Constructorul, noiembrie 1969 (Anul 21, nr. 44-48)

1969-11-08 / nr. 45

QnslnieM' D­ouă miliarde.M . .. sau, mai precis, 1959 milioar­de lei reprezintă valoarea totală investițiilor proiectate (PE și faz m­ică), în primele trei trimesti ale acestui an, de către colectivi Institutului de proiectări pentru in­dustria materialelor de construcți­ia cele 262 de lucrări în diferite fi­ze, cu termene contractuale de pre­dar­e în această perioadă, s-a obținu o devansare ce totalizează 2.381 zii Mai semnificative decit aceste c­fre, relative la volumul activității in­­­stitutului, sunt numeroase exemple , atestă modul în care colectivul­­ proiectanți acționează, pe linia in­di­cațiilor date de partid, pentru cont­nua creștere a eficienței investițiilo Astfel, la proiectele de execut, pentru noile linii de tuburi de azbi­ciment de la Tîrgu Jiu, Medgidia , Fieni, analiza aprofundată a tehno­logiei a arătat că deschiderea halele­r de 24 m la­ liniile proiectate ante­rior — se poate reduce la 18 m. I acest fel, suprafața construită 1 fiecare hală s-a micșorat cu 1­45 m.p. ceea ce echivalează cu o creș­tere de 25% a indicelui de utilizări Prin realizarea unei compozit compacte, s-a obținut un grad înal de ocupare a terenului la o serie d viitoare unități ale industriei mate­rialelor de construcții : circa 80% l fabrica de materiale izolatoare di Vaslui și la o fabrică de produs ceramice, 84% la fabrica de prefa­bricate de la Buzău. Proiectul d­e mărire a capacității Fabricii de­­ geamuri­ Mediaș aduce gradul de­­ ocupare a terenului, de la nivelul r­e actual de 75 °/6, la 91%. Pionier în introducerea unor so­­­luții industriale de realizare a lu­­­­­crărilor de construcții-montaj, co­­­lectivul institutului și-a dezvoltat­­ preocuparea pe această linie, pre­­t­văzînd în proiecte prefabricate de­­­ mari dimensiuni executate în Uzină­­ pentru structurile de hale (grinzi­­ ), elemente după proiectul tip 315 e ș.a., care permit, cu un număr r­­­e­dus de elemente, realizarea unei­­ suprafețe mari de acoperiș), închi­­­deri laterale de hale încălzite cu panouri termoizolante din azboci­e­ment și polistiren sau vată mine­­­rală ori cu panouri mari din beton ii celular autoclavizat, pereți de­­ hale neîncâlzite din azboci­­e­ment ondulat, elemente din­­ sticlă profilată pentru supra­­­­fețe vitrate etc. în special so­­a­luțiile în prefabricate introduse la 3 movile de ciment și hala de materii­ , prime de la fabrica de ciment din s. Aleșd, la fabrica de cărămizi de­­ la Zălău (etapa a II-a) se remarcă­­ prin eficiența tehnico-economică ri­­­­dicată. Comparativ cu lucrările similare­­ proiectate în 1968, la documenta­­­­țiile din acest an I.P.I.M.C. a eco- 3 nomisit 156 tone de oțel, 554 mc - de lemn rotund și ecarisat, 1793 3 tone de ciment. mm Practica a demonstrat in mod convingător eficiența sistemului de orga­nizare a execuției lucrărilor cu grad ridicat de tehnicitate, prin unități sau subunități specializate — sistem care aduce o contribuție însemnată la realizarea unei ritmicități optime in ansamblul executării lucrărilor, la creșterea operativității și crearea condițiilor favorabile pentru perfecțio­narea întregului proces de producție._________________________________ In acest context este de menționat totuși că, deși metoda de execu­tare a construcțiilor cu ajutorul cofrajelor glisante a cunoscut și cunoaște în continuare o extindere rapidă, în special la construcția blocurilor de locuințe mai mari, din datele ce se cunosc, rezultă că numai o mică parte cT a organizațiilor