Constructorul, decembrie 1968 (Anul 20, nr. 49-52)

1968-12-07 / nr. 49

fabrice de confecții din Craiova (proiect I.P.I.U., execuție I.C.M. nr. 6) l­u­l SISTEM UNITAR DE PLANIFICARE, PROGRA­MARE ȘI EVIDENTA LA NIVEL DE ȘANTIER Schimbul de experiență pe care Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare, în co­laborare cu Comitetul executiv al Consiliului popular provizoriu al ju­dețului Bacău, l-au organizat în zi­lele de 28—29 noiembrie a reunit în sala Casei de cultură din Bacău numeroși participanți atrași de in­teresul pe care-l prezenta tema pusă în dezbatere : planificarea, progra­marea și evidența tehnico-operativă adoptate pe un șantier de construc­ții de locuințe. Acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, larg abor­dată anul acesta și în ramura de construcții-montaj, a cuprins simul­tan fronturi variate — de la orga­nizarea ramurii la cea a locului de muncă, de la studii teoretice, de ansamblu la măsurile locale ce nu depășesc nivelul cunoscutelor m.t.o. în această gamă lipsesc încă unele verigi de legătură, cu rolul esențial de a introduce metoda și rigurozi­tatea științifică în puncte-cheie ale producției, în zona de contact din­tre activitățile de concepție și cele de execuție. O astfel de lacună și-a propus să umple experimentul organizat de C.S.C.A.S., grefat pe spiritul alert de inițiativă pe care cu atîtea pri­lejuri l-a dovedit și mai înainte Trustul de construcții al județului Bacău. Sistemul integrat de organi­zare științifică aplicat la șantierul ansamblului rezidențial Cornișa Bis­triței, optimizînd conducerea­­ activi­tății prin îmbinarea creatoare a me­todei deja cunoscute a drumului cri­tic cu un nou sistem informațional și cu o organizare nouă a procesului de producție, aduce nu numai un valoros aport teoretic, ci și soluții practice care antrenează în sfera lor de acțiune întreaga scară ie­rarhică, de la șeful de șantier la maistru și șeful de brigadă. Mode­lul creat aici oferă elemente asimi­labile eficient și la lucrări din altă categorie decît locuințele și, în orice caz, furnizează material de reflec­ție pentru disciplinarea generală a gîndirii, pentru îngrădirea deciziilor arbitrare, pentru limitarea influen­țelor negative ale diverșilor factori exteriori. Poate că încă nu ne dăm seama de acest lucru, dar sistemul de la Bacău (considerat măcar ca etapă de pornire) este capabil să dinamizeze larg capacitatea de ini­țiativă și responsabilitate a construc­torilor, dînd un fundament mai con­cret, mai măsurabil, mai comparativ întrecerii socialiste, ferind emulsia colectivă de formalism, de rutină. Au fost prezenți, la schimbul de experiență, mai cu seamă conducă­tori de la diferite trusturi și între­prinderi și specialiști din serviciile de organizare științifică a producției și a muncii. Adică, cei chemați să asigure cadrul extinderii sistemului. Probabil că dacă delegațiile erau completate cu economiști, cu cadre medii, s-ar fi vădit la dezbateri o mai profundă asimilare, interpreta­­tare, cîntărire a problemelor noi pre­zentate. Oricum însă, ecourile sînt de așteptat de-abia de acum înainte, trecute prin filtrul condițiilor locale, al perfecționărilor posibile și nece­sare. Este de așteptat ca în cel mai scurt timp, comitetele de direcție, împreună cu comitetele sindicatelor, să organizeze în fiecare unitate pre­zentarea și discutarea materialelor schimbului de experiență de la Ba­cău (din care publicăm extrase în pag. a 3-a), trecînd