Constructorul, aprilie 1969 (Anul 21, nr. 14-17)

1969-04-05 / nr. 14

Milk­M A. M. Soare Calculul suprafețelor curbe subțiri Autorii, specialiști binecunoscuți In acest domeniu, și-au propus sa rea­lizeze o culegere de formule, tabele, abace și exemple de calcul din dome­niul plăcilor curbe subțiri, utilizate în mod curent in practica construc­țiilor. După o scurtă parte introduc­tivă, în care se expun date și relații de bază în teoria plăcilor curbe sub­țiri, sunt examinate teoria de mem­brană și teoria încovoierii, conlucra­rea diferitelor plăci și, intr-un capi­tol final, probleme speciale , precom­­primarea, variația de temperatură, curgerea lentă și contracția, defor­­mațiile mari, cupole reticulate și sta­­­bilitatea elastică. Lucrarea este prima ,de acest gen, prin vastitatea dome­­niului abordat. Ea reprezintă o pre­lucrare critică, unitară și selectivă a publicațiilor existente și, în bună măsură, rezultatul cercetărilor per­sonale. (604 pag., 37 lei). , C. Lazarescu, S. Toîogea­­ Betonul aparent______ Lucrarea­ tratează o problemă foarte actuală în tehnica mondială a con­strucțiilor ,modalitățile de realizare a betonului aparent, analizate atît sub raportul­ efectului estetic obținut, cît și al tehnologiei de execuție. Cu­prins : Importanța betonului apa­rent din punct de vedere arhitectu­ral ; Execuția betonului aparent (materiale, tehnologie, condiții de execuție și calitate,­ prelucrări ulte­rioare) ; Realizări în domeniul beto­nului aparent, în țară și peste ho­tare . Defectele de execuție ale beto­nului aparent (cauze și metode de I I I I I I I i 1 1 I I I i 1 I1 i Noutăți în Editura tehnică prevenire sau înlăturare) 1 Conside­rații tehnico-economice . Concluzii. Un bogat material ilustrativ exem­plifică realizări valoroase din țară și străinătate. (104 pag., I­8,56 lei) P. Ghinescu, M. Solomon |­ în construcții Hidromecanizarea 1B111­I­I­I i 1­1­I­H­N­1­I 1 [UNK] [UNK] I, Zorleanu ș.a. îndrumătorul macaragiului Tratînd la nivel mediu — accesibil instructorilor din diferite ramuri la activitate — problemele hidro­­mecanizării în construcții; cartea este I sinteză — prima de acest fel — în are proiectantul și executantul gă­­esc toate datele necesare pentru rea­­lzarea lucrărilor. Cuprins : Esența / aplicațiile hidromecanizării ; Uz­­aje și instalații pentru executarea ucrărilor prin hidromecanizare ; 'ehnologia de executare ; Exploata­­ea utilajelor (hidromonitoare, pom­­pe de apă și de nămol etc.) ; Orga­­nizarea executării lucrărilor . Ele­­mente de eficiență economică. 596 pag., 33 lei) V. Goran, C. Eeobescu îndrumătorul excavatoristului Pentru prima oară in literatura vastră tehnică sunt tratate, în mod citar, problemele privind construc­­a, exploatarea și întreținerea excat­­atoarelor cu o cupă, mașini cu cea mai mare pondere în mecanizarea­­ scrărilor de pămînt. Lucrarea — dresîndu-se mecanicilor excavato­­iști și celor care conduc lucrări ce o execută cu excavatoare — conți­­e noțiuni de bază care­ permit o ex­­loatare mai eficientă a excavatoa­­elor, dînd criterii pentru alegerea echipamentului de lucru și a capaci­­ății cupei, indicații tehnologice entru executarea lucrărilor cu toate echipamentele, date tehnice in legă­­ură cu remedierea eventualelor de­­acțiuni, cu întreținerea și repararea ecavatoarelor. (392 pag., 8,56 lei) Acest Îndreptar pentru instruirea candidaților în vederea examenului de macaragiu poate fi folosit și de macaragiii calificați, pentru împros­pătarea și completarea cunoștințelor. Materialul tratat — organele princi­pale ale instalațiilor, întreținerea, exploatarea și repararea, obligațiile macaragiilor, tehnica securității și protecției muncii, primul ajutor