Constructorul, iulie 1968 (Anul 20, nr. 27-30)

1968-07-06 / nr. 27

©—Constructorul Bogată activitate de pregătire a muncitorilor De la începutul acestui an, la Gru­pul de șantiere din Turnu-Măgurele al Întreprinderii de construcții-mon­­taj­ București a M.C­ I.C.R. au fost des­chise cinci cursuri de calificare și de ridicare a calificării urmate de 144 de muncitori. Cursanții, paralel cu activitatea desfășurată in producție, se califică sau își îmbogățesc cu­noștințele specifice meseriilor de elec­trician, instalator, dulgher și zidar. De la deschiderea șantierului Com­binatului chimic din Turnu-Măgurele, 1827 de muncitori au absolvit cursu­rile de calificare sau de ridicare a ca­lificării în meseriile de dulgher, be­tonist, fierar-betonist, zidar, zugrav, electrician și fochist. (Lincă NAIDIN, corespondent) Conducătorul de lucrare Un interesant studiu a fost întocmit la întreprinderea de construcții căi fe­rate Cluj — pentru șantierul nr. 41. S-a pornit de la constatarea că în cazul punctelor de lucru de volum mic și răs­­pîndite, eficiența activității conducăto­rului unei lucrări este cu atît mai mare, cu cît amplasamentul acesteia este mai apropiat de domiciliul lui, deoarece a­­ceasta îi dă posibilitatea să suprave­gheze permanent mersul lucrării, în con­secință, și durata execuției este influen­țată de mărirea distanței de la locul de muncă pînă la domiciliu — influență ce nu este deloc neglijabilă. De exemplu, dacă se consideră ca termen de compa­rație durata de execuție în cazul cînd domiciliul­­ este într-o zonă învecinată ce­lei unde se desfășoară lucrul, se cons­tată o diminuare cu 30% a duratei în ca­zul cînd ambele sînt în aceeași zonă și o creștere cu cîte 10 procente pe măsură ce sînt situate în zone din ce în ce mai depărtate. Pentru a putea ține seama de acest fenomen, aria pe care sînt răspîndite lu­crările ce trebuie să le execute șantierul nr. 41 a fost împărțită în șase zone și s-au introdus coeficienți (0,7, 1,1 ; 1,2 și 1,3) de scurtare sau lungire a duratei de execuție. Apoi, folosindu-se programa­rea liniară s-a stabilit de către ce for­mație trebuie executată fiecare lucrare. Evident, din calcule au fost excluse formațiile specializate, ale căror lucrări (consolidarea tablierelor metalice, cons­trucții de tuneluri), erau bine precizate. Comparînd repartiția lucrărilor rezul­tată din studiu, cu aceea întocmită la începutul anului și în care s-a neglijat fenomenul mai sus arătat, reiese o re­ducere a duratei de execuție cu 9—11%­ ing. Cornel OPRIȘIU Următoarele pie­se (care pot fi co­mandate în cantită­țile dorite de bene­ficiar), se utilizea­ză la realizarea u­­nor d­ase eșafodaje spe­cie susținere, drepte și curbe, la cintre, arce și bo­buri, precum și la alte asemenea lu­crări : [­ talpă reglabi­lă cu manșon filetat — cursă 90 mm (128 lei)­ — talpă evantai cu sector circular — deschidere 100" (512 lei); — nod rotativ 180» (20 lei); — cap prelungi­tor — cursa 1000 mtD (383 lei). UTILAJE, SCULE, DISPOZITIVE !“ Piese speciale pentru completarea schelei universale tip „6 Martie“ de 640 mp Informații suplimentare se pot obține și de la întreprinderea de aprovizionare cu utilaje și piese de schimb (I.A.U.P.S.), Serviciul investiții, din București, telefon 21.25.50, int., 26 sau 29. «rankisr» ABSENȚE ÎN REGISTRELE DE INOVAȚII — CUM SE DESFĂȘOARĂ, ÎN ACEST AN, MIȘCAREA TORILOR ÎN UNITATEA INOVA­­UNDE LUCRAȚI ? Ing. P. Szegő, care răspunde de această problemă la Trustul nr. 2 instalații-montaje : „In cursul ulti­melor șase luni, în registrul de ino­vații au apărut doar... 6 propuneri (anul trecut ? — de patru ori mai multe, în aceeași