apoi la expe­rimentări proprii. Redacția noastră își va face o plăcută datorie din publicarea rezultatelor ce-i vor fi comunicate. D. CONSTANTINESCU 49 m7) Amis XX ambáta fi­­ 17­ -7 decembrie­ra HBS3BB3 Redacția si ad­ministrația : Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 — 15.10.92 ANCHETA NOASTRĂ ACOLO UNDE IERNILE SE SIMT ÎN LARGUL LOR Ne-am obișnuit — și nu fără mo­tiv — să socotim zonele din arcul Carpaților un fel de... Antarctică na­țională. Aici se înregistrează, de re­gulă, cele mai scăzute temperaturi de pe teritoriul țării, aici iernile se simt în largul lor. Acesta a fost mo­tivul pentru care raidul-anchetă în­treprins de redacția noastră și-a ales drept itinerar cîteva șantiere din județele Brașov, Covasna și Harghita. S-ar fi cuvenit ca cea de a două­sprezecea lună a anului să găsească pregătirile de iarnă puse la punct. Dar lucrurile nu stau tocmai așa. Chiar dacă situația se prezintă mai bine ca în alți ani, pe alocuri per­spectivele activității constructorilor vizitați săptămîna trecută, nu surîd. Plecăm de la cîteva cifre sintetice, oferite de sucursala județeană Bra­șov a Băncii de investiții. Se pre­limina ca pînă la 31 decembrie do­cumentația primită pentru 1969 să însumeze 85,«Io­din necesar, iar contractările de utilaje — 75,6%. Nu sînt, deci, motive de bucurie. Rămâ­­nerile în urmă în ceea ce privește pregătirea noilor investiții — în care se „remarcă“ Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Industriei Con­strucțiilor, Ministerul Economiei Fo­restiere, la lucrările din acțiuni sunt evidente. • Pentru trimestrul 1 1969, Trustul de construcții nr. 5 și întreprinderea de instalații nr. 10 și-au propus un plan de 78 milioane și, respectiv, 64 milioane de lei. Unde se vor realiza aceste valori ? Poate pe alte me­leaguri, nu în județul Brașov. Blo­curile 48 și 49 (din ansamblul Hăr­­man-Zizim­) și 146, care ar fi trebuit să fie pregătite pentru iarnă, nu au încă... amplasamentele libere. Poate la complexul avicol de la Măgurele... Dar aici ob­ie­civ­­ele din etapa 1, ca și , stația de betoane, nu sînt încă închise, iar obiectivele din etapa a 11-a n-au documentații; la Poiana Brașov, după încheierea anului, fron­tul se subțiază, limitîndu-se doar la cîteva lucrări exterioare. Ce pri­vește instalatorii, aceștia­ sînt legați de constructori. Și Trustul de con­strucții locale se prezintă cu cîteva obiective atacate tîrziu sau încă nea­tacate din lipsă de proiecte, cu toate că ele urmau să „crească“ și în lunile friguroase. Pasate de la trimestru la trimes­tru, de la lună la lună o seamă de operații s-au adunat, luînd proporții dezarmante. De unde acum, atîtea materiale specifice, de unde at­ît­a forță de muncă profilată pe lucrări de închideri? I.S.C.M.­Brașov are, în general, plasament pentru efective, la clădirile în continuare. Dar a „scă­pat din vedere“ hala de carton on­dulat) a fabricii din Ghimbav. Din 4 luminatoare, doar unul singur are geamul montat. Este sticlă, dar nu-s geamgii suficienți. Există tîmplărie metalică, dar nu-s destui lăcătuși­­mecanici. I.C.I.M.­Brașov a aplicat experiența aceasta păgubitoare la hala nr. 6 a uzinei „Electroprecizia“ de la Săcele, care are frontoanele laterale complet deschise. Deschise sînt și clădirile noii­­ fa­brici de tricotaje din șină de la Mier­curea Ciuc. Aici, cel puțin, există o scuză plauzibilă. Din motive inde­pendente de el, șantierul (aparținînd I.S.C.M.