dat accidentaților — reprezintă cunoștin­țele necesare pentru obținerea auto­rizației legale în vederea exercitării meseriei de macaragiu. Sunt date și noțiuni de control tehnic al maca­ralelor. Lucrarea se încheie cu un chestionar de examen și cu exemple de avarii și accidente și măsurile de prevenire a lor. (220 pag., 6 lei) 1 i In curînd, primele locuințe diferențiate din panouri mari Hotărîrea conducerii de partid și de stat referitoare la dezvoltarea construcției de locuințe și realiza­rea apartamentelor cu confort di­ferențiat a mobilizat întregul corp de tehnicieni și ingineri din fabri­cile de­­ prefabricate și din direcția generală de resort din Ministerul Industriei Construcțiilor, pentru adaptarea producției de panouri mari din beton armat la noile ce­rințe. întocmirea PE pentru aceste lo­cuințe s-a făcut centralizat, la In­stitutul de proiectări pentru con­strucții tip, în strînsă colaborare cu specialiștii din D.G.P. Proiectul tip I.P.C.UT. nr. 1581 prevede realizarea, cu un­ sortiment redus de panouri, a întregii game de apartamente cu confort diferențiat — nomenclato­rul de panouri folosit fiind astfel proiectat, nicit să servească locuin­țelor cu gradele de confort II, III și IV și garsonierelor pentru fa­miliile de 1 și 2 persoane. Printr-o strînsă colaborare între colectivul de la I.P.C.T. și fabricile de prefabricate ale M.S.C. s-a reu­șit ca panourile ce intră în com­ponența acestor clădiri să fie numai puțin diferite de cele întrebuințate în anii precedenți, modificările aduse instalațiilor tehnologice fiind minime. Paralel, și o­­ serie de D.S.A.P.G.­­uri au elaborat documentații pentru locuințe din panouri mari cu con­fort diferențiat, căutînd să accentu­eze în plastica acestor construcții specificul local. Astfel, proiectul întocmit de D.S.A.P.C.-Brașov în colaborarea cu specialiștii de la I.P.E.C. s-a dovedit foarte bun, el fiind avizat de către C.S.G.A.S. și urmînd să intre în producția cu­rentă a fabricii de prefabricate din Brașov. Rezultate superioare a obținut și institutul „Proiect-Bucu­­rești“, unde s-a lucrat la documen­tația pentru locuințele din panourile mari ce se vor executa în Capitală, fiind fabricate la „Progresul“­Bucu­­rești. Pentru scurtarea termenului de introducere în fabricație a acestor panouri, în unitățile productive a început concomitent proiectarea instalațiilor tehnologice corespun­zătoare. In această acțiune s-a re­marcat colectivul de la Fabrica de prefabricate­ Roman, care a încheiat lucrările la proiectul de execuție al instalațiilor tehnologice de formare concomitent cu terminarea de că­tre I.P.C.T. a PE-ului pentru pie­sele prefabricate (în scopul folo­sirii la maxim a capacităților exis­tente și pentru asigurarea unui grad ridicat de diversificare a locuințelor din panouri mari prefabricate, gru­pul de matematicieni din cadrul I.P.C.T. a întocmit, pe baza condi­țiilor concrete de la Roman, un studiu ce va fi aplicat în 1969 și care privește întrebuințarea mașini­lor electronice de calcul la progra­marea operativă a producției). Un timp record a fost înregistrat, de asemenea, la I.P.E.C. și la între­prinderea „Progresul“. La Brașov, tiparele pentru panouri mari s-au executat în atelierul de confecții metalice al întreprinderii, proiec­tanții predînd lista principalelor materiale cu mult înainte, aprovi­zionarea a putut să fie făcută la vreme și durata de execuție a fost redusă. La rîndul ei, unitatea bucu­­reșteană, proiectând și realizînd prin forțe proprii tiparele metalice, a avut posibilitatea să înceapă pro­ducția de panouri mari pentru lo­cuințele cu confort diferențiat la 14 martie, urmînd ca în acest an să livreze 3.500 de apartamente