Constructorul, februarie 1969 (Anul 21, nr. 5-8)

1969-02-01 / nr. 5

®­«^Mrvctonn› LfCRĂJORIE PLENAREI COMITETULUI UNIUNII SINDICATELOR (Urmare din pag. 1) ■uri concretă pentru­ , normalizarea­­ condițiilor de­a muncă. Evidențiind­­ rezultatele mai impor­­­tante care au fost obținute anul tre­cut, considerâ­md­ totodată necesar să s­­ubliniem că, iar activitatea Biroului­­ executiv al­­ Comitetului Uniunii ți­ a sindicatelor din­ construcții, indus­­­­tria materialelor­­ de construcții și­ proiectare se manifestă încă unele­ deficiențe. Avem în­că o serie de lip­­s auri în orientarea­­ activității orga­­­nelor sindicale din­­ ramura noastră pe problemele majore ale întreprin­ i etorilor , nu am îndrumat suficient­ comitetele» sindicatelor, ca reprezen­­­tanții acestora în comitetele de di­­­recție să-și aducă întotdeauna contri­­­buția la­­ eliminarea deficiențelor­ semnalate,­, pe baza cunoașterii a­­­profundate a vieții întreprinderii,­ nu folosim­­ eficient activul obștesc,­ aportul numeroaselor cadre­­ tehnice­­inginerești pentru studierea­­și pune­­­­rea în valoare a resurselor existen­te la fiecare loc de muncă. Nu în­totdeauna am reușit să coreflăm acti­vitatea noastră curentă cu cea de perspectivă, ceea ce a făcut-o ca unele acțiuni să nu se desfășoare­ cu con­tinuitate, să nu se finalizeze­ cu efi­ciența scontată. Apreciind activitatea pozitivă des­fășurată anul trecut, trăgînd învăță­­­mintele necesare din lipsurile care, s-au manifestat, animați de dorința, de a ridica nivelul ..activității sindi­­­catelor din ramura“ noastră, consi­derăm că dispunem de toate condi­țiile pentru a participa direct și cu mai multă competență, la‘-soluționa­­rea problemelor complexe­­ ce revin construcțiilor și industriei materia­lelor de construcții, la mobilizarea colectivelor de muncă în vederea îndeplinirii sarcinilor crescînde­ și de mare răspundere ale celui de -al 4- lea an al cincinalului. Planul de stat pe anul 1963 sinte­tizează un nou și multilateral pro­gram de dezvoltare economică și so­cială a patriei noastre. După cum se cunoaște, cerințele obiective ale a­­sigurării dinamismului economiei na­ționale au impus necesitatea­ preve­derii în plan a unui volum­­ de in­vestiții centralizate de 63,3­1 miliar­de lei, în acest an vor fi realizate­ 770 de capacități, și obiective impor­tante, precum și­­ circa 90 000 de a­­partamente fizice­­ — multe din a­­cestea urmînd să fie concepute și executate de proiectanții și construc­torii din ramura noastră. Producția industriei materialelor de construcții va înregistra in această perioadă un spor substanțial, de 12,5%­ vor in­tra în producție 3 linii de ciment cu o capacitate de 640 000 tone/an și vor începe lucrările de construcție a unor mari fabrici, care vor pro­duce în total aproape 4 milioane tone de ciment ; va începe, de ase­menea, construcția­ unor importante capacități pentru producția de gea­muri, îndeplinirea exemplară a sarci­nilor ce revin ramurilor noastre implică utilizarea mai intensă a resurselor materiale și umane e­­xistente în toate unitățile, spori­rea preocupării sindicatelor pen­tru orientarea eforturilor salaria­ților spre depistarea și valorifi­carea rezervelor de creștere a producției și a productivității muncii. Ținînd seama de sarcinile­ rezultate din recenta Hotărîre a Comitetului executiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. cu privire la desfășurarea întrecerii socia­liste în acest an, Comitetul Uni­unii, sindicatele din construcții, proiectare și industria materiale­lor de construcții trebuie să ma­nifeste o grijă deosebită pentru organizarea temeinică a întrecerii, care să asigure mobilizarea largă a colectivelor de muncă în vede­rea soluționării acestor probleme. Pornind de la aceste considerente și avînd în vedere principalele pro­bleme pe care le ridică planul de stat pe anul 1969, sindicatele trebuie să orienteze colectivele de muncă spre sarcinile caracteristice ramurii, subramurilor și întreprinderilor, a­­cordînd o atenție deosebită obiecti­velor stabilite de Comitetul Uniunii împreună cu M.I.C. și C.S.C.A.S., pu­blicate în ziarul „Munca“ și în ga­­zeta „Constructorul“. Ecoul profund produs în rîndul oamenilor muncii din construcții, proiectare și industria materialelor de construcții de chemările adresate de conferințele organizațiilor de partid ale municipiului București și județului Timiș, precum și de anga­jamentele tuturor organizațiilor ju­dețene de partid va trebui materia­lizat în realizarea integrală a inves­tițiilor la termenele planificate și în condiții de