­Brașov) a demarat cu o în­­tîrziere de aproape 3 luni. După pă­rerea noastră, s-a muncit cu spor. In linii mari, lucrările de organizare au fost isprăvite, iar stadiile atinse de obiectivele de bază și nivelul pre­gătirilor sînt încurajatoare. Cum căl­dura poate fi asigurată (de 8 loco­mobile), stația de betoane este în­chisă, majoritatea elementelor pre­fabricate (preturnate sau procurate din industrie) și macaralele asigu­rate, ce-ar mai putea împiedica oare montajele ? Poate că drumurile in­terioare, deocamdată inapte pentru trafic pe timp de ploaie și ninsoare. Lipsă de­ balast, lipsă de date pre­fabricate sau lipsă de... preocupare? In condițiile menținerii unui ritm de lucru susținut, primăvara ar putea găsi hala de fabricație, ca și celelalte obiective (atelier, depozit ș.a.), aproape încheiate. Că acest deziderat este realizabil, au dovedit-o constructorii de la Trus­tul nr. 5 conduși de experimentatul ing. H. Flechtenmacher. Clădirile propriu-zise ale fabricii de ață de la Odorheiul Secuiesc au făcut primii pași in lun­a aprilie. Astăzi, cu toate că șantierul mai are o restanță de circa 2 milioane de lei, hala de fa­bricație (cu o suprafață de 26 000 mp), cu structură din elemente prefabri­cate și zidărie, este aproape complet închisă , ca și pavilionul administra­tiv, ca și centrala termică, ca și rețe­lele de canalizare și alimentare cu apă. Finisajele, fundațiile, canalele tehnologice, glisarea castelului de apă (păcat că problema căldurii încă nu-i complet rezolvată!?) sînt însă capabile să absoa­rbă destule efec­tive. Dar, din păcate, ele sînt de­ficitare, afectînd deopotrivă și acti­vitatea instalatorilor ca și cea a izo­latorilor. Lipsa forței de muncă, aso­ciată cu unele deficiențe de apro­vizionare, a frînat și continuă să frîneze și evoluția investițiilor de pe platforma industrială a orașului Tîrgu-Secuiesc. Cu toate acestea, ing. ștefan Cruceru, șeful șantierului, care a petrecut multe ierni în cizme și pufoaică, este optimist. De bună seamă că se gîndește la hala fa­bricii de confecții, pe cale de a fi în­chisă, unde cu încălziri locale vor putea lucra betoniștii, zidarii, insta­latorii ; se gîndește, probabil, la hala fabricii de șuruburi — căreia în lu­nile de iarnă i se va monta structura din elemente prefabricate ■— și la alte obiective deschise. Reținem fap­tul că pentru afară au fost rezer­vate fronturi destul de întinse. Așa­dar, activitatea multor formații va depinde, totuși, și de capriciile iernii. Chiciură, lapoviță, ninsoare, tem­peraturi la limita gradației pozitive a termometrului. In zonele din arcul Carpaților, iarna a început să țină companie constructorilor. Cu pregă­tirile încheiate sau pe cale de a fi încheiate, șantierele au de parcurs cîteva luni aspre. Cerințele execu­ției ritmice, apropierea termenelor de punere în funcțiune a noilor o­­biective reclamă folosirea cu maxi­mum de eficiență a mijloacelor și forțelor de muncă. Să nu uităm că activitatea din lunile de iarnă poate fi hotărâtoare în realizarea sarcinilor de plan pe 1968. Aurel ZELINSCHI Miercurea Ciuc, corpul social al fabricii de tricotaje din lină, în peisajul celei dinții zăpezi Odorheiul Secuiesc, șantierul fabricii de ață, stația de betoane pregătită să înfrunte iarna Ce beton! Și ce armat ! Am văzut, în municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, o construcție ciudată. O clădire cu patru corpuri — unul parter, două parter și etaj, unul S + P + E. Stîlpi deși, cu prob­le di­ferite, cu