fizice. La fabricile din Brașov și Roman, producția acestor panouri (în 1969, pentru 1.080 apartamente și, respec­tiv, 1.560 apartamente) va începe curînd, în cursul acestei luni, ing. Horia DUGAN din D.G.P.M.I.0. întreprinderea de prefabricate „Progresul" din Capitală a început producția de serie a panourilor mari pentru locuințe cu gradul III de confort. Inginerul-șef adjunct al întreprinderii, ing. Nicolae Țopa, ne-a informat că totul este pregătit pentru a începe livrarea lor ritmică la șan­tierul noului ansamblu din strada Coștilei­­ în zona cuprinsă intre șos. Giurgiului și șos. Olteniței), unde întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 a Consiliului popular al municipiului București va construi in acest an 1700 de apartamente. La această realizare au contribuit in egală măsură arhitecții si inginerii institutului „Proiect-București" (autorii proiectelor pentru elementele prefabricate, tehnologie și tipare metalice încălzitoare), inginerii și tehnicienii de la I. P. „Progresul“. Colaborarea s-a dovedit rod­nică , durata redusă a proiectării și a introducerii în fabricație a panou­rilor creează premisele îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1969. In prezent, constructorii de la I.C.M. nr. 1 execută săpăturile pentru fundații, nivelează drumurile de acces definitive și provizorii (pentru care I. P. „Progresul" a fi livrat 500 de dale hexagonale). Cu privire la calitatea noilor panouri, este suficient să amintim că acestea ajung pe șantier cu o bună finisare (dbișcuire fină) și cu tâmplăria gata montată, rămânind de executat după montare doar zugrăveli și vop­sitorii. wii PM mii BPH ij wuii wwitui1 miii iiimMiia—b— Cu sprijinul mașinii de calcul cot motivul Direcției de sistema­tizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor din Craiova a înche­iat anul 1968 cu un bogat bilanț, ce i-a adus diploma de unitate evi­dențiată în întrecerea socialistă pe ramură. Producția globală și marfă au depășit planul cu 12,7 și respec­tiv 15,4 procente, în condițiile folo­sirii unui număr mediu scriptic de salariați cu 3,3% mai mic decît cel prevăzut , datorită faptului că productivitatea muncii a întrecut cu 16,5% nivelul stabilit. Printre anga­jamentele asumate în întrecere în acest an se numără și sporirea ca­pacității de producție cu 41.000 ore, prin creșterea productivității muncii proiectanților. Desigur la baza acestor succese și angajamente se găsesc pregătirea su­perioară a proiectanților, organizarea mai bună a activității colectivului, condițiile de lucru create și încă atî­­tea altele. Un element nou este însă și „dialogul“ pe care proiectanții au început să-l poarte cu mașina de calculat. După cum ne informează directorul tehnic, ing. Eugen Mun­­teanu, acest dialog a fost pregătit din vreme, prin inițierea a doi buni ingineri, la un curs de specia­lizare organizat de C.S.G.A.S. La întoarcere, după primirea calcula­torului de birou „Olivetti Program­ma 101“, s-a format un colectiv a cărui conducere a fost încredințată unuia din cei doi specialiști. „S-au elaborat la noi — ne spune ing. Mișu Wolf, șeful acestui colec­tiv de calcul — 19 programe, dispu­nem însă de încă multe altele, pri­mite prin biblioteca centrală de programe a I.P.C.T. Cu ajutorul lor, în 1968 s-au rezolvat 651 de probleme pentru proiectanți". Pentru a ne crea o imagine asu­pra aportului mașinii de calculat, ing. M. Wolf arată că la dimensio­narea și verificarea elementelor de beton armat, pentru care s-a întocmit un program propriu la D.S.A.P.G.