de construcții care aplică această metodă au luat măsuri pentru organizarea de subunități specializate în această tehnologie de lucru. ___________________­O serie de factori de natură mai mult sau mai puțin obiectivă, ca extinderea rapidă a noii tehnologii, difiacUitățile de asimilare a metodei de către executanți și înmulțirea deficiențelor de organizare, pe mă­sură creșterii numărului de blocuri executate cu cofraje glisante, au făcut ca unele lucrări să nu pre­zinte un nivel calitativ corespunză­tor, prezentînd defecțiuni impor­tante, în special la realizarea betoa­­r­elor de rezistență. Considerăm că Influența fac­­torilor de mai sus ar fi fost în mod apreciabil diminuată, dacă lucrările realizate prin metodă cofrajului glisant ar fi fost exe­cutate prin subunități speciali­zate pe acest profil. Deficiențele constatate —■ avînd caracter de frecvență mai mare — care au influențat calitatea blocu­rilor de locuințe cu structură cu diafragme din beton armat reali­zată prin glisare sunt, în principal, următoarele : • segregări, cavități în beton și arm­­ături neînglobate, în zone ne­vralgice în care se produc concen­trări de eforturi, cum sunt încruci­șările de diafragme, porțiunile de rezemare sub planșee, la buiandrugi și spaleți etc. (că exemple cităm unele blocuri din ansamblul Brazda lui Novac din Craiova, blocurile K1 și K2 din Deva, blocurile hr. 10 și 11 din cartierul Ploiești-Sud și altele) ;­­ goluri și fisuri produse de an­trenarea betonului în timpul glisării (cum s-a observat la unele blocuri executate în localitatea Vulcan din județul Hunedoara) ; • fisuri verticale de contracție în pereți ; • burdușirea pereților sub acțiu­nea împingerilor in cofraj la vibra­rea mecanică ; • devierea construcției de la ver­ticală, ca efect al răsucirii cofra­jelor ; • ruperi de buiandrugi și șpa­­leți; • rosturi de lucru accentuate în structura de rezistență (cum a fost cazul unui bloc-turn executat la Turnu-Severin) ; O reducerea grosimii betonului de rezistență în pereții exteriori, prin amplasarea defeetuoasa a corpurilor termoizolatoare ,­­ spargeri de betoane turnate in zona unor goluri, ca urmare a mon­tării necorespunzătoare a ramelor (de exemplu, blocul 53 din zona Sud-Pitești). Cauza producerii majorității aces­tor efecte nedorite, dar evi­tăriile, o constituie în general neîndeplinirea condițiilor de preparare a betonu­lui și de punere în operă, prevă­zute de normativele în vigoare, ca și unele defecțiuni în organizare și aprovizionare. Betonul utilizat in tehnologia de execuție a structurilor realizate prin glisare, în general de marcă B-200, trebuie să îndeplinească o serie de condiții tehnice specifice, dintre care menționăm : viteza de întărire sporită pentru accelerarea decofră­­rii, lucrabilitate mărită pentru o turnare ușoară și o bună îndesare, contracție minimă. De asemenea, este obligatorie utilizarea granulo­­metriei agregatelor cu trei sorturi, prevăzută de normativul C. 41—63. Deficiențele la punerea în operă a betonului au fost cauzate de ma­terialul segregat în timpul tran­sportului, care nu a mai fost re­­amestecat înainte de introducerea în cofraj , de betoanele cu consis­tență sensibil diferită sau cu în­ceput de priză ori întărire diferite, ca și de compactarea insuficientă, în special la colțuri, în zonele cu armătură deasa și în vecinătatea golurilor pentru timplârie, în ce privește compactarea be­tonului turnat în cofraje glisante, este de relevat că aceasta consti­tuie una din cele mai importante operații din fluxul turnării, de ea