dimensiunile de pină la 40 X 55 cm , un șir pe fațada prin­cipală, unul pe cea posterioară, încă două șiruri interioare, mărginind un coridor. Grinzi de 30 cm lățime, înalte de 55—65—70 cm, unele cu secțiuni dificile, curbe. Timpane in­terioare pe toată înălțimea. Planșee grele. Un adevărat masiv de beton armat, înconjurat firesc de mormane de cherestea tocată pentru feluri­mea de cofraje. Ce să fie asta ? Oare un suport pentru cine știe ce utilaje grele, cu sarcini dinamice . Constructorii, m-au lămurit: „nu, to­varășe, e doar o Casă a copilului...“ Asupra concepției proiectului am purtat o scurtă și instructivă discu­ție, la D.S.A.P.C.-Bacău, cu autorul soluției de rezistență, tînărul ingi­ner Nicolae Stănescu : — La ce v-au trebuit astfel de rețete de st­lpi 7 — Ca să preia încărcarea dată de grinzi. — Și grinzile ? — Din cauza planșeelor, înălțimea lor e corectă, 1/12 din deschidere. — Chiar la patru șiruri de stilpi 7 — 1?... — Iar diafragmele 7 —■ Știți, e zonă seismică... — Dar alături, la blocurile P -1- 4 cu zidărie portantă, o altă zonă 7 — De fapt, structura a urmărit soluția de arhitectură... — Care aparține cui 7 — Conductorul arhitect Ion Vul­can, care-i și șef de proiect. — Ce consum de oțel ați obținut pe metru pătrat 7 — Asta nu cunosc, nu m-am uitat In Ușă. Puteți afla la atelierul de devize, la colectivul de indici. De altfel, cu proiectul ăsta, pentru o investiție de cinci milioane, ne-am agitat mult. A-nceput In iulie, s-a sistat, l-am reluat in septembrie cu mare urgență... — Pesemne că beneficiarul voia să nu rămână cu banii pe 1968 ne­cheltuiți. Acum, la ce lucrați 7 — Blocuri de locuințe cu confort diferențiat, gradele III și IV. Iată planșele. Parter și patru etaje. — Structura 7 și — Zidărie portantă — dar am pus diafragme monolite, la casa scării I... C. Dorian CUM EXECUTĂM INVESTIȚIILE DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII? In prezenti colectivul șantierului 405 al I.C.M. nr. 4-Iași lucrează la extinderea capacității de producție a Intreprinderiii de prefabricate din Roman. Principalul obiectiv este secția de tuburi de presiune, cu două linii tehnologice: 0 600 și 0 800 mm. Lucrările se află într-un stadiu fizic avansat, ceea ce a permis începerea montării utilajelor încă din luna noiembrie. In avans, față de grafic sunt și lucrările de extindere de la centrala termică, atelierul de armă­turi, depozitul de produse finite și altele. Dacă nu s-ar simți lipsa con­fecțiilor metalice, estacada de trans­port al agregatelor s-ar putea în­scrie și ea pe aceeași listă. Constructorii și-au luat angaja­mentul să dea în exploatare cu cîteva luni mai devreme linia de tuburi 0 600 mm. Intrebîndu-i ce metode au aplicat pentru a scurta durata de execuție a lucrărilor, mais­trul principal Vasile Sînteodor și șeful de brigadă Iosif Haidu au menționat, printre altele : „Expe­riența dobîndită pe celelalte șantiere în organizarea punctelor de lucru și, ceea ce este esențial, existența unui colectiv bine închegat. Amintim în mod deosebit sprijinul acordat de beneficiar, fără de care n-am fi putut obține un ritm continuu și intens“ (M.N.). La Fabrica de ciment din Medgi­dia se construiesc două linii tehno­logice (după procedeul uscat), de mare capacitate. Totodată se exe­cută lucrări de extindere la unele sectoare auxiliare : stația trasó, ca­zane de abur, uscător de zgură, compresoare, silozuri de ciment etc. Prin realizarea acestor investiții, capacitatea de