­Craiova, sînt situații — și poate nu din cele mai eloc­vente — cînd un proiectant lucrează două zile, pe cînd mașinii îi trebuie numai două ore. Dar și aici au fost găsite noi rezerve de timp. In mo­mentele de lipsă de solicitare, ma­șina a fost pusă să afle o serie de soluții pentru diferite tipuri și mă­rimi de elemente de beton armat, iar cu datele furnizate urmează să se alcătuiască tabele, ce vor fi puse la dispoziția proiectanților. Din acel moment, dimensionarea se va rezuma numai la căutarea unor date în tabele, sau cel mult la efectua­rea unor interpolări, operație ce va dura 10—15 minute. Pe lîngă scur­tarea duratei de rezolvare a proble­mei, tabelele vor elibera mașina de unele solicitări, pentru a putea pre­lua, altele. „în activitatea noastră — ne spu­ne ing. M. Wolf — sîntem îngrădiți de capacitatea relativ limitată a mașinii. Ea poate rezolva sisteme de ecuații cu un număr redus de necunoscute. Insă nevoia ne în­deamnă să nu ne împăcăm cu acest lucru. Am găsit un sistem de iterații succesive, care ne permite să ne ocupăm de sisteme de ecuații cu un număr triplu de necunoscute. Verificarea modelului matematic a dat bune rezultate, astfel că în cu­rînd vom putea intra mai adînc în calculul static.* M. TRAIAN Activitatea pedagogică a maistrului - truc­tor cred că nu greșesc afirmînd că din întregul personal didac­tic al unei școli profesionale, cel care contribuie cel mai mult la modelarea viitorului muncitor constructor este maistrul-cons­­tructor. El este acela care il în­vață pe elev meserie, urmărește și participă la „nașterea“ viito­rului muncitor, O ajută să-și în­sușească cunoștințele, mișcările și deprinderile ce-i vor fi solici­tate in producție, dar in același timp contribuie la formarea per­sonalității acestuia, a voinței, ca­racterului și atitudinii lui față de muncă, față de cerințele școlare și, ulterior, ale vieții în societate. Pentru a-și îndeplini această mi­siune, maistrul trebuie să se bucure de autoritate și să exer­cite o influență pozitivă asupra elevilor — calități strâns legate de prestigiul lui în școală, de pasiunea pentru profesie, de cul­tura sa pedagogică, de dragoste față de elevi, de spiritul lui de dreptate. să Pasiunea pentru profesia alea­trebuie să-l determine pe maistrul instructor să-și ridice continuu pregătirea politică și de specialitate, să consacre suficient timp elevilor și asigurării unei bune desfășurări a lecțiilor. Materialul pentru demonstrații, de pildă, se pregătește în afara orelor de curs și, de regulă, in două variante: una ireproșabilă și cealaltă cu mici defecțiuni, pentru a fi descoperite și anali­zate de viitorii meseriași. Toate acestea cer — pe lîngă o bună stăpînire a meseriei­­— o astfel de identificare a maistru­lui cu problemele elevilor, incit el să sufere la insuccesele lor și să se bucure o dată cu ei la reu­șite. Greșit procedează, de pildă, acei maiștri care la orele de ins­truire se plimbă cu mîinile la spate printre elevi și, cînd ob­servă o lucrare executată inco­rect, se adresează vinovatului cu glaciala întrebare: „Așa te-am învățat ?“, urmată și de sentin­ța : „N-o să iasă din tine munci­tor bun niciodată!“. Au existat elevi care, in urma unor ase­menea atitudini, au ajuns să creadă că nu au „aptitudini“ și au părăsit școala, fără ca mari- Învățămînt profesional trul să fi încercat pînă atunci să facă ceva pentru a le trezi cel puțin interesul, dacă nu pa­siunea pentru meseria respectivă. Elevul-ucenic își face foarte lesne din maistrul-instructor un „model“ pe care se străduie să-l urmeze. Dar e de ajuns o negli­jență cît de măruntă, o necon­­cordanță intre vorbe și fapte, pentru ca „idolul“ să cadă de pe piedestal, iar cel ce a crezut in el să rămînă descumpănit, descurajat, dezorientat. N-am să uit ușor un maistru care se plin­­gea de indisciplina elevilor, cînd el