calitate, în creșterea pro­ducției materialelor de construcții. In lumina indicațiilor prețioase date de către tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1968, problemele fundamentale ale activității, spre care trebuie dirijate eforturile co­lectivelor și ale sindicatelor din ramura noastră vizează în prin­cipal SCURTAREA DURATEI DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR, PUNEREA IN FUNCȚIUNE LA TERMEN SAU ÎNAINTE DE TERMEN A OBIECTIVELOR IN CONDIȚIILE FOLOSIRII CU E­­FICIENȚĂ SPORITĂ A RESUR­SELOR MATERIALE ȘI FINAN­CIARE DESTINATE INVESTI­ȚIILOR, REALIZAREA LA TIMP A PARAMETRILOR TEHNICO­­ECONOMICI PROIECTAȚI. Efectele deosebit de favorabile ce rezultă pentru economia națională din transformarea într-un termen cît mai scurt a noilor capacități în forțe productive impun ca o nece­sitate creșterea preocupării comite­tului Uniunii și a sindicatelor din șantiere pentru inițierea și susține­rea unor acțiuni în sprijinul reali­zării unui ritm corespunzător în exe­cuție pe tot parcursul anului — pro­blemă de importanță majoră pentru respectarea termenelor de date în funcțiune. Experiența multor șan­tiere demonstrează că este pe deplin posibil ca în activitatea de investiții de lucrări cu mult superioare. Edifi­cator este exemplul Trustului nr. 1 de construcții-montaj din București, I.C.M. nr. 4 — Iași, Trustului nr. 2 instalații din București și altele, care anul trecut, obținînd ritmuri corespunzătoare în execuție încă din primul trimestru, au reușit să reali­zeze în bune condiții sarcinile care le-au revenit. Acolo unde însă nu s-au asigurat la timp condițiile ne­cesare pentru desfășurarea lucrărilor în anotimpul rece, realizările din primele luni ale anului au fost re­duse, rămînerile în urmă neputînd fi recuperate în totalitate. In această situație s-au aflat întreprinderile nr. 11 Instalații din București și nr. 13 construcții din Timișoara, care în trimestrul I 1968 au realizat mai puțin de 15% din sarcinile anu­ale, iar pe semestrul I circa 39%, ceea ce le-a determinat să încheie anul cu planul nerealizat. Fără îndoială, folosind și generali­zând experiența pozitivă obținută de unele colective de muncă în reali­zarea ritmică, în tot cursul anului, a execuției și punerii în funcțiune a investițiilor, există premisele ma­teriale și organizatorice pentru trans­punerea în viață a sarcinilor tra­sate de partid în această direcție. Iată de ce Biroul executiv al Comi­tetului Uniunii și-a propus o aseme­nea problemă printre preocupările de seamă ale activității pe care o va desfășura în perioada care ur­mează. Valorificarea rezervelor de creștere a producției materialelor de construcții și de accelerare a ritmului de execuție a lucrărilor pe șantiere necesită ca ln între­cerea socialistă să-și găsească lo­cul cuvenit obiective care să vize­ze organizarea mai bună a pro­ducției în vederea folosirii inte­grale a capacităților de producție, creșterii indicilor intensivi și ex­tensivi de exploatare a mașinilor, instalațiilor și utilajelor de con­strucții. Activitatea din­ anul trecut ne ara­tă că în acest domeniu sunt încă re­zerve însemnate , în multe cazuri se înregistrează stagnări în funcționa­rea acestor mijloace, utilajele de construcții sunt insuficient folosite în mai multe schimburi, uneori nu se respectă programul de lucru al ma­șinilor etc. Pentru creșterea indicilor de utili­zare a mașinilor, pe lîngă măsurile tehnice și organizatorice care trebuie luate atît la nivelul ministerului cît și în întreprinderi, sindicatele dis­pun de largi posibilități în vederea antrenării muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor la eliminarea defi­ciențelor semnalate. Se dovedesc u­­tile și cu bune rezultate preocupările unor comitete ale sindicatelor, de a organiza — împreună cu cadrele teh­nice și cu conducerea — consfătuiri pe profesii cu muncitorii, în­ care se analizează probleme legate de ri­dicarea gradului de utilizare a mași­nilor, Instalațiilor, cuptoarelor în in­dustria materialelor de construcții, precum și a utilajelor pe șantiere; dezbateri în grupele sindicale privind calitatea muncii prestate de lucră­torii care efectuează lucrări de în­treținere și reparații. Apreciem pozitiv faptul că în ul­timul timp, tot mai multe organe sindicale, la acordarea titlului de evidențiat în întrecerea socialistă, pe lîngă rezultatele în producție țin seama și de modul cum sunt folo­site utilajele, mașinile, instalațiile. Va trebui ca în viitor sindicatele noastre, Comitetul Uniunii să se pre­ocupe mai îndeaproape de generali­zarea metodelor eficiente ale