Constructorul, aprilie 1969 (Anul 21, nr. 14-17)
1969-04-05 / nr. 14
MilkM A. M. Soare Calculul suprafețelor curbe subțiri Autorii, specialiști binecunoscuți In acest domeniu, și-au propus sa realizeze o culegere de formule, tabele, abace și exemple de calcul din domeniul plăcilor curbe subțiri, utilizate în mod curent in practica construcțiilor. După o scurtă parte introductivă, în care se expun date și relații de bază în teoria plăcilor curbe subțiri, sunt examinate teoria de membrană și teoria încovoierii, conlucrarea diferitelor plăci și, intr-un capitol final, probleme speciale , precomprimarea, variația de temperatură, curgerea lentă și contracția, deformațiile mari, cupole reticulate și stabilitatea elastică. Lucrarea este prima ,de acest gen, prin vastitatea domeniului abordat. Ea reprezintă o prelucrare critică, unitară și selectivă a publicațiilor existente și, în bună măsură, rezultatul cercetărilor personale. (604 pag., 37 lei). , C. Lazarescu, S. Toîogea Betonul aparent______ Lucrarea tratează o problemă foarte actuală în tehnica mondială a construcțiilor ,modalitățile de realizare a betonului aparent, analizate atît sub raportul efectului estetic obținut, cît și al tehnologiei de execuție. Cuprins : Importanța betonului aparent din punct de vedere arhitectural ; Execuția betonului aparent (materiale, tehnologie, condiții de execuție și calitate, prelucrări ulterioare) ; Realizări în domeniul betonului aparent, în țară și peste hotare . Defectele de execuție ale betonului aparent (cauze și metode de I I I I I I I i 1 1 I I I i 1 I1 i Noutăți în Editura tehnică prevenire sau înlăturare) 1 Considerații tehnico-economice . Concluzii. Un bogat material ilustrativ exemplifică realizări valoroase din țară și străinătate. (104 pag., I8,56 lei) P. Ghinescu, M. Solomon | în construcții Hidromecanizarea 1B111III i 11IHN1I 1 [UNK] [UNK] I, Zorleanu ș.a. îndrumătorul macaragiului Tratînd la nivel mediu — accesibil instructorilor din diferite ramuri la activitate — problemele hidromecanizării în construcții; cartea este I sinteză — prima de acest fel — în are proiectantul și executantul găesc toate datele necesare pentru realzarea lucrărilor. Cuprins : Esența / aplicațiile hidromecanizării ; Uzaje și instalații pentru executarea ucrărilor prin hidromecanizare ; 'ehnologia de executare ; Exploataea utilajelor (hidromonitoare, pompe de apă și de nămol etc.) ; Organizarea executării lucrărilor . Elemente de eficiență economică. 596 pag., 33 lei) V. Goran, C. Eeobescu îndrumătorul excavatoristului Pentru prima oară in literatura vastră tehnică sunt tratate, în mod citar, problemele privind construca, exploatarea și întreținerea excatatoarelor cu o cupă, mașini cu cea mai mare pondere în mecanizarea scrărilor de pămînt. Lucrarea — dresîndu-se mecanicilor excavatoiști și celor care conduc lucrări ce o execută cu excavatoare — conție noțiuni de bază care permit o exloatare mai eficientă a excavatoaelor, dînd criterii pentru alegerea echipamentului de lucru și a capaciății cupei, indicații tehnologice entru executarea lucrărilor cu toate echipamentele, date tehnice in legăură cu remedierea eventualelor deacțiuni, cu întreținerea și repararea ecavatoarelor. (392 pag., 8,56 lei) Acest Îndreptar pentru instruirea candidaților în vederea examenului de macaragiu poate fi folosit și de macaragiii calificați, pentru împrospătarea și completarea cunoștințelor. Materialul tratat — organele principale ale instalațiilor, întreținerea, exploatarea și repararea, obligațiile macaragiilor, tehnica securității și protecției muncii, primul ajutor dat accidentaților — reprezintă cunoștințele necesare pentru obținerea autorizației legale în vederea exercitării meseriei de macaragiu. Sunt date și noțiuni de control tehnic al macaralelor. Lucrarea se încheie cu un chestionar de examen și cu exemple de avarii și accidente și măsurile de prevenire a lor. (220 pag., 6 lei) 1 i In curînd, primele locuințe diferențiate din panouri mari Hotărîrea conducerii de partid și de stat referitoare la dezvoltarea construcției de locuințe și realizarea apartamentelor cu confort diferențiat a mobilizat întregul