depinzînd în cea mai mare măsură realizarea unor betoane de struc­tură corespunzătoare. Realizarea termoiizolației exteri­oare, care este caracteristică meto­dei de execuție în cofraje glisante, constituie o sursă de frecvente de­fecțiuni atunci cînd corpurile izola­toare sunt poziționate greșit sau prea departe de colțuri. De asemenea, organizarea neco­­respunzătoare a șantierului, neasi­­gurarea unei aprovizionări ritmice cu beton Și, în deosebi, fluctuația humerică și calitativă a forței de muncă afectată lucrării pe cele 2 sau 3 schimburi sînt tot atâția fac­tori care se răsfrîng direct asupra ............................................. calității betoanelor turnate în co­fraje glisame. Din observațiile de mai sus se desprinde ca o concluzie clară nece­­­­sitatea executării prin unități sau subunități specializate a construc­­țiilor realizabile prin noua­ tehno­logie de lucru a cofrajelor glisante, acesta fiind modul cel mai efici­ent de utilizare a unor mijloace de producție limitate, care sunt an­grenate la edificarea unor obiective cu lucrări de înaltă tehnicitate. ing. C. GEORGESCU membru în colectivul de ex­perți din Ministerul Construc­țiilor Industriale Argumente pentru specializarea in metoda cofrajelor glisante KSI Promoțiile șantierelor mureșene Grupul­ școlar din Tg. Mureș împlinește 20 de ani Intr-o zi din noiembrie 1949 își deschidea porțile Grupul școlar de construcții din Tg. Mureș. 121 de tineri, încadrați in trei clase — zi­dari, dulgheri, fierari-betoniști — și un corp profesoral doar de nouă persoane se instalau intr-o clădire inconjurata de schelele constructo­rilor care se străduiau să înlăture pagubele produse de un bombarda­ment. Trei săli de clasă, o cantină cu sală de mese, într-un subsol în­tunecos, dormitoare cu pături su­prapuse, cîteva barăci servind drept ateliere... încă în primăvara anului 1950, cu fondurile alocate de stat, ele­vii, maiștri și profesorii pornesc la construirea unei școli noi. Nu­­mai ln 6—7 luni, reușesc să înal­țe­­ o clădire cu­ două etaje (9 săli de clasă), efectuînd toate muncile calificate și necalificate. Din 1964 s-au adăugat construcții în valoare de 900 000 de lei. Din­. investițiile alocate se înalță o clă­dire cu 16 săli de clasă, în locul u­­neia cu 8 săli, cum fusese prevă­zut — datorită faptului că elevii împreună cu cadrele didactice au executat singuri toate lucrările, au folosit materiale din demolări. Din nou, șantiere — în 1966—68. S­e construiau un­ cămin și o can­tină. Aici s-a dezvoltat o adevăra­tă școală a muncii. Căminului i-a fost adăugat un etaj în plus față de prevederile proiectului, iar dea­supra cantinei s-a amenajat o sală de festivități cu 600 de locuri și scenă modernă. Azi, grupul școlar funcționează în opt corpuri de clădiri, care cu­prind săli de clasă, amfiteatru, la­boratoare, dormitoare cu camere de cîte 6 paturi, ateliere, bibliote­că, bucătărie mecanizată, sală de mese, sală de festivități și altele. Grupul are azi mai multe tipuri de școli. Tinerii absolvenți ai șco­lii generale se pot califica în 12 specialități, printre care cele de zidar, mozaicar, dulgher, electrician, mecanic de utilaje de construcții, tinichigiu, instalator de apă-gaz etc.; școala tehnică postliceală pre­gătește cadre medii în specialități­le arhitectură și sistematizare, con­strucții civile și in­dustriale, instala­ții, drum­uri și poduri — iar la școala­ de maiștri, curs seral,­­ se formează maiștri constructori, lă­cătuși și electricieni, în prezent frecventează cursurile 1304 elevi, care își