unor colective în utilizarea deplină a ca­pacităților de producție prin orga­nizarea de schimburi de experiență, demonstrații practice, conferințe tehnice etc. » O latură importantă a organizării producției,­ în care trebuie adîncite investigațiile, o reprezintă folosirea cît mai deplină a timpului de lucru și a forței de muncă. în această pri­vință nu trebuie scăpat din vedere că în multe șantiere și întreprinderi din ramura noastră se pierde încă un număr mare de ore din progra­mul de lucru, fie datorită defecțiu­nilor de organizare care produc în­treruperi și stagnări, fie datorită ac­telor de indisciplină de care dau dovadă unii salariați. In vreme ce timpul de muncă nu este folosit in­tegral, în unele întreprinderi se re­curge la efectuarea de ore suplimen­tare, mai cu seamă pentru acoperi­rea unor deficiențe în organizarea producției sau în aprovizionarea tehnico-materială, și în mai mică măsură pentru obținerea unei pro­ducții suplimentare. In construcții se pot cita suficiente exemple de șantiere unde, deși aproape tot tim­pul anului s-a lucrat în regim prelungit de 10 ore pe zi, planul nu a fost realizat. Comitetul Uniunii, sindicatele din întreprinderi și șantiere au datoria să examineze cu întreaga atenție so­licitările ce se fac în această direc­ție și numai în cazuri bine justifi­cate, împreună cu conducerea mi­nisterului sau a celorlalte organe centrale, cu comitetele de direcție și pe baza consultării salariaților, să avizeze program special de lucru. Rezultă necesitatea ca sindicatele să determine și să sprijine mai mult comitetele de direcție în luarea mă­surilor care se impun pentru organi­zarea temeinică a producției și a muncii, îmbunătățirea aprovizionării locurilor de muncă, în așa fel încît să se asigure continuitatea procesu­lui de producție, să se evite între­ruperile nejustificate în programul de lucru. Totodată, este de datoria sindicatelor din ramura noastră să desfășoare o largă activitate cultural­­educativă pentru întărirea discipli­nei sub toate aspectele ei, să creeze o adevărată opinie de masă împo­triva celor care se abat de la înda­toririle de serviciu, prin punerea lor în discuția organizației sindicale res­pective. O preocupare mai deose­bită în aceste direcții va trebui să existe la șantierele de construcții, ținînd seama că aici se angajează a­­nual un număr mare de muncitori, cu o structură eterogenă de pregă­tire și mentalitate, care urmează să se integreze în disciplina industrială. Va trebui astfel muncit, încît fiecare salariat să înțeleagă imperativul și sensurile majore ale disciplinei, im­portanța pe care aceasta o are pen­tru propriul său interes și al colecti­vului în care lucrează. In contextul imperativelor ac­tuale, reducerea sistematică și substanțială a cheltuielilor de producție ocupă un loc de prim ordin. Eforturile pe care colectivele de muncă le-au depus în anul trecut pentru sporirea eficienței economice, rentabilizarea unor produse, au pus în valoare noi posibilități de redu­cere a cheltuielilor materiale, a con­sumurilor specifice — ceea ce s-a soldat, în numeroase întreprinderi, cu beneficii sporite față de cele sta­bilite prin plan. Cu toate acestea, analiza cheltu­ielilor de producție în unele unități industriale a pus în evidență nive­lul ridicat al unor consumuri speci­fice de materii prime, materiale, combustibil și energie. De pildă, la producerea varului, normal de con­sum la combustibil pe primele 9 luni din 1968 a fost depășită cu 2Q °­ C la Tg. Jiu și cu peste 12% la fabrica „Bihorul“-Aleșd; L a ciment, consumul de energie electrică, în aceeași pe­rioadă, era mai mare cu 6,3% la Medgidia, cu 3,3% la Turda, cu 1% la Tg. Jiu. Subliniem totodată situa­ția necorespunzătoare de la unele fabrici din industria ceramică (Ur­­ziceni, Țăndărei, Feldioara) unde, din cauza procentelor mari de rebu­turi, se irosesc importante cantități de materii prime, materiale, combus­tibil și energie — precum și slaba gospodărire a materialelor pe multe șantiere, care produce importante pagube materiale. Ținînd seama de serioasele impli­cații pe care aceste defecțiuni în utilizarea resurselor materiale le au pentru economia națională, se impu­ne cu toată acuitatea ca Biroul exe­cutiv al Comitetului Uniunii noas­tre să-și­­ sporească preocupările pri­vind sprijinul pe care trebuie să-l acorde sindicatelor, astfel ca aces­tea, la rîndul lor, să ducă o muncă intensă de explicare și convingere a salariaților, pentru abordarea cu cea mai mare răspundere a sarcini­lor privind diminuarea cheltuielilor materiale de producție, reducerea