însuși nu era suficient de exigent cu propriile sale atitu­dini. Bunăoară, atrăgea adeseori atenția elevilor asupra ținutei lor in clasă, dar în momentul in care o făcea, stătea chiar el cu șapca pe cap. Sau altul, care la orele de instruire practică se lăuda că este mare specialist in execuția pardoselilor de mozaic, dar cînd a efectuat demonstra­ția, a realizat o lucrare complet nereușită... Evident, în asemenea cazuri maistrul își pierduse cu ușurință autoritatea. La același efect ne­gativ duce și părtinirea, cînd elevii „preferați“ primesc califi­cative nemeritate pentru lucră­rile realizate, ori sancționarea unor acte de indisciplină ale ele­vilor, prin scăderea notei la o materie sau alta — cînd, de fapt, nota trebuie să reflecte nivelul cunoștințelor. Fără îndoială, maistrul-instruc­tor trebuie să fie ceea ce se cheamă un „artist în meserie". Dar, în aceeași măsură, el tre­buie să posede și talent peda­gogic și simț psihologic, lucruri care țin de formația lui spiri­tuală, dar care se și învață. Să nu uităm că peste un număr mai mare sau mai mic de ani, ac­tualii elevi­ ucenici vor fi ei în­șiși, în producție, șefi de echipă sau maiștri — deci in situația de a conduce colective, de educa oameni. Cînd vor fi puși d­in fața unor probleme delicate, izvorîte din relațiile cu cei în subordine, cînd se vor întreba: „oare cum ar fi procedat în această situație maistrul meu de școală ?“, să poată găsi întotdea­una răspunsul cel mai just! prof. Marius POPESCU de la grupul școlar de construcții­ Săcele In prezent, activitatea de normare științifică a muncii In întreprinderile Direcției generale a industriei silica­­ților din M.I.C. a fost încheiată. Stu­diile efectuate, deși aflate la nivele diferite din punctul de vedere al res­pectării metodologiei de normare, re­prezintă cele mai fondate stu­dii ce s-au efectuat pînă în pre­zent. Aceasta, însă, nu-i totul. Ten­dința ce începe să apară, de a slăbi ritmul acestei activități, poate nu numai anula parțial realizările de pînă in prezent, dar și Influența negativ acțiunea generală de organizare producției și a muncii. Datele cuprin­­­se in documentație Sunt foarte pre­țioase și pot fi utilizate ca puncte de plecare in aprofundarea viitoarelor studii de normare a muncii. Au fost stabilite capacitățile optime de pro­ducție pentru toate instalațiile, inter­dependența lor, reamplasări, factori de influență ai productivității muncii pentru toate locurile de muncă, ne­cesarul de forțe de muncă etc. , dar fără continuarea acțiunii, scopul fi­nal nu a fost atins, ci numai abordat. Iată de ce: In industria gea­murilor se efectu­ează încă un vo­lum mare de ma­noperă manuală manufacturieră la prelucrarea gea­mului. La operația de tăiere manuală a geamului la masă, studiul muncii a evidențiat 16 fac­tori de influență ai productivității muncii. Citez tex­tual din proiectul de normă : *.Așa cum se desfășoară munca in prezent* reprezintă o formă organizatorică sta­tică, la care nu s-a adus nici­ o îmbu­nătățire esențială pe parcursul a 30—40 de ani”. Randamentul muncii este con­diționat de efortul­ fizic, dexteritatea și ritmul de muncă al muncitorului. Nu s-a putut efectua un studiu al me­todelor, totuși, s-au semnalat unele mișcări foarte scumpe și ca timp, și ca energie fizică consumată. De exemplu , luarea foii de geam de pe capră, transportul și așezarea ei pe masă se execută, după M.T.M., in cca. 25 de mișcări, din care 12 mișcări foarte scumpe (cu aplecarea și răsu­cirea corpului), cu o durată de 270 T.M.U. (10 secunde). Aceasta este o lucrare repetitivă, de 60 000 de ori pe zi, sau de 15 000 000 de ori pe an. Numărul mare de măsurători la a­­ceastă lucrare (7 000) a scos