însușesc me­seria sub îndrumarea și cu spriji­nul a 105 profesori și maiștri. In afara orelor de curs și de practică ei desfășoară o bogată activitate cultural-educativă — cercuri teh­nice și de cultură generală, vizio­nări de filme și spectacole teatrale, variate activități la club. Formații­le artistice și-au cîștigat prestigiu la concursurile culturale ale ele­vilor ; în anul școlar trecut forma­ția de muzică ușoară a obținut pre­miul I, iar cea de muzică populară — premiul II la finala pe țară, pe cînd echipa de dansuri și cea de teatru s-au mulțumit cu locul II în județ. Mulți dintre absolvenții școlii profesionale continuă să se perfec­ționeze profesional ; dintr-o inves­tigație a școlii rezultă că peste 32% dintre ei urmează liceul seral, 12% — școala de maiștri și școala de specializare postliceală. Unii ajung chiar în facultate. De pildă, tină­­rul Petru Ormenișan e acum stu­dent la Institutul politehnic din Iași. La 9 noiembrie vom sărbători 20 de ani de existență, iar contextul bilanțului de mari realizări și pers­pectivelor însuflețitoare elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R., în lumină responsabilității ce rezultă din sarcinile mereu sporite puse în fața școlii de către dezvoltarea o­­rînduirii socialiste. Bucuria aniver­sării s­e obligă la noi înfăptuiri, mai i­isem­nate, prof. Iosif SZIKSZÁI de la Grupul școlar de construcții­ Tîrgu Mureș ExperimentalS la Expoziția Reali­zărilor Economiei Naționale „Româ­nia 1969“, noua Soluție de învelitoare subțire din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare, pro­iectată și realizată de Intreprinderea­­șantier de construcții-montaj din municipiul Gheorghe Gheorghiu-De­j­a M.C.I. în colaborare cu Facultatea de construcții a Institutului politeh­­nic­ Cluj își găsește in prezent prim­­a aplicare, la realizarea unei săli de box in orașul petrochimiștilor de pe Trotuș. Placa învielitorii este realizată din­tr-o structură sandviș, cu două stra­­turi de beton de cite 3 cm grosim­e, avînd, între ele, un strat de polisti­ren expandat, de 4,8 cm. S-au obți­nut astfel indici tehn­ico-economici deosebit de buni. De pildă, consumul de beton este de 8,2 cm pe 1 mp de suprafață acoperită. Datorită unui adaos de substanță hidrofuga, beto­nul folosit este impermeabil, înveli­­toarea nu mai necesită o izolație specială (la EREN s-a aplicat totuși, pentru deplina siguranță, o peliculă de rășină epoxidică Epodur). Elementele componente ale struc­turii au greutatea cuprinsă între 1,3 și 3,6 tone. Suprafața în plan acope­rită de o undă este de 154 mp. Cantina și sala de festivități, amplasate în același corp. La subsol,­­ magazie și spălătorie mecanizată. Clădire cu 16 săli de clasă, construită de elevii­ școlii. In fotografie: făza de montaj Vagonetul pentru uscătoare­tunel Distanța laterală între pereții us­­cătorului și încărcătură trebuie sa fie (prin construcția vagonetului, dis­punerea ram­elor și a încărcătura) aproximativ regulă cu jumătatea dis­tanței dintre cărămuizile încărcate pe 2 șiruri­­ de rame dispuse pe orizon­­tală; aceasta este necesară întrucit, daca in mijlocul vagonetului agentul termic, în drumul său, usucă pe toa­te laturile curgerii sale, în­ schimb pe laturile vagonetului usucă n­umui pe o parte respectiv pe latura vagonetului, și deci este necesar mai puțin agent termic pentru o uscare uniformă. Altfel (dacă distanța e mai mare) , uscarea avansează pe lârgirile vagonetului, în detrimentul m­ijlocului — respectiv în detrimen­tul calității și cantității produselor uscate