consumurilor specifice. Este necesar ca un mai mare măsură să ne ocu­păm, împreună cu direcțiile generale din minister, de lărgirea gamei de produse la care consumurile specifi­ce să fie riguros stabilite, de spri­jinirea acțiunii de reproiectare a u­­nor produse sau lucrări de construc­ții-montaj. Comitetele sindicatelor au dato­ria să desfășoare o amplă activi­tate de antrenare a colectivelor de muncă în întrecere pentru e­­conomisirea de materii prime­ și materiale, utilizarea rațională a combustibilului și energiei. De o importanță deosebită pentru e­­conomisirea materialelor pe șan­tiere este problema respectării condițiilor de calitate a lucrărilor, a cerințelor privind buna depo­zitare, păstrarea, transportul și manipularea materialelor, pro­blemă care trebuie să facă obiec­­­­tul unor dezbateri largi în adu­nările sindicale, în ședințele co­mitetelor de direcție. Paralel cu asemenea acțiuni, sin­dicatele trebuie să ducă o muncă susținută de educație pentru spori­rea grijii față de bunul obștesc. Să se ia măsuri, hotărîte pentru trage­rea la răspundere cu toată severi­tatea a celor din a căror­­ neglijență sau nepăsare se irosesc importante resurse materiale și financiare.­­ O problemă majoră a activității întreprinderilor din industria ma­terialelor de construcții o consti­tuie îndeplinirea exemplară a planului de export. Majoritatea comitetelor de direcție și organele sindicale din unitățile care au sarcini pentru export au do­vedit o permanentă preocupare pen­tru livrarea la termen și respectarea condițiilor de calitate a produselor contractate pentru piața externă. A­­nul trecut au fost date peste plan la export 6 000 tone ciment, 4 000 mp de carton asfaltat, 15 000 mp de geamuri, 10 300 tone de var, 642 000 mp covor PVC și alte produse. Cunoscînd sarcinile deosebite ce revin în acest an in domeniul ex­portului, este necesar să depunem eforturi permanente pentru îndepli­nirea tuturor obligațiilor contrac­tuale. Va trebui ca Biroul executiv, sindicatele din ramură să cunoască modul cum se realizează sarcinile de export, îmbunătățirea calității pro­duselor destinate consumului intern și la export, realizarea lor la cos­turi cât mai reduse pentru a fi competitive pe piața externă, solici­tă din partea organelor sindicale o muncă perseverentă, pentru a cultiva în conștiința fiecărui salariat răs­­punderea față de prestigiul mărcii fabrisit. Înfăptuirea In ritm susținut și In condiții de eficiență economică sporită a programului de investiții prevăzut în planul cincinal im­pune ca o necesitate obiectivă SPORIREA CONTRIBUȚIEI AC­TIVITĂȚII DE CERCETARE ȘI DE PROIECTARE DESFĂȘURA­TĂ IN CONSTRUCȚII, INDUS­TRIA MATERIALELOR ȘI PRE­FABRICATELOR DE CON­STRUCȚII. La rezultatele însemnate obținute pînă în prezent în dezvoltarea in­dustriei materialelor de construcții, la accelerarea ritmului și creșterea gradului de industrializare a con­strucțiilor, la asimilarea unor proce­dee tehnologice moderne de fabri­cație și de execuție, la crearea unor noi sortimente de materiale și de elemente prefabricate pentru con­strucții, o contribuție substanțială au adus cercetarea științifică și activi­tatea de proiectare desfășurată în institutele care aparțin ramurii noastre. Nu mai puțin adevărat este faptul că activitatea de cercetare nu a sus­ținut suficient eforturile depuse pen­tru creșterea cantitativă și calitativă a producției materialelor de con­strucții, nu a intervenit și nu a so­luționat cu operativitate numeroase probleme de ordin tehnic și tehnolo­gic intervenite în procesele de pro­ducție. Este și aceasta o explicație a faptului că în sectorul industriei ceramice procentul de rebuturi este încă foarte ridicat, că unele obiecti­ve din acest sector ani de zile nu-și ating parametrii proiectați, iar în sectorul de construcții-montaj, în unele cazuri sunt adoptate soluții depășite, cu un grad de prefabricare și industrializare scăzut, cu consu­muri mari de materiale și manoperă. Menționăm, totodată, insuficienta preocupare a cercetătorilor pentru studierea și rezolvarea unor proble­me privind îmbunătățirea condițiilor de muncă din unități, eliminarea no­xelor, ușurarea efortului fizic etc. Comitetul Uniunii va trebui să a­­corde o atenție sporită acestui im­portant sector de activitate, să spri­jine mai mult sindicatele din insti­tutele de cercetări și proiectări pen­tru mobilizarea colectivelor de mun­­­că la realizarea și valorificarea te­melor de cercetare, a acțiunilor de colaborare științifică și tehnologică cu unitățile productive, pentru dez­voltarea creației originale, in