corp de tehnicieni și ingineri din fabricile de prefabricate și din direcția generală de resort din Ministerul Industriei Construcțiilor, pentru adaptarea producției de panouri mari din beton armat la noile cerințe. întocmirea PE pentru aceste locuințe s-a făcut centralizat, la Institutul de proiectări pentru construcții tip, în strînsă colaborare cu specialiștii din D.G.P. Proiectul tip I.P.C.UT. nr. 1581 prevede realizarea, cu un sortiment redus de panouri, a întregii game de apartamente cu confort diferențiat — nomenclatorul de panouri folosit fiind astfel proiectat, nicit să servească locuințelor cu gradele de confort II, III și IV și garsonierelor pentru familiile de 1 și 2 persoane. Printr-o strînsă colaborare între colectivul de la I.P.C.T. și fabricile de prefabricate ale M.S.C. s-a reușit ca panourile ce intră în componența acestor clădiri să fie numai puțin diferite de cele întrebuințate în anii precedenți, modificările aduse instalațiilor tehnologice fiind minime. Paralel, și o serie de D.S.A.P.G.uri au elaborat documentații pentru locuințe din panouri mari cu confort diferențiat, căutînd să accentueze în plastica acestor construcții specificul local. Astfel, proiectul întocmit de D.S.A.P.C.-Brașov în colaborarea cu specialiștii de la I.P.E.C. s-a dovedit foarte bun, el fiind avizat de către C.S.G.A.S. și urmînd să intre în producția curentă a fabricii de prefabricate din Brașov. Rezultate superioare a obținut și institutul „Proiect-București“, unde s-a lucrat la documentația pentru locuințele din panourile mari ce se vor executa în Capitală, fiind fabricate la „Progresul“București. Pentru scurtarea termenului de introducere în fabricație a acestor panouri, în unitățile productive a început concomitent proiectarea instalațiilor tehnologice corespunzătoare. In această acțiune s-a remarcat colectivul de la Fabrica de prefabricate Roman, care a încheiat lucrările la proiectul de execuție al instalațiilor tehnologice de formare concomitent cu terminarea de către I.P.C.T. a PE-ului pentru piesele prefabricate (în scopul folosirii la maxim a capacităților existente și pentru asigurarea unui grad ridicat de diversificare a locuințelor din panouri mari prefabricate, grupul de matematicieni din cadrul I.P.C.T. a întocmit, pe baza condițiilor concrete de la Roman, un studiu ce va fi aplicat în 1969 și care privește întrebuințarea mașinilor electronice de calcul la programarea operativă a producției). Un timp record a fost înregistrat, de asemenea, la I.P.E.C. și la întreprinderea „Progresul“. La Brașov, tiparele pentru panouri mari s-au executat în atelierul de confecții metalice al întreprinderii, proiectanții predînd lista principalelor materiale cu mult înainte, aprovizionarea a putut să fie făcută la vreme și durata de execuție a fost redusă. La rîndul ei, unitatea bucureșteană, proiectând și realizînd prin forțe proprii tiparele metalice, a avut posibilitatea să înceapă producția de panouri mari pentru locuințele cu confort diferențiat la 14 martie, urmînd ca în acest an să livreze 3.500 de apartamente fizice. La fabricile din Brașov și Roman, producția acestor panouri (în 1969, pentru 1.080 apartamente și, respectiv, 1.560 apartamente) va începe curînd, în cursul acestei luni, ing. Horia DUGAN din D.G.P.M.I.0. întreprinderea de prefabricate „Progresul" din Capitală a început producția de serie a panourilor mari pentru locuințe cu gradul III de confort. Inginerul-șef adjunct al întreprinderii, ing. Nicolae Țopa, ne-a informat că totul este pregătit pentru a începe livrarea lor ritmică la șantierul noului ansamblu din strada Coștilei în zona cuprinsă intre șos. Giurgiului și șos. Olteniței), unde întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 a Consiliului popular al municipiului București va construi in acest an 1700 de apartamente. La această realizare au contribuit in egală măsură arhitecții si inginerii institutului „Proiect-București" (autorii proiectelor pentru elementele prefabricate, tehnologie și tipare metalice încălzitoare), inginerii și tehnicienii de la I. P. „Progresul“. Colaborarea s-a dovedit rodnică , durata redusă a proiectării și