Aceeași observație­­ e valabilă și pentru distanța­ dintre ultimul­­ rînd de cărămizi de sus și tavan, față de distanța verticală (pe înălțime) din­tre șirurile de cărămizi Spre deosebire de acestea, o dis­­tanță mărită între ramele cu pro­duse din partea inferioară și podea este avantajoasei, deoarecc în­­ curge­rea să, agentul termic stratifică și permite curgerea lesnicioasă a agen­tului termic uzat și uscarea unifor­mă a produselor din partea inte­rioară a vagonetului . . Di­stannța între rîndurile de produse (rame) pe verticală (înălțime) tre­buie redusă la minimul permis de manipularea produselor (incărcare). Intr-unul din cazurile pe care le-am cercetat, distanța inițială între su­porturile ramelor cu produse era de 250 mm, existînd 5 rînduri de ra­me ; prin reducerea acestei distanțe la 200 mm (20 mm vârhe+150 mm că­ămida-130 t­­m spațiu liber), va­gonetul a putut fi dotat cu 6 rin­el­uri de rame (deci, o creștere a ca­­p rității cu 20%), totodată utilizin­­d­u -se mai rațional agentul termic și in­bunătățindu-se calitatea produse­lor uscate. (Bineînțeles, această dis­tanță permite manipularea lesnicioa­să a produselor.) O realizare esen­țială prin reducerea acestei distanțe o constituie mărirea vitezei agentului term­ic p­rin încărcâtu­ră, ceea ce a­­vantajează uscarea. In timpul transportului vagonete­­lor încărcate, distanța între suportu­rile ramelor se mărește datorită sar­cinii și șocurilor mecanice, permi­tted căderea lor. Această defecțiune se remediază prevăzind vagonetele cu o firmă de fier (de 6—8 tem dia­metru), sudată pe lungimea vago­netului sub rîndul superior de rame­­pentru consolidare și pentru a în­lătura distanțarea. Pe ramă cărămizile se așează în șir, la distan­țe egale (2—3­­ cm­, adică atît cit să intre între ele podul pal­mei), pentru o uscare corectă și uni­formă. In același scop, cărămizile de la capetele Șirului se așează chiar pe m­arginea ram­ei. Or, în timpul transportului aceste cărămizi cad de­seori de pe rame, deteriorîndu-se. Remediul e simplu : se sudează câte o sirmă (de 4—6 mm), pe verticală, cu suporturile ramelor în dreptul fiecărei coloane, de rame (respectiv 3 sîrme la un capăt al vagonetului și 3 la celălalt capăt). Ramele cu care­ s dotate vagonetele sunt din lemn sau metalice. Cele din lemn se deteriorează repede ; s-au făcut diverse încercări, nereușite, de a confecționa ramele din tablă sau profile rectangulare deschis. Cea mai bună soluție in privința aceasta a fost­­ realizată la fabrica din Rîmni­­cu Sărat, unde ramele au fost re­alizate prin­ tăierea la lungime din profile rectangulare închis de 50­ 1, 20X1,5 mm ; pe lingă prețul mai mic, aceste rame sînt mai solide și nu pot fi atacate de gazele coro­sive in interior, atunci cînd și cape­tele sint obturate. Executarea ramei prin sudură din bucăți (scurtături) s-a dovedit n­ecorespunzătoare, în­trucit in exploatare sudurile au ce­­dat. Protejarea­­ împotriva coroziunii este o condiție esențială pentru se asigură ramelor o viață cu­ mai­­ lungă. Um­iditatea gazelor, precum și, in unele cazuri, prezența unor componăniți­ chimici agresivi (SOl etc.) , duc la degradarea rapidă metalului neprotejat. Astfel, se d­­a­tează cazuri de rame executate din­ tablă de­­ vitri, modelată în profil deschis, a căror viață la exploatarea în gaze corosive (umiditat­e, SO2) a fost în medie de un ani, sistemul fiind deci neeconomic. In verificările făcute în exploatare, fiecare din măsurile enumerate mai su­s a avut , ca efect îmbunătățirea calității produselor uscate, mărirea