vede­rea diminuării importurilor. Comi­tetele sindicatelor să concentreze eforturile cercetătorilor spre reali­zarea angajamentelor luate ca răs­puns la chemarea institutelor de cer­cetări și proiectări din sectorul 7 al municipiului București, în așa fel încît cercetarea științifică să răspun­dă cerințelor construcției socialiste, să asigure o rapidă valorificare a rezultatelor obținute. De asemenea, trebuie să subliniem necesitatea îmbunătățirii activității în domeniul proiectării. în această privință, cu toate că in prezent si­tuația este mai bună ca în anii pre­cedenți, sunt încă obiective a căror construcție este prevăzută să înceapă in acest an, dar pentru care proiec­tele nu sunt încă întocmite. Este tim­pul să se accepte definitiv și con­secvent adevărul că nu-i posibilă organizarea judicioasă a activității pe șantiere, atîta timp cit, neexistînd un decalaj corespunzător între ela­borarea proiectelor și începerea lu­crărilor, continuă practica predării documentațiilor pe parcursul execu­ției, fragmentate pe diferite catego­rii. Asemenea situații determină nea­junsuri în contractarea utilajelor, în aprovizionarea cu materiale, în re­crutarea forței de muncă, avînd re­percusiuni negative asupra respec­tării termenelor de punere în func­țiune. Vorbind despre activitatea de pro­iectare, se cuvine să subliniem nece­sitatea ca obiectivele întrecerii so­cialiste să orienteze eforturile pro­iectanților spre studierea și adopta­rea unor soluții care să determine reducerea ponderii lucrărilor de con­strucții în volumul total al investi­țiilor, precum și diminuarea consu­­murile de metal, material lemnos și ciment, care să asigure o eficiență tot mai ridicată a lucrărilor proiec­tate. Este cunoscut faptul că aportul in­tegral al unei investiții la dezvol­tarea economiei naționale se înre­gistrează din momentul atingerii pa­rametrilor proiectați, moment care trebuie să fie cît mai apropiat de acela al punerii în funcțiune. Cu toate rezultatele bune care s-au ob­ținut în ultimii ani, se constată și în această privință unele deficiențe, constînd în duratele lungi de reali­zare a indicatorilor proiectați la unele obiective, în industria con­­strucțiilor, de exemplu, la sfîrșitul semestrului I al anului trecut, din­­ 35 de obiective și capacități noi puse in funcțiune în anii anteriori, pentru care expirase termenul de atingere a parametrilor proiectați, existau încă 9 obiective la care nu erau rea­lizați toți indicatorii economici. Comitetului Uniunii, sindicatelor din proiectare și din întreprinderile industriei materialelor de construc­ții le revine sarcina ca, prin mij­loace specifice, să contribuie la con­centrarea eforturilor proiectanților și colectivelor care exploatează noi­le capacități de producție, în scopul obținerii în termenele planificate a rezultatelor economice preconizate la aprobarea fiecărei investiții. . Un aport însemnat la perfec­ționarea proceselor tehnologice a mașinilor și instalațiilor, la rea­lizarea de importante economii de materii prime, materiale și combustibil, la îmbunătățirea condițiilor de muncă îl aduce mișcarea inovatorilor și raționa­­lizatorilor. Desfășurând o multilaterală acti­vitate organizatorică și cultural-edu­­cativă pentru traducerea în viață a Hotărîrii Plenarei din decembrie 1967 a Consiliului Central al U.G.S.R., organele și organizațiile sindicale din ramura noastră au ini­țiat numeroase acțiuni în direcția mobilizării și orientării inovatorilor și raționalizatorilor spre studierea și elaborarea unor soluții tehnice valoroase, au desfășurat tot mai susținut propaganda tehnică în rîn­dul salariaților și au exercitat, tot­odată, controlul asupra aplicării le­gislației privind inovațiile. Ca urmare a condițiilor favorabile create de statul nostru, a muncii desfășurate de organele administra­tive și sindicale pentru atragerea u­­nui număr din ce în ce mai mare de muncitori, ingineri și tehnicieni în mișcarea de inovații, aceasta a cu­noscut o dezvoltare continuă, cu in­fluențe pozitive asupra activității economice. Anul trecut, la M.I.C., a­­plicarea unui număr de peste 300 de inovații s-a soldat cu economii de circa 31 milioane de lei, iar la D.G.C.M. a Consiliului popular al municipiului București, inovațiile a­­plicate au adus economii postcalcu­­late de circa 4 milioane de lei. Cu toate acestea, sunt cazuri cînd rezolvarea unor inovații se tergiver­sează ; altele, care sunt acceptate, se aplică cu întirziere și nu se extind corespunzător cerințelor producției. Există și situații cind nu se respectă prevederile legale cu