calificarea noilor ca­dre se va face treptat în cele trei etape preconizate a se parcurge pînă la realizarea meseriilor de pro­fil larg. Adoptarea acestei concepții asu­pra profilării meseriilor prezintă în­semnate avantaje, și de aceea con­siderăm că este bine să fie exami­nată cu toată atenția și experimen­tată pe șantiere odată cu organi­zarea formațiilor de lucru pe pro­ducție finită. Traian MUSTACESCU Perfecționarea pre­parării mortarelor Pe baza unor studii și experi­mentări efectuate la întreprinderea nr. 4 construcții-montaj din Iași, de ing. Valeriu Dascălu și chimistul Mihai Tărcuță, a fost definitivată și mecanizată complex tehnologia de stingere, depozitare, preparare și transport al varului la malaxorul stațiilor centralizate de mortare. In urma cercetărilor s-a stabilit metoda de control în laborator a do­zării laptelui de var, în funcție de marca și calitatea cerută de un anu­mit tip de mortar. Totodată, s-au construit nomograme care dau posi­bilitatea stabilirii rețetelor și con­trolului dozării într-un timp scurt, permițînd desfășurarea normală a producției în centralele de preparare a mortarelor sau in stațiile mecani­zate de pe șantiere. Rezultatele ob­ținute contribuie la reducerea consu­murilor specifice la prepararea mor­tarelor. (Lazăr BENEȘ, corespondent). m Constructorul’ mandată automat prin termostat. Acest sistem de încălzire se uti­lizează la locuințe fără calorifer, dar mai cu seamă la școli, bi­rouri, magazine și alte localuri cu program de funcționare exclu­siv ziua. (1730) • In Uruguay s-au realizat o serie de construcții cu diverse destinații (săli de sport, garaje, localuri publice etc.) cu bolți (avînd deschideri de pînă la 36 m) din cărămidă, precompri­­mate. Se utilizează cărămizi o­­bișnuite, cu rezistențe la com­presiune de cca. 100 kg/cmp, a­­șezate pe un cofraj rulant a că­rui suprafață corespunde intra­dosului bolții ; rosturile, în care se introduce o armătură ușoa­ră, sunt umplute cu mortar de ciment ; pe extrados se aplică, de asemenea, un strat subțire de mortar. (1737) • Procedeul „Peter Cox” de uscare a elevației clădirilor constă în străpungerea de găuri (cu ajutorul unui perforator ro­tativ montat pe un cărucior) și injectarea în ele a unui lichid care se întărește prin polime­­rizare, creînd o barieră etanșă ce împiedică apa din ser să urce prin capilaritate ; umidita­tea existentă în partea superi­oară a peretelui se evaporă treptat. (1742) • Fabricarea ți­glelor din mortar de ciment nu a fost a­­bandonată. Iată un nou sistem model, cu un de îmbinare perfect etanș. O ast­fel de țiglă are gre­utatea de 4,5 kg. Iar suprafața de 42x33 cm (9,5 buc./ mp) asigură o pro­ductivitate înaltă la punerea îa operă și un consum redus de șipci. (1713) folosirea unui sistem de televi­ziune cu raze infraroșii, pentru a obține informații asupra distribui­rii temperaturii pe peretele exte­rior al cuptorului. Pe baza aces­tor date se poate deduce starea peretelui interior, in scopul de a detecta din timp eventualele zone slabe. Sistemul TV cuprinde o cameră specială care recepționea­. Ciocanele perforatoare model 12 308 și 12 306 (de 25, respectiv 35 kg, cu puterea de 2 200, respectiv 3 600 W) introduse recent în fabri­cație de către firma Bosch, pre­zintă toate avantajele pe care le dă acționarea electrică, în locul celei pne­umatice , nu necesită de­cît grupuri electrogene sau con­­vertizoare de frecvență de gabarit redus, legătura prin cablu cu a­­cestea poate fi stabilită chiar la distanță de 200 m, funcționarea este foarte puțin zgomotoasă. A­­ceastă din urmă calitate, împreu­nă cu înalta frecvență a bătăilor (1­060 min.) și cu sistemul prevăzut la minere pentru amortizarea re­culului, ameliorează considerabil condițiile de lucru ale muncitoru­lui. Forța bătăii este de 7, res­pectiv 10­­ kg. Motorul trifazat, cu rotor în scurtcircuit, are un randament energetic excelent. (1721) ză razele Infraroșii (Intr-o gamă de temperaturi de la 130 ° C pînă la cîteva mii de grade — cu o precizie de 5 grade la 200 ° C) și un osciloscop care prezintă o ima­gine corespunzătoare radiației in­fraroșii recepționate de — zonele fierbinți apărlnd cameră mai luminoase decît