capacității li uscare și creșterea du­ratei de exploatare a ramelor. ing. G.i4s*dafin GiURCANU din I.C.M.P.C. Am arătat anterior („Constructorul“ nr. 39, din 27 septembrie a.c.) care sunt elementele esențiale privind starea tehnică a unui uscător-tunel pentru uscarea cărămizilor și a țiglelor. Vagonetul, cel care poartă încăr­cătura, contribuie in egală măsură cu­­ uscătorul~la obținerea unor pro­duse corect uscate. Întrucit s-au constatat deficiențe constructive și de­­ exploatare a vagonetelor, consider necesară prezentarea condițiilor mini­male ale stării lor tehnice, care le asigură funcționarea optimă sub raport tehnologic. ________ ___________________________ Fără a insista asupra unor probleme cunoscute privind construcția și întreținerea (ecartament, ungere fete.), voi trece in revistă unele aspecte constructive cu efecte tehnologice ale vagonetelor folosite in special pen­tru u­scarea cărămizilor (cele pentru țigle comportă unele particularități in plus). _____________________________________________________, ) PE SCURT0 PE SCURT ° PESCURT Acțiuni energice pentru garantarea calității lucrărilor O bogată literatură tehnică, experiența acumulată de ani de zile au făcut larg cunoscute o serie de „reguli de aur“ ale calității lucrărilor de construcții-montaj - de la cele mai simple prescripții tehnologice de execu­tare a unor operații pină la probleme de organizare sau cerințe față de soluțiile din proiecte. Rutina îneacă însă, adeseori, in uitare aceste reguli­­ punind în pericol nu numai aspectul construcțiilor, ci uneori chiar și stabili­­tatea­ lor . Un recent Ordin al ministrului construcțiilor industriale (nr. 1S/D din 23 octombrie) trasează detaliat, trusturilor și întreprinderilor din subordine, sarcini concrete in vederea realizării unei calități corespunzătoare a lucră­rilor de construcții, montaje, instalații. Măsurile stabilite de către Direcția tehnică și dezvoltare îmbrățișează principalele domenii ale activității șan­tierelor, sintetizând cele mai valoroase elemente rezultate din practică, precum și concluziile analizei unor defecțiuni mai mult sau mai puțin frecvente, insistând asupra respectării prescripțiilor de execuție, asupra ridicării nive­lului tehnic al lucrărilor și al cadrelor, asupra Îmbunătățirii activității de laborator și de control tehnic al calității. De la indicații se trece, deci, la obligații. Și e foarte bine, pentru că altfel ne-am opri la stadiul dezideratelor. Rămîne ca și conducerile uni­­tăților să aprecieze ca atare această schimbare de ton, să-și instruiască temei­­nic cadrele, să Întocmească neîntîrziat planurile de măsuri adecvate și, mai cu seamă, să vegheze strict la îndeplinirea lor pe Întreaga scară ierarhică și la fiecare lucrare în parte. Ceea ce înseamnă și un element esențial, pe care ordinul ministerial nu-l menționează : sancțiuni exemplare pentru aba­teri. Ca să se înțeleagă că obligațiile de natură tehnico-organizatorică sunt obligații de serviciu ! Gazeta se angajează să urmărească și ea Îndeplinirea lor, să infor­meze cititorii asupra progreselor realizate. Centrul de documentare al M.I.M.C. La 1 noiembrie a luat ființă Centrul de documentare și propagandă tehnică al Ministerului Industriei Materialelor de Construcții (cu sediul in București, bd. 1848 nr. 10). El va elabora și edita un buletin de informare tehnică, sinteze documentare, informări tehnico-economice, bibliografii, va organiza expoziții, va pune la dispoziția unităților ministerului traduceri, filme, tehnice, fotografii documentare, precum