privire la re­compensarea inovatorilor, cind re­compensele se stabilesc prin aprecie­re. Comitetele sindicatelor vor trebui să fie mai exigente față de aseme­nea deficiențe, să intervină energic la conducerile întreprinderilor pentru rezolvarea și aplicarea propunerilor de inovații. Biroul executiv al Comi­tetului Uniunii noastre trebuie să urmărească la direcțiile generale din M.I.C. soluționarea operativă a pro­punerilor de inovații ce depășesc competența întreprinderilor, să spri­jine organizarea concursurilor de inovații și a unor schimburi de ex­­perință pentru generalizarea celor mai valoroase propuneri aplicate in producție, în condițiile dezvoltării impe­tuoase a economiei naționale, for­marea de noi cadre cu înaltă ca­lificare și perfecționarea pregăti­rii tehnico-profesionale capătă o însemnătate deosebită. Interesul sporit pentru îmbunătă­țirea calitativă a­­ învățămîntului teh­nic și profesional, precum și a ce­lorlalte forme de calificare a asigu­rat cadrele necesare întreprinderilor și șantierelor ramurii noastre. Pro­cesul de învățămînt s-a desfășurat în condiții tot mai bune, urmărin­­du-se, în afară de însușirea cunoș­tințelor de strictă specialitate, for­marea deprinderilor practice nece­sare în exercitarea meseriei. O bună activitate se desfășoară la Centrul școlar al D.G.C.M.-C.P.M.R., la Gru­pul școlar Săcele al M.I.C., la T.C.L.­­Constanța și altele. Faptele arată că ceea ce s-a între­prins pînă acum in acest domeniu este bun, dar insuficient. Se pot enu­mera destule exemple de unități, în special din construcții, unde anul trecut nu a existat preocupare pe linia organizării unor cursuri sau altor acțiuni vizînd îmbogățirea cu­noștințelor tehnico-profesionale ale muncitorilor, inginerilor și tehnicie­nilor. La fostul grup de șantiere nr. 3 al T.C­ L.Ilași, desfășurarea defec­tuoasă a acțiunii de­ calificare transformarea sălii de cursuri în de­și pozit dovedește dezinteres din partea organelor administrative și sindicale pentru pregătirea cadrelor. Neajun­suri serioase în acest domeniu exis­tau și la grupul de șantiere nr. 805 I — Pitești al I.C.M. nr. 8, la T.C.L.­­- urile Ilfov, Argeș ș. Se impune ca pentru eliminarea deficiențelor manifestate, comitetele sindicatelor să sprijine mai îndea­proape com­itetele de direcție în or­ganizarea cursurilor de ridicare calificării și specializare a cadrelor­­­a aceste cursuri să fie organizate dife­rențiat, în funcție de specificul locu­lui de muncă și de pregătirea oame­nilor, asigurînd peste tot condițiile necesare pentru buna­ lor desfășura­re. Mai multă preocupare trebuie să manifestăm, începînd de la Comi­tetul Uniunii,­ pentru sprijinirea pregătirii din timp a cadrelor nece­sare noilor obiective industriale care vor fi puse în funcțiune în ramura noastră, astfel încît să se evite re­petarea neajunsurilor manifestate la Fabrica de ciment-Tg. Jiu, la fa­bricile de prefabricate de la Craio­va, Călărași ș.a. Ținînd seama că în construcții se simte lipsa forței de­ muncă cu cali­ficare corespunzătoare, Biroul execu­tiv al Comitetului Uniunii și-a pro­pus să inițieze împreună cu M.I.C., în prima jumătate a acestui an, in principalele întreprinderi și șantiere, o acțiune pentru studierea și găsirea soluțiilor de perfecționare a procesu­lui de pregătire a cadrelor, extin­derea formelor de policalificare în vederea folosirii raționale și cu con­tinuitate a muncitorilor pe șantie­rele de construcții. Experiența de pînă acum de­monstrează că Întrecerea socia­listă oferă largi posibilități de atragere a salariaților la descope­rirea și punerea în valoare a în­semnatelor rezerve existente in întreprinderi și șantiere. Este de datoria sindicatelor din șantierele de construcții, din între­prinderile producătoare de materia­le de construcții, din organizațiile de proiectare și cercetare să asigure întrecerii socialiste un conținut di­namic, astfel încît să stimuleze e­­nergia și inițiativa creatoare a ma­selor, să le orienteze spre sarcinile specifice ramurii, subramurii și fie­cărei unități, acordînd o atenție deo­sebită obiectivelor stabilite de Co­mitetul Uniunii împreună cu M.I.C. și C.S.C.A.S. întrecerea socialistă trebuie funda­mentată pe angajamentele individua­le, pe echipe sau brigăzi, luate pe baza sarcinilor de plan, defalcate din timp pe secții, șantiere, loturi, oameni și mașini, de către condu­cerea fiecărei unități. Organele sindicale, în colaborare cu comitetele de direcție vor trebui să stabilească modul de urmărire și perioada pentru care se analizează rezultatele întrecerii, luînd în ace­lași timp măsuri