Constructorul, martie 1969 (Anul 21, nr. 9-13)

1969-03-01 / nr. 9

MÎINE LA VOT După o susținută campanie elec­torală de cîteva săptămîni, mîine, cetățenii patriei noastre, oameni ai muncii de la orașe și sate, bărbați și femei, tineri și vîrstnici se vor prezenta în fața urnelor pentru a-și exercita unul din drepturile fundamentale înscrise în­ Constituția Republicii Socia­liste România , dreptul de a alege și de a fi ales. Votul dat candidați­lor Frontului Unității Socialiste, vred­­nici gospodari căliți în focul viu al edificării socialismului, este de fapt votul de încredere dat de întregul nostru popor muncitor politicii înțe­lepte, profund realiste a partidului, neîntrecutul arhitect al uriașului edi­ficiu al socialismului. Zecile de mii de candidați pentru alegerile de deputați în marele sfat al țării și în consiliile populare, pro­puși de oamenii muncii de pe ogoa­re, din fabrici, de intelectualitate, sînt oameni care și-au dovedit ata­șamentul față de orînduirea socialis­tă, priceperea și pasiunea pentru munca obștească, model de conduită în viața personală, care le-a atras stima și respectul maselor în mijlocul cărora își desfășoară activitatea. Ma­nifestel maturitate politică și un înalt spirit de răspundere față de destinele țârii, masele de cetățeni au propus candidați pentru noua legis­latură pe acei deputați care prin în­treaga lor activitate de pînă acum au demonstrat că merită încrederea de a fi realeși, orientîndu-se în ace­lași timp spre elemente noi care s-au ridicat prin muncă, pricepere gos­podărească, atașați cu trup și suflet cauzei clasei muncitoare. Puternică expresie a democratis­mului orînduirii noastre socialiste, în­treaga campanie electorală s-a des­fășurat sub semnul participării nemijlocite a maselor la treburile gospodărești ale țării, sub semnul entuziastei activități a clasei munci­toare, țărănimii, intelectualității de înfăptuire a­­ Directivelor Congresu­lui al IX-lea al Partidului Comunist Român și a sarcinilor trasate de Con­ferința Națională a partidului. În perioada acestei legislaturi, România socialistă a cunoscut cele mai înalte ritmuri de dezvoltare în toate com­partimentele materiale și spirituale, față de anul 1965, anul 1968 a în­registrat o creștere a produsului so­cial de 30,2% și a venitului național de 26,2%; producția globală indus­trială a crescut cu 41,8%, iar cea globală cu 12,26­0; veniturile bănești ale populației crescînd în același timp cu 31,1%. Detașament de elită în marea ar­mată industrială a țării, constructo­rii, cu abnegația și eroismul ce-i ca­racterizează, și-au adus prinosul de muncă la aceste mari înfăptuiri. Nu­mai în anul 1968 ei au realizat un volum­ de investiții de 58,1 miliarde de lei — cu 11,1% mai mult ca în 1967 și cu 44,4% față de 1965. Anul trecut au fost date în exploatare peste 560 de capacități de produc­ție și obiective industriale importan­te ; au fost date în folosință peste 1900 săli de clasă, circa 32 000 mp suprafață destinată activității de în­­vățămînt superior,­­ peste 500 km de rețele de alimentare cu apă pota­bilă, gaze, de canalizări etc.; în cele 111 700 de locuințe nou con­struite, din care 52300 de aparta­mente construite din fonduri de stat, s-au mutat peste 400 000 de locui­tori. în aceste luni de început ale penultimului an al cincinalului,înfrun­­tînd vitregia unei ierni neobișnuit de aspre, constructorii se străduiesc să fie la înălțimea încrederii pe care partidul și poporul le-o acordă și se prezintă în fața urnelor de vot cu conștiința datoriei împlinite. Întîlnirile dintre candidați și alegă­tori, întreaga desfășurare a campa­niei au determinat o largă dezba­tere a problemelor gospodărești ale satelor, orașelor, cartierelor, a între­gii țări la care au participat milioane de muncitori, țărani, intelectuali. Cu priceperea și chibzuință unor buni gospodari, candidații și alegătorii