Constructorul, martie 1968 (Anul 20, nr. 9-13)

1968-03-02 / nr. 9

Redacția ți ad­ministrația­­ Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, sectorul 6 Telefon s 15.19.21 — 15.10.92.Constructorul Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții () à trimestrul II Restanțe fațâ de proprie­tari... Aglomerația de petiționari de la Oficiul pentru construirea locuin­țelor proprietate personală ai mu­nicipiului București nu mai trebuie explicată. Se perfectează contractul, iar viitorul proprietar așteaptă ziua stabilită, pentru a primi cheile lo­cuinței, întrebarea este : cît așteap­tă . De aici a pornit discuția cu ing. Viorel Cochino, șeful serviciului con­trolul execuției și recepției. Este ne­mulțumit, fiindcă în general con­structorii întîrzie predările cu luni de zile — exemple din belșug. Pro­prietarii iau la rost O.C.L.P.P., a­­cesta pe executanți , litigii, penali­zări. Cîteva zeci de blocuri și vile cu scadență la 31 decembrie 1967 nu-i gata nici acum. Cauzele, așa cum se vede oficiul: lipsa forței de muncă și a materialelor, deficiențe orga­nizatorice , pe alocuri, e drept s-a intîrziat și deschiderea finanțărilor. Pe de altă parte­, aflăm că Direc­ția generală de construcții-montaj a Capitalei­­ și-a onorat anul trecut toate obligațiile față de secțiunea tehnică de investiții, iar în lunile ianuarie-februarie a predat­­ 970 de apartamente în contul sarcinii pe trimestrul I 1968. O.C.L.P.P. mai are de primit de anul trecut vreo trei blocuri și, în general, vilele. Vina principală — consideră con­structorul —­ o poartă oficiul , a întîrziat mult deschiderea finanță­rii, nu-s rezolvate apoi o seamă de probleme legate de amplasamente, de sistematizare. Deficiențele care afectează ritmul și calitatea lucrărilor sunt generate de lipsa de colaborare dintre con­structor și beneficiar. Actuala prac­tică a contractărilor cu proprieta­rii face ca O.C.D.P.P. să fie un client foarte incomod. Se perfectea­ză, de pildă, vînzarea blocurilor (anul acesta, cazul locuințelor din cartierul Colen­tina) din planul S.T.I., se stabilesc termene — fără a se ține seamă și de posibilitățile de execuție ale constructorilor. Aceștia predau suprafața locuibilă prevă­zută în plan, dar ea nu corespunde totdeauna cu apartamentele vîndute. Ca să nu mai amintim de faptul că unii proprietari își asumă și sarcina de conducători tehnici, urmărind calitatea lucrărilor... chiar de la săpături, indicînd schimbări de so­luții și materiale, încurajînd prac­ticile necinstite ale unor șefi de echipă. De altceva, dacă nu lipsa de coordonare a lucrărilor face apoi ca proprietarii să nu poată benefi­cia de la bun început de confortul pe care-1 oferă racordul la punctele termice și la rețelele electrice exte­rioare, drumurile și spațiile verzi . Comisiile de recepție detectează de­ficiențe de calitate, frecvente mai cu seamă la finisaje. Nu-i scuzăm pe constructori, dar nici O.C.L.P.P. nu-i scutit de răspundere, atîta vreme cît își „uită“ obligațiile. De ce oare planul pe 1968 a fost defini­tivat abia acum, la sfirșitul lunii februarie , îmbunătățirea colaborării bene­­ficiar-executant în realizarea locu­ințelor proprietate personală ar tre­bui să capete forme concrete. Altfel, neajunsurile de anul trecut se vor reedita, în detrimentul respectării obligațiilor pe care le incumbă ac­tivitatea O.C.L.P.P. și a D.G.C.M. Intervenția Consiliului popular al municipiului București, care tute­lează ambele instituții, ar fi deo­sebit de utilă. Să nu se lase prea mult așteptată. Adrian CIMPEANU IMicrofabricile, în sprijinul­ „eprubetei“ Institutul de cercetări pentru mate­riale și prefabricate de construcții. In cîteva sectoare, atmosfera specifică dinaintea unei călătorii — o oarecare „febră“, tot felul de pregătiri, „bagaje"1 făcute minuțios. Deși traseul va fi scurt , Calea Griviței ■— cartierul Mi­litari, din București. Unde, anul aces­ta, „debutează“ Centrul de cercetări și experimentări pentru materiale și pre­fabricate de construcții, al I.C.M.P.C. — De fapt, este noul sediu al sec­țiilor noastre de bază — precizează di­rectorul institutului, ing. A. Horea. — O simplă extindere de... spațiu ? — Va fi, desigur, și în acest sens o înlesnire — stăm cam înghesuiți acum. Insă