a introducerii în fabricație a panourilor creează premisele îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1969. In prezent, constructorii de la I.C.M. nr. 1 execută săpăturile pentru fundații, nivelează drumurile de acces definitive și provizorii (pentru care I. P. „Progresul" a fi livrat 500 de dale hexagonale). Cu privire la calitatea noilor panouri, este suficient să amintim că acestea ajung pe șantier cu o bună finisare (dbișcuire fină) și cu tâmplăria gata montată, rămânind de executat după montare doar zugrăveli și vopsitorii. wii PM mii BPH ij wuii wwitui1 miii iiimMiia—b— Cu sprijinul mașinii de calcul cot motivul Direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor din Craiova a încheiat anul 1968 cu un bogat bilanț, ce i-a adus diploma de unitate evidențiată în întrecerea socialistă pe ramură. Producția globală și marfă au depășit planul cu 12,7 și respectiv 15,4 procente, în condițiile folosirii unui număr mediu scriptic de salariați cu 3,3% mai mic decît cel prevăzut , datorită faptului că productivitatea muncii a întrecut cu 16,5% nivelul stabilit. Printre angajamentele asumate în întrecere în acest an se numără și sporirea capacității de producție cu 41.000 ore, prin creșterea productivității muncii proiectanților. Desigur la baza acestor succese și angajamente se găsesc pregătirea superioară a proiectanților, organizarea mai bună a activității colectivului, condițiile de lucru create și încă atîtea altele. Un element nou este însă și „dialogul“ pe care proiectanții au început să-l poarte cu mașina de calculat. După cum ne informează directorul tehnic, ing. Eugen Munteanu, acest dialog a fost pregătit din vreme, prin inițierea a doi buni ingineri, la un curs de specializare organizat de C.S.G.A.S. La întoarcere, după primirea calculatorului de birou „Olivetti Programma 101“, s-a format un colectiv a cărui conducere a fost încredințată unuia din cei doi specialiști. „S-au elaborat la noi — ne spune ing. Mișu Wolf, șeful acestui colectiv de calcul — 19 programe, dispunem însă de încă multe altele, primite prin biblioteca centrală de programe a I.P.C.T. Cu ajutorul lor, în 1968 s-au rezolvat 651 de probleme pentru proiectanți". Pentru a ne crea o imagine asupra aportului mașinii de calculat, ing. M. Wolf arată că la dimensionarea și verificarea elementelor de beton armat, pentru care s-a întocmit un program propriu la D.S.A.P.G.Craiova, sînt situații — și poate nu din cele mai elocvente — cînd un proiectant lucrează două zile, pe cînd mașinii îi trebuie numai două ore. Dar și aici au fost găsite noi rezerve de timp. In momentele de lipsă de solicitare, mașina a fost pusă să afle o serie de soluții pentru diferite tipuri și mărimi de elemente de beton armat, iar cu datele furnizate urmează să se alcătuiască tabele, ce vor fi puse la dispoziția proiectanților. Din acel moment, dimensionarea se va rezuma numai la căutarea unor date în tabele, sau cel mult la efectuarea unor interpolări, operație ce va dura 10—15 minute. Pe lîngă scurtarea duratei de rezolvare a problemei, tabelele vor elibera mașina de unele solicitări, pentru a putea prelua, altele. „în activitatea noastră — ne spune ing. M. Wolf — sîntem îngrădiți de capacitatea relativ limitată a mașinii. Ea poate rezolva sisteme de ecuații cu un număr redus de necunoscute. Insă nevoia ne îndeamnă să nu ne împăcăm cu acest lucru. Am găsit un sistem de iterații succesive, care ne permite să ne ocupăm de sisteme de ecuații cu un număr triplu de necunoscute. Verificarea modelului matematic a dat bune rezultate, astfel că în curînd vom putea intra mai adînc în calculul static.* M. TRAIAN Activitatea pedagogică a maistrului - tructor cred că nu greșesc afirmînd că din întregul personal didactic al unei școli profesionale, cel care contribuie cel mai mult la modelarea viitorului muncitor constructor este maistrul-constructor. El este acela care il învață pe elev meserie, urmărește și participă la „nașterea“ viitorului muncitor, O ajută să-și însușească cunoștințele, mișcările și deprinderile ce-i vor fi solicitate in producție, dar in același timp contribuie la formarea personalității acestuia, a voinței, caracterului și atitudinii lui față de muncă, față de cerințele școlare și, ulterior, ale vieții în societate. Pentru a-și îndeplini această misiune, maistrul trebuie să se bucure de autoritate și să exercite o influență pozitivă asupra elevilor — calități strâns legate de prestigiul lui în școală, de pasiunea pentru profesie, de cultura sa pedagogică, de dragoste față de elevi, de spiritul lui de dreptate. să Pasiunea pentru profesia aleatrebuie să-l determine pe maistrul instructor să-și ridice continuu pregătirea politică și de specialitate, să consacre suficient timp elevilor și asigurării unei bune desfășurări a lecțiilor. Materialul pentru demonstrații, de pildă, se pregătește în afara orelor de curs și, de regulă, in două variante: una ireproșabilă și cealaltă cu mici defecțiuni, pentru a fi descoperite și analizate de viitorii meseriași. Toate acestea cer — pe lîngă o bună stăpînire a meseriei— o astfel de identificare a maistrului cu problemele elevilor, incit el să sufere la insuccesele lor și să se bucure o dată cu ei la reușite. Greșit procedează, de pildă, acei maiștri care la orele de instruire se plimbă cu mîinile la spate printre elevi și, cînd observă o lucrare executată incorect, se adresează vinovatului cu glaciala întrebare: „Așa te-am învățat ?“, urmată și de sentința : „N-o să iasă din tine muncitor bun niciodată!“. Au existat elevi care, in urma unor asemenea atitudini, au ajuns să creadă că nu au „aptitudini“ și au părăsit școala, fără ca mari- Învățămînt profesional trul să fi încercat pînă atunci să facă ceva pentru a le trezi cel puțin interesul, dacă nu pasiunea pentru meseria respectivă. Elevul-ucenic își face foarte lesne din maistrul-instructor un „model“ pe care se străduie să-l urmeze. Dar e de ajuns o neglijență cît de măruntă, o neconcordanță intre vorbe și fapte, pentru ca „idolul“ să cadă de pe piedestal, iar cel ce a crezut in el să rămînă descumpănit, descurajat, dezorientat. N-am să uit ușor un maistru care se plingea de indisciplina elevilor, cînd el însuși nu era suficient de exigent cu propriile sale atitudini. Bunăoară, atrăgea adeseori atenția elevilor asupra ținutei lor in clasă, dar în momentul in care o făcea, stătea chiar el cu șapca pe cap. Sau altul, care la orele de instruire practică se lăuda că este mare specialist in execuția pardoselilor de mozaic, dar cînd a efectuat demonstrația, a realizat o lucrare complet nereușită... Evident, în asemenea cazuri maistrul își pierduse cu ușurință autoritatea. La același efect negativ duce și părtinirea, cînd elevii „preferați“ primesc calificative nemeritate pentru lucrările realizate, ori sancționarea unor acte de indisciplină ale elevilor, prin scăderea notei la o materie sau alta — cînd, de fapt, nota trebuie să reflecte nivelul cunoștințelor. Fără îndoială, maistrul-instructor trebuie să fie ceea ce se cheamă un „artist în meserie". Dar, în aceeași măsură, el trebuie să posede și talent pedagogic și simț psihologic, lucruri care țin de formația lui spirituală, dar care se și învață. Să nu uităm că peste un număr mai mare sau mai mic de ani, actualii elevi ucenici vor fi ei înșiși, în producție, șefi de echipă sau maiștri — deci in situația de a conduce colective, de educa oameni. Cînd vor fi puși din fața unor probleme delicate, izvorîte din relațiile cu cei în subordine, cînd se vor întreba: „oare cum ar fi procedat în această situație maistrul meu de școală ?“, să poată găsi întotdeauna răspunsul cel mai just! prof. Marius POPESCU de la grupul școlar de construcții Săcele In prezent, activitatea de normare științifică a muncii In întreprinderile Direcției generale a industriei silicaților din M.I.C. a fost încheiată. Studiile efectuate, deși aflate la nivele diferite din punctul de vedere al respectării metodologiei de normare, reprezintă cele mai fondate studii ce s-au efectuat pînă în prezent. Aceasta, însă, nu-i totul. Tendința ce începe să apară, de a slăbi ritmul acestei activități, poate nu numai anula parțial realizările de pînă in prezent, dar și Influența negativ acțiunea generală de organizare producției și a muncii. Datele cuprinse in documentație