în eviden­ță necesitatea de a se efectua neîntîr­­ziat un studiu al metodelor, care să elimine marele număr de mișcări scumpe. Situația este aceeași la celelalte ope­rații manuale din fabricile de geamuri. La fabricarea geamurilor trase au fost stabilite, pe cuptoare și pe gro­simi de geam, curbe optime ale vite­zelor de tragere, precum și curbe normative. Continuarea și definitiva­rea studiilor va trebui să conducă la eșalonarea, în timp, a unor măsuri, avînd menirea ca toate cuptoarele să se înscrie în curba optimă a vite­zelor de tragere. In industria cimentului studiile au evidențiat pierderi apreciabile de timp, rezultate din necorelarea unor pro­cese de lucru adiacențe, precum și re­zerve ale capacității la unele utilaje. La întreprinderile cu distanțe mari de transport carieră - fabrică, studie­rea metodică a factorilor de influență va elimina un mare volum de pierderi de timp, eliberînd și o parte din mij­loacele de transport. Nivelul diferit al studiilor, de la o fabrică la alta, sau de la un loc de muncă la altul, justifică, de ase­menea, aducerea lor la același ni­vel tehnic, pentru a asigura o formă organizatorică optimă la toate sectoa­rele de activitate ale Întreprinderii. Normarea activității personalului tehnico-administrativ a fost efectuată în întreprindere, în prima sa formă, stabilindu-se atribuțiile pe comparti­mente și funcții, precum și gradul de ocupare, prin diverse forme de mă­surare. Consider că ce s-a făcut este un început timid(). Astfel, aproape la toate funcțiile se regăsesc aceste expresii : „întocmește, centralizează, calculează” etc. — o înșiruire de acti­vități care pot fi, dar pot și să nu mai fie. Atribuțiile personalului teh­­nico-administrativ trebuie să cuprin­dă scopul economico-material și, obli­gatoriu, responsabilitatea lui, indife­rent de funcție. (Asupra acestei pro­bleme sunt multe de spus, datorită și marii discrepanțe de valori între persoane din cadrul aceleiași funcții.) De asemenea, este necesar ca, în viitor, să se acorde o atenție deosebită conceptului descentralizării. Adevă­rata semnificație a descentralizării constă în a împărți întreprinderea intr-un anumit număr de unități, lă­­sînd conducătorului lor cea mai mare autonomie compatibilă cu interesele întreprinderii, studiindu-se, de la caz la caz, acordarea responsabilității de­ciziei la eșalonul cel mai coborît po­sibil. Am arătat numai unele aspecte ge­nerale și de importanță majoră, pri­vind necesitatea de a se continua activitatea de normare științifică a muncii. Realizarea unui asemenea obiectiv impune unele măsuri pentru a îmbunătăți calitativ și cantitativ această activitate. Astfel, văd necesare : specializarea de cadre în problemele studiului mun­cii, la nivel superior și mediu ; con­stituirea, în cadrul serviciilor de or­ganizare a producției și a muncii, a unor colective de specialiști în stu­diul muncii, care să efectueze studii, după un plan întocmit și avizat de direcția generală tutelară , selecțio­narea factorilor de influență ai pro­ductivității muncii și stabilirea stu­dierii lor eșalonate, dotarea cu apa­ratura necesară , constituirea unui ate­­lier-laborator pe sector, care să efec­tueze studii analitice și metodice pre­văzute a fi generalizate pe ramură. în acest fel se poate asigura o organizare continuă a locurilor de muncă, înscriind normarea știin­țifică a muncii in activitățile cu ca­racter permanent, menită să descopere și să aplice continuu soluțiile cele mai bune. Alexandru IVANESCU din M.I.C. - D.G.I.S. *) Cu excepția Fabricii de gea­muri - Scăieni și Fabricii de ci­ment-Turda, metodologia in­di­coare necesită îmbunătățiri. Normarea științifică 9­9 a muncii - problemă