în modul cum a fost gîndită in­vestiția, esențial apare faptul că se creează aici posibilitatea de a ne des­fășura munca potrivit celei mai mo­derne concepții, potrivit cerințelor ac­tuale. — Iar aceasta înseamnă...? — Intr-un fel, depășirea stadiului de cercetări doar la nivelul „eprube­tei". Adică, împletirea studiilor din la­borator cu aplicațiile practice, în ve­derea definitivării temelor. E, ca să zic așa, fluxul tehnologic firesc ce a­­sigură „prioritate“ rezultatelor din cer­cetare, evitîndu-se totodată întreru­perea producției în întrep­rinderi, pen­tru diferite încercări. Soluția adoptată . Executarea, în cadrul centrului, a unui gen de stație experimentală pentru fiecare secție. Microfabrici, mai bine zis. — Așadar... o uzină, în miniatură. Intr-un asemenea context, cum se pro­filează in viitor programul de acti­vitate ? — Evident, pe principiul studierii și rezolvării atît a problemelor „la zi“, cît și a celor, de perspectivă din in­dustria materialelor de construcții. Dar ca să puteți vedea ce reprezintă, în acest cadru general, condițiile nou create, mă voi opri la un exemplu. Bunăoară, la secția de lianți. Pînă acum, parametrii prevăzuți în proiec­tele pentru fabricile de ciment erau stabiliți, de pildă, nu atît pe baza unor măsurători directe și precise, ci mai mult cu ajutorul calculelor făcute din „birou“ și al datelor din literatura de specialitate. De aici înainte, dispunînd de o linie de fabricație complexă și elastică (cuptorul, format din tronsoa­ne, ca și alte agregate sînt demonta­­bile), specialiștii noștri vor putea să studieze din vreme diferite tipuri de tehnologii, să observe „pe concret“ modul de comportare a utilajelor și să fixeze, ca atare, viitorii indicatori, procesul de producție optim. Alte as­pecte ? Modificări, perfecționări... O tematică vastă : de la cercetarea schim­bătoarelor de căldură pentru procedeul uscat, a răcitoarelor, a tuturor siste­melor de mori și pînă la găsirea mo­dalității de reducere a emisiunii pra­fului din cuptor.­­ Orientarea este valabilă, proba­bil, și pentru celelalte secții. Totuși, cîteva cuvinte asupra obiectivelor pe care și le propun... jff — Intr-un fel, ținta este unică și­ poate fi exprimată printr-un singur cuvînt : noul. Se așteaptă cu insistență alte rețete de fabricație, alte produse, alte utilaje și instalații. Dar să punctez cîteva dintre ele. Pentru sticla de construcții, cuptorul de tras geam va permite experimentarea celor mai di­ferite și mai moderne tehnologii, ale căror avantaje se vor resimți apoi în producție ; totodată, sortimentele vor putea fi diversificate. Primul pe listă : geamul ondulat in sens longitudinal. La secția de ceramică fină, in micro­­fabrica dotată cu variate tipuri de cup­toare mici (cu mufă, electrice), vor fi încercate glazuri cu pigmenți indigeni, materii prime noi, cum este wollasto­­nitul. In celelalte domenii — azboci­ment, prefabricate, produse de balas­tieră — aș sublinia aceeași atenție pen­tru înlocuirea unor materiale defici­tare — azbestul, de pildă — sau a unor tehnologii greoaie și scumpe. Vor fi experimentate și prototipuri de uti­laje — cum ar fi cele pentru realizarea elementelor spațiale — înlesnindu-se astfel omologarea lor înainte de pro­iectarea întregii instalații. — Intr-adevăr, un program cuprin­zător și interesant. La care nu mai dorim decit să adăugăm, de pe acum, tradiționala urare : „spor la muncă, nu casă nouă !“. Crina SIRBU CERCETAREA DE LA­BORATOR 51 EXPE­RIMENTAREA-PILOT, IN ACELAȘI FLUX Manifestare științifică Luni 4 martie, ora 18,30, în sala C.N.I.T. (Calea Victoriei nr. 118), are loc o conferință organizată de ÎNCERC, în cadrul căreia prof. ing. Al. Negoiță, decanul Facultății de construcții din Cluj, prezintă : „Rea­lizări și aspecte din domeniul be­­toanelor ușoare“. In continuarea expunerii — un film referitor la încercările asupra rezistenței seis­mice a unei structuri de clădire înaltă (cca. 90 m), din beton ușor cu armătură rigidă. Trusturile nr. 1 (construcții), nr. 2 (instalații-montaj) și întreprinderea nr. 3 (izolații) din cadrul Ministerului Industriei Construcțiilor au adus lucră­rile de la fabrica de tuburi din gresie intr-o fază apropiată de darea in ex­ploatare. Stadiul fizic actual