cele mai reci. (1729) • Un calculator electronic IBM a fost utilizat in S.U.A. pentru analiza unei structuri spațiale, static nedeterminate de 123 de ori­­ programul a cup­­prins toate reacțiile, eforturile tăietoare, momentele, secțiunile transversale, forța de precom­primare și traseele cablurilor în funcție de deformațiile admisi­bile. Prin aceeași tehnică de calcul s-a stabilit repartizarea eforturilor și contracțiilor in prizele subțiri precomprimate, alternativ concave și convexe, folosite la acoperișul unei clă­­iri pentru bibliotecă sl Labora­tor. (1738) • Proiectul clădirii institutu­lui de chimie din Viena (51 m înălțime, 35 m lungime, 25 m lățime , două subsoluri, parter deschis pe toate laturile, 11 e­­taje) prevede ca întreaga con­strucție să fie susținută de 5 perechi de stîlpi cu secțiunea circulară,­­ 1,50 m ; pe aceștia reazima — ieșind din consolă cu 6,10 m — o dală precompri­­matâ în două direcții, cu gro­simea de 1,30 m la centru și 0,70 m la margini, care dă pe fiecare stîlp o încărcare de 520 t. Etajele au structura din stîlpi montați la interior și prefa­bricați la fațadă, și planșee din hale prefabricate. (1739) • Pentru anul acesta • pre­văzută prima revops­ire a an­tenei emițătoare de televiziune, înaltă de peste 66 m, instalată pe clădirea Empire State din New York. Din 1952 pina a­­cum, vopseaua vinilică cu care e protejată anticorosiv a re­zistat în condiții foarte bune. (1744) . Inginerii sovietici S. Staros­­tin și A. Afanasiev au propus o nouă metodă de compactare a betonului. In locul oscilațiilor de înaltă frecvență, realizate cu ajutorul vibratoarelor, beto­nul este supus unor scurte impulsuri puternice, producîn­­du-se unde de șoc care asigu­ră indesarea. Instalația se ca­racterizează printr-o funcționare rapidă și silențioasa. (1747) ȘOSEA DIN... SPUMA O mașină se deplasează agale, cu 1,6 km pe oră, lăsînd în ur­mă — din rezervoare speciale — un strat de 10 cm de... spumă. După cîteva minute, această spu­mă (din rășină polieeterică FS7) s-a întărit și e atit de rigidă, in­cit poate circula pe ea un ca­mion încărcat. Bineînțeles, aceas­tă proprietate i-a dus pe cerce­tătorii englezi la concluzia că no­ul procedeu poate fi utilizat, în caz de urgență extremă, la con­strucția de piste de aterizare și drumuri provizorii — de pildă, pentru intervenții urgente în aju­torul unor localități sinistrate. In asemenea cazuri, costul actual al metodei — de circa patru ori mai mare decît al realizării unui strat echivalent din beton — nu mai trebuie să constituie o pie­dică. (1715) • Pereții exteriori portanți ai unei clădiri administrative din Anglia s-au realizat din panouri prefabricate de beton armat (cu fața gata finisată, prin turnare in cofraje din rășini armate cu fibre de sticlă) avînd înălțimea de 9 m (3 etaje), un stîlp central și, ele cuprind ieșind în consolă din acesta, parapetele de fereastră (cile 1/2 de fiecare parte) cu grinda de rezemare a planșeului. Îmbinarea făcîndu-se in dreptul axului ferestrelor, se reduce lungimea rosturilor (um­plute cu un burete din cauciuc neopren și cu un chit special). (1727). O Generator de aer cald (220 000 cal/h), pulsat 119­ pendat de elemen­tele de acoperiș — un mijloc modern de încălzire a hale­lor industriale. A­­paratul e prevăzut cu turbine centri­fuge silențioase, turbină de extrage­re a gazelor, arză­tor automat, came­ra de combustie din oțel refractar, difuzoare orienta­bile. (1755) SO: * 105.10 englezeasca „Multiblot­, folosită la producția de înlocuitor de iaramida pe pis­tă in aer liber, cu întărire naturală, confecționează din­­tr-o data a—23 blocuri din beton cu goluri (în funcție de dimensiuni) ; productivitatea orara este de 1 200—5 200 blocuri. Mașina este deservită de un­­ singur muncitor. (1726) .Semiremorcă pentru transportul pe șantier al panourilor mari prefabricate (1725) Un nou tip din distanțieri din mase plastice pentru armături în elemente de beton. Forma lor a­­sigură compactarea betonului și o suprafață minimă de contact intre distanțier și cofraj. (1724) • Mașina ,»Coloarmatic‘‘ electrică de găurit (220 W, 340 W ; 900—3 000 rot./min.; greutate — 2 kg ; lungime — 22 cm ; capacita­tea — 10 mm în oțel și zidărie, 20 mm în lemn) este prevăzută cu un dispozitiv special de schim­bare automată a vitezei în func­ție de materialul de găurit, fără a fi necesară oprirea motorului ; e suficient să se rotească un inel încorporat în carterul motorului, potrivind indicatorul in dreptul unuia din cele cinci semne dife­rit colorate, care corespund vi­tezei necesare pentru perforarea betonului, lemnului etc. (1731) TV CU INFRAROȘII într-o fabrică de fibre de sti­clă s-a experimentat cu succes I (Urmare din pag. 1) luri , pînă la 40 % (față de 24%, cît are blocul standard fabricat la noi). Suprafața golurilor variază între 30 și 38% la blocurile din agregate grele, (cu o greutate spe­cifică de 1200—1300 kg/mc), res­pectiv între 40 și 50% la blocurile din agregate ușoare (900—1000 kg/mc). Raportînd la volumul echi­valent, blocurile din agregate grele fabricate in aceste condiții sînt mai ușoare (sub 1200 kg/ mc) și au o rezistență mult mai mare (50—70 kg/cmp), deoarece se utilizează a­­gregate grele de bună calitate, bine sortate și cu o riguroasă respec­tare a curbei granulom­etrice. Pentru aceleași considerente, a­­vînd în vedere și natura agrega­telor, consumul specific de ciment este sub 200 kg/mc (față de 220— 300 kg/mc, cît realizăm noi). Se produc blocuri pentru zidă­rie de multe dimensiuni, răspîndite fiind cele cu 30, 25, 20, 15, și 7,5 cm grosime. In toate țările vizitate, gama de sortimente de blocuri din beton asigură elementele necesare pentru îmbinări la colțuri, ferestre, uși etc., furnizorii producînd în stoc sortimentele necesare pentru dife­rite tipuri de construcții — așa cum procedează la noi fabricile de cahle pentru sobe. Pentru a satisface cererile bene­ficiarilor, furnizorii de blocuri din beton au la îndemînă în fabrici matrițe cu ajutorul cărora pro­duc — pe lângă diversele formate de blocuri pentru zidărie — și alte sortimente , corpuri speciale pen­tru planșee și învelitori, prefa­bricate pentru coșuri de fum, borduri, pavele, borne, bolțari de mînă, tuburi de drenaj etc. Pen­tru aceste produse speciale este stabilită o perfectă echivalență în­tre costuri și prețul de vînzare, astfel că rentabilitatea este asi­gurată pentru fiecare produs în parte. În Italia, Franța, și R-F.G. există tendința de a moderniza continuu tehnologia de fabricație a blocu­rilor din beton. Fabricanții pără­sesc producția pe poligoane desco­perite, orientîndu-se în direcția permanentizării producției în us­­cătorii artificiale. In R.F.G. și Ita­lia s-a extins aburirea în uscă­­torii-cameră, iar în Franța — și în uscătorii-tunel. Capacitatea vibropreselor a fost simțitor amplificată prin creșterea volumului de presare (s-au mărit suprafața utilă și înălțimea), si­tuație care a impus să se redi­­mensioneze vibrarea și Instalațiile hidraulice de decofrare. In prezent, capacitatea teoretici de presare a vibropreselor a fost plafonată la o performanță de 3—3,5 presări/ minut a 6—12 blocuri de dimensiu­nile 290 x 240 x 188 mm. La vibro­­presele Ulrich HV 670, care la noi lucrează cu un ciclu de 2 presări pe minut, capacitatea a fost aproa­pe dublată, prin montarea a două vibratoare în loc de unul și prin înlocuirea pompelor hidraulice cu altele mai puternice (Vickers). Pentru a amortiza șocurile de vi­brare și a asigura o mai mare mo­bilitate la modificarea înălțimii de vibrare, firma SIMAF din Franța fixează vibropresele pe ve­­rine, măsură care asigură și un ciclu mai lung de funcționare. Deși la început a avut o oare­care răspîndire în R.F.G., fabri­cația blocurilor pe poligoane cu vibroprese mobile nu se mai dez­voltă în prezent, din cauza in­convenientelor asupra calității pro­duselor și defecțiunilor de exploa­tare a instalațiilor respective. Principalii furnizori de instalații pentru blocuri și-au stabilit tipul de vibroprese, căutînd să obțină producția maximă prin realizarea unei automatizării cît mai complete la faza de preparare a betoanelor și la transportul produselor fa­sonate și finite. PRODUCȚIA BLOCURILOR DIN BETON B8B8EBHHWMN­W WBMBM C­onstruirea unor filiere de ma­re rezistență la uzură și uti­lizarea lor la producerea ți­glelor prin metoda laminării au fost bine soluționate