perioadă !). Con­cluzia, cred, se poate lesne des­prinde“. Ing. H. Cuigher, omologul său de la întreprinderea nr. 8 construcții­­montate : „La fel ca și în 1967, adică 12 inovații înscrise pînă la jumătatea anului. Aș zice, o situa­ție... nici prea­ prea, nici foarte­­foarte“. — Dar măsurile, metodele apli­cate pentru înviorarea acestei acti­vități, pentru stimularea spiritului creator... ? Ing. P. Szegő: „Atît în centrala trustului, cît și la grupurile de șan­tiere — unde există un fel de sub­comisii care se ocupă de inovații — a fost anunțată tematica concursu­lui lansat, cu cîtva timp în urmă, de Ministerul Industriei Construcții­lor“ Ing. N­. Cuigher: „Pe lingă con­cursul pe minister s-a mai organi­zat și unul cu caracter intern a că­rui tematică reflectă aspecte ce interesează direct întreprinderea noastră“. O întrebare asemănătoare celei Propuneri Grupul de șantiere nr. S al Trus­tului de construcții locale­ Brașov a a­­tacat anul acesta 5 blocuri în cartie­rul din zona gării Brașov (trei fiind acum un stadiu de finisaj), trei școli cu câte 16 săli de clasă, 2 hoteluri la Predeal (Clăbucet și Trei Brazi), sta­dionul cu 30 000 de locuri din cartie­rul Bartolomeu. La intensificarea lu­crărilor și punerea la punct a fluxu­lui tehnologic, o contribuție de seamă au adus-o și unele inovații. Pe lângă propunerile aplicate cu succes încă din 1967 — de pildă, do­zatorul de apă automat pentru beto­niere și malaxoare de mortar (autor, Nicolae Vasu), înlocuirea sistemului de izolație la terase (autori, inginerii Ion Lupeș și Ion Veseli) — in cursul de mai sus am adresat-o și la co­mitetul sindicatului, a cărui comi­sie de ingineri și tehnicieni are ca sarcină și îndrumarea, sprijinirea, dezvoltarea ■ mișcării inovatorilor. Deci : — Ce s-a întreprins în a­­ceastă direcție ? La Trustul nr. 2, ne-a răspuns ing. Maria Obreja, secretar al co­mitetului sindicatului : „Din cîte știu, o preocupare există — au fost popularizate temele concursului și, frecvent, se discută în cadrul adu­nărilor de grupă sindicală și pro­blema inovațiilor, de care se mai ocupă la locul de muncă, în afară de c. i. t., doi dintre membrii co­mitetului sindicatului.“ Iar la I. C. M. nr. 8, președintele comitetul sindicatului, Florea Dascălu: „In afară de afișarea tematicii de concurs, de 3 conferințe și 2 filme cu caracter tehnic pre­zentate la club, de o ședință în care biroul comitetului și comisia ingi­nerilor și tehnicienilor au analizat, de curînd, unele aspecte legate de tematica inovațiilor — altceva, tre­buie să recunoaștem — nu s-a prea făcut“. Iată o părere ce coincide cu a noastră. Pentru că activitatea inova­torilor, soldată cu 6 sau 12 propu­neri într-o jumătate de an, nu e... nici prea-prea, nici foarte-foarte, ci chiar departe de a fi mulțumitoare, mai ales că vorbim despre două unități cu lucrări însemnate, cu eficiente acestui an s-au dovedit foarte eficace: schimbarea soluției cablurilor electrice de iluminat ]a blocul nr. 18 din zona gării (economii 49 240 lei , autor — tehnicianul Vasile Pănescu), sistemul de găurire a tuburilor de beton la drenurile de la stadion (economii — 10 153 lei ; autor — Constantin Boicu), schimbarea sistemului de drenare de la stadion (economii — 70 380 lei ; au­tori — C. Boicu și Ion Avramescu), înlocuirea, la canalizări, a căminelor din cărămidă cu tuburi din beton 0 R00 mm (economii 12 537 lei ; au­tori — C. Boicu și I. Avramescu). (Iulian IONAȘCU, corespondent) șantiere ramificate pe întinsul țării, cu efective de muncă destul de nu­meroase, în general specializate (nu­mai numărul cadrelor tehnice se ridică, în ambele locuri, la aproape 500). Aprecierile