de campanie, sau acțiune permanentă? INSTRUCTAJ PENTRU CONDUCĂTORII AUTO Sute de conducători auto, revizori tehnici, șefi de coloană, șefi de ga­raj din sectorul transporturi al Gru­pului de șantiere I.C.H. Porțile de Fier au participat la instructaje speciale de protecția muncii, în ca­drul cărora, cu sprijinul Inspecto­ratului de miliție al județului Mehe­dinți, au fost dezbătute cauzele ac­cidentelor de circulație petrecute în ultima perioadă pe șantierele gru­pului, în mod deosebit s-a insistat asupra controlului stării tehnice a mașinilor, asupra respectării regu­lilor de circulație pe drumurile pu­blice. Prezentarea unor filme care au reconstituit grave accidente de circulație a servit ca o demonstra­ție concretă a pericolului la care se expun cei ce încalcă aceste reguli, putînd provoca pagube materiale și pierderi de vieți omenești. (B. TRUȘ­­CULESCU, corespondent) PE SCURT ° PE SCURT – PE SCURT tJehnica la zi'J — lași 69 Interesanta acțiune de propagandă tehnică organizată la 23—30 martie de Consiliul județean al sindicatelor­ Iași, intitulată „Tehnica la zi“, a cuprins și variate manifestări destinate con­structorilor. Astfel, specialiștii de la întreprinderea nr. 4 de con­­strucții-montaj a M.I.C. au prezentat referate despre soluții de prefabricate a pereților la construcții industriale și agrozooteh­nice (ing. T. Patelli, ing. M. Popoaie, ing. M. Lăcătușu) și per­fecționarea sistemului informațional (ing. N. Tatoș), iar cei de la Trustul județean de construcții — despre adîncirea specializării (ing. M. Dumitrașcu) și sistemul integrat de conducere cu optimi­zarea repartizării resurselor (ing. M. Munteanu). De la Institutul politehnic­ Ia­și, prof. ing. A. Șesan a vorbit despre orientări noi în calculul construcțiilor, iar conf. ing. A. Mihul — despre pro­cedee aplicate de către catedra de beton armat în practica con­strucțiilor , prof. ing. Al. Negoiță, de la Institutul politehnic­ Cluj, a prezentat un referat despre construcțiile ușoare. Arhitectura contemporană a constituit tema referatului arh. V­. Munteanu­ de la D.S.A.P.G.-Iași. De asemenea, au avut loc întilniri ale muncitorilor calificați,­­ maiștrilor și tehnicienilor din construcții și ale elevilor școlilor profesionale de construcții. Astfel, la clubul T.J.G. ing. V. Găină a vorbit despre mecanizarea lucrărilor de tencuieli, iar la clubul I.C.M. nr. 4, ing. V. Atanasiu și alții au prezentat contribuția întreprinderii la realizarea obiectivelor industriale din Moldova. In completare au fost prezentate și filmele documentare „Protec­ția muncii la lucrările de construcții“, „Execuția construcțiilor de locuințe cu cofraje glisante“ și „Mecanizarea lucrărilor de ten­cuieli“. (Emil LANDER, corespondent). Filiera mineralo-ceramica, la capatul experimentării în urmă cu un an, prezentam în „Constructorul“ un fapt care a stîrnit, probabil, Interes în rîndurile ceramiștilor­­ la fabrica „7 Noiembrie“-Sighișoara începuse experimentarea unei filiere de fasonat țigle prin procedeul extinderii, executată de I.G.M.P.G.­­București și avînd, printre alte calități, o neobișnuită rezistență la uzură — de 15—30 ori mai mare decât a filierelor din fontă. Recent, s-a încheiat experimentarea unei alte filiere mineralo­­ceramice, care a permis concluzii definitive. Rezultatele, foarte favorabile, merită să fie împărtășite. Noul tip conferă produselor un aspect mai comercial decît filierele din fontă — suprafețele mai netede și mai lucioase. Dato­rită marii rezistențe la uzură a filierei, greutatea țiglelor rămîne constantă la valoarea minimă, ceea ce oferă marele avantaj de a păstra în permanență același regim de uscare și aduce după sine o scădere a