producție a fabricii va crește cu cca. 340 mii tone de ciment anual. Deși, în general, execuția lucră­rilor decurge în condiții mulțumi­toare, la unele obiective se constată însă rămîneri în urmă față de gra­ficul de construcții-montaj. In U luni s-au realizat, din planul va­loric anual, numai 83 m/•. Deci, în ul­tima lună a mai rămas de execu­tat un apreciabil volum de lucrări. Ținînd seama că prima linie tehno­logică este planificată să intre în funcțiune la 30 iunie 1969, antre­ ROI AN : Perspective de devansare a punerii in iuncsiune 1EDGIDIA: sarcina pe decembrie — t­^o din volumul anual TIANAVENI: Obsesia realizărilor valorice prenorul general (Trustul nr. 1- București), ca și beneficiarul, tre­buie să ia toate măsurile necesare ca pînă la sfîrșitul anului să recu­pereze in întregime rămînerea în urmă. O dată cu începerea lucrărilor de investiții, s-a organizat o acțiune de calificare și specializare a mun­citorilor care vor deservi utilajele moderne de la noile linii tehnolo­gice. Fondul alocat în acest scop este de aproape două milioane de lei. Astfel vor putea fi pregătiți 525 de muncitori, în meseriile de lăcă­tuș, podar, cucător, morar, conca­­sorist etc. Fină acum au fost tri­miși pentru specializare, la Fabrica de ciment din Tg. Jiu (cu proces tehnologic asemănător), 7 morari, 4 cocători, 4 concasoriști, precum și muncitori de alte meserii. (Dumitru ROȘCA și Ion ILIE, corespondenți) La fabrica de geamuri—Tîrnăveni se execută importante lucrări de investi­ții, menite să ducă la sporirea produc­ției de geam tras. O recentă analiză făcută pe șantier a dezvăluit însă o serie de lucruri puțin îmbucurătoare. Stadiul fizic al noilor obiective este total nesatisfăcător, iar ritmul ac­tual de execuție nu lasă să se întrevadă perspectiva redresării situației. Baterea piloților, fundațiile, închiderea halei și alte operații im­portante n-au fost nici pînă acum ter­minate. In asemenea condiții, con­structorii de la Trustul nr. 5—Brașov nu și-au creat nici front de lucru pentru iarnă, la interioare. La hala cuptorului se bate pasul pe loc. Ex­plicabil ,­ stația de betoane nici pînă acum nu a fost pusă în funcțiune. Ur­­mărindu-se cu precădere realizarea sarcinilor valorice, se atacă mereu noi obiective. Dar acestea progresează lent, forțele de muncă sunt risipite, drumurile de acces nu au fost încă atacate — ceea ce face ca legăturile dintre punctele de lucru să fie anevo­ioase și, adeseori, blocate de utilaje uzate prematur sau degradate. Bine­înțeles, în aceste condiții este stînje­­nită și activitatea fabricii. Cu o or­ganizare defectuoasă, cu efective insu­ficiente, șantierul nu poate oferi ga­ranția respectării termenelor de pune­re în funcțiune. Cu atît mai mult, cu cît se semnalează carențe serioase și în aprovizionarea cu o serie de u­­tilaje și materiale. In schimb, materi­alele refractare (cca. 700 t) — necesare abia la anul — au fost aduse de pe acum și de­pozitate în aer liber, amenințate de degradare. La această situație s-a a­­juns, pe de o parte, datorită aprovi­zionării necorelate cu nevoile de ma­teriale ale șantierului, iar pe de altă parte, pentru că șantierul nu s-a pre­ocupat de montarea barăcilor-depozi­­te. C. PRICA ÍN CAPITALĂ: de la 13 400, la 21 400 de apartamente Din cele 13 400 apartamente prevăzute pentru anul acesta, unitățile Direcției generale de construcții-montaj a Con­siliului popular al municipiului Bucu­rești au predat pină acum aproape 11 01­0 ; 1 000 de apartamente sînt în curs de recepție, iar celelalte vor fi prezen­tate la acest examen pină la sfîrșitul lunii. In cursul anului 1969, unitățile D.G.C.M. vor realiza 21 400 apartamente, din care aproape jumătate din ele cu confort di­ferențiat. Dintre acestea, circa 15 800 de apartamente (3 500 cu confort diferen­țiat) se află încă de pe acum în diverse stadii de execuție. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI VA! Guetá editat­ de Ministerul Industriei Construcțiilor/ Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții I I CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT construcții-mon­• întreprinderea de tare siderurgice-Galați. • Șantierul Galați al întreprinderii „Energoconstrucția“-București. In ziua de 23 noiembrie, colectivul de la întreprinderea „Izolatorul“ —­­București a marcat un deosebit succes: planul anual la export a fost realizat în întregime. Până în această zi au fost livrate, peste sarcina de plan, 600 de blocuri de cărămizi speciale termoizo­­latoare, a căror calitate a fost aprecia­tă de beneficiarii de peste hotare (Vasile Dumitru, corespondent) . Elemente de organizare trecute prin filtrul analizei critice, soluții îndrăznețe bazate pe calcule inginerești, priceperea și inventivitatea constructorilor de pe șantierul de dezvoltare a uzinelor „In­­­­dustria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii, șan­tier aparținînd întreprinderii de construc­ții-montaj din Cluj a M.C.I.C.R. au asi­gurat îndeplinirea planului valoric a­­­­nual cu 35 de zile mai devreme. Pînă la mijlocul celei de a treia de­­­­cade a lunii noiembrie, constructorii au realizat peste Plan lucrări în valoare de­­ circa zece milioane de lei, în condițiile unor costuri minime. (Liviu Tamaș, co­­­­respondent) Printr-o temeinică organizare procesului de producție, colectivul, de a­l la întreprinderea de prefabricate din Roman a reușit să-și depășească, lună de lună, sarcinile de producție. Acest spor a determinat ca planul fizic anual la elementele prefabricate din beton armat să fie îndeplinit în ziua de 27 noiembrie (ing. Emil MI­­HAILOVICI) • Ceramiștii de la fabrica *,1 Mai- Bucov-Ploiești, au îndeplinit planul va­loric al producției globale pe 1968 în numai 11 luni ; în ziua de 3 decembrie a fost realizat și planul producției­­marfă. în această perioadă, harnicul co­lectiv a realizat în plus peste 3,8 mi­lioane buc. materiale de zidărie (în echi­valent cărămizi normale), un nou sor­timent de cărămizi pentru construcții speciale (noul complex al Institutului politehnic din București, restaurarea mo­numentelor istorice etc.), precum și tu­buri de presiune (sortimente noi) nece­sare pentru alimentarea cu apă a Ca­pitalei. (Mircea VASILIU, directorul fa­bricii) întreprinderea de construcții forestiere­ Rîmnicu Vîlcea și-a depășit de pe acum planul valoric pe anul 1968 cu circa un milion de lei. Beneficiile suplimentare însumează peste 3 milioane de lei. (ing. Ion ZAVOIANU, președintele comitetu­lui de direcție) Colectivul Grupului de șantiere nr. 1 (T.C.L.) — Iași și-a realizat planul valo­ric al producției globale pe acest an în 11 luni. Constructorii ieșeni au dat pînă acum în folosință 1332 de apartamente convenționale, iar pînă la 20 decembrie vor preda încă 460 de apartamente, în­­deplinindu-și astfel integral planul fi­zic pe anul 1968. (Gheorghe RADU, eco­nomist) La 5 decembrie și-a realizat planul pe 1968 la producția globală și marfă co­lectivul Fabricii