Sunt foarte prețioase și pot fi utilizate ca puncte de plecare in aprofundarea viitoarelor studii de normare a muncii. Au fost stabilite capacitățile optime de producție pentru toate instalațiile, interdependența lor, reamplasări, factori de influență ai productivității muncii pentru toate locurile de muncă, necesarul de forțe de muncă etc. , dar fără continuarea acțiunii, scopul final nu a fost atins, ci numai abordat. Iată de ce: In industria geamurilor se efectuează încă un volum mare de manoperă manuală manufacturieră la prelucrarea geamului. La operația de tăiere manuală a geamului la masă, studiul muncii a evidențiat 16 factori de influență ai productivității muncii. Citez textual din proiectul de normă : *.Așa cum se desfășoară munca in prezent* reprezintă o formă organizatorică statică, la care nu s-a adus nici o îmbunătățire esențială pe parcursul a 30—40 de ani”. Randamentul muncii este condiționat de efortul fizic, dexteritatea și ritmul de muncă al muncitorului. Nu s-a putut efectua un studiu al metodelor, totuși, s-au semnalat unele mișcări foarte scumpe și ca timp, și ca energie fizică consumată. De exemplu , luarea foii de geam de pe capră, transportul și așezarea ei pe masă se execută, după M.T.M., in cca. 25 de mișcări, din care 12 mișcări foarte scumpe (cu aplecarea și răsucirea corpului), cu o durată de 270 T.M.U. (10 secunde). Aceasta este o lucrare repetitivă, de 60 000 de ori pe zi, sau de 15 000 000 de ori pe an. Numărul mare de măsurători la această lucrare (7 000) a scos în evidență necesitatea de a se efectua neîntîrziat un studiu al metodelor, care să elimine marele număr de mișcări scumpe. Situația este aceeași la celelalte operații manuale din fabricile de geamuri. La fabricarea geamurilor trase au fost stabilite, pe cuptoare și pe grosimi de geam, curbe optime ale vitezelor de tragere, precum și curbe normative. Continuarea și definitivarea studiilor va trebui să conducă la eșalonarea, în timp, a unor măsuri, avînd menirea ca toate cuptoarele să se înscrie în curba optimă a vitezelor de tragere. In industria cimentului studiile au evidențiat pierderi apreciabile de timp, rezultate din necorelarea unor procese de lucru adiacențe, precum și rezerve ale capacității la unele utilaje. La întreprinderile cu distanțe mari de transport carieră - fabrică, studierea metodică a factorilor de influență va elimina un mare volum de pierderi de timp, eliberînd și o parte din mijloacele de transport. Nivelul diferit al studiilor, de la o fabrică la alta, sau de la un loc de muncă la altul, justifică, de asemenea, aducerea lor la același nivel tehnic, pentru a asigura o formă organizatorică optimă la toate sectoarele de activitate ale Întreprinderii. Normarea activității personalului tehnico-administrativ a fost efectuată în întreprindere, în prima sa formă, stabilindu-se atribuțiile pe compartimente și funcții, precum și gradul de ocupare, prin diverse forme de măsurare. Consider că ce s-a făcut este un început timid(). Astfel, aproape la toate funcțiile se regăsesc aceste expresii : „întocmește, centralizează, calculează” etc. — o înșiruire de activități care pot fi, dar pot și să nu mai fie. Atribuțiile personalului tehnico-administrativ trebuie să cuprindă scopul economico-material și, obligatoriu, responsabilitatea lui, indiferent de funcție. (Asupra acestei probleme sunt multe de spus, datorită și marii discrepanțe de valori între persoane din cadrul aceleiași funcții.) De asemenea, este necesar ca, în viitor, să se acorde o atenție deosebită conceptului descentralizării. Adevărata semnificație a descentralizării constă în a împărți întreprinderea intr-un anumit număr de unități, lăsînd conducătorului lor cea mai mare autonomie compatibilă cu interesele întreprinderii, studiindu-se, de la caz la caz, acordarea responsabilității deciziei la eșalonul cel mai coborît posibil. Am arătat numai unele aspecte generale și de importanță majoră, privind necesitatea de a se continua activitatea de normare științifică a muncii. Realizarea unui asemenea obiectiv impune unele măsuri pentru a îmbunătăți calitativ și cantitativ această activitate. Astfel, văd