au chibzuit rezolvarea unor probleme Nanism, de electrificare, de îm­bunătățire a activității comerciale, sanitare, de învățămînt, elemente componente ale unui trai civilizat, cuprinse la loc de frunte în docu­mentele­­ Congresului al IX-lea al partidului. Candidații și-au notat în carnetele lor sute de mii de propu­neri ce trebuie rezolvate în folosul bunului mers al treburilor obștești. Amplele dezbateri cetățenești ale treburilor cotidiene a ilustrat încă o dată de ce inepuizabile rezerve de inițiative, de energie creatoare pricepere gospodărească dispun ma­și­vele largi de la orașe și sate, descă­tușate și puse în valoare de orîn­duirea noastră socialistă, care da posibilitate fiecărui individ să parti­cipe nemijlocit la conducerea trebu­rilor obștești ale statului. Prezentîndu-se în fața urnelor, ale­gătorii își vor da cu încredere votul candidaților propuși și susținuți cu căldură de ei, tovarăși de-ai lor de muncă, gospodari vrednici și pri­cepuți, convinși că noile organe ale­se­­ Marea Adunare Națională, Con­siliile populare vor continua și înăl­ța pe o treaptă și mai înaltă marile realizări de pînă acum. Milioanele de cetățeni ai patriei noastre vor vota mîine pentru progresul necon­tenit al societății noastre socialiste, pentru înflorirea Republicii Socialiste România, pentru bunăstarea și feri­cirea întregului popor muncitor. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ. Votind la 2 martie candidații Frontului Unității Socialiste, vă veți manifesta hotărîrea nestrămutată de a înfăptui întreaga politică a Partidului Comunist Român, de a obține noi și tot mai mari izbînzi pe calea înfloririi patriei și națiunii noastre socialiste, a ridicării bunăstării întregului popor, de a spori contribuția României la lupta pentru triumful socialismului, democrației • V •• A I și pacii in lume. (Din „manifestul frontului unității socialiste") Redacta si ad­ministrația : Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 - 15.10.92 Cifre ale bunăstării # Venitul național va fi în 1969 cu peste 9% mai mare decît în anul trecut, urmînd să crească în continuare în ritm susținut. # Veniturile suplimentare pe care le vor obține anual oamenii muncii de pe urma majorărilor de salarii înfăp­tuite în acest cincinal se vor ridica în 1970 la circa 11,8 miliarde de lei.­­ Cheltuielile social-cultu­­rale efectuate de stat, de care beneficiază fiecare cetățean, depășesc în 1969 cu 3,6 mi­liarde de lei prevederile din planul cincinal pentru acest an și se vor ridica în 1970 la peste 5300 lei pe o familie. Dezvoltarea științei se înscrie ca o preocupare de frunte a partidului și statului nostru. Stimularea spiri­tului de creație al oamenilor de știință, lărgirea bazei materiale și introducerea de mijloace moderne in cercetarea științifică, orientarea ei spre introducerea cuceririlor progre­sului tehnic vor contribui la crește­rea rolului științei în sfera produc­ției materiale, astfel ca ea să con­tribuie cu­ mai eficient la soluțio­narea problemelor tuturor ramurilor economiei, la înfăptuirea întregii opere de construire a socialismului. Cu cei ce înalta Cu cel ce-nalță mîndra industriei cetate, votez pentru puterea ce-i scut de libertate ; votez pentru cimpiile-ntinse și mănoase, pentru belșugul, pacea și liniștea din case ; votez pentru copiii cu anii vieții-n prag, pentru partidul nostru, părinte bun și drag. Azi, cind in orice cuget tresaltă bucuria, votez ca să-nflorească în veacuri Româniai Mihai FLORESCU economist la I.C.M. nr. 4-lași Puternica extindere pe care a că­pătat-o construcția de locuințe este o expresie a grijii partidului comu­nist, a statului socialist pentru o viață mai bună și îmbelșugată a oa­menilor muncii. în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 155 000 d­e apartamente, în care s-au mutat mai mult de jumătate milion de persoane. In 1969 și 1970 statul va