operative de aju­torare a colectivelor care intîmpină greutăți in realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate. Va trebui ca și Biroul executiv al Comitetului Uniunii noastre, in colaborare cu M.I.C., C.S.C.A.S. și C.P.A.S., să organizeze mai bine în­trecerea pe ramură, iar pe baza cri­teriilor indicate, să stabilească în­treprinderile fruntașe și evidenția­te , la sfîrșitul fiecărui trimestru, împreună cu organele menționate, să analizeze mersul întrecerii și să popularizeze prin presă întreprinde­rile aflate în fruntea întrecerii pe ramură sau subramură, creind ast­fel o vie emulație între întreprinde­rile cu profil similar. După încheierea bilanțului anual, Comitetul Uniunii, de acord cu M.I.C. și celelalte organe de stat, va proceda la stabilirea întreprinderilor care au obținut cele mai bune rezul­tate în îndeplinirea planului și a angajamentelor luate, acordîndu-le titlul de fruntașe sau evidențiate, însoțite de stimulentele corespunză­toare. Pentru anul 1968, această ac­țiune va avea toc in cursul acestui trimestru și va trebui să constituie un prilej de mobilizare a colective­lor de muncă pentru a obține rezul­tate și mai bune în îndeplinirea sar­cinilor ce le revin. Contribuind permanent la re­zolvarea sarcinilor economice, sindicatele din construcții și in­dustria materialelor de construc­ții au in același timp datoria să participe activ­ la soluționarea problemelor privind îmbunătăți­rea condițiilor de muncă și de viață ale salariaților. Este pozitiv faptul că datorită mă­surilor luate, anul trecut s-au obți­nut unele rezultate bune în acest do­meniu. Comparativ cu anul 1967, coeficientul de frecvență al acciden­telor de muncă în cadrul unităților aparținînd Ministerului Industriei Construcțiilor s-a redus cu peste 40%. La unele întreprinderi și șan­tiere (Uzinele ceramice­ Ploiești, Fa­brica de ciment­ Comarnic, Fabrica de cărămizi „Arieșul“-Cîmpia Turzii, șantierele Balș și Caracal ale I.C.M. nr. 6 ș.a., accidentele de muncă au fost complet eliminate. Rezultatele obținute pînă în pre­zent nu­ sunt însă la toate unitățile la nivelul condițiilor create. La în­treprinderile nr. 11-instalații din București, nr. 13-construcții din Ti­mișoara, la întreprinderea de pre­­fabricate-Călărași, la T.C.L.-urile Ilfov, Argeș și altele nu s-au luat întotdeauna măsuri pe linia protec­ției muncii o dată cu cele referitoare la asigurarea realizării sarcinilor de plan; la D.G.C.M. popular al municipiului a Consiliului București, numărul total al accidentelor s-a re­dus, dar a crescut numărul celor cu urmări grave. Pe lîngă răspunderea pe care o poartă conducerile tehnico-adminis­­trative, trebuie să subliniem și insu­ficienta preocupare a unor comitete ale sindicatelor, cum sunt cele de la Fabrica de cărămizi-Satu Mare, „Izo­­latorul“-București, întreprinderea de materiale izolatoare-Turda, T.C.L.­­urile Suceava, Maramureș, Mureș ș.a., care nu iau poziție fermă față de lipsa măsurilor de protecția muncii, nu folosesc cu eficiență con­trolul obștesc și nu-i pun în dez­baterea colectivelor de muncă, pen­tru a fi trași la răspundere, pe cei care se fac vinovați de producerea accidentelor de muncă. Avînd în vedere deficiențele exis­tente, comitetele sindicatelor trebuie să insiste cu perseverență pentru re­zolvarea problemelor privind pro­tecția și igiena muncii, să nu m limiteze numai la sesizarea neajun­surilor în acest domeniu. Comitetele de direcție și comitetele sindicatelor să includă în contrac­tele colective de muncă, care se în­cheie în această perioadă în toate întreprinderile, acțiuni concrete me­nite să elimine pericolul de acciden­te și de îmbolnăviri profesionale, să îmbunătățească condițiile sociale, preocupîndu-se în continuare pentru realizarea lor întocmai. Comitetul Uniunii va trebui ca, împreună cu ministerul și celelalte organe de stat, să controleze perma­nent modul cum se duc la îndepli­nire în întreprinderi și șantiere pre­vederile referitoare la îmbunătățirea condițiilor de muncă, cuprinse în ordinele, deciziile și instrucțiunile ce se emit pe plan central, precum și în planurile de măsuri tehnico-orga­­nizatorice și în contractele colective. Se cere, de asemenea, mai multă preocupare pentru rezolvarea proble­melor care se ridică în unele fabrici de cărămizi, geamuri, prefabricate și în șantierele de construcții, referi­toare la ușurarea efortului fizic al muncitorilor prin extinderea mecani­zării și autoutilării producției pe baza resurselor proprii. în industria materialelor de construcții se impu­ne, în același timp, să se acorde mai multă atenție studierii și rezolvării problemelor de ventilație. Va trebui ca o dată cu măsurile ce se iau în domeniul protecției muncii, să crească preocuparea pen­tru îmbunătățirea condițiilor de via­ță ale muncitorilor, îndeosebi la locurile de muncă mai îndepărt de sediile întreprinderilor și pe tierele de construcții. La unele șan­tiere aparținînd T.C.L.