asupra acestei adevă­rate stagnări a inițiativei pentru descoperirea și promovarea noului diferă. Este inexplicabilă, se spune pe de o parte (ing. P. Szegő), pe de alta — că ar fi firească (ing. N. Soare, șeful serviciului tehnic-ree­­lații la Trustul nr. 2), deoarece în primul trimestru se conturează pro­punerile și abia în cel de al doi­lea încep să sosească ! La I. C. M. nr. 8, tov. Florea Dascălu ne-a a­­arătat că „sufocați“ de rămînerile în urmă față de planul de produc­ție ,oamenii nu au avut vreme să rezolve altceva în afara sarcinilor curente. Realitatea ni se pare cu totul alta. Dacă mișcarea inovato­rilor a lîncezit, este pentru că a fost lăsată la periferia preocupărilor, tratată formal — cu cîte o ședință, două filme și trei conferințe. Ni­meni nu s-a gîndit că trebuie create condiții pentru dezvoltarea ei, că inovatorii — vechi și noi — tre­buie antrenați, îndrumați, sprijiniți, (nimeni la Trustul nr. 2, de pildă, nu s-a sinchisit că, responsabilul cu inovațiile lipsind 3 luni, sarcina sa trebuia preluată de altcineva). Me­todele sînt variate și cunoscute: popularizarea avantajelor noii le­gislații, a inovațiilor mai impor­tante, a autorilor lor care prin munca depusă aduc statului econo­mii însemnate , ajutorul operativ a­­cordat inovatorilor de către mem­brii din comisia inginerilor și teh­nicienilor, cu ocazia deplasărilor pe teren ș. a. Pentru aceasta însă se cere, în primul rînd interes. Și nu numai de la responsabilii cu inovațiile, ci și din partea comi­siilor inginerilor și tehnicienilor (poate așa vom afla și noi și tova­rășii de la Trustul nr. 2 cire a fost ales aici responsabil al c. i. t.­), ca și din partea conducerilor aces­tor întreprinderi — cu atît mai mult cu cît eficiența activității ino­vatorilor, progresul tehnic se răs­­frîng implicit în rezultatele obți­nute în producție de întregul colec­tiv. Criza SIRBU Pentru operațiile de precomprimare, în cadrul I.C.M. nr. 4-Iași fiin­țează o brigadă anume organizată. In fotografie — aspect din timpul precomprimării unei ferme, pe șantierul fabricii de tricotaje din Suceava. Sînt prezenți ing. Ovidiu Preotu, Mihai Bujor, șeful formației, și muncitorul Gheorghe Tucoliuc. CONCURS CU PREMII ORGANIZEAZĂ MINISTERUL INDUSTRIEI UȘOARE pentru proiectarea de: „CLĂDIRE PARTER BLINDATĂ CU POD TEHNIC PENTRU FILATURI ȘI ȚESĂTORII"' ” . Tema-program poate fi ridicată de la I.P.I.U. — serviciul tehnic, București, str. C. A. Rosetti nr. tej., 12,51ș,41, și de la institutele centrale de proiectare, iar in celelalte orașe — de la D.S.A.P.C. CUPTORUL ISI VA DUBLA DURATA DE FUNCȚIONARE Conform normativelor in vigoare, cup­toarele de topit sticlă au un ciclu de funcționare intre două reparații de 16—20 de luni. In întreprinderea noastră, în cadrul acțiunii de organizare științi­fică a producției și a muncii, s-a ela­borat un studiu cu privire la prelun­girea acestui ciclu ; s-a pus accentul pe mărirea indicilor de utilizare inten­sivă, prin creșterea cantității de topi­­tură pe suprafața de topire, precum și pe posibilitățile de îmbunătățire a ca­lității produsului finit. Din calculele efectuate a rezultat că prin utilizarea materialelor refractare de calitate superioară, durata de func­ționare a cuptoarelor între două repa­rații poate fi sporită la 34—36 de luni; de asemenea, se pot crea condiții de exploatare a cuptoarelor la temperaturi mai înalte, care conduc la creșterea producției fizice cu 10—15% și la îmbu­nătățirea calității produsului finit. altă măsură preconizată pentru crește­­­rea indicelui de utilizare al cuptoarelor a fost organizarea reparațiilor pe bază de grafice, pe baze de lucrări, cu