construi cu 50% mai multe locuințe față de pre­vederile din cincinal ; numai anul a­cesta vor fi date în folosință 90 000 de apartamente. i h editate de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pen­tru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Crește potențialul organizațiilor județene de construcții ing. Ion GAVOZDEA vicep.reședințe al Comitetului pentru Problemele Adminis­trației Locale Avem o țară frumoasă și bogată, iar prin munca noastră­­ a întregu­lui popor, înfăptuind planurile ela­borate de partid, o vom face mai frumoasă, mai bogată, folosind mai bine,intregul potențial economic și forțele de bare" dis"punerii. Zidurile și schelele pe care constructorii le înalță în toate colțurile țării, reali­zând obiectivele prevăzute în vastul program de dezvoltare a României socialiste, sunt mărturii de netăgă­duit ale profundelor transformări ce se săvîrșesc sub ochii noștri. Partidul și statul nostru acordă o atenție deosebită modului în care se repartizează planul de investiții pe ramurile economiei, precum și felului cum se realizează lucrările planificate. Alături de proiectanții și producă­torii de materiale de construcții, executanții — acest detașament de făuritori ai construcțiilor vieții noi — muncind cu pasiune și devota­ment, și-au perfecționat mereu felul de a munci. Pornind de la o moște­nire săracă, cu mijloace și metode meșteșugăreștii, s-a creat o adevă­rată industrie a construcțiilor, ca­pabilă să rezolve la un nivel tehnic ridicat sarcinile din fiecare etapă, cuprinse în grandiosul program de dezvoltare a patriei noastre. Sectorul de execuție a construe. (Continuare in pag. a 3-a) In ultimii ani opera de indus­trializare socialis­tă — temelia dez­voltării economice și culturale a ță­rii, a progresului ei general — a parcurs o etapă nouă, calitativ su­perioară. Ritmul­­ mediu de creștere producției in­dustriale a fost în 1966—1968 de pes­te 12%, față de 10,7%, cît preve­dea planul cinci­nal. In acești trei ani zestrea indus­trială a țării sporit cu circa 700 a de uzine, fabrici și secții noi, do­tate cu tehnică modernă. In 1969 —197» vor piai fi date in­ funcțiune aproape 1000 de noi capacități in­dustriale ; numai in ultimul an al cincinalului ac­tual, investițiile in industrie vor fi cu peste 8 miliarde lei mai mari decit totalul celor rea­lizate în perioada 1951—1955 a.m Pentru ce votez ( La 2 martie voi vota­­ pentru prima dată. Dreptul la acest act ce­tățenesc îmi este înso­țit de un profund senti­ment de bucurie. M-am născut în Medgidia sub ochii mei orașul nos­și tru s-a transformat com­plet. In locul străzilor strimte și caselor vechi au fost înălțate blocuri de locuințe moderne, un cinematograf, complexe de servire, un spital mare, școli noi și alte așezări social-culturale. Pe cheltuiala statului, eu am putut să absolv școa­la profesională, însușin­du-mi meseria de ope­rator pe care o practic la secția azbociment de la fabrica de ciment. Da­torită posibilităților e­­xistente, mă voi înscrie la cursurile serale ale liceului din localitate, Iată pentru ce votez cu dragoste pe candidații Frontului Unității Socia­liste. Taron ASAN La uzinele „Republica“ TRĂGĂTORIA DE ȚEVI SE APROPIE DE SFÎRȘIT Uzina­­ bucureșteană „Re­publica“ este una dintre uni­tățile industriei metalurgice românești binecunoscute și apreciată nu filmai în țară, ci și în străinătate. Cerințele sporite au impus mărirea ca­pacității de producție cu 107 500 t/a­n țevi laminate și 24 000 t/an țevi trase la rece. Termen final: 1969. Noile in­vestiții i-au adus în uzină, în toamna lui ’66, pe constructo­rii și montării de la trusturile nr. 1 și nr. 2 ale M.I.C. Des­pre vrednicia lor vorbesc no­ile laminoare de 3 și 6 țoli, atelierul mecanic, depozitul exterior de țagle, stația de pompare a apei h­idrociclona­­te, stația de gaze naturale, stația de compresoare, pavi­lionul administrativ — ca să amintim doar obiectivele mai importante. A fost greu ? La distanțe de ani, de luni, balanța eforturi­lor și-a pierdut mult din „o­­biectivitate". Nimeni n-a ui­tat însă obstacolele care au trebuit să fie depășite, con­dițiile deosebit de grele da­torite spațiilor restrânse, lu­crului în timpul exploatării uzinei. Toate au trecut în lu­mea amintirilor, peste care s-au suprapus bucuriile prile­juite de aprecierile măguli­toare primite din partea bene­ficiarului. Noaptea de 27 iu­nie 1963 stăruie, bunăoară, și acum în mintea mentorilor. De noapte ! Inaugurarea lami­norului de 6 țoli­ de față — reprezentanți ai conducerii Ministerului Industriei Meta­lurgice, ai comitetului munici­pal de partid... La un ceas după miezul nopții, cea din­ții șarjă, din primul foc . Exact, din primul foc — sub­liniază apăsat, și acum emo­ționat, un montor cu care stau de vorbă. Nici nu știu cînd și cum am ajuns acasă... Anul acesta, eforturile prin­cipale ale constructorilor și montorilor vizează, îndeosebi, punerea în funcțiune a celei din urmă capacități de pro­ducție planificată: trăgătoria de țevi la rece. Termen : 30 iu­nie. De vreme ce clădirea este închisă încă de astă toam­nă, instalația definitivă de încălzire funcționează nor­mal, iar stațiile de betoane sunt puse la punct, aproape că nu ne mai miră faptul că­ in primele două luni șantierul a realizat circa 22 °/C din planul anual. In ciuda temperaturilor scăzute din această perioadă, s-a lucrat, după cum se si ve­de, cu spor. La săpături, be­toane, la pardoseli, la finisa­je. In ceea ce ii privește pe montori, echipele lui Ion Mo­­raru și Mircea Niculescu „se ocupă" de laminorul redac­­tor; formația lui Ion Ciocan — de cuptorul de tratament ter­mic, iar cea condusă de Ni­­colae Paraschiv — de instala­țiile tehnologice. Cu avansu­rile cîștigate pînă acum se în­trevede nu numai perspectiva punerii în funcțiune la termen a trăgătoriei, ci și aceea a „li­chidării­“ în trimestrul II a tu­turor fondurilor alocate pen­tru 1969. De această părere sînt atât ing. Marin Vasilescu, șeful constructorilor, cit Arthur Köstler, șeful monto­și­rilor. Fiindcă și unul, și celă­lalt recunosc că nu-i de loc e­­conomic să se irosească timpul cu lucrări ce pot fi gata mult mai repede decit se stabilise inițial. — Nu v-ați gindit și la po­sibilitatea de a preda trăgă­toria înainte de termen ? — Noi, da. Suntem­ strîns legați — ne spune insă A. Köstler — de predarea utila­jelor. Dacă beneficiarul ar putea devansa cit de­cit pre­darea lor, n-am sta prea mult pe gînduri. Dar pare-se că furnizorii sînt și ei supraaglo­merați cu comenzile. La șantierul „Republica", constructorii și montării mă­soară timpul cu depășiri de plan. Scadența se apropie. Adrian CIMPEANU j /”■) Xi . f­ii ik IIIi [UNK] I ăsplata hărnici­ei, price­perii și abnega­ției Făurar, geros și viforos, se aduce constructorilor și destule necazuri, dar și bucurii. A intrat în tradiția colectivelor de muncă ca în această lună să facă bilanțul întrecerii socialiste și să-i declare pe cei mai buni dintre cei buni, iar ca răsplată a hărniciei , priceperii și abnegației în muncă să le confere In­signa de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul­ ­ care a trecut. La întreprinderea de construcții-montaj nr. 8 această sărbătoare avut loc de curînd în­­­­tr-o atmosferă de satis­facție generală. Rînd pe rînd, participanții la a­­dunarea festivă i-au a­­plaudat pe zidarul Pom­­piliu Bran, dulgherul Mihai Lazăr, sudorul Nicolae Florea, lăcătu­șul Ion Ispas, mecanicul­­auto Zaharia Chira, șefi de brigăzi, pentru cea de a VI-a insignă care le strălucește pe piept. Pe Și ropotele de aplan­are tovarășilor de muncă au răsunat, ca o răsplată a meritelor tre­cute și îndemn de viitor, de 245 de ori. Este cifră care vorbește de­­ la sine despre meritele harnicilor constructori de la această întreprin­dere. «.B, m

Next