-urilor Ilfov, Argeș, Bihor, la întreprinderea nr. 12 de con­strucții-Constanța ș.a. s-a constatat că nu sînt asigurate con­diții corespunzătoare de cazare; unii conducători de șantiere și loturi nu se îngrijesc de buna funcționare a cantinelor și grupurilor sociale. Comitetul Uniunii trebuie să întă­rească colaborarea cu forurile tute­lare ale întreprinderilor și șantiere­lor de construcții, pentru luarea u­­nor măsuri eficiente în vederea evi­tării unor asemenea situații, asigu­rării unor condiții corespunzătoare de viață în fiecare unitate. ★ In această perioadă, în toate între­prinderile din ramura noastră au loc adunările generale ale salariaților. Ele sunt chemate să se pronunțe a­­supra bilanțului general al activită­ții întreprinderilor, să ia hotărîri pri­vind măsurile menite să asigure în­făptuirea sarcinilor de plan pe anul 1969, să analizeze și aprobe contrac­tul colectiv, să aleagă comisiile de judecată. în cadrul discuțiilor, pre­ședinții comitetelor sindicatelor — pe baza unei temeinice analize — își vor expune părerea asupra activită­ții, vor lua poziție față de unele de­ficiențe, vor face propuneri pentru eliminarea lor. Adunările generale vor dezbate și aproba angajamentele luate de colectivul fiecărei întreprin­deri pe anul 1969. Comitetul Uniu­nii, sindicatele vor trebui să parti­cipe activ la buna pregătire și des­fășurare a acestor adunări, care tre­buie să se remarce printr-o largă participare a maselor de oameni ai muncii la conducerea întregii acti­vități economice, printr-un profund caracter de lucru, prin abordarea competentă, cu simț de răspundere a problemelor legate de producție, de condițiile de muncă și de trai. ★ Ridicarea activității noastre la ni­velul cerințelor actuale necesită a­­doptarea unui mod specific de lucru, îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale Comitetului Uniunii, ale organelor și organizațiilor sindi­cale din ramura noastră. Un rol hotărâtor în asigurarea unei activități eficiente îl are a­­plicarea consecventă — în prac­tica Biroului executiv al Comite­tului Uniunii, a tuturor organe­lor sindicale din construcții, in­dustria materialelor de construc­ții, din proiectare și cercetare — a principiului muncii și condu­cerii colective, puternic imprimat­ în toate compartimentele vieții sociale a țării de hotărîrile Con­gresului al IX-lea și ale Confe­rinței Naționale a partidului, în lumina atribuțiilor ce-i revin privind conducerea și îndrumarea directă a activității sindicatelor din ramură, Comitetul Uniunii trebuie să ajute îndeaproape sindicatele pentru a pătrunde în esența proble­melor de producție, sociale și profe­sionale, să le instruiască și să con­troleze activitatea lor. Comitetele sindicatelor din ra­mura noastră trebuie să-și afirme din plin rolul de reprezentante ale maselor de salariați, să fie intransigente față de lipsurile ce se mai manifestă in organizarea și desfășurarea producției, să ve­gheze la respectarea drepturilor oamenilor muncii, stabilite de le­gislația noastră socialistă, să do­vedească o înaltă principialitate și competență în toate probleme­le majore pe care le ridică viața. Anul în care am pășit, bogat în evenimente importante în viața țării — alegerile de deputați de la 2 mar­tie, a XXV-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al X-lea al par­tidului — vor trebui să fie marcate și în ramura noastră prin realizări de seamă în toate întreprinderile, șan­tierele și organizațiile de proiecta­re. Dispunem de suficiente resurse pentru ca eforturile mari de investi­ții pe care le face statul nostru să se fructifice pe deplin, să asigurăm producția de materiale de construc­­ții la nivelul cerințelor. Sindicatele din construcții și In­dustria materialelor de construcții, membrii de sindicat din ramura noastră își vor înzeci eforturile pen­tru îndeplinirea exemplară a sarci­nilor ce le revin, aducînd o contri­buție tot mai mare la dezvoltarea economiei naționale, la creșterea ni­velului de trai al poporului, la în­florirea scumpei noastre patrii. (Text prescurtat: Sublinierile 9* parți9 redacției). Pentru organizarea temeinică a întrecerii socialiste în vederea îndeplinirii și depășirii planului de stat pe anul 1969

Next