permite ca in aceste zile să se înceapă uscarea cuptorului-tunel de mare capacitate — unicul de acest fel din tară. Datorită gradului înalt de automatizare, întregul proces de ardere a produselor­ va fi dirijat de la pupitrul de comandă centralizat. Treptat, se fac pregătirile pen­tru intrarea in probe mecanice și la celelalte secții, prepararea materiei prime, fasonare și uscare — complet mecanizate și cu automatizare avansată. Noua fabrică din cadrul Întreprinderii de produse din ceramică fină pentru construcții București-Militari va produce anual 18 000 t de tuburi din gresie și 2000 t de piese speciale pentru canalizare­a igiografie­i vedere parțială a cuptorului-tunel. " ~ r PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNIȚI-VAI Justificarea unei înalte distincții Întreprinderii de construcții hidro­­tehnice-Constanța (a Ministerului Transporturilor Auto, Navale și Aeriene) i s-a încredințat sarcina de mare răspundere de a realiza comple­xele lucrări de extindere spre sud a portului Constanța, prin desăvîrșirea cărora capacitatea de trafic va crește de 4,5 ori. Ținînd seama că actuala capacitate reprezintă rodul muncii a două generații, de-a lungul cîtorva de­cenii, sporirea ei de 4,5 ori în numai un deceniu relevă amploarea acestei lucrări, obiectiv de mare însemnă­tate economică, prevăzut în Directi­vele Congresului al IX-lea al P.C.R. Dificultatea sarcinilor n-a consti­tuit un motiv de îngrijorare pentru constructorii de la I.C.H.­Constanța, care acumulaseră suficientă expe­riență în executarea construcțiilor hidrotehnice, în cei 15 ani de acti­vitate desfășurată nu numai în portul Constanța, ci și în porturile Man­galia, Corabia, Giurgiu, Călărași, Cernavoda, Hirșova, Brăila, Galați, Tulcea și Sulina. Bilanțul realizărilor obținute a fost întotdeauna pozitiv. Lucrările exe­cutate în 1967 depășesc cu 112% rea­lizările efective din anul 1963, cînd colectivul de constructori a declanșat lupta cu forța apelor Mării Negre, ce trebuiau zăgăzuite cu ajutorul digurilor maritime, pentru a crea pe­rimetrul noului port. Volumul mate­rialelor încorporate în construcția digurilor depășește cifra de 6,5 mi­lioane tone de blocuri de piatră și beton monolit și prefabricat — toate acestea realizate în numai 37 de luni de încordare titanică, în care au fost angrenați lună de lună, zi de zi aproape 4000 de oameni. In prezent a luat sfîrșit o primă etapă a activității constructorilor — una din cele mai grele, și anume ter­minarea celor 5334 m de diguri, trainic“­ săgeți de piatră împlîntate în inima mării, astăzi învinsă. O realizare care se înscrie în bilanțul luptei pentru încheierea lucrărilor de extindere a portului cu 12 luni înainte de termenul stabilit inițial pentru această etapă. Colectivul de constructori al I.C.H. a dat dovadă că este la înălțimea sarcinilor încredințate, meritele sale fiind apreciate ca atare: în anul 1966 a primit titlul de întreprindere evidențiată, iar acum, pentru reali­zările din anul 1967 — titlul de întreprindere fruntașă în întrecerea socialistă pe ramura construcții in­dustriale. Rezultatele din 1967 reflectă posi­bilitățile acestui colectiv tînăr plin de avînt. Planul producției glo­si­dale a fost îndeplinit în proporție de 127% ; au fost realizate integral sar­cinile de punere în funcțiune. Pro­ductivitatea muncii a marcat creștere de 7,1% pe salariat, iar la o prețul de cost s-au obținut economii peste plan de 3,5 milioane de lei. Calitatea lucrărilor a fost simțitor îmbunătățită, obținîndu-se la recepții numai calificative „bine" și „foarte bine". O contribuție deosebită la obți­nerea acestor succese a avut meca­nizarea complexă a procesului teh­nologic de construire a digurilor, precum și a principalelor operații la celelalte lucrări de construcții; aceasta se reflectă în depășirea in­dicilor planificați de folosire a prin­cipalelor grupe de utilaje (excava­toare — cu 40%, screpere — cu 14%, buldozere — cu 28%, beto­niere — cu 7%, automacarale — cu 8% , la tone transportate, depășirea este de 20 %). ing. Viorel PETRUESCU inginer șef al I.C.H. — Constanta (Continuare in pag. a 3-a) Lucrările de extindere a por­tului Constanța se desfășoară pe o suprafață totală de 523 ha. Ele cuprind 12,2 km de cheiuri (de 11—13 m adin­­cime), 91 km de căi fe­rate, 12 km de drumuri, 10 km de căi de rulare pentru macarale, 125 000 mp de clădiri, 64 ha de platforme, 19 milioane mc de umpluturi in teritorii. Pen­­tru construcția digurilor de adăpostire a noului port, in 37 de luni au fost puse in operă 4,5 milioane t de piatră nesortată, peste 1,5 milioane de blocuri de piatră naturală, 12 650 stabilopozi de 20 t, 13 000 stabilopozi de 4,5 11900 mc de beton. In foto­to­grafie : aspect din timpul lu­crului la digul de baraj, de 2554 m lungime. La 1 februarie, 90 la sută ,din proiectele de execuție pentru 1968, se aflau la con­structor. Dar: • întîrzieri ale documentațiilor pentru lucrările noi 9 LTE-uri încă neelabora­te • continuă practica predă­rii fragmentate a proiectelor ASIGURAREA LUCRĂRILOR CU DOCUMENTAȚII TEHNICE Condiție fundamentală pentru rea­lizarea ritmică și integrală a planului de investiții,­­ asigurarea promptă cu documentație tehnică de execuție a lucrărilor, într-un volum și de o ca­litate corespunzătoare, a constituit în ultimii ani o preocupare deosebită pentru toți factorii care au răspun­deri în acest domeniu : titulari de investită, beneficiari, proiectanți și constructori. Ca urmare a măsurilor luate a crescut an de an volumul documen­a­tațiilor de execuție predate construc­torilor înainte de începerea anului de plan, creîndu-se astfel un decalaj din ce în ce mai mare între momentul elaborării documentației și cel al în­ceperii lucrărilor și realizîndu-se con­diții din ce în ce mai bune atît pentru elaborarea unor proiecte de calitate, cît și pentru execuția ritmică a lu­crărilor. Dată fiind importanța deosebită a asigurării din timp a lucrărilor cu documentație tehnico-economică, con­ducerea de partid și de stat a trasat sarcini pentru pregătirea temeinică a condițiilor de bază necesare des­fășurării normale și cu continuitate a procesului de proiectare, prin clari­ficarea din timp a problemelor pri­vind procesele tehnologice, alegerea amplasamentelor, obținerea de acor­duri, rezolvarea cooperărilor și in­vestițiilor conexe etc. Pentru asigu­rarea în mai bune condiții a șantie­relor cu proiecte de execuție, în ul­timii ani au fost luate pe linia proiec­tării unele măsuri importante, dintre care amintim simplificarea modului de elaborare, avizare și aprobare a docu­mentațiilor tehnico-economice, lărgi­rea competențelor titularilor în apro­barea lucrărilor de investiții și de­grevarea institutelor centrale de pro­iectare, prin trecerea unor lucrări de mai mică complexitate în sarcina beneficiarilor. Ansamblul măsurilor luate a avut efecte pozitive în asigurarea cu do­cumentație tehnico-economică a lu­crărilor din planul de investiții pe acest an. Dintr-o analiză efectuată in cursul lunii ianuarie a.c. s-a constatat că asigurarea cu documentații tehnico­­economice a lucrărilor cuprinse în planul de investiții pe anul 1968 este simțitor mai bună decit cea înregis­trată în anul trecut și cu mult superioa­ră celei din anii precedenți. Intr-adevăr, la 1 februarie volumul de constructii­­montaj pe ansamblul economiei natio­nale și pe întregul an era acoperit cu proiecte de execuție în proporție de peste 90 °/o, față de circa 66,5%), cit a fost în 1967 — situația fiind cu mult ing. Octavien CEZARIE director în Banca de investiții (Continuare in pag. a 3 a) FELICITĂRI colectivelor întreprinderilor fruntașe și evidențiate!­ym­­j . i1 .­ Anul 1967 a marcat o nouă etapă de dezvoltare a economiei noastre naționale pe calea desâvîrșirii construcției socialiste, trasata de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cu succese im­portante au încheiat anul oamenii muncii din construcții,­proiectare și industria materialelor de construcții — sectoare în care planul de producție a fost îndeplinit și depășit, în aceste zile, colectivele care au obținut cele mai bun­e rezultate în îndeplinirea planului și a angajamentelor luate în întrecerea socia­listă vor primi, din partea comitetelor uniunilor sindicatelor din ramu­rile de producție respective, titlul de „ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE RAMURA PE ANUL 1967", „STEAGUL ROȘU" și „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA", iar colectivele care prin rezultatele