necesare : specializarea de cadre în problemele studiului muncii, la nivel superior și mediu ; constituirea, în cadrul serviciilor de organizare a producției și a muncii, a unor colective de specialiști în studiul muncii, care să efectueze studii, după un plan întocmit și avizat de direcția generală tutelară , selecționarea factorilor de influență ai productivității muncii și stabilirea studierii lor eșalonate, dotarea cu aparatura necesară , constituirea unui atelier-laborator pe sector, care să efectueze studii analitice și metodice prevăzute a fi generalizate pe ramură. în acest fel se poate asigura o organizare continuă a locurilor de muncă, înscriind normarea științifică a muncii in activitățile cu caracter permanent, menită să descopere și să aplice continuu soluțiile cele mai bune. Alexandru IVANESCU din M.I.C. - D.G.I.S. *) Cu excepția Fabricii de geamuri - Scăieni și Fabricii de ciment-Turda, metodologia indicoare necesită îmbunătățiri. Normarea științifică 99 a muncii - problemă de campanie, sau acțiune permanentă? INSTRUCTAJ PENTRU CONDUCĂTORII AUTO Sute de conducători auto, revizori tehnici, șefi de coloană, șefi de garaj din sectorul transporturi al Grupului de șantiere I.C.H. Porțile de Fier au participat la instructaje speciale de protecția muncii, în cadrul cărora, cu sprijinul Inspectoratului de miliție al județului Mehedinți, au fost dezbătute cauzele accidentelor de circulație petrecute în ultima perioadă pe șantierele grupului, în mod deosebit s-a insistat asupra controlului stării tehnice a mașinilor, asupra respectării regulilor de circulație pe drumurile publice. Prezentarea unor filme care au reconstituit grave accidente de circulație a servit ca o demonstrație concretă a pericolului la care se expun cei ce încalcă aceste reguli, putînd provoca pagube materiale și pierderi de vieți omenești. (B. TRUȘCULESCU, corespondent) PE SCURT ° PE SCURT – PE SCURT tJehnica la zi'J — lași 69 Interesanta acțiune de propagandă tehnică organizată la 23—30 martie de Consiliul județean al sindicatelor Iași, intitulată „Tehnica la zi“, a cuprins și variate manifestări destinate constructorilor. Astfel, specialiștii de la întreprinderea nr. 4 de construcții-montaj a M.I.C. au prezentat referate despre soluții de prefabricate a pereților la construcții industriale și agrozootehnice (ing. T. Patelli, ing. M. Popoaie, ing. M. Lăcătușu) și perfecționarea sistemului informațional (ing. N. Tatoș), iar cei de la Trustul județean de construcții — despre adîncirea specializării (ing. M. Dumitrașcu) și sistemul integrat de conducere cu optimizarea repartizării resurselor (ing. M. Munteanu). De la Institutul politehnic Iași, prof. ing. A. Șesan a vorbit despre orientări noi în calculul construcțiilor, iar conf. ing. A. Mihul — despre procedee aplicate de către catedra de beton armat în practica construcțiilor , prof. ing. Al. Negoiță, de la Institutul politehnic Cluj, a prezentat un referat despre construcțiile ușoare. Arhitectura contemporană a constituit tema referatului arh. V. Munteanu de la D.S.A.P.G.-Iași. De asemenea, au avut loc întilniri ale muncitorilor calificați, maiștrilor și tehnicienilor din construcții și ale elevilor școlilor profesionale de construcții. Astfel, la clubul T.J.G. ing. V. Găină a vorbit despre mecanizarea lucrărilor de tencuieli, iar la clubul I.C.M. nr. 4, ing. V. Atanasiu și alții au prezentat contribuția întreprinderii la realizarea obiectivelor industriale din Moldova. In completare au fost prezentate și filmele documentare „Protecția muncii la lucrările de construcții“, „Execuția construcțiilor de locuințe cu cofraje glisante“ și „Mecanizarea lucrărilor de tencuieli“. (Emil LANDER, corespondent). Filiera mineralo-ceramica, la capatul experimentării în urmă cu un an, prezentam în „Constructorul“ un fapt care a stîrnit, probabil, Interes în rîndurile ceramiștilor la fabrica „7 Noiembrie“-Sighișoara începuse experimentarea unei filiere de fasonat țigle prin procedeul extinderii, executată de I.G.M.P.G.București și avînd, printre alte calități, o neobișnuită rezistență la uzură — de 15—30 ori mai mare decât a filierelor din fontă. Recent, s-a