numai într-un nu­măr redus de fabrici din Europa. Se pare că cele mai bune rezultate au fost obținute pînă la ora actuală cu filiere confecționate din oțel și acoperite cu pelicule electrolitice de metal dur, corespunzătoare fiind de asemenea și cele cromate, ce pot funcționa în condiții satisfăcătoare 30—60 zile. La noi în țară se folosesc, în spe­cial, filiere de fontă, care se uzea­ză într-un timp scurt s 10—25 zile. Iată de ce la fabrica de țigle și cărămizi „7 Noiembrie“­Sighișoara se experimentează o nouă filieră — construită de un colectiv condus de ing. E. Băbușcă de la I.C.M.P.C. — d­intr-un material mineralo-cera­­mic nou, de duritate foarte ridicată (cca. 10 în scara lui Mohs) și care prezintă calități remarcabile, încer­cările se fac la o presă tip Univap, in următoarele condiții de fabrica­ție : cadența de fasonare 29—31 buc/min, umiditate de fasonare 21— 23% absorbție, vacuum 88—92%, presiunea vaporilor de aburire 0,2— 0,4 atm, temperatura de fasonare 48—55 ° C. Uscarea produselor l­a filierei­ mineralo-ceramice făcut într-o instalație Univelex tip tunel, pe două nivele, cu ventilație simplă în contracurent. Caracteris­tica principală a filierei mineralo­­ceramice este excepționala ei rezis­tență la uzură — după fasonarea a cca. 500 000 buc. țigle, practic nu există o uzură. Țiglele fasonate astfel au o suprafață lisă, fină, netedă, fără asperități și cu aspect frumos. Se estimează că filiera va putea funcționa timp foarte îndelungat fără să se uzeze, întrecînd toate performanțele actuale, cu posibilita­tea de a se produce pînă la 5—6 milioane bucăți țigle (filierele de fontă aflate în exploatare curentă se uzează după fasonarea a 300 000 — 400 000 buc. țigle — cca. 12—H zile — devenind apoi inutilizabile; în plus, confecționarea lor necesită un volum mare de muncă, execu­tanți cu înaltă calificare și expe­riență îndelungată, iar după mon­tare, frecvent în primele zile pro­centajul produselor rebutate crește foarte mult, pînă la 60—80%, doar pentru fasonarea țiglelor după 2—3 zile filiera „rodindu-se“ și intrînd în regim normal de lu­cru). Utilizarea noului tip ar înlătura volumul de muncă necesar la exe­cutarea marelui număr de filiere de fontă ce se folosesc într-un an, a­­ducînd economii de metal. Compara­tiv, durata estimată de funcționare este de minimum 15 ori mai mare (posibil pînă la 30 ori). Experimentarea filierei minerale­­ceramice a dat însă la iveală și unele inconveniente, o mare sen­sibilitate la schimbarea caracteris­ticilor parametrilor de fabricație (umiditate de fasonare, temperatu­ră de fasonare etc.) sau a propor­ției dintre argila galbenă și vînătă. Cînd acestea variază, filiera este greu de stăpînit, înaintarea ei fiind inegală, iar produsele fisurează la uscare, la fabricarea a 500 000 buc. țigle, de pildă, procentul de rebu­turi a fost cu cca. 1% mai mare ca la linia asemănătoare ce lucra cu filiera de fontă. Un alt dezavan­taj — un grad pronunțat de casan­­ță, ea fiind predispusă la ciobire în cazul cînd în argila de alimen­tare a piesei s-ar rătăci bucăți de metal. Filiera mineralo-ceramică are vi­itor mai ales în cazul fabricilor cu tehnologie modernă, cu posibilități de menținere constantă a parame­trilor de fabricație. întrebuințarea ei poate duce la economii de com­bustibil, întrucît temperatura de admisie a aerului cald în uscător este în permanență menținută a­­ceeași, grație constanței greutății produselor realizate, deoarece noua filieră nu se uzează (la liniile ac­tuale), pe măsura uzării filierei crește greutatea produselor și cores­punzător el mărește temperatura de admisie a agentului uscător — consumul de combustibil ridicîndu­­se — pentru ca produsele să se usuce). O dată cu înlăturarea aces­tor neajunsuri, însă, filiera minera­lo-ceramică are posibilitatea de a se impune cu mare succes la fabri­carea țiglelor prin extindere, ing. Gelven CORCOVEANU șeful latiHfafterului de la fabrica „7 Noiembrie"-Sighișoara Cititorii care doresc să cunoască sursa informa­țiilor publicate la această rubrică, pentru o docu­mentare mai detaliată, sînt rugați să ne scrie, comunicîndu-ne numărul înscris în paranteză la sfîrșitul notei respective

Next