obținute se situează după întreprinderea fruntașă vor fi distinse cu titlul de „întreprindere evidențiată în întrecerea so­cialistă pe ramură" și cu „Diploma de întreprindere evidențiată". Consiliul Central­ al Uniunii Generale a Sindicatelor va acorda întreprinderii care a obtinut cele mai bune rezultate pe întregul sector de construcții „STEAGUL ROȘU" și „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA PE ȚARA ÎN CONSTRUCȚII". Acordarea acestor distincții constituie pentru întreprinderile frun­tașe și evidențiate, pentru colectivele tuturor unităților din ramurile noastre un puternic stimulent în dezvoltarea întrecerii socialiste orien­tată spre îmbunătățirea continuă a activității de producții­, în scopul traducerii în viață a hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului. ÎNTREPRINDERE frUntașĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ȚARĂ ÎN CONSTRUCȚII^ SISTEMUL HIDROENERGETIC ȘI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER ÎNTREPRINDERI FRUNTAȘE ȘI EVIDENȚIATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE RAMURĂ: CONSTRUCȚII INDUSTRIALE Ș­I ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE­­CONSTANȚA a Ministerului Transporturilor Auto, Navale și Aeriene (fruntașă) întreprinderea de construcții siderurgice­ Hunedoara a Ministerului Industriei Metalurgice (evidențiată) întreprinderea nr. 9 de construcții-montaj-Cluj a Minis­terului Industriei Construcțiilor (evidențiază) întreprinderea de construcții căi ferate-Craiova a Minis­terului Căilor Ferate (evidențiată) CONSTRUCȚII PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ Și RAFINĂRII ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ - CLUJ a Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Ra­finării (fruntașă) întreprinderea de montaje - București a Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării (evidențiată). CONSTRUCȚII SOCIAL-CULTURALE TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE-BRAȘOV (fruntaș) întreprinderea de construcții-montaj nr. 2 a Consiliului popular al municipiului București (evidențiază) PROIECTARE INSTITUTUL PENTRU PLANURI DE AMENAJARE ȘI CON­STRUCȚII HIDROTEHNICE-BUCUREȘTI a­ Comitetului­ de Stat al Apelor (fruntaș) Institutul de proiectare pentru instalații petroliere-Ploiești al Ministerului Petrolului (evidențiat) Institutul de studii și proiectări hidroenergetice-București al Ministerului Energiei Electrice (evidențiat) Institutul „Proiect-București" al Consiliului popular al mu­nicipiului București (evidențiat) Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea con­­strucțiilor-Brașov (evidențiată) Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea con­­strucțiilor-Bacău (evidențiată) INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE-ROMAN (fruntașă) Fabrica de țigle și cărămizi „Ceramica"-Jimbolia (eviden­Fabrica de geamuri-Tîrnăveni (evidențiată) Uzinele ceramice-Ploiești (evidențiată) țintă) ECONOMIA DE METAL - domeniu de colaborare intre siderurgie și proiectare Dezvoltarea impetuoasă a indus­triei noastre socialiste conduce la un ritm extrem de susținut în ra­mura construcțiilor civile și indus­triale. Un asemenea ritm necesită un consum din ce în ce mai mare de metal, ceea ce impune tuturor factorilor care contribuie la realiza­rea diverselor construcții — autorul proiectului, producătorul de oțel, constructorul și montorul — să colaboreze strîns în scopul de a asigura o eficiență optimă, nu nu­mai în propriul lor domeniu, ci ținînd seama, totodată, de efi­ciența ce trebuie obținută și în domeniile partenerilor lor. Aceasta presupune un grad înalt de coope­rare și înțelegere mutuală în ce privește problemele proprii fiecărei funcțiuni. Pe această linie, la Con­sfătuirea lucrătorilor din construc­ții au fost dezbătute larg multiple­le probleme ale utilizării raționale a oțelului în această importantă ramură și s-au luat măsuri cores­punzătoare. prof. dr. ing. I. TRIPȘA directorul Institutului de cercetări metalurgice (Continuare in pag. a 2-a) Vedere aeriană a cartierului Nedre Norfalm din orașul Stockholm, centrul activităților sociale și culturale din capita­la Suediei, în care noile clădiri s-au integrat organic în struc­tura istoricește creată.

Next