ter­mene strînse, care să asigure reduce­rea la minimum a timpului de oprire. In studiul menționat s-a combătut pă­­rerea unor lucrători din industria gea­murilor, că în prima lună de funcțio­nare după reparație nu se pot asigura produse de o calitate care să corespun­dă și cerințelor pentru export. Aplicindu-se recomandările din stu­diu, cu prilejul executării reparației ca­pi­tale la cuptorul nr. 2 de la Scăieni, rezultatele obținute în primele 15 zile de funcționare duc la concluzia că efi­ciența economică estimată este pe de­plin realizabilă. Pe lângă reducerea tim­pului de reparație planificat cu 4 zile (ceea ce înseamnă o cantitate supli­mentară de cca. 70 000 mp geam tras la acest cuptor), din primele zile de func­ționare s-a obținut o producție ridicată și de bună calitate­, evidențiată în ur­mătoarele medii zilnice : Plan Realizat din care : — calitatea 1­3769 to 473 — export 1313 2303 In această acțiune trebuie remarcată contribuția colectivului secției, din rîn­­durile căruia s-au evidențiat ing. Lucia Ciopată, maistrul principal Gheorghe Antonescu, șeful echipei de mecanici Comel Giott, Gheorghe Lixandru și alții. Pentru prețiosul Aport, celor­ merituoși li s-au acordat premii. Stelian GRECU șeful serviciului plan de la Fabrica de geamuri­ Scăieni — geam ambalat (mp. bz/24 h) - 8234 18 602 S­I­M­P­O Un interesant simpozion tehnico-știin­­țific, organizat de comisia inginerilor și tehnicienilor de pe lingă comitetul sindicatului de la Fabrica de geamuri Scăieni, împreună cu cabinetul tehnic, a avut loc in zilele de 4 și 5 iulie. Spe­cialiști din conducerea fabricii, din a­­telierul de proiectări și laboratorul uzi­nal au prezentat referatele : — Noutăți In construcția cuptoarelor­­vană de topit sticlă (ing. Vasile Dră­­goi, ing. Marius Harșia) — modificări constructive, influența lor asupra prin­cipalilor indicatori de producție, pro­ductivitate, calitate, preț de cost; — Studiu privind reducerea Înfundării ampilajelor la cuptoarele pentru topit sticla vîscoasă (ing. O. Podar — ingi­­ner-șef, ing. Alexandru Constantin) — Z­I­O­N factorii care influențează apariția feno­menului, soluții experimentale pentru prevenirea lui . — Studiul granulați­ei optime a mate­riilor prime pentru amestecul de gea­muri (dhim. Dumitru Duce) — consi­derații teoretice, experimentări privind influența granulației asupra procesului de topire și a calității sticlei obținute. In cadrul simpozionului, ing. Ida Wagner, de la I.C.M.P.C., a prezentat un referat despre geamurile termoizo­­lante cu strat de împîslitură din fibre de sticlă (tehnologie de fabricație, ca­racteristici), iar dr. Alexa Manea, de la Institutul central de documentare teh­nică, a vorbit despre dezvoltarea cer­cetării pe plan mondial și informarea tehnico-științifică în cercetarea aplica­tivă. ALSICA­­ pe șantiere Ciudatul cuvînt ALSICA este o prescurtare din „alumino-silicocal­­care“ și denumește noul produs ob­ținut la secția Aghireș a întreprin­derii industriale de materiale de construcții-Cluj. E vorba de un ma­terial de zidărie realizat din ma­terii prime locale nepretențioase, din deșeuri. — Am început frumos — ne spune șeful secției, Irimia Molnár. — Utilajele funcționează bine, mun­citorii și-au însușit temeinic cunoș­tințele necesare pentru a le mînui, au învățat cu conștiinciozitate teh­nologia de fabricație a cărămizilor ALSICA Am intrat în secțiile de produc­ție. Mi s-a părut curios că am vă­zut muncitori cam puțini la număr. 18 oameni, într-un schimb, formea­ză, usucă, ard și depozitează 21 mc de cărămidă.