de ciment­ Comarnic. Pînă la sfirșitul anului se va obține o producție suplimentară în valoare de peste 2 milioane de lei. PREMIILE COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE PE ANUL 1968 g­ Recent, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sis­­­­tematizare a acordat premii — însumînd 350 000 de lei — pentru­­ unele lucrări valoroase, realizate în ultimii ani în domeniul proiec­­­­tării și executării construcțiilor, al sistematizării centrelor populate­­ și a teritoriului. |n Premiile au fost acordate pentru creații deosebite în arhitectură El și sistematizare, pentru aplicarea in proiectare a unor soluții înain­­­­tate care duc la creșterea gradului de industrializare în execuție sau­­ la indici tehnico-economici deosebit de favorabili, pentru introdu­a­cerea in practica execuției lucrărilor de construcții-montaj a unor­­ materiale, procedee și utilaje noi, corespunzătoare nivelului tehnicii­­ mondiale, precum și a unor soluții prin care se obțin rezultate deo­­­sebite în reducerea consumurilor de oțel profilat și de material lem­­­­nos de rășinoase, față de prevederile proiectului, pentru restaura­­­­rea și punerea în valoare a monumentelor istorice. Au fost premiate colective din organizații de proiectare și de exe­cuție pentru următoarele lucrări: Organizații de proiectare din subordinea ministerelor și a altor organe centrale • Institutul de proiectare a con­strucțiilor tip (I.P.C.T.—C.S.C.AS.): total 53 500 lei, pentru: „Studiu pentru determinarea elementelor te­matice în vederea stabilirii tipurilor de dotări social-culturale și de lo­cuințe la sate“ ; „Serie de clădiri de locuit din panouri mari pe teh­nologia fabricii Militari“ ; „Blocuri­­punct cu P + 4 nivele din zidărie portantă“; „Noi tipuri de aparta­mente diferențiate pe număr de ni­vele și sisteme constructive" ; „Stu­dii pentru stabilirea noilor prețuri plafon la locuințe“; „Cinematograf cu 800 de locuri“; „Cataloage de elemente și secțiuni exemplificati­ve de hale industriale cu structuri din grinzi cu inimă plină“; „Ele­mente și secțiuni exemplificative pentru hale industriale din beton armat" ; „Puncte termice pentru ansambluri urbane“; • Institutul de studii și proiec­tare pentru construcții, arhitectură și sistematizare (I.S.C.A.S.): total 37 500 lei, pentru : „Studiu privind organizarea rețelelor de dotare so­­cial-culturale și de deservire în noi­le ansambluri de locuințe“ ; „An­samblul hotelier «Trotuș» din mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej“ ; „Spitalul cu 700 de paturi de la Hunedoara" ; „Policlinici în mediu urban pentru 600 și 1800 de con­sultații pe zi“ ; „Clădire de locuit experimentală, din panouri mari de zgură expandată în municipiul Deva“ • Institutul pentru planuri de a­­menajare și construcții hidrotehnice (LP.A.C.H.), total 33 000 lei, pen­tru : „Alimentarea cu apă a muni­cipiului Craiova“ ; „Alimentarea cu apă a municipiului Iași" ; „Alimen­tarea cu apă a exploatării miniere Bălan“; • Institutul de proiectare pentru industria materialelor și prefabri­catelor de construcții (I.P.I.M.P.C.)» (conhnuare în pag. a 2-a) Studioul de radio din municipiul Cluj, pentru execuția căruia Trustul de con­­strucții­ Cluj a obținut un premiu de 3 500 lei. NI! LĂSAȚI PMIIELTIN1A Zii Reînnoiți-va chiar ACUM abonamentul la pe anul 1969 PREȚUL ABONAMENTULUI: 1 an -13 lei, 6 luni-6,50 lei, 3 luni-3,25 lei Abonamentele se fac la oficiile poștale și factorii poștali

Next