și diverse servicii. Dezvoltare și modernizare In septembrie au Început - in antrepriza Trustului nr. 5 - Brașov - lucrările destinate să doteze Fabrica de geamuri­ Mediaș cu un nou cuptor de fabricare a geamului tras, datorită căruia producția se va dubla față de cea din 1969. Din fondurile de investiții alocate pe următorii doi ani se vor mai realiza dezvoltarea și modernizarea complexului de amestecare a mate­riilor prime, sistematizarea energetică a fabricii, construcția unui atelier mecanic pentru producția de mașini și piese de schimb necesare industriei geamului, extinderea depozitului de materii prime, drumurilor interioare, căilor ferate uzinale etc. Documentația privind partea tehnologică a cupto­rului, bazată pe un procedeu nou, superior din toate punctele de vedere celui existent, a fost întocmită in cadrul atelierului de proiectări al între­prinderii, de către tui colectiv format din inginerii vasile Miclea, Ernest Atk­ner, Gheorghe Voicu ș.a. ; o parte din utilajele mecanice vor fi execu­tate in atelierele fabricii. (Dumitru DIM­A, corespondent). Tele­schi la Bîrnova-Iași Afluxul turiștilor locali și din țară către zonele de agreament din jurul municipiului Iași impune crearea unor condiții bune pentru odihnă și sport. Un proiect elaborat la D.S.A.P.C.-Iași, de către un colectiv condus de arh. C. Iosipescu, prev­ede ca in cadrul pitoresc al pădurii Bîrnova (accesi­bilă pe șosea modernizată și pe calea ferată) să se amenajeze piatra de schi, in lungime de 410 m, de lingă cabana existentă, realizindu-se și o instalație de tele­schi mobil. (ing. Ștefan CAMFANESCU, corespondent) Șosele asfaltate în sudul Olteniei Va fi nevoie să se editeze in fiecare an un nou ghid automobilistic, pentru a ține pasul cu rapida dezvoltare a rețelei rutiere a țării. Recent a fost terminată modernizarea drumului județean Craiova- Bucova-Cetate. Prin realizarea noii artere de circulație, care traversează de la nord la sud Cimpia Olteniei, pe o lungime de 80 km, s-au îmbunătățit con­dițiile de comunicație intre județele Dolj și Mehedinți. Pe acest itinerariu funcționează deja curse rapide pentru călători. Intr-un ritm intens se desfă­șoară și lucrările de modernizare a drumului național calafat-Cetate-Turnu Severin ; s-au efectuat cea­­ mai mare parte a lucrărilor de săpături, deco­rare și terasamente, iar construcția părții carosabile, a zidurilor de sprijin și a celor două viaducte de­­ pe dealul Stirmină se află într-un stadiu avansat — mai bine de 80% din lungimea drumului fiind deja asfaltată. (Caro­­BORA, corespondent). Domol și neînsemnat e fiul Șuși. Vijelios și tu­multos e puternicul fluviu siberian Enisei. Ele se în­­tilnesc la Șușenskoe. Locul de deportare a lui Lenin. Alei de mesteceni, asfaltul ros al câtorva piețe, străzi drepte și scurte, acolo un­de se termină ele, se des­chid larg pășunile peste rîu, care se pierd în albas­trele depărtări ale coline­lor Săian, Șușenskoe. Vladimir Ilici avea 27 de ani — și cine putea ști atunci că el vă deveni Lenin ? A fost de­portat aici pentru a fi o­­bligat să tacă, să renunțe la lupta, însă s-a înapo­iat de aici ca conducător recunoscut al marxiștilor revoluționari. A fost portat aici pentru a de­rupt de muncitori, de par­ti­tid, însă el, și aici a reu­șit să răm­ină in centrul tu­tu­­­ror evenimentelor cu­ de cit importante. A stat la Șușenskoe doi ani și nouă luni. A plecat de­­ aici în ianuarie 1900. Inn prezent, Șușenskoe este ur­ sat. După doi ani satul nu va mai exista — Șușenskoe vă deveni oraș. Și­ nu un simplu