­­ Peste puțin timp vom lucra in două schimburi, cu 50 de oameni. Aproape toată manopera se face mecanizat. Cu ajutorul lopeților au­tomate este așezată pe bandă can­titatea necesară de zgură. Mașini speciale amestecă zgura zdrobită cu var și cenușă, apoi amestecul curge în forme, realizîndu-se blocuri avînd dimensiunile echivalente cu 7,5 cărămizi. Luna trecută au fost trimise șan­tierelor primele cantități de ALSICA. Conform planului, în a­­cest an se vor produce 2,5 mil­ioane bucăți de cărămidă. Pentru 1969 se prevede o producție de 5,5 mi­lioane bucăți, suficientă pentru con­strucția a 370 de apartamente. (Gheorghe FODOR, corespondent). Ml Zid de cheiuri din chesoane Un zid de cheiuri, alcătuit din che­soane din beton armat, cărora li se sporește stabilitatea — în raport cu vo­lumul de beton folosit — prin adopta­rea unui sistem de descărcare și de e­­chilibrare a construcției , această solu­ție dată de un colectiv de la Minis­terul Transporturilor Auto, Navale și Aeriene — inginerii Romeo Cior­tan, Horia Varlam și Iacint Manoliu — constituie o nouă invenție româ­nească, brevetată în cursul lui 1968. Ceea ce s-a urmărit a fost Înlătu­rarea dezavantajelor prezentate de procedeele de pînă acum (ziduri de cheiuri formate din chesoane care, a­­duse prin plutire și apoi cufundate în amplasament, realizează construc­ția in întregime, pînă deasupra nive­lului apei, stabilitatea zidului fiind asigurată prin dimensiunile mari ale elementelor, construcții la care s-au micșorat dimensiunile transversale ale chesoanelor, lățindu-se baza acestora), adică evitarea operațiilor greoaie de lansare la apă și de transport prin plutire­a elementelor, ca și necesita­tea executării unui pat lat in ampla­sament Ca atare, ce prevede invenția 49 907 ? Zidul de cheiuri (în fig) are in alcătuire un cheson prefabricat (1) din beton armat, compartimentat prin diafragme (2), in prelungirea cărora se execută un număr de gușee (3), care echilibrează chesonul în timpul lansării la apă și plutirii. Chesonul este așezat pe un pat de fundare (4) din anrocamente și completat cu o placă (5) din beton armat — care reazemă pe gusee — și o suprastruc­tură din beton armat (6). Placa și gușeele formează dispozitivul de echi­librare și descărcare a zidului, prin reducerea efectului de împingere a­­supra construcției dat de o umplutu­ră (7), ce acționează și ca forță de stabilitate. Prin îmbunătățirea echi­librului construcției, se asigură o re­ducere a volumului de­ beton, a an­­rocamentelor din patul de fundare, precum și ușurarea procesului de exe­cuție, lansare la apă și transport al chesonului, prin micșorarea­ dimensiu­nilor acestuia. MASURI SOCIAL-GOSPODAREȘTI . In legătură cu observațiile din artico­lul intitulat „Repede nu înseamnă... pompieristic“, publicat în nr. 20 al ga­zetei „Constructorul“ — ne scrie ing. V. Șerbănescu, directorul I.C.M. nr. 12 — Constanța — s-au luat imediat măsuri. In barăcile­ dormilor au fost completate obiectele sanitare și a fost organizată menținerea curățeniei La 20 mai a fost pus în funcțiune „blocul alimentar“ — ceea ce a permis îmbunătățirea calită­ții mîncării, iar servitul mesei a fost ușurat prin intrarea in funcțiune a două linii de autoservire. EXPLICAȚIA STOCURILOR SUPRANORMATIVE Ing. A. Gilbert, directorul general al întreprinderii de construcții hidroener­getice, ne răspunde la observațiile in­serate în articolul intitulat „Înglo­dați în datorii“, publicat in nr. 18 al gazetei noastre. Grupul de șantiere Argeș al I.C.M. — se arată printre altele — a înregistrat In cursul trimestrului I 1968 stocuri supranormative la materiale de bază, care au determinat utilizarea temporară de credite, pentru care s-au suportat do­­binzi penalizatoare