încheiat experimentarea unei alte filiere mineraloceramice, care a permis concluzii definitive. Rezultatele, foarte favorabile, merită să fie împărtășite. Noul tip conferă produselor un aspect mai comercial decît filierele din fontă — suprafețele mai netede și mai lucioase. Datorită marii rezistențe la uzură a filierei, greutatea țiglelor rămîne constantă la valoarea minimă, ceea ce oferă marele avantaj de a păstra în permanență același regim de uscare și aduce după sine o scădere a consumurilor de combustibil, materie primă și energie electrică. încercările au demonstrat în mod concludent, prin fasonarea a peste 600 000 de țigle, și posibilitatea de a produce mai mult, cu un procent de rebuturi considerabil mai mic. Confecționarea unei filiere din fontă necesită cca. 35 ore de muncă, pentru un lăcătuș de înaltă calificare, și o cantitate mare de metal. O filieră mineralo-ceramică poate înlocui, în decursul unui an, cca. 25 de filiere din fontă. Inconvenientul principal al filierelor de acest tip îl constituie însă posibilitatea deteriorării lor dacă în presă pătrund corpuri metalice străine, ce pot provoca ciobirea sau crăparea căptușelii mineralo-ceramice, care este casantă , dar prin disciplină și ordine la locul de muncă (carieră, secția de preparare etc.), acest pericol poate fi redus la minimum. Acum, cînd filierele mineralo-ceramice și-au demonstrat indiscutabila superioritate, opinăm pentru extinderea utilizării lor in întreg sectorul. Intrucît I.C.M.F.O. nu posedă capacitatea de a le produce current, sugerăm factorilor în drept crearea unui atelier specializat, capabil să satisfacă cerințele sectorului, în primă urgență pentru fabricile ce utilizează procedeul fasonării la cald. (Chimist G. CORDOVEANU, șef de laborator la „7 Noiembrie“Sighișoara). Arhitectura noua a Bacăului Ansamblul de locuințe Cornișa Bistriței, din Bacău, a fost întregit cu un complex comercial cu trei pavilioane și un punct comercial, încercîndu-se profilarea unor fronturi arhitecturale interesante către arterele principale, introducerea unor sisteme noi de deservire în comerț — supermagazin alimentar cu autoservire, bufet schnack-bar etc. — și crearea unui specific pe unități, prin tratarea interioarelor și exterioarelor (utilizîndu-se lemnul, ceramica, tencuielile cu praf de piatră sau terasit șa.). De asemenea, documentația, elaborată de D.S.A.P.G.Bacău (șef de proiect arh. Clement Stănescu), a prevăzut creșe pentru 60 de copii (vezi fotografia), grădinițe pentru 150 de copii, bine rezolvate funcțional și distribuite în trei pavilioane distincte — existînd posibilitatea de a amenaja locuri de joacă — și un grup alimentar comun, cu spălătorie. Finisajele interioare și exterioare au fost alese astfel încît, încadrîndu-se în ansamblul general, să corespundă cerințelor funcționale, să fie și un mijloc de educare a gustului și personalității copiilor. Construcțiile sunt concepute pe parter și un etaj, avînd ca structură de rezistență planșee monolite rezemate pe ziduri de cărămidă și stîlpi din beton armat. Stația de epurare de la Oradea Concepută de I.P.A.C.H. și executată de întreprinderea de lucrări hidrotehnice speciale, stația de epurare de la Oradea rezolvă în condiții tehnice superioare epurarea apelor menajere și industriale uzate. Sosind prin colectorul principal, acestea intră în grătare desnisipatoare și separatoare de grăsimi, apoi trec într-un decantor radial cu pod raclar. De aici, apa decantată ajunge într-un bazin subteran și e pompată în cîmpuri de infiltrație, pentru a reintra în circuitul natural, iar nămolul decantat, acumulat și el într-un bazin, este pompat în două metantaneuri unde, prin fermentare, se degajă gaz metan ; nămolul e trimis apoi la paturile de uscare, de unde e livrat ca îngrășămînt pentru agricultură. Centrala termică, folosind drept combustibil gazul format în metantaneuri, furnizează căldură pentru încălzirea nămolului (grăbindu-se astfel fermentarea) și pentru încălzirea generală. (A. HORIA, corespondent). Cele două metantaneuri au fost executate (ca și gazometrul) prin precomprimare, reducându-se considerabil consumul de oțel pentru armare.