consumurilor de combustibil, materie primă și ener­gie electrică. încercările au demonstrat în mod concludent, prin fasonarea a peste 600 000 de țigle, și posibilitatea de a produce mai mult, cu un procent de rebuturi considerabil mai mic. Confecționarea unei filiere din fontă necesită cca. 35 ore de muncă, pentru un lăcătuș de înaltă calificare, și o cantitate mare de metal. O filieră mineralo-ceramică poate înlocui, în decursul unui an, cca. 25 de filiere din fontă. Inconvenientul principal al filierelor de acest tip îl constituie însă posibilitatea deteriorării lor dacă în presă pătrund corpuri m­etalice străine, ce pot provoca ciobirea sau crăparea căptușelii mineralo-ceramice, care este ca­santă , dar prin disciplină și ordine la locul de muncă (carieră,­­ secția de preparare etc.), acest pericol poate fi redus la minimum. Acum, cînd filierele mineral­o-ceramice și-au demonstrat in­discutabila superioritate, opinăm pentru extinderea utilizării lor in întreg sectorul. Intrucît I.C.M.F.O. nu posedă capacitatea de a le produce current, sugerăm factorilor în drept crearea unui atelier specializat, capabil să satisfacă cerințele sectorului, în primă urgență pentru fabricile ce utilizează procedeul fasonării la cald. (Chimist G. CORDOVEANU, șef de laborator la „7 Noiembrie“­­Sighișoara). Arhitectura noua a Bacăului Ansamblul de locuințe Cornișa Bistriței, din Bacău, a fost în­tregit cu un complex comercial cu trei pavilioane și un punct co­mercial, încercîndu-se profilarea unor fronturi arhitecturale inte­resante către arterele principale, introducerea unor sisteme noi de deservire în comerț — supermagazin alimentar cu autoservire, bufet schnack-bar etc. — și crearea unui specific pe unități, prin tratarea interioarelor și exterioarelor (utilizîndu-se lemnul, cera­mica, tencuielile cu praf de piatră sau terasit șa.). De asemenea, documentația, elaborată de D.S.A.P.G.­Bacău (șef de proiect arh. Clement Stănescu), a prevăzut creșe pentru 60 de copii (vezi fotografia), grădinițe pentru 150 de copii, bine rezolvate funcțional și distribuite în trei pavilioane distincte — existînd posibilitatea de a amenaja locuri de joacă — și un grup alimentar comun, cu spălătorie. Finisajele interioare și exterioare au fost alese astfel încît, în­­cadrîndu-se în ansamblul general, să corespundă cerințelor func­ționale, să fie și un mijloc de educare a gustului și personalității copiilor. Construcțiile sunt concepute pe parter și un etaj, avînd ca structură de rezistență planșee monolite rezemate pe ziduri de cărămidă și stîlpi din beton armat. Stația de epurare de la Oradea Concepută de I.P.A.C.H. și executată­ de întreprinderea de lucrări hidrotehnice speciale, stația de epurare de la Oradea rezol­vă în condiții tehnice superioare epurarea apelor menajere și industriale uzate. Sosind prin colectorul principal, acestea intră în grătare desnisipatoare și separatoare de grăsimi, apoi trec într-un decantor radial cu pod raclar. De aici, apa decantată ajunge într-un bazin subteran și e pompată în cîmpuri de infil­trație, pentru a reintra în circuitul natural, iar nămolul decantat, acumulat și el într-un bazin, este pompat în două metantaneuri unde, prin fermentare, se degajă gaz metan ; nămolul e trimis apoi la paturile de uscare, de unde e livrat ca îngrășămînt pentru agricultură. Centrala termică, folosind drept combustibil gazul format în metantaneuri, furnizează căldură pentru încălzirea nă­molului (grăbindu-se astfel fermentarea) și pentru încălzirea ge­nerală. (A. HORIA, corespondent). Cele două metantaneuri au fost executate (ca și gazometrul) prin precomprimare, reducându-se considerabil consumul de oțel pentru armare.

Next