în valoare de 64 000 de lei. Situația creata a fost determinată de rămînerea în urmă a unor obiective (amenajări hidroenergetice-Pitești și ali­mentarea cu apă a orașului Curtea de Argeș) din cauze bine determinate, in­dependente de noi. Șantierul caută să preiatimpiine crearea unor noi stocuri supranormative și se preocupă de li­chidarea supranormativelor temporar acoperite financiar, in vederea eliminării unor blocaje, fie ele chiar ocazionale. CERINȚELE JUDICIOASEI FOLOSIRI A FORȚEI DE MUNCA „Ne putem permite luxul cu forța de muncă 2“ se intitula articolul publicat In nr. 16 al gazetei noastre, care sem­nala unele deficiențe în activitatea I.C.M.­Pitești. Răspunsul primit, sub semnătura Ing. I. Tudose, adjunct al ministrului con­strucțiilor pentru industria chimică și rafinării, arată, printre altele, măsurile luate pentru curmarea lipsurilor , asi­gurarea spațiului de cazare pentru mun­citori în barăci și apartamente, a căror capacitate însumează peste 8000 de locuri; înlocuirea șefului serviciului organiza­rea muncii și a unor normatori care nu au dovedit preocupare suficientă în atragerea și menținerea efectivelor de muncitori pe șantiere ; sancționarea pe linie administrativă a personalului din conducerea cursurilor de calificare (Cle­menta Bușculescu și Ion Popescu) și recuperarea de la profesori a sumelor încasate nelegal ; cuprinderea in planul de investiții pe acest an a unui grup școlar — aflat in curs de execuție și care, începînd din trimestrul IV, va funcționa independent. In vederea folosirii judicioase a for­ței de muncă și a respectării progra­mului de lucru, o brigadă a Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicate­lor a întocmit, la nivel de întreprindere, un plan special de măsuri. S-au pre­văzut eliminarea timpului neproductiv din cauza nesincronizării aprovizionării cu materiale mărunte și scule ; folosirea intensiva a utilajelor ; reducerea con­cediilor fără plată și a absentelor ne­motivate ; îmbunătățirea și diversificarea meniului la cantine ; mai buna apro­vizionare cu alimente a punctelor co­merciale ; urmărirea organizării supe­rioare a producției, printr-un serviciu de specialitate. „Articolul publicat — conchide­tov, adjunct, al ministrului — a constituit un sprijin in activitatea noastră; problemele ridicate vor fi ur­mărite în continuare de minister. Apre­ciem că la I.C.M.­Pitești sînt create premise pentru respectarea termenelor de punere în funcțiune și pentru reali­zarea celorlalți indicatori din planul de stat". Ecouri la sesizările redacției Un nou produs al I.P.C­.C.­București (Militari): TUBURILE DE GRESIE Recent a început să producă secția de tu­buri din gresie a întreprinderii de produse din ceramică fină pentru construcții București. Noua unitate este dotată cu utilaje moderne, avînd un grad avansat de automatizare, ceea ce determină folosirea unui efectiv restrîns de muncitori, care sînt scutiți de efortul fizic. Capacitatea anuală a secției va fi de 20 000 tone de produse, iar în viitor, prin extindere, această cantitate va fi dublată. _ ^ Tuburile de gresie fabricate aici vor fi în­trebuințate în construcții pentru industria chi­mică, pentru agricultură (la rețelele de irigații), pentru sectorul zootehnic (grajduri), la canali­zări pentru construcțiile industriale și civile. Chiar în faza de probe tehnologice, colec­tivul secției a dobîndit un prim succes: printr-o atentă urmărire a procesului de fabricație, prin controlul strict al realizării parametrilor tehno­logici prevăzuți, absorbția de apă a biscuitului (ciobului) de gresie a fost redusă de la 6 °/• (cît prevede norma internă), la maximum 