oraș, ci un oraș-monum­ent ridicat în memoria lui Vladimir Ilici Lenin. Acum, din trei oameni pe care-i intîlnesc aici, a­­proape doi sînt construc­tori. De pe acum, alături de străzile cu case din lemn cresc clădiri din be­ton, sticlă și piatră. Către anul 1970 vor fi terminate primele două microraioane — zeci de străzi cu blocuri de cinci nivele. In locul actualului centru se va înălța clădi­rea cu opt etaje a hote­lului. Casă de cultură, ale cărei două săli vor putea primi in același timp 1îO0 de spectatori, bibliotecă raportată, gara fluvială, combinatul pentru deser­virea populației, fabrica de obiecte de articariat completează primele d­o țări. Ritmul lucrărilor de con­strucție crește mereu. Da­că anul trecut s-au cheltu­it aici pentru investiții pa­tru milioane ruble, anul acesta vor trebui să fie executate lucrări în valoa­re de 8 milioane, iar in 1970 — 10 milioane Există însă un loc nu­ prea mare, în jurul a două case, în care a locuit Le­nin, unde deocamdată fo­brii rămîne așa cum a fost. Și dacă in curind vor a­­pare aici oameni cu teo­­dolite și schițe, ei nu vor fi constructori. Vor fi res­tauratorii. Sarcină lor va consta in a restabili aceas­tă parte a Șușenskului așa cum a fost ea la hotarul dintre secolele XIll și XX. Acest cartier al viitorului Oraș, la fel și coli­nele Peșcianăia și Ju­­ravlinam, făcui Pero­­vo, „Pădurea de pini" și „Crîngul de mesteceni“, vă deveni o parte a rezer­­vației muzeului memorial. Totul va fi aici așa cum a fost în vremea lui Lenin. Șușenskoe reprezintă Un important șantier al țării. Este un șantier al comso­­molițiilor. Aici vin insă nu­ numai comsomoliști. Ivan Kalinovici Egov are 83 de ani. Este in rându­­­rile partidului bolșevic de o jumătate de secol. L-a cunoscut personal pe Le­nte. Fiind de profesie in­giner constructor, a parti­cipat la ridicarea Magni­­togorskului. Este decorat cu numeroase ordine șî medalii. In ultimii ani e pensionar A locuit la Mos­­covă. Pe șantier a venit printre primii și lucrează ca inginer in problemele calificării cadrelor de Con­structori. Acest caz iese, desigur, din comun, insă in el se reflectă a intr-o picătură de apă dragostea per­­tru Ilici a tuturor generațiilor, a întregului popor sovie­tic. Deasupra satului flutură două drapele — ale deta­șamentelor de constructori ale Institutului politehnic din Harkov și Institutului de arhitectură din Moscova. Cei din Harkov construiesc fabrica de pline, autogara și depozitul de mărfuri, iar moscoviții — depozitul de legume și frigoriferul. În ambele detașamente sunt mulți constructori cu­ sta­giu îndelungat. Ritmurile studențești sunt înalte chiar pentru un șantier al com­­­­somoliștilor. In afară de construirea obiectivelor prevăzute în contract, studenții tecți execută și alte arhi­lu­crări. Mozaicurile de un minunat colorit pe fron­­toanele clădirilor, picturi­le cu o lume de basm la grădinița de copii, mozai­cul de pe Clădirea școlii profesionale tehnice, lu­crarea de grafică „Ceaiul rusesc“ executată pe pere­tele unei cantine sunt opera mîinilor lor. Orașul tre­buie să fie frumos — fără deviza tuturor. Șușenskoe. La fel de al­bastre sunt depărtările ce se deschid printre coline­le Peșciatiță și Ju­răvHnă­­ia. Ală fel își leagănă vir­­furile, sub cupola cerului, pinii și mestecenii puter­nici. Același vînt aduse pe străzi, o dată cu praful ierburilor, freamătul Eni­­seiulu­i. Și i se deschid în față orizonturile noului o­­raș, ale orașului-monument ridicat marelui Lenin. Juri HRENOV Orașul — monument REPORTAJ DESPRE SUSENSKOE

Next