2 °/s. Tuburile de gresie glazurate și piesele lor de legătură din cera­mică se utilizează pentru scurgerea lichidelor cu nivel liber sau cu o presiune maximă de 0,5 at. Acțiunea chimică a apelor menajere, apelor subterane și a terenului de fundare nu are nici o influență asupra elementelor din­­ gresie ceramică. Acestea sînt impermeabile și nu pot fi atacate de apele uzate — alcaline sau acide — din industria chimică. Rezistența la acizi se caracterizează prin maxi­mum 1% pierdere în greutate. Rezistența la șoc termic este de mi­nimum două cicluri, în condiții de exploatare, sub 150 °­ 3. Modul de punere în operă Rezemarea normală a tuburilor se face direct pe pămînt. Trebuie evitată însă rezemarea pe genera­toare, deoarece se reduce capacita­tea portantă Unghiul minim de re­­zemare va fi de 90 °. In terenuri cu pietrișuri grosiere și pietre, marnă sau stîncă nu este permisă rezema­rea directă a tubului pe sol ; în a­­ceastă situație, se va executa un reazim din nisip, balast (cu granule de maximum 3 cm) sau din beton. Patul de rezemare sub talpa tu­bului va avea grosimea de cel puțin 1 ± 0,1 di (în cm) la nisip și de 5 ± 0,1 di (în cm) la beton. Contac­tul între reazemul din beton și tub va fi continuu, fără denivelări, pen­tru a se evita concentrarea efortu­rilor în tub. Pe timp de iarnă se va avea grijă ca tuburile să nu înghețe pe sol sau să nu fie depozitate în locuri unde se poate aduna apa. Coborîrea tuburilor în tranșee se va realiza cu mijloace adecvate, în funcție de greutatea tubului (ma­nual , cu frînghie sau cu trepied , cu macarale etc.). In timpul manipu­lării, tuburile și garniturile trebuie ferite de orice lovire sau izbire; înainte de coborîrea lor în tranșee, vor fi verificate cu atenție, dacă corespund din punctul de vedere al sunetului pe care-l dau la ciocănire și al aspectului. Etanșarea tuburilor la mufe se poate efectua prin : garnituri spe­ciale din cauciuc, garnituri din ră­șini sintetice (poliuretan și poliesteri) sau folosind etanșarea clasică, cu frînghie gudronată, bitum și citituri speciale (vezi desenul). Verificările și probele de recepție ale conduc­telor se vor face numai în confor­mitate cu condițiile prevăzute în STAS 3051/1961. La punerea în operă a tuburilor trebuie­­ respectate normele de teh­nica securității muncii prevăzute pentru construcții-montaj și cana­lizări, în Ordinul C.S.O.A.S. nr. 310 din 30 iunie 1985 (publicat în Bu­letinul S.S.G.A.S. nr. 19—20/1965). • Etanșare cu frînghie gudronată și bitum; a — frînghie de etan­șare ; b — amorsaj aplicat an­terior ; c — argilă ; d — groapă de mufă ; « — inel pentru tur­în curînd vor fi livrate șantierelor primele cca. 65 tone de tuburi 0 150 mm, cores­­punzînd pe deplin cerințelor de calitate. Se trece astfel la completarea unui gol de mult resimțit in aproviziona­rea cu tuburi de canalizare nave ; f — punct de turnare ; g — masă de turnare; h — evacuarea aerului; i — cuib pentru turnare­ rezistente la agenți chimici. Moderna fabrică de la Mi­litari a Ministerului Indus­triei Construcțiilor, unde se execută in­ continuare investi­ții, pregătește constructorilor și alte surprize plăcute, cum ar fi plăcile de gresie. Noua secție de la I.P.C.F.G.-București (Militari) va produce tuburi din gresie cu următoarele caracteristici : Diametrul Grosimea lungimea Greutatea tubului peretelui (mm) (mm) (mm) (kg/buc.) 75 14,0 1000 11 100 15,5 1000 15 125 10,5 1000 19 150 17,6 1000 24 200 20 1500 50 250 22 1500 65 300 24 1500 85 350 20 1500 120 400­­ 29 .1500 140 450 32 1500 175 500 35 1500 205 000 39 1500